Sunteți pe pagina 1din 14

Academia de Poliie Al. I.

Cuza

Cercetarea infraciunilor de furt i tlhrie

ntocmit: Daniela Dobo Grupa 308

Bucureti 2012

1. Consideraii generale
Infractiunile de furt si tlharie sunt principalele infractiuni care, prin frecventa si pericolul social ridicat, constituie un potential stres n viata de zi cu zi a romnilor, reprezentnd peste 70 de procente din peisajul criminalitatii comise n Romnia. Furtul este definit, n forma sa simpla, n art. 208 alin. 1 C. pen. ca fiind luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamntul acestuia n scopul nsusirii lui pe nedrept. Tlharia, n varianta tip, este incriminata n art. 211 C. pen., constnd n furtul savrsit prin ntrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei n stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de ntrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru nlaturarea urmelor infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. Att furtul, ct si tlharia sunt infractiuni ndreptate mpotriva patrimoniului, cu precizarea ca tlharia este o infractiune complexa, cuprinznd n elementul sau material o actiune principala cea de furt si o actiune adiacenta cea de violenta, de amenintare sau de folosire a celorlalte mijloace de constrngere. Prin notiunea de patrimoniu ntelegem att proprietatea publica, ai carei titulari exclusivi sunt statul si unitatile administrativ-teritoriale, precum si proprietatea privata, al carei titular poate fi orice subiect de drept (persoane fizice, organizatii sociale care au personalitate juridica, societati comerciale, regii autonome, fundatii, asociatii cu scop lucrativ, cetateni straini sau apatrizi, statul si unitatile administrativ teritoriale etc.). Obiectul proprietatii publice l constituie bunurile prevazute n mod expres n Legea fundamentala: bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si cele ce pot fi folosite n interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege. Pentru a putea fi exploatate privat, bunurile proprietate publica pot fi nchiriate sau concesionate. Ca manifestare ce prezinta pericol social, furtul este fapta oricarei persoane care fara drept, ia un lucru mobil din detentia sau posesia altei persoane, in scopul de a si-l insusi pe nedrept. De fapt furtul reprezinta forma tipica a infractiunilor patrimoniale ce se realizeaza prin actiunea de sustragere. Legea nu foloseste denumirea de furt simplu, dar atata timp cat exista infractiunea distincta de furt calificat, din punct de vedere terminologic aceasta denumire se impune. elementul material al infractiunii de furt consta in actiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detentia altei persoane. Prin a lua se intelege scoaterea bunului din sfera de stapanire a persoanei in posesia sau detentia careia se gasea sau trebuia sa se gaseasca. Prin urmare, pentru existenta infractiunii de furt trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte esentiale : lucrul sustras sa fie un bun mobil
2

bunul sa see fi aflat in posesia sau detentia unei alte persoane luarea bunului sa se fi facut fara consimtamantul celui deposedat Ca infraciune contra patrimoniului, tlhria constituie cea mai grav form sub care se poate comite fapta de furt. Elementul circumstanial de calificare este ndreptat mpotriva persoanei, aceast interferen ntre relaii sociale diferite pe de o parte, relaii privind patrimoniul, iar pe de alt parte relaii referitoare la persoan - creaz anumite implicaii n sfera altor infraciuni, fapt ce a determinat incriminarea tlhriei ca infraciune Deci furtul constituie aciunea principal, de baz, n structura tlhriei, iar folosirea violenei, a ameninrilor sau a altor forme de constrngere constituie aciunea adiacent (secundar), de particularizare a aciunii principale. Infraciunea de tlhrie const n acele fapte periculoase, din punct de vedere social, care se rsfrng direct mpotriva relaiilor care asigur existena i dezvoltarea avutului privat i public. Tlhria este o infraciune grav, o fapt profund antisocial, reprezentnd un grad de pericol ridicat, indiferent de natura avutului mpotriva cruia se ndreapt. Gravitatea deosebit a acestei infraciuni, gradul de pericol social al acestei fapte rezid din ncalcarea concomitent a dou categorii de norme juridice: pe de o parte normele care protejeaz viaa, integritatea corporal i sntatea persoanei, iar pe de alt parte norme care asigur existena i dezvoltarea avutului. ntrebuinarea actelor de constrngere sporete gradul de pericol social al tlhriei, ntruct prin ntrebuinarea de violene sau ameninri ori prin punerea victimei n starea de incontien sau neputina de a se apra, se anihileaz opoziia victimei, violena servind ca mijloc pentru comiterea furtului, pstrarea bunului furat, nlaturarea urmelor infraciunii sau scparea fptuitorului. Prin ntrebuinarea violenei ca element al naturii obiective a infraciunii de tlhrie se aduce atingere relaiilor sociale privind viaa, integritatea corporal, sntatea, libertatea care formeaz obiectul juridic special adiacent al tlhriei.

2. Problemele care trebuiesc lmurite n urma efecturii cercetrii


Avand in vedere formele pe care le imbraca infractiunile de furt si talharie, varietatea modalitatilor de comitere, frecventa cu care se savarsesc si prejudiciile cauzate, organele de urmarire penala au datoria sa analizeze, in detaliu fiecare cauza in parte, sa stabileasca problemele pe care trebuie sa le lamureasca cercetarea si, pe aceasta baza, sa desfasoare activitatile specifice pentru administrarea probelor. Sesizate despre savarsirea unor astfel de fapte, organele de urmarire trebuie sa lamureasca o serie de probleme, care vor fi analizate in sectiunea ce urmeaza. 2.1. Stabilirea exact a locului i a timpului svririi faptei Lamurirea acestei probleme prezinta importanta din mai multe considerente :
3

pentru ncadrarea corecta a infractiunii de furt sau tlharie: de exemplu,

furtul sau tlharia savrsite ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de transport ori n timpul noptii; deoarece locul faptei este cel mai bogat n urme; deoarece locul si timpul ofera indicii pretioase pentru formarea cercului de suspecti, verificarea alibiurilor acestora; pentru selectionarea martorilor oculari, verificarea sinceritatii persoanei vatamate privind bunurile sau valorile despre care pretinde ca a fost deposedata; pentru determinarea precisa a bunurilor sustrase, estimarea cuantumului prejudiciului cauzat, precum si a caracteristicilor de identificare, pentru darea n urmarire locala sau generala n vederea prinderii faptuitorilor. 2.2. Modurile de operare folosite Lamurirea problemei modului de operare folosit reprezinta fara indoiala, una din sarcinile esentiale alre cercetarii. Atat furtul cat si talharia pot fi comise intr-o multitudine de modalitati normative si faptice. Organele de urmarire penala trebuie sa lamureasca daca furtul s-a comis in vreuna din imprejurarile ce duc la calificarea faptei (doua sau mai multe persoane impreuna, prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase), iar in cazul talharie, o corecta incadrare juridica a faptei. De asemenea cunoasterea modului de operare folosit la savarsirea furtului sau talhariei determina luarea operativa a masurilor de identificare si ridicare a obiectelor ce au servit la comiterea faptei. In acest sens se va urmari stabilirea cailor de acces folosite de infractori; daca a actionat unul sau mai multi infractori; daca infractorii prezinta anumite vicii sau deprinderi profesionale; ct timp s-a aflat n locul faptei faptuitorul; daca a cunoscut amplasarea locului faptei; identificarea si ridicarea obiectelor care au servit la savrsirea infractiunii; formarea cercului de suspecti; ncadrarea juridica a faptei savrsite. 2.3. Bunurile, valorile care au fost sustrase i persoana prejudiciat Bunurile si valorile care formeaza obiectul acestor infractiuni imbraca o diversitate de forme si tipuri. Lamurirea acestui aspect se impune pe de o parte pentru a stabili natura bunurilor obiect al infractiunii, cuantumul prejudiciului cauzat proprietatii si consecintele acestuia, iar pe de o alta parte, pentru a se stabili urmarile faptei asupra vietii, integritatii corporale sau sanatii victimei activitatii ilicite. Determinarea acestor bunuri sustrase este necesara pentru : darea acestora in urmarire

identificarea lor asupra faptuitorilor ori altor persoane care au intrat in posesia lor restabilirea situatiei anterioare, prin restituirea lucrurilor partii vatamate verificarea daca bunurile sau valorile reclamate ca furate se gaseau in patrimoniul persoanei fizice sau juridice in momentul savarsirii furtului sau talhariei aprecierea daca pretentiile civile formulate sunt justificate ori cei pagubiti incearca sa obtina o despagubire mai mare decat li s-ar cuveni in drept corecta individualizare a faptei si reliefarea cauzelor, conditiilor, imprejurarilor care au favorizat savarsirea faptei asigurarea unei corecte incadrari juridice a faptei, tinand cont de faptul ca formele agravate ale furtului si talhariei sunt conditionate de consecintele deosebit de grave care s-au produs prin fapta ilicita. In practica de urmarire penala s-au intalnit situatii cand asupra unor persoane cercetate au fost descoperite bunuri si valori, pe care acestea nu le-au putut justifica. Problema stabilirii personei/persoanelor pagubite ridica unele probleme deosebite, datorita faptului ca cei prejudiciati, sesizeaa organele de urmarire penala de pe raza unde isi au domiciliul. 2.4. Fptuitorii i contribuia fiecruia la svrirea infraciunii Aceasta problema se pune in cazul furturilor si talhariilor comise de grupuri de infractori. Importanta stabilirii faptuitorilor, a calitatii si contributiei fiecaruia la consumarea activitatii infractionale este determinata de necesitatea efectuarii unei incadrari juridice crespunzatoare faptelor comise si tragerea la raspundere a celor vinovati, in raport de contributia si calitatea avuta. Dupa cum este cunoscuct, in functie de numarul participantilor, furtul poate fi calificat sau nu. Aceasta circumstanta agravanta opereaza in situatia savarsirii faptei de doua sau mai multe persoane impreuna si ea implica executarea unor actiuni comune si simultane, care necesita prezenta tuturor faptuitorilor la locul faptei. Aceasta agravanta nu este conditionata de aptitudinea tuturor participantilor de a fi trasi la raspundere penala. Ea este incidenta chiar daca unul intre faptuitori s-a aflat in eroare de fapt, nestiind ca bunurile la a caror sustragere a participat nu apartin unuia dintre faptuitori. Lamurind problemele legate de faptuitori, calitatea si contributia la savarsirea infractiunii, organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca daca sunt indeplinite si conditiile legale pentru a se retine si infractiunea de asociere in vederea comiterii de infractiuni. De aici si necesitatea de a lamuri si alte aspecte ale cauzei, vizand perioada de cand faptuitorii actioneaza impreuna, intelegerile intervenite intre ei, scopul constituirii in grup si rolul fiecaruia. 2.5. Existena concursului de infraciuni
5

De regula, infractiunile de furt si talharie se savarsesc in concurs cu alte infractiuni de acest gen, cu infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice, la regimul armelor si munitiilor, substantelor stupefiante, violare de domiciliu, distrugere etc. Astfel, fapta unei persoane de a lua din incinta unei societati comerciale un autoturism in scopul de a si-l insusi pe nedrept si apoi, dupa ce a circulat cu el, de a-si insusi, in momentul abandonarii autoturismului, unele piese componente constituie doua infractiuni de furt, savarsite in momente diferite si in realizarea unor scopuri diferite, aflandu-ne astfel in fata unui concurs real. Fapta unei persoane de a-si insusi bunurile persoanei vatamate prin amenintare cu cutitul intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie, iar nu ale infractiunii de santaj, in cauza nefiind vorba despre un concurs de infractiuni. Pentru existenta infractiunii de talharie este necesar ca faptuitorul sa fi exercitat violentele fie in scopul comiterii unui furt, fie fupa savarsirea furtului, pentru a pastra bunul furat, pentru a inlatura urmele infractiunii sau pentru a-si asigura scaparea. 2.6. Conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit savrsirea furtului sau talhariei Cunoasterea acestor cauze si mprejurari permite organelor de urmarire penala realizarea actului preventiv prin alegerea celor mai eficiente metode de combatere a unor astfel de infractiuni. Ca principale cauze care favorizeaza savarsirea de astfel de fapte antisociale amintim: insuficienta preocupare pentru folosirea sistemelor de paza si alarmare; neasigurarea cu ncuietori corespunzatoare, gratii la geamuri; neglijenta si lipsa de raspundere din partea personalului de paza; pastrarea n locuinte sau unitati comerciale a unor sume importante de bani, valuta sau bijuterii; posibilitatea valorificarii cu usurinta a bunurilor provenite din furturi sau tlharii n talciocuri, consignatii, case de amanet, trguri etc., fara a exista o reglementare legala stricta

3. Activiti ce se ntreprind pentru administrarea probelor


6

3.1. Cercetarea la faa locului Cercetarea la fata locului se inscrie printre activitatile crora, cu tot caracterul lor aa-zis auxiliar, li se atribuie o semnificaie deosebit n realizarea scopului procesului penal. Dat fiind multitudinea modalitatilor de savarsire a infractiunilor de furt si talharie si a diversitatii imprejurarilor in care se comit astfel de fapte, in acceptiunea de loc al faptei se include in general: locul n care s-au aflat bunurile si valorile sustrase; itinerarul parcurs de infractor pentru a ajunge la locul faptei; locul n care faptuitorii s-au ascuns si au pndit victima; itinerarul parcurs de infractor dupa comiterea faptei; locurile n care au fost ascunse obiectele corp-delict sau obiectele si valorile provenite din savrsirea infractiunii; locurile n care s-au ascuns infractorii pentru a scapa de urmarire. Pornind de la datele pe care le ofer natura locului faptei, observarea i interpretarea modului de operare, activitatea ilicit desfurat de infractori, precum i succesiunea aciunilor ntreprinse n cmpul infracional, organele de urmrire penal au posibilitatea s delimiteze suprafaa de cercetat i s stabileasc metodele concrete de cercetare. Prin observarea i interpretarea modului de operare, organele de urmrire penal trebuie s stabileasc locul de unde va ncepe cercetarea, modul n care se va face aceasta, pentru a nu scpa examinrii nici o urm sau mijloc material de prob. De o foarte mare importan este determinarea microurmelor care ar putea exista i a locurilor unde trebuie cutate. Descoperirea microurmelor are ca punct de plecare identificarea, relevarea, fixarea i ridicarea urmelor i interpretarea corect a mecanismului de formare a lor. Cu prilejul cercetrii cilor de acces spre locurile unde se aflau bunurile i valorile sustrase trebuie s se examineze amnunit suprafeele pe unde s-a realizat ptrunderea acoperi, zid, plafon, ferestre, ui etc. Pe aceste ci de acces pot fi descoperite urme de nclminte, urme plantare, instrumente folosite pentru efracie, obiecte sau pri din obiectele sustrase, ori, chiar lucruri aparinnd fptuitorilor pierdute sau abandonate O atenie deosebit trebuie acordat descoperirii i fixrii urmelor instrumentelor cu care s-a realizat forarea. Totodat, pe obiectele respective ndeosebi pe geamuri, piese de mobil, obiecte metalice nichelate .a. trebuie cutate, relevate, fixate i ridicate urme papilare. Pentru aceasta, nu trebuie omis nici un obiect care, prin natura sa, poate primi i pstra asemenea urme i pe care lar fi putut atinge fptuitorul.
7

Examinnd ncperile n care se aflau bunurile i valorile sustrase, cercetarea trebuie s evidenieze modul de amplasare a acestora, urmele periferice ale obiectelor disprute, urmele de forare ale sistemelor de nchidere a. uilor, dulapurilor, lzilor etc. Din punct de vedere psihologic, obiectele i fenomenele percepute de infractor n timpul comiterii faptei instrumentele folosite pentru efracie, contextul spaio-temporal, eventuali martori etc. provoac acestuia anumite triri i reacii emoionale, triri i reacii care sunt determinate, att de surescitarea nervoas pe care o triete autorul faptei, ct i de imperfeciunea simurilor. Infractorul triete real riscul, este stpnit de teama de a nu fi descoperit, iar apariia unor situaii neprevzute, extreme ex. apariia paznicilor, a lucrtorilor de poliie ori a unor martori l fac s-i piard controlul i s acioneze precipitat. Numai n acest mod pot fi explicate scprile" sau gafele", cum ar fi: pierderea obiectelor personale n cmpul infraciunii ori a unor corpuri delicte, renunarea la portul mnuilor, netergerea unor categorii de urme, autoaccidentarea .a. Toate acestea denot o bulversare a structurilor emoionale al fptuitorului i lipsa de,control asupra comportrii obinuite, caracteristice unei gndiri i activiti normale. Indiferent de modalitile n care s-a svrit furtul, o atenie deosebit trebuie acordat evidenierii aa-numitelor mprejurri negative. Dintre mprejurrile negative sau indiciile ce. pot demonstra nscenarea furtului, menionm urmtoarele: la faa locului nu se constat urme, care n mod normal ar trebui s existe dup tabloul oferit de cmpul infracional - de exemplu, lipsa urmelor mijloacelor de transport atunci cnd bunurile reclamate ca furate nu puteau fi transportate n alt mod, iar solul trebuia s pstreze desenul antiderapant al anvelopelor; condiiile existente nu permiteau svrirea faptei n mprejurrile date; la faa locului se descoper urme ce nu pot fi justificate n raport cu natura activitilor desfurate de infractori. orificiile create prin spargerea uilor ori dimensiunile geamurilor nu permit nici intrarea fptuitorilor i nici scoaterea bunurilor despre care se afirm c au fost sustrase; dei se ncearc s se acrediteze ideea c infractorul a ptruns pe fereastr i tot pe acolo a prsit locul faptei, mpreun cu obiectele furate, praful de pe pervazul acesteia este intact; lactul care, potrivit afirmaiilor, asigura ncperea este gsit tiat, dar n jurul uii i pe lact nu se gsesc particule metalice provenite din pilire sau tiere; bunurile despre care se susine c au fost furate nu puteau fi depozitate n locul indicat, avnd n vedere natura, forma i mrimea lor .a. Atunci cnd se constat asemenea mprejurri negative", organele de urmrire penal trebuie s caute instrumentele cu care s-au putut crea" urmele,
8

menite s demonstreze furtul sesizat unelte cu care s-a practicat sprtura n zid, clete, patent, pnz de bomfaier etc. Cercetarea la faa locului n cazul infraciunii de tlhrie urmrete, n general, identificarea, relevarea, fixarea i ridicarea acelorai categorii de urme. n plus, trebuie cutate urmele specifice agresiunii, respectiv urmele de snge, noduri i legturi, corpuri contondente ori instrumentele tietoare, neptoare, despictoare cu care au fost produse leziunile pe corpul victimei, fire de pr, fire textile, urme vegetale, particule de sol .a. Dac victima a rmas la locul faptei, examenul acesteia trebuie s evidenieze leziunile existente pe corpul ei, dimensiunile, forma i amplasarea lor, poziia iniial n care a fost gsit etc. Totodat, se va proceda la examinarea amnunit a inutei vestimentare i a nclmintei. Modul n care se face examinarea victimei i a garderobei acesteia, precum i descrierea constatrilor fcute n procesul-verbal nu difer de activitile similare ce se desfoar cu ocazia cercetrii infraciunii de omor82, n situaia n care victima a fost pus n stare de incontien ori n imposibilitatea de a se apra prin folosirea de substane narcotice, cu ocazia cercetrii la faa locului se vor cuta ambalaje, recipiente, tifon, tampoane de vat, crpe etc. purtnd urmele unor astfel de substane. Atunci cnd fptuitorii au fost prini la faa locului, se impune examinarea amnunit a corpului acestora i a inutei vestimentare n vederea identificrii leziunilor pe care le prezint create de victim n aciunea sa de a se apra , urme luate de pe corpul i hainele victimei urme de snge, sput, microfibre textile etc. , precum i urme luate de la locul comiterii tlhriei, cum ar fi: microparticule de sol, lemn, metal, vopsea etc. De asemenea, se va examina mbrcmintea i nclmintea fptuitorilor n vederea descoperirii rupturilor generate de lupta cu victima, bunurilor i valorilor obiect al tlhriei, obiectelor, instrumentelor ori substanelor folosite la svrirea faptei. 3.2. Constatarea infraciunii flagrante Printre activitile cu pondere nsemnat pe linia prevenirii, un rol important l ocup constatarea infraciunii flagrante. Importana acestei activiti este dat, pe de o parte, de faptul c duce la mpiedicarea consumrii activitii ilicite iar, pe de alt parte, prin descoperirea operativ a infraciunilor comise se realizeaz tragerea la rspundere penal a fptuitorilor la un moment ct mai apropiat de cel al comiterii faptei. Apropierea celor dou momente al comiterii i al sancionrii are repercusiuni att asupra fptuitorilor, ct i asupra altor persoane predispuse la svrirea furturilor ori a altor genuri de infraciuni. Practica organelor judiciare demonstreaz c furturile, svrite ntr-o multitudine de modaliti faptice se comit, de regul, pe timp de noapte, de grupuri de infractori ce folosesc mijloace de transport att pentru a ajunge n locul unde sunt depozitate bunurile i valorile, ct i pentru a transporta produsul
9

infraciunii i a iei rapid din zona unde au comis fapta. n raport de datele menionate i alte aspecte rezultate din analizarea cauzei se vor stabili urmtoarele: locul unde urmeaz s se acioneze; componena echipei ce va aciona cu sarcini precise pentru fiecare participant; modul n care se va aciona pe diferite variante n raport cu activitile desfurate de fptuitori, msurile de precauie pe care i le iau, aciunile ce le ntreprind pentru a intra n posesia bunurilor i valorilor etc; momentul interveniei echipei, n aa fel nct infractorii s fie prini avnd asupra lor bunurile ori valorile furate, instrumentele ori obiectele de care s-au folosit pentru svrirea faptei. dotarea tehnico-material a echipei, att pentru efectuarea cercetrilor la faa locului, ct i pentru deplasarea membrilor echipei, inclusiv mijloacele de comunicare ntre cei ce efectueaz constatarea i de imobilizare a infractorilor - bastoane de cauciuc, armamentul din dotare, cini de serviciu etc; traseul ce urmeaz a fi parcurs de echip pentru intrarea n dispozitivul stabilit; alte persoane care particip la constatarea infraciunii flagrante specialiti, martori asisteni. Realizarea elementului surpriz constituie, n toate situaiile, condiia asigurrii succesului. De asemenea, izolarea i percheziionarea fptuitorilor, inclusiv a bagajelor i mijlocului de transport folosit de acetia, permit descoperirea unor probe i mijloace materiale de prob utile cauzei i, n acelai timp, asigur prevenirea unor evenimente negative, ca de exemplu, asupra infractorilor ar putea fi gsite arme. substane etc. cu care ar putea ataca organele de urmrire penal ori s-i provoace vtmri. 3. Identificarea i ascultarea martorilor. Ascultarea prii vtmate Martorii pot fi identificai din rndul persoanelor care au perceput unele episcade ale faptei, care au vzut la infractori bunuri provenite din furt sau tlhrie, care au confecionat acestora diverse chei sau instrumente folosite ulterior la comiterea infraciunilor , care au primit sau cumprat anumite bunuri din cele sustrase ori care cunosc despre preocuprile infractorilor, modul cum i-au petrecut timpul n perioada critic, anturajul, felul de via etc. Dac situaia permite, martorii aculari trebuie s fie identificai chiar cu ocazia cercetrii la faa locului. Practica judiciar demonstreaz c ascultarea acestora, la faa locului, ofer date deosebit de preioase pentru organul de urmrire penal. Acest fapt se datoreaz, pe de o,parte, impresiilor proaspete din memoria martorilor aflai nc sub impresiile emoiilor cauzate de evenimentul perceput iar, pe de alt parte, datorit faptului c depoziiile lor nu au suferit nici un fel de alterri generate de contribuia" unor persoane interesate ori estompate de trecerea timpului.
10

Cu ocazia ascultrii martorilor trebuie s fie lmurite urmtoarele probleme principale: locul unde s-au aflat n momentul perceperii celor relatate; distana de la locul unde s-au aflat i locul unde s-a comis fapta sau vreun episod al acesteia; condiiile de timp, atmosferice i'de vizibilitate n care au perceput; aciunile desfurate de fptuitori n acel moment; modul n care fptuitorii au intrat n posesia bunurilor sau valorilor, loviturile aplicate victimei, obiectul sau instrumentul cu care au lovit; aciunile victimei de a se apra i a scpa de agresori; semnalmentele fptuitorilor i inuta vestimentar, eventual dac i cunoate numele, prenumele, porecla ori alte date de identificare; starea victimei dup comiterea tlhriei - existena leziunilor pe corpul acesteia, zona n care erau dispuse, dac a discutat cu persoana vtmat i coninutul discuiilor purtate; dac cei n cauz aveau asupra lor obiecte, colete, geamantane mrime, culoare, alte caracteristici individuale - i modul cum le transportau, cu uurin, cu efort deosebit etc. mijlocul de transport folosit de ctre fptuitori - culoare, tip, marc, eventual numr de nmatriculare etc; direcia din care au venit i direcia n care s-au deplasat autorii furtului sau tlhriei; alte persoane care mai cunosc despre svrirea infraciunii i mprejurrile n care au luat la cunotin despre aceasta n mod direct sau din surse mediate; posibilitatea de a recunoate pe autorii faptei n situaia n care i-ar revedea .a. i n cazul persoanei vtmate, ascultarea trebuie s se fac fie cu ocazia cercetrii la faa locului, fie la un moment ct mai apropiat de cel al comiterii faptei. Aceasta cu att mai mult cu ct victima ar putea deceda, lipsind astfel organul de urmrire penal de unele informaii deosebit de utile pentru cauz. Din acest considerent, ascultarea, chiar neformal, se impune ca o necesitate de prim ordin. De regul n cazul acestor infraciuni persoana vtmat sesizeaz organele de urmrire penal prin plngere. Ascultarea sumar, imediat dup depunerea plngerii, este necesar pentru obinerea unui minim de date n vederea direcionrii cercetrilor, inclusiv a cercetrii la faa locului i elaborrii versiunilor. Din declaraiile persoanei vtmate trebuie s rezulte urmtoarele: mprejurrile n care a luat cunotin despre svrirea furtului ori, dup caz, a fost victima tlhriei; bunurile i valorile ce i-au fost sustrase, caracteristicile acestora, modul de ambalare sau montare a acestora pe diverse suporturi;
11

modul n care a fost ameninat, lovit sau pus n imposibilitatea de a se apra de ctre agresor i felul n care a ncercat s se apere, eventualele urme lsate pe corpul i vestimentaia autorului tlhriei; semnalmentele fptuitorului, iar n caz c-1 cunoate, datele de identificare; persoanele care cunoteau despre existena bunurilor i valorilor sustrase, precum i cele care aveau acces n locurile unde se aflau acestea; contravaloarea bunurilor i valorilor sustrase, i suma cu care se constituie parte civil n proces; starea sntii dup comiterea tlhriei, actele medico-legale ce o atest, precum i preteniile civile pe care le are, decurgnd din vtmrile pricinuite; posibilitatea de a recunoate bunurile de care a fost deposedat prin infraciune ori pe autorul infraciunii

3.4. Efectuarea percheziiei Cu ocazia cercetrii furtului i tlhriei efectuarea percheziiei se constituie ntr-o activitate de cea mai mare importan, un mijloc eficace pentru dovedirea vinoviei fptuitorilor. Atunci cnd se pregtete percheziia nu trebuie s se piard din vedere nici un detaliu cunoaterea fptuitorului n toate componentele laturilor sale psihocom-portamentale, obinerea datelor referitoare la amplasarea imobilului, stabilirea locurilor pe unde percheziionatul ar putea, eventual, s dispar, vecinii .a. dar, n mod deosebit, trebuie s se determine scopui percheziiei. Este evident c, scopul principal l constituie descoperirea bunurilor i valorilor sustrase, a obiectelor i instrumentelor ori armelor, substanelor utilizate n comiterea furtului sau tlhriei. Dar, nu trebuie omis c la domiciliul sau locul de munc al fptuitorilor pot fi descoperite i alte bunuri sau valori ce au fcut obiectul unor furturi comise anterior ori care sunt deinute contrar dispoziiilor legale - arme, muniii, substane toxice sau stupefiante etc. De asemenea, trebuie cutate obiectele de mbrcminte i nclminte purtate de fptuitor n momentul svririi infraciunii i care au lsat urme la faa locului. De asemenea, pentru administrarea probatoriului, in afara activitatilor desfasurate mai sus, se poate apela si la aplicarea tehnicilor de vrf din domeniul diferitelor tiine fizic, chimie, biologie etc. de ctre tiina criminalisticii este un fapt de notorietate. In literatura de specialitate s-a evideniat faptul c, orict de bine dotat ar fi un laborator criminalistic, orict de variate i moderne tehnici de analiz ar utiliza, aportul cuceririi tiinei este sensibil diminuat dac cel care instrumenteaz cauza nu caut i nu descoper toate urmele infraciunii, nu are cunotine generale
12

referitoare la examinrile ce se fac n laboratoarele criminalistice, nu analizeaz exact urmele susceptibile de a fi valorificate tiinific i, mai ales, nu formuleaz sau formuleaz incomplet ntrebrile la care trebuie s rspund specialitii. In cazul furturilor comise prin efracie, prin folosirea cheilor originale, a urmelor de nclminte, biologice, pilitur de fier, rumegu, fragmente de geam, urme ale instrumentelor folosite, descoperite pe ui, ficnete, case de bani, seifuri, dulapuri, duumea, ci de acces, vor face, dup caz, obiectul constatrilor tehnico-tiinifice sau a expertizelor: dactiloscopice traseologice fizico-chimice biocriminalistice. Acelai genuri de constatri tehnico-tiinifice i expertize se vor dispune i n cazul furturilor svrite prin demontarea, tierea, spargerea geamurilor de la ferestre, vitrine, ui ori prin forarea uilor i a ncuietorilor. La dispoziia specialitilor vor fi puse urmele descoperite - de gurire, de rupere, de tiere, papilare, biologice, fragmente de sticl, fire textile - precum i microurmele descoperite - particule de metal sau de lemn, de roc sau diamant, folosit la tiere, praf, rugin, var etc. In cazul infraciunilor de tlhrie se poate apela si la constatrile medicolegale, astfel dac victima a fost supus la violene fizice, constatarea medicolegal trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri: dac victima prezint sau nu leziuni corporale natura leziunilor constatate, mecanismul lor de formare i natura obiectului sau instrumentului cu care au fost create data producerii leziunilor consecinele leziunilor provocate asupra integritii corporale, sntii sau vieii victimei, respectiv numrul de zile de ngrijiri medicale necesare pentru vindecare ori dac loviturile aplicate au pus sau nu n pericol viaa persoanei data instalrii morii i mecanismul de producere dac, n baza probelor existente se poate concluziona c n cauz este vorba de automutilare n vederea simulrii tlhriei raportul de cauzalitate ntre leziunile existente pe corpul victimei i rezultatul produs. Acest ultim aspect se impune lmurit n situaia n care, n urma tlhriei, a survenit decesul victimei. Expertiza medico-legal, dispus asupra victimei tlhriei, are menirea de a stabili urmrile infraciunii, cu nrurire direct asupra ncadrrii juridice a faptei, cunoscut fiind c provocarea de vtmri corporale grave ori moartea victimei constituie agravante ale infraciunii de tlhrie.

13

Bibliografie

1.

Emilian Stancu, Criminalistic vol. 2. Tactica i metodologia criminalistic, Editura Actami, Bucuresti, 1999 Vasile Berchesan, Constantin Aioanioaie, Tratat de metodic criminalistic, Vol. I, Editura Carpai, Bucureti, 1994 T. Bogdan, Probleme de psihologie judiciar, Editura tiinific, Bucureti, 1973

2.

3.

14