METODICA CERCETARII INFRACTIUNILOR DE FURT SI TALHARIE

Infractiunile de furt si talharie sunt cele mai des intalnite in practica organelor
judiciare, ocupand de departe locul I in topul infractionalitatii (numarul lor fiind extrem de
ridicat, modul de operare atat de diferit si tot mai ingenios punand adesea probleme dificile celor
care instrumenteaza, atat identificarea autorilor cat si apoi, in probarea faptelor lor).

De precizat ca potrivit legii procesual-penale competenta materiala de cercetare a

furtului si talhariei revine organelor specializate ale politiei judiciare, atat inainte (in faza de
A.N.) cat si dupa descoperirea (identificarea) autorilor si pentru ca din punct de vedere
metodic atat problemele generale de lamurit* cat si principalele activitati de intreprins sunt in
principiu aceleasi. Chestiunile respective le vom trata laolalta, subliniind unitatea celor doua
dimensiuni ale anchetei in sensul ca nu este suficienta doar identificarea autorilor ci si probarea
faptelor lor.

PROBLEME GENERALE PE CARE TREBUIE SA LE CLARIFICE

ANCHETA

a) Locul si timpul comiterii infractiunii

Prezinta un interes deosebit sub ancheta atat sub aspectul economiei anchetei, cat
si al corectei incadrari juridice a faptei. Bunaoara in functie de locul comiterii furtului sau
talhariei se poate determina zona in care pot fi gasite urme si mijloace materiale de proba,
obiectele furate, persoanele implicate, modul de operare, deci bunul mers al anchetei.

Pe de alta parte, in raport cu locul furtului sau talhariei se poate face corecta
incadrare juridica a faptei respectiv in furt calificat (comis intr-un loc public, intr-un mijloc de
transport in comun sau pe timpul noptii) ori talharie calificata (comisa in imprejurarile
mentionate**, precum si intr-o locuinta sau dependinta).

b) Modul de operare. Modul de comitere a furtului sau talhariei, masurile

luate de faptuitori pentru ascunderea acestora si derutarea organelor de ancheta

Sub acest aspect intereseaza in concret actiunile faptuitorilor, premergatoare si

post-infractionale, traseele urmate, instrumentele folosite, informatiile detinute (despre victime,
despre locul de operare, despre sistemele de paza etc.), precum si daca este vorba de o fapta
calificata sau nu. Astfel, daca furtul a fost comis de catre o persoana avand asupra sa o arma,
substanta narcotica sau paralizanta, de o persoana mascata, deghizata sau travestita, prin
escaladare, efractie sau folosirea fara drept a unei chei adevarate sau mincinoase ori din conducte
petroliere este calificat ca si talharia comisa in imprejurari respective sau avand ca urmare
vatamarea corporala grava a victimei.

De asemenea, determinand modul de operare se poate delimita corect gestul de

talharie, in cazul folosirii de violente, amenintari sau de punere a victimei in imposibilitate de a
se apara ori intrebuintand asemenea mijloace (de constrangere fizica sau verbala) pentru
pastrarea bunului furat sau inlaturarea urmelor infractiunii. De altfel, din punct de vedere al
stiintei criminalistice aceasta este si diferenta majora intre anchetarea furtului si anchetarea
talhariei, adica clarificarea acestei probleme legate de modul de operare: daca a existat sau nu
1
violenta, amenintare ori punere a victimei in imposibilitatea de a se apara, in ce au constat
acestea, cand si cum au fost exercitate si daca au fost intr-adevar de natura sa paralizeze vointa
victimei.

c) Faptuitorii, calitatea si contributia fiecaruia la comiterea faptelor

Sub acest aspect, ancheta trebuie sa lamureasca in primul rand cine sunt
faptuitorii, problema principala in momentul declansarii cercetarilor (cand cauza e cu A.N.),
numarul lor, modul de organizare si gradul de participare spre buna desfasurare a anchetei si
justa aplicare a circumstantelor (cu minor) pentru corecta incadrare juridica a faptelor, trebuie sa
se stabileasca daca persoana a actionat avand asupra sa o arma, substanta narcotica ori
paralizanta; mascata, deghizata sau travestita ori prin efractie, escaladare sau folosire fara drept a
unei chei adevarate sau mincinoase, in aceste cazuri fiind vorba de furt calificat.

Daca furtul a fost savarsit intre soti sau rude apropiate, de catre un minor in
paguba tutorelui sau, de catre cel care locuieste impreuna cu partea vatamata sau este gazduit de
aceasta, atunci fapta se urmareste penal la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar
impacarea partilor inlatura raspunderea penala (art.251 C.pen.).

d) Bunurile si valorile sustrase, persoana prejudiciata si urmarile

(consecintele) faptelor. Destinatia celor sustrase si posibilitatile de recuperare a pagubelor

Sunt mai multe probleme care intereseaza ancheta pentru identificarea faptasilor
sau persoanelor in posesia carora au ajuns cele sustrase in vederea recuperarii lor si repararii
pagubelor - sarcina legala a organelor judiciare, aprecierea corecta a prejudiciului si mai ales
pentru corecta incadrare juridica a faptelor.

Astfel, suntem in prezenta furtului calificat daca a fost sustras un bun din
patrimoniul cultural-national, un act ce serveste dovedirii identitatii, starii civile, legitimarii sau
identificarii, de titei, produse petroliere, gaze naturale, echipamente, instalatii si componente ale
acestora (daca sunt de interes general) - art.250 alin.2 lit.a-d.

De asemenea, daca furtul sau talharia au avut consecinte deosebit de grave, care
potrivit art.160 C.pen. inseamna o paguba mai mare de 3 miliarde lei sau o perturbare deosebit
de grava a activitatii persoanei vatamate suntem in prezenta infractiunii de furt calificat (art.250
alin.3), respectiv talharie calificata (art.253 alin.2 C.pen.). Este talharie calificata si daca aceasta
a avut drept consecinta vatamarea corporala grava sau moartea victimei (art.253 alin.1 lit.g si
alin.2 C.pen.).

Referitor la cele care pot face obiectul material al furtului, legea penala prevede
ca se considera bunuri materiale si impulsurile electromagnetice si mijloacele audio-vizuale
(reteaua de cablu) si orice energie cu valoare economica, precum si inscrisurile (art.249 C.pen.).

Stabilirea celor mai sus mentionate este deci necesara pentru probatiune (bunurile
sustrase - corpuri delicte, probeaza dubitabil imprejurarile faptelor), pentru stabilirea participatiei
penale si pozitiei procesuale a celor implicati (coautori, complici, tainuitori, martori) cat si
pentru corecta incadrare juridica a faptelor.

e) Existenta concursului de infractiuni si posibilitatile de extindere a

cercetarilor cu privire la intreaga activitate infractionala si toate persoanele implicate

2
 De regula, furturile si talhariile nu se comit izolat, ci in concurs cu alte fapte de
acelasi gen sau de alt fel ca viol, infractiuni la regimul circulatiei, trafic de droguri, infractiuni la
regimul armelor, asociere in vederea comiterii de infractiuni etc. Intrucat in pregatirea, comiterea
si ascunderea faptelor sunt adesea implicate numeroase persoane (grup) este necesara extinderea
anchetei cu privire la alte infractiuni (decat cele sesizate) si la alti participanti, inclusiv in cauze
ramase initial cu autori neidentificati (A.N.).

f) Cauzele, conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau

inlesnit comiterea faptelor

Si acest gen de infractiuni se comit intr-o multitudine si diversitate de imprejurari

si circumstante care trebuie clarificate cat mai exact pe parcursul anchetei, nu doar pentru justa
solutionare a cauzei, cat si pentru ca, tinand seama de ele, sa fie luate masuri de prevenire
adecvate.

Un aspect de noutate rezultat din art.22 C.pen. (publicat in Monitorul Oficial

nr.575/29.06.2004) si care trebuie avut in vedere il constituie imprejurarea in care partea
vatamata l-a surprins pe hot la furat si a ripostat violent, in legitima aparare. Bunaoara, potrivit
art.22 alin.3 C.pen. se prezuma ca este in legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a
respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, efractie, viclenie sau alte asemenea
mijloace intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea.

Este, de asemenea, in legitima aparare si acela care, din cauza tulburarii sau
temerii, a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile
in care s-a produs actul.

ACTIVITATATI DE INTREPRINS PENTRU ADMINISTRAREA

PROBELOR*

a) Cercetarea la fata locului

Este una din cele mai importante activitati de ancheta care se efectueaza in cazul
furturilor si talhariilor, avand drept principale obiective descoperirea urmelor si mijloacelor de
proba necesare identificarii faptuitorilor si probarii faptelor.

Locul faptei, unde urmeaza a se efectua cercetarea criminalistica difera de la caz

la caz, putand fi mai intins (o portiune de teren sau un traseu de cale ferata) sau mai restrans (o
incapere, o piscina) in functie de locul unde s-au sustras bunurile si de zonele unde pot fi gasite
urme si mijloace materiale de proba.

Cautarea urmelor si mijloacelor materiale de proba (obiecte, inscrisuri - corp

delict) trebuie facuta cu migala si atentie in toate locurile si zonele pretabile a fi gasite (ferestre,
usi, ziduri, pereti, clante, intrerupatoare, robinete, oglinzi, scari, magazii, poduri, terase, poteci,
vehicule, garaje, garduri si numeroase alte asemenea locuri) fara a omite nimic din perimetrul
campului infractional.

Se au in vedere toate categoriile de urme posibil a fi gasite: amprente papilare,

urme de incaltaminte, particule de lemn, metal, sol, geam, obiecte si ambalaje abandonate sau
pierdute, urme biologice (sange, par, saliva), resturi de tigara, inscrisuri, acte etc.

3
 De mare importanta este interpretarea urmelor, delimitarea celor provenite din
infractiune de cele existente intamplator la fata locului si evidentierea imprejurarilor negative
(urme care logic, nu se gasesc sau care sunt acolo, dar prezenta lor nu se justifica).

In cazul talhariei, pe langa urmele specifice furtului (sustragerii) mai trebuie

identificate si constatate leziunile traumatice de pe corpul victimei sau urmele de pe
vestimentatia acesteia ca urmare a agresiunilor savarsite asupra ei, ca si eventuale urme (leziuni)
provenite din inclestarea ei cu faptuitorul.

Rezultatele cercetarii la fata locului se fixeaza in procesul-verbal la care se

anexeaza schita locului faptei, plansa fotografica si procesul-verbal intocmit de insotitorul
caineului de urmarire folosit pentru prelucrarea urmei de miros.

b) Ascultarea partii vatamate (victimei)

Se face cu respectarea regulilor tactice criminalistice, cunoscute amanuntit,

punandu-se accent pe imprejurarile faptelor savarsite, modul de operare al faptuitorului
(faptuitorilor), posibilitatile de identificare a acestuia, cine mai cunostea locul, bunurile si
valorile sustrase, caracteristicile si valoarea lor, prejudiciul suferit, pretentiile pe care le
formuleaza.

Trebuie acordata atentie deosebita situatiei partii vatamate (victimei) care a suferit
pagube sau leziuni ca urmare a infractiunilor, interesele sale, dorinta de razbunare, atitudinea si
comportamentul ei, anterior si ulterior faptelor.

c) Efectuarea de perchezitii. Ridicari de obiecte si inscrisuri

Se efectueaza la domiciliul (locuinta) faptuitorilor, la locul de munca al acestora,

al tainuitorilor, complicilor, altor persoane implicate vizand gasirea bunurilor sau valorilor
sustrase, a sumelor de bani rezultate din valorificarea acestora, instrumentelor de spargere,
inscrisuri doveditoare sau altor mijloace materiale de proba (corpuri delicte), obiecte provenite
din alte infractiuni (pentru extinderea cercetarilor).

Pentru efectuarea perchezitiei domiciliare, organul judiciar trebuie sa se

inarmeze in prealabil cu autorizatia magistratului si sa o pregateasca temeinic pentru obtinerea
rezultatelor scontate si preintampinarea aspectelor negative.

Cautarea se face minutios in toate locurile si colturile pretabile ascunderii, iar tot
ceea ce se gaseste si intereseaza ancheta se ridica, respectandu-se intocmai dispozitiile legale si
regulile tactice criminalistice in materie.

Paralel cu efectuarea perchezitiilor, in raport cu specificul cauzei, pot fi ridicate

obiectele si inscrisurile doveditoare, predate de catre detinatori sau solicitate oficial de organele
de ancheta, ca de exemplu, documente oficiale privind pagubele prilejuite persoanei juridice sau
acte medicale ale victimei talhariei.

d) Dispunerea si efectuarea de constatari tehnico-stiintifice si expertize

criminalistice, medico-legale, tehnice si contabile

4
 In raport cu cele constatate si ridicate cu prilejul cercetarii la fata locului,
perchezitiei sau in alte ocazii, se vor dispune si efectua diverse constatari tehnico-stiintifice si
expertize, dintre care exemplificam:

dactiloscopice pentru examinarea urmelor papilare (amprentelor);

traseologice pentru expertizarea urmelor de incaltaminte, ale instrumentelor de

spargere, ale vehiculelor, ale animalelor etc.;

fizico-chimice pentru determinarea compozitiei si caracteristicilor fizico-

chimice ale unor substante, precum pilitura de fier, particule de sol, rumegus, geam (sticla),
vopsea, scrum sau hartie;

grafice (grafoscopice) pentru examinarea inscrisurilor si identificarea persoanei

dupa scris;

balistice, in cazul folosirii armelor de foc;

toxicologice pentru examinarea substantelor toxice, narcotice sau paralizante;

biocriminalistice, asupra urmelor de sange, par, saliva sau urina;

medico-legale traumatologice pentru examinarea si precizarea naturii si

gravitatii leziunilor suferite de victima talhariei;

medico-legale psihiatrice in cazul minorilor sau cand organul judiciar are dubii
asupra discernamantului faptuitorilor;

autopsia in cazurile cele mai grave de talharie urmata de moartea victimei;

contabile pentru stabilirea prejudiciului, a cuantumului acestuia, a modului de

producere, in patrimoniul cui se localizeaza si posibilitatilor de recuperare;

tehnice, de diferite feluri, inclusiv tehnice-auto in cazul furtului de autovehicul

cu care a comis si accident.

In raport cu particularitatile cazului pot fi dispuse numeroase si diverse constatari

tehnico-stiintifice si expertize criminalistice si de alt fel, de natura sa conduca la clarificarea pe
cale stiintifica a unor imprejurari ale cauzei.

e) Identificarea si ascultarea martorilor

Martorii sunt persoanele care au luat cunostinta intr-un fel sau altul despre cele
intamplate, de imprejurari concrete ale furtului (talhariei), motiv pentru care trebuie ascultati in
detaliu, cat mai rapid cu putinta, cu respectarea regulilor tactice criminalistice consacrate,
declaratiile lor putand fi extrem de utile pentru stabilirea adevarului si probarea faptelor.

Principalele aspecte care trebuie sa reiasa din declaratiile martorilor sunt: locul
unde se aflau in momentul perceperii faptelor; conditiile de vizibilitate si audibilitate existente in
locul in care se aflau, actiunile desfasurate de faptuitori, victime sau alte persoane implicate;
itinerariile parcurse de acestia; comportamentul lor inainte si dupa comiterea faptelor; bunurile
(valorile) sustrase; provenienta, caracteristicile si destinatia acestora; daca-i cunosc pe faptuitori
5
ori i-ar putea recunoaste la o eventuala prezentare; relatiile cu partile implicate si interesul in
cauza etc.

f) Identificarea, prinderea si ascultarea faptuitorilor in calitate de invinuiti

sau inculpati

O data sesizat furtul sau talharia se declanseaza de catre organele abilitate (politie,
parchet) un complex de masuri operative de identificare a faptuitorilor, asupra carora nu este
locul si momentul sa insistam.

Dupa descoperirea si prinderea lor (activitati deloc simple in practica) se trece la

cercetarea lor, adesea in stare de arest preventiv, data fiind gravitatea faptelor si pericolul social
ridicat al acestora.

In cadrul cercetarii penale, ascultarea invinuitilor (inculpatilor) reprezinta

momentul cheie al confruntarii pe plan psihologic si judiciar dintre faptuitor si anchetator, in
care fiecare are un interes contrar celuilalt. De aceea, se impune pe langa respectarea cu strictete
a dispozitiilor legale privind drepturile lor procesuale si regulilor criminalistice in materie
(asistati de aparatori, fara cea mai mica constrangere etc.), aplicarea celor mai adecvate procedee
tactice menite sa conduca la obtinerea de declaratii cat mai sincere si mai complete, utile
solutionarii cauzei.

Ascultarea invinuitilor (inculpatilor) vizeaza modul cum au pregatit si comis

infractiunea, informatiile detinute, metodele si mijloacele folosite (modul de operare), locul,
timpul, traseele folosite, persoanele implicate, relatiile cu acestea, a cui a fost initiapiva,
participatia fiecaruia, bunurile si valorile luate, destinatia acestora, modul de valorificare si
castigurile realizate, masurile luate pentru ascundere sau derutarea organelor de ancheta,
contributia victimelor, alte fapte de acelasi fel comise.

Cele mai des utilizate si eficiente procedee tactice criminalistice, intalnite in

ascultarea celor care au comis furturi si talharii sunt: ascultarea in detaliu, ascultarea sistematica,
ascultarea incrucisata, ascultarea unui faptuitor despre faptele celorlalti, solicitarea de a justifica
timpul critic (alibiul), folosirea graduala sau frontala a probelor de vinovatie.

Indiferent de procedeul ales, subliniem inca o data necesitatea ascultarii

invinuitului (inculpatului) cu respectarea intocmai a drepturilor sale, in spiritul legii si
umanismului.

g) Prezentarea pentru recunoastere de persoane, bunuri, animale si mai rar,

cadavre

Se efectueaza dupa regulile tactice cunoscute, in raport cu particularitatile cauzei,

putand constitui importante mijloace de proba pentru ancheta.

Mai frecvent sunt intalnite in cazul talhariilor, cand victima retine in memorie
semnalmentele faptuitorului si dupa formarea cercului de banuiti se efectueaza prezentarea
pentru recunoastere care duce adesea la identificarea celui in cauza si confirmarea ca banuitul
este autorul faptei.

h) Reconstituirea

6
 Se efectueaza frecvent atunci cand este necesara probarea unor imprejurari ale
cauzei, indeosebi ale indemnarii si deprinderilor faptuitorilor de a actiona intr-un anumit mod
(escaladare, efractie, confectionarea si folosirea unei chei mincinoase - pontoarea, spargerea
portierelor si condusul autovehiculului etc.).

Reconstituirea, de cele mai multe ori se impune atunci cand infractorii,

condamnati pentru alte fapte, fac autodenunturi in penitenciar, recunoscand si furturi
nedescoperite, aflate in evidenta cauzelor cu A.N. si in lipsa altor probe concludente,
reconstituirea este de mare utilitate. Trebuie efectuata insa cu multa atentie si minutiozitate, stiut
fiind ca multi infractori din diverse interese sunt dispusi sa ia asupra lor A.N.-urile, ceea ce nu
este nici legal si nici moral.

i) Constatarea in flagrant a furtului sau talhariei

Este cazul ideal, cand exista date si informatii referitoare la intentiile infractorilor
(hoti sau talhari) situatie in care flagrantul trebuie organizat si desfasurat cu maxima
operativitate, prudenta si stricta respectare a dispozitiilor legale si regulilor tactice.

Constatarea in flagrant a infractiunii se preteaza cel mai bine in cazul furturilor de

si din autovehicule, furturilor din buzunare, de si din genti, sacose in locuri aglomerate, de
material lemnos din paduri, precum si in cazul furturilor de produse petroliere din conducte
magistrale.

Este recomandabil ca dupa prinderea si cercetarea faptuitorilor acestia sa fie

trimisi in judecata de urgenta, conform procedurii speciale prevazuta de art.465 si urmatoarele
din C.pr.pen. care permite folosirea acestei uzante in cazul furturilor mentionate. In cazul ca nu
sunt intrunite conditiile stricte impuse de folosirea procedurii speciale, infractorii pot fi cercetati
in continuare, inclusiv sub stare de arest preventiv conform procedurii obisnuite.

1) In raport cu specificul fiecarui caz in parte, in cazul anchetei mai pot fi

efectuate si alte activitati (confruntari, solicitarea de relatii oficiale privind prejudiciul, sechestru
etc.) toate ducand in final la solutionarea legala si temeinica a cauzei, in spiritul legii, adevarului
si justitiei*.

Tentativa

Surprinderea inculpatului in timp ce incerca sa fure si lovirea partii vatamate, urmata de fuga de la
locul faptei inainte de lua efectiv bunul constituie tentativa la infractiunea de talharie si nu talharie
in forma consumata.

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria a fost trimis in judecata inculpatul X pentru
comiterea infractiunii de talharie, prevazuta de art. 211 alin.1 si 2 lit. b din Cod penal.

In esenta, prin actul de inculpare, s-a retinut ca noaptea, inculpatul a incercat sa sustraga bunuri din
magazine si fiind surprins, prin violenta asupra partii vatamate A, si-a asigurat scaparea de la locul
savarsirii faptei.

Fiind audiat in prezenta aparatorului desemnat din oficiu, inculpatul a recunoscut in totalitate savarsirea
faptei, solicitand judecarea conform art.320 indice 1 din Codul de Procedura Penala, motiv pentru care

7
judecarea laturii penale va fi realizata in temeiul probelor administrate in faza de urmarire penala, despre
care inculpatul a declarat ca le cunoaste si le insuseste in totalitate.

Inculpatul nu a cunoscut partea vatamata anterior producerii incidentului.

Noaptea, pana in jurul orelor 02.00 a consumat bauturi alcoolice dupa care a plecat pe jos, intentionand,
conform declaratiei data in faza de urmarire penala, sa ajunga in statia C.F. Ajungand in zona pietei
agroalimentare inculpatul s-a hotarat sa sustraga bunuri de la o societate al carei magazin de desfacere
este amplasat in curtea partii vatamate A.

Pentru a putea patrunde in magazinul vizat, inculpatul a spart un geam lateral, zgomotul produs trezind
partea vatamata, care a iesit din locuinta, a mers la usa de acces din spatele magazinului, aflata in
interiorul curtii sale, de la care avea cheia, sotia sa fiind angajata ca vanzatoare la aceasta societate.

Partea vatamata a descuiat usa din spate a magazinului, a patruns in interior si, luminand zona cu o
lanterna, a vazut geamul spart. Indreptandu-se spre geamul spart, l-a vazut ghemuit langa tejgheaua din
lemn, pe inculpat.

Deoarece a fost descoperit, inculpatul s-a ridicat brusc, a imbrancit-o pe partea vatamata si a lovit-o
peste fata cu palma, iar victima a reusit sa-l loveasca peste spate cu un levier, pe care il luase, in
prealabil, asupra sa.

Inculpatul a reusit sa fuga, ulterior acestei lovituri primite, de la locul faptei retinute.

Cu ocazia cercetarii la fata locului, de pe fragmentele de sticla din geamul spart, au fost descoperite si
ridicate urme papilare. In urma anlizarii acestora, s-a stabilit ca provin de la degetele de la mana stanga a
inculpatului, respectiv de la degetul mare de la mana dreapta a acestuia.

In actul de sesizare al instantei, procurorul a retinut ca inculpatul a negat ca ar fi reusit sa sustraga

tuburile motiv pentru care a retinut ca fapta comisa de inculpat ar intruni elementele constitutive ale
infractiunii de tentativa la talharie. Totusi trimiterea in judecata s-a facut pentru infractiunea de talharie in
forma consumata.

Pe parcursul urmaririi penale, inculpatul a avut atitudine sincera, recunoscand fapta comisa, motivand ca
a imbrancit partea vatamata pentru a-si asigura scaparea, nelovind-o intentionat, intrucat fusese batut de
aceasta cu un levier, in momentul depistarii lui in incinta magazinului, pozitie procesuala avuta inclusiv cu
ocazia prezentarii materialului de urmarire penala.

Atitudine de recunoastere in totalitate a faptei, astfel cum a fost retinuta in actul de sesizare a instantei, a
avut inculpatul si in faza de judecata, declaratia de recunoastere, administrata conform art.320 indice 1
din CPPenala, fiind consemnata si atasata, ca proba, la dosarul cauzei.

Avand in vedere ca in rechizitoriu s-a retinut ca inculpatul este cercetat pentru infractiunea de talharie,
aparatorul a solicitat, dupa constatarea regularitatii actului de sesizare, in baza art. 195 Cod procedura
penala, indreptarea erorii materiale, strecurata in rechizitoriu, in sensul ca acesta trebuie cercetat pentru
infractiunea de tentativa de talharie.

8
Reprezentantul Ministerului Public, avand in vedere ca in sarcina inculpatului trebuia sa se retina
infractiunea de tentativa de talharie, a solicitat punerea in discutie a schimbarii incadrarii juridice, din art.
211 alin. 1 si 2 lit. b Cod penal, in art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1 si 2 lit. b Cod penal.

Instanta, a pus in discutia partilor schimbarea incadrarii juridice, din art. 211 alin. 1 si 2 lit. b Cod penal, in
art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1 si 2 lit. b Cod penal si, a dispus schimbarea incadrarii juridice,
din art. 211 alin. 1 si 2 lit. b Cod penal, in art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1 si 2 lit. b Cod penal.

Primele masuri luate in vedere in

investigarea furtului si a talhariei
Primele masuri luate in vedere in investigarea furtului si a talhariei

1. Constatarea infractiunilor flagrante - in conditiile art. 465 C.proc.pen.

Solutionarea cazului este relativ simpla (ex.: autorul este prins sau urmarit uneori chiar de
partea vatamata, martorii oculari, strigatul public, acest lucru se intampla adeseori in piete
sau locuri publice). Autorul infractiunii este retinut pe loc si identificat, perchezitionat si
interogat asupra faptei comise.

2. Cercetarea la fata locului - este un act procedural indispensabil in cercetarea

infractiunilor de furt si talharie. "Locul savarsirii faptei" trebuie privit, notional, in sens larg:
nu doar locul propriu-zis de sustragere a bunurilor, ci si cai de acces, itinerariu, locul de
ascundere a bunurilor.

Prin cercetarea la fata locului pot fi obtinute date importante in ceea ce priveste
metodele si mijloacele folosite, numarul de persoane, timpul de operare, drumul parcurs,
bunurile furate. Vor fi ridicate eventualele urme, instrumente folosite. Din toate acestea pot
fi desprinse si "deprinderile profesionale" ale faptuitorului, gradul sau de specializare. O
precizare importante: multe urme in cazul savarsirii infractiunilor in discutie iau
forma microurmelor.

Nu trebuie neglijata exploatarea urmelor olfactive (cu caini de urmarire),

neexcluzandu-se nici urmele biologice.

Din interpretarea urmelor lasate in campul infractional OCP va putea trage primele
concluzii privind modul de operare, inca din momentul cercetarii la fata locului, sa elaboreze
primele versiuni, precum si o lista de suspecti.

3. Ascultarea persoanei vatamate vizeaza doua obiective importante:

- obtinerea de date concrete privind bunurile sustrase, modul cum se prezenta locul faptei
inainte de sustragere, personele care aveau cunostinta de bunuri: celui vatamat i se pun
intrebari in legatura cu suspiciunile sale in legatura cu persoana autorului;

- in cazul talhariei, victima ii va furniza date despre numarul infractorilor, modul de

operare. Iar in cazul in care exista pericolul mortii victimei, cu atat mai mult acesta
ascultare trebuie sa se faca imediat. Trebuie sa se tina cont si de starea de tulburare
psihica a personei vatamate, inevitabila in aceste situatii. Este posibil ca, din cauza starii
de soc, victima sa nu reuseasca sa isi aminteasca nimic din cele intamplate.

4. Audierea martorilor are drept scop stabilirea acelor imprejurari, epdioade ale
furtului sau talhariei ce au fost percepute direct, in momentul savarsirii lor ca si identificarea
autorului din cercul personelor suspecte (prezentarea spre recunoastere). Audierea
9
martorilor poate fi diferentiata dupa modul in care acestia au avut legatura cu fapta
prevazuta de legea penala.

5. Efectuarea de perchezitii ofera posibilitatea descoperirii bunurilor furate,

precum si a altor mijloace materiale de proba capabile sa serveasca la elucidarea cauzei.

In cazul infractiunilor flagrante, se procedeaza de indata la efectuarea perchezitiei

corporale. Perchezitia poate fi si domiciliara, situatie in care se urmareste recuperarea
bunurilor ascunse de faptuitor si instituirea unui sechestru asupra acestora in vederea
returnarii lor personei vatamate prin savarsirea infractiunii.

6. Identificarea si prinderea faptuitorilor este o activitate esentiala a OCP. Sunt

folosite toate datele obtinute pe parcursul desfasurarii urmarii penale.

Printre posibilitatile de identificare - intalnite des in cazul furturilor - se cuvin

mentionate cele pe baza modului de operare. Aceste diverse moduri sau procedee specifice
de savarsire a furturilor sau talhariilor reprezinta, uneori, adevarate "amprente" ale autorilor
lor

MEDIERE TALHARIE
http://anndrei.ro/mediere-pentru-infractiunea-de-talharie/

Infractiunea de talharie este conform art. 233 Noul Cod Penal, furtul savarsit prin
intrebuintarea de violente sau amenintari, ori prin punerea victimei in stare de
inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor
astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor
infractiunii, ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu
inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
Talharia este una din infractiunile care nu se sting definitiv prin intelegerea partilor si
cu toate ca medierea are efecte totale doar asupra infractiunilor la care actioneaza
impacarea partilor, trebuie stiut ca in cazul talhariei medierea contribuie substantial la
minimalizarea pedepsei.
In cazul in care alegem medierea infractiunii de talharie, se pune in discutie latura
civila a acesteia. Partile se vor intelege cu privire la prejudiciul creat prin savarsirea
infractiunii astfel incat dupa semnarea acordului de mediere partea vatamata sa nu mai
aiba alta pretentie de natura civila de la faptuitor.
Disonibilitatea faptuitorului de a participa la mediere si de a plati victimei daunele pe
care aceasta le solicita dovedeste clar in fata instantei buna-credinta a inculapatului.
Prin aceasta tip de atitudine dovedeste ca intelege fapta si ca este dispus sa faca tot ce
ii sta in putinta pentru a repara situatia creata.
Daca partile se inteleg cu privire la latura civila a talhariei, acordul de mediere va fi
trimis la instanta de judecata care va tine cont de el la individualizarea

10
pedepsei. Medierea talhariei pe latura civila constituie o circumstanta atenuanta solida
si poate fi elementul ceface difereneta intre o pedeapsa cu suspendare sau inchisoarea.
Medierea infractiunilor este in general un pic diferita fata de procedura medierii
normale, si are efecte raportat la momentul la care partile uziteaza de ea. Ea are
puterea de a suspenda judecarea cauzei pentru o anumita perioada de timp, la
infractiunile pentru care legea prevede aceasta posibilitate.
In cazul unor astfel de situatii atentia mediatorului este atat la solutionarea litigului cat
si la protejarea victimei. In unele situatii mediatorul are doar intalniri separate astfel
incat victima si faptuitorul sa nu ajunga sa se intalneasca. Alteori, victima are nevoie
exact de aceasta confruntarea in care sa obtina atat pretentiile civile de la faptuitor cat
si scuzele sau recunoasterea greselii.
Cu toate ca infractiunea de talharie presupune atat deposedare de anumite bunuri cat
si violenta, ceea ce creeaza o trauma adanca victimei, experienta a demonstrat ca
dialogul bine gestionat poate duce la o intelegere consemnata in acordul de
mediere ceeaa ce produce efecte juridice vizibile.

Aspecte procesuale - talharie

1. Aspecte procesuale privitoare la competenta

Infractiunea de talharie se urmareste si sejudeca potrivit

regulilor de procedura penala obisnuita. Actiunea penala se pune in
miscare din oficiu. Chiar si atunci cand in continutul complex al talhariei ar
intra un furt care se urmareste la plangerea prealabila a persoanei
vatamate (art. 210 Cod Penal), urmarirea penala se face din oficiu, fiindca
talharia este o infractiune complexa, unica, cu un grad de pericol ridicat.

2. Competenta organului de urmarire penala

Competenta de a efectua urmarirea penala in cazul infractiunii

de talharie comisa in conditiile art. 211, alin.l, 2 si 2^1 Cod Penal apartine
organului de cercetare penala al politiei (art. 207 - Cod de Procedura
Penala).

Urmarirea penala in cazul comiterii infractiunii de talharie prevazuta

de art.211, alin 3 - Cod penal se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre
procuror (art.209 Cod de Procedura Penala), asa cum a fost modificat prin
11
Legea 140/1996 privind modificarea si completarea Codului de Procedura
Penala, cand talharia 'a produs' consecinte deosebit de grave sau a avut ca
urmare moartea victimei.

In situatia in care organul de cercetare a constatat infractiunea

prevazuta de art.211, alin.3 - Cod Penal este obligat sa efectueze actele de
cercetare penala ce nu sufera amanare, chiar daca infractiunea nu este de
competenta sa, lucrarile intocmite de el fiind pe deplin valabile. Aceasta
obligatie rezida din prevederile art.213 Cod de Procedura Penala. Tot din
prevederile aceluiasi articol, organul de cercetare penala este obligat sa
inainteze procurorului toate lucrarile efectuate, de indata.

De asemenea, s-a precizat ca 'daca intr-o cauza in care potrivit

art. 209 Cod de Procedura Penala, urmarirea penala se efectueaza de
procuror in mod obligatoriu, cercetarea penala a fost facuta de organele de
politie, procurorul caruia i s-a trimis apoi dosarul neprocedand decat la
audierea unor martori si la intocmirea rechizitoriului, se impune concluzia
ca prima instanta, la mod corect, s-a desesizat, in baza art. 332 Cod de
Procedura Penala si a restituit cauza procurorului pentru ca urmarirea sa fie
facuta de organul competent '80.

3. Competenta instantei de judecata

Infractiunea de talharie comisa in conditiile art.211, alin. 1 -

Cod Penal, se judeca in prima instanta la Judecatorie (art.25 Cod de
Procedura Penala).

Cand talharia a fost comisa in imprejuriri prevazute de art.

211, alin 2 si 2^1 Cod Penal sau are urmarile prevazute de art.211, alin. 3
- Cod Penal, competenta de a se judeca in prima instanta apartine
Tribunalului
12
_______________________________________________________________________________________________

80 - Trib. Jud. Bistrita-Nasaud, Sect. pen., dec. nr. 370/1981, 'R.R.D.' nr. 11/1981, pag173

(art.27, pct. 1, lit. a si b Cod Procedura Penala) sau cand este cazul
Tribunalului Militar Teritorial (art.28, pct.l Cod Procedura Penala).

Cand bunul care face obiect al sustragerii este dintre acele

aflate in administrarea sau folosinta fortelor armate, competenta revine
Tribunalului Militar ( art.26, pct .2, lit. b - Cod Procedura Penala).

Cu privire la infractiunile comise de civili contra bunurilor

aflate in administrarea sau folosirea fortelor armate, in practica judiciara s-
a aratat ca 'desi potrivit art. 26, pct. 1, lit. b - Cod de Procedura Penala,
infractiunea comisa de civili contra bunurilor aflate in administrarea sau
folosirea fortelor armate sunt date in competenta de judecata Tribunalelor
Militare, aceasta nu inseamna ca toate infractiunile mentionate urmeaza sa
fie judecate de Tribunalele Militare, pentru ca astfel s-ar nesocoti unul din
principiile care determina stabilirea competentelor instantelor.

Astfel, din dispozitia art.27 si 28 - Cod de Procedura Penala,

rezulta ca anumite infractiuni, in special acelea care prin complexitatea
problemelor pe care le ridica prezinta mai multe dificultati de rezolvare, se
judeca in prima instanta de Tribunal sau de Tribunalul Militar Teritorial. Prin
urmare, ori de cate ori este vorba de infractiuni date in competenta
materiala a tribunalului, daca aceste infractiuni sunt indreptate impotriva
bunurilor aflate in administrarea sau folosinta fortelor armate, ele vor fi
judecate de Tribunalul Militar Teritorial, care este instanta corespunzatoare
in grad a tribunalelor '.81

Daca in cursul judecatii, instanta constata ca actiunea penala

nu mai poate fi exercitata, fiind intrunite cerintele art.l0, lit. a - e Cod
de Procedura Penala, va dispune achitarea conform art.ll, pct. 2, lit. a - Cod
de Procedura Penala.

___________________________________________
81
- Trib. Supr., Sect. pen. dec. nr. 67/1970- 'R.R.D.' nr. 1 / /99/, pag. /55

13
 In legatura cu actiunea civila in procesul penal, Codul de
Procedura Penala prevede ca actiunea civila se porneste din oficiu cand
partea vatamata este o organizatie din cele prevazute in art.145 Cod Penal.
De asemenea, este prevazuta obligatia instantei de a solicita institutiei
publice date cu privire la prejudiciu, aceasta fiind obligata sa comunice
instantei datele solicitate. Instanta este obligata sa se pronunte din oficiu
asupra separarii pagubei, chiar daca unitatea prejudiciata nu s-a constituit
ca parte civila (art. 17 Cod de Procedura Penala).

4. Aspecte procesuale
privind compunerea instantei
Infractiunea de talharie comisa in conditiile art. 211, alin. 1 -
Cod Penal se judeca in prima instanta la Judecatorie in complet format din
1 judecator, tribunalele judeca apelurile la infractiunea de talharie
prevazuta de art. 211, alin. 1 Cod Penal in complet format din 2 judecatori,
iar curtile de apel judeca recursul in complet format din 3 judecatori.

Infractiunea de talharie comisa in conditiile art. 211, alin. 2 si

3 se judeca in prima instanta in complet format din 1 judecator, iar
apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta se judeca de
apel in complet format din 2 judecatori.

https://legeaz.net/spete-penal/talhariecoautorat-savarsirea-de-catre-0ga..

TLHRIE.COAUTORAT. SVRIREA DE CTRE UNII DINTRE

PARTICIPANI A ACTELOR DE VIOLEN I AMENINARE I DE CTRE
ALII A ACTELOR DE FURT.
C.pen., art.28 alin.2 i art. 211 alin.1,2 i 2/1
Faptul c unor participani li s-a distribuit rolul de a executa activiti de sustragere de
bunuri din magaziile prii civile, pe care le-au transportat apoi la autoturism, nu i
exonereaz de rspundere n calitate de coautori ai infraciunii de tlhrie, atunci cnd
se dovedete c au fost de fa cnd s-au executat primele violene prin lovirea prii
vtmate, au putut vedea c aceasta a fost ameninat de ceilali fptuitori care aui
sechestrat-o ntr-o ncpere i c unul dintre ceilali participani a avut asupra sa un
pistol.
Chiar dac nu ei au fost cei care au executat violenele asupra prii vtmate, aceast
circumstan real, care este i element constitutiv al infraciunii de tlhrie, se
rsfrnge i asupra lor, deoarece au cunoscut-o i au prevzut-o.
Prin sentina penal nr.194/11 iunie 2007 pronunat de Judectoria Vlenii de Munte
n baza art.211 alin.1 i 2 lit.b i alin.2/1 lit.a i b C.pen. au fost condamnai inculpaii
S.P.I. i D.H.C. la 7 ani nchisoare i respectiv 7 ani i 6 luni nchisoare.
14
Totodat, s-a respins cererea inculpailor privind schimbarea ncadrrii juridice a
faptei, din infraciunea de tlhrie calificat n infraciunea de furt calificat.
Pentru a pronuna aceast sentin instana de fond a reinut c la data de 31 oct.2006,
n jurul orelor 21,00 inculpaii .P.I. i D.H.C., nsoii de alte trei persoane, fa de
care cauza a fost disjuns n cursul urmririi penale, au hotrt s ptrund n incinta
unei societi pentru a sustrage bunuri. Intrnd n curtea unitii printr-o poriune pe
unde nu se afla gard i n momentul n care tiau cu o foarfece tip gur de lup"
lactele ce asigurau mai multe hale ale societii, au fost surprini de portarul P.T.G..
Paznicul a fost lovit n spate cu o bucat de lemn i apoi a vzut siluetele a 5 persoane
care, apropiindu-se de el, i-au spus c era mai bine s rmn nuntru dect s ias
afar.
Ulterior, partea vtmat a fost dus ntr-o magazie de celelalte trei persoane
netrimise n judecat n prezenta cauz i aici a fost ameninat pentru a-i nfrnge
orice reacie.
Cei doi inculpai au ptruns apoi n incinta unei hale prin tierea lactelor cu o
foarfece tip Gur de lup" iar de aici au sustras mai multe bunuri care au fost duse n
autoturismul cu care veniser i apoi transportate la locuinele lor din comuna D.
mpotriva acestei sentine au declarat apel inculpaii .P. i D.H.C. criticnd-o ca
nelegal i netemeinic, solicitnd admiterea apelului, casarea hotrrii instanei de
fond i schimbarea ncadrrii din infraciunea de tlhrie prev. de art.211al.1 i 2 lit.b
i alin.2/1 lit.a i b C.pen. n infraciunea de furt calificat prev. de art.208 - 209 lit.a i
g C pen.
n principal apelanii au artat c ei au comis doar fapte de sustragere nu i de
ameninare sau lovire, astfel c nu poate fi reinut n sarcina lor comiterea infraciunii
de tlhrie.
Prin decizia penal nr.376/7 decembrie 2007 Tribunalul Prahova a admis apelurile
inculpailor ns pentru alt motiv, referitor la aplicarea pedepselor accesorii.
S-a respins nou cererea privind schimbarea ncadrrii juridice a faptelor.
mpotriva ambelor hotrri au declarat recurs cei doi inculpai, criticndu-le pentru
nelegalitate i netemeinicie, invocndu-se n principal disp.art.385/9 pct.17
C.proc.pen., cu privire la greita ncadrare juridic a faptei n infraciunea de tlhrie,
dei n realitate era o infraciune de furt calificat prev.i ped.de disp.art.208 - 209
alin.1 lit.a,b i g C.pen..
Recursurile celor doi inculpai au fost apreciate ca nefondate sub acest aspect.
n opinia Curii, probele administrate n cauz demonstreaz c, cei doi inculpai au
calitatea de coautori ai infraciunii de tlhrie calificat, chiar dac nu ei au fost cei
care au exercitat violenele asupra prii vtmate - paznic, la societatea de unde ci
doar au sustras o serie de bunuri.
Astfel, att din declaraiile prii vtmate, ct i din declaraiile celor doi inculpai
rezult cu certitudine c la svrirea infraciunii au participat cinci persoane;
inculpaii din prezenta cauz fiind identificai i trimii n judecat, iar pentru ceilali
participani dispunndu-se de ctre parchet disjungerea cauzei i continuarea
cercetrilor.
nc din prima declaraie dat n cursul urmririi penale, partea vtmat a artat c
atunci cnd a auzit zgomote i a deschis porile unitii ieind n drumul de acces, a
fost lovit din spate cu un lemn de ctre un brbat necunoscut, iar cnd s-a ntors ctre
15
cel care l-a lovit, partea vtmat a vzut siluetele a cinci persoane care s-au apropiat.
Dup aceea agresorii s-au desprit, doi dintre ei mergnd ctre interiorul
perimetrului, iar ceilali l-au escortat ntr-un atelier, unde a fost n permanen pzit i
ameninat cu un topor i un pistol.
Prin urmare, inculpaii .P.I. i D.H.C. au putut s perceap nemijlocit c partea
vtmat a fost agresat de ctre unul dintre ceilali fptuitori prin lovitura ce i-a fost
aplicat din spate, precum i faptul c partea vtmat a fost condus i nchis ntr-o
ncpere sub ameninarea unor arme, printre care i un pistol, deinute de ceilali
participani.
Faptul c lor li s-a distribuit rolul de a executa activiti de sustragere de bunuri din
magaziile unitii respective, pe care le-au transportat apoi la autoturisme, nu i
exonereaz de rspundere n calitate de coautori ai infraciunii de tlhrie, ntruct
potrivit art.28 alin.2 C.pen. circumstanele privitoare la fapt se rsfrng asupra
participanilor n msura n care acetia le-au cunoscut sau le-au prevzut." Or, rezult
fr dubii c cei doi inculpai au fost de fa atunci cnd s-au executat primele
violene asupra prii vtmate, au putut vedea c aceasta a fost ameninat i n
continuare de ceilali fptuitori care au sechestrat-o ntr-o ncpere i c unul dintre
ceilali participani a avut asupra sa un pistol. Chiar dac nu ei au fost cei care au
executat violenele asupra prii vtmate, aceast circumstan real, care este i
element constitutiv al infraciunii de tlhrie, se rsfrnge i asupra lor, deoarece au
cunoscut-o i au prevzut-o.

Detalii: https://legeaz.net/spete-penal/talhariecoautorat-savarsirea-de-catre-0ga

Infraciunea de tlhrie n form

continuat;
Savrsirea de acte materiale multiple (constrngere morala, asigurarea pazei,
exercitarea de violente si deposedarea efectiva de bunuri a partilor vatamate), la date
diferite, asupra a patru parti vatamate, dar n scopul realizarii unei rezolutii
infractionale comune si prealabile a faptuitorilor, actele materiale avnd continutul
oricareia dintre infractiunile absorbite n latura obiectiva complexa a tlhariei,
constituie pentru fiecare participant infractiunea de tlharie n forma continuata.
Participatia penala a fiecarui inculpat la savrsirea infractiunii de tlharie n forma
continuata va fi retinuta daca cel putin pentru una dintre fapte toti inculpatii au
actionat n calitate de autori, astfel ca, sunt absorbite si actele materiale de
complicitate la restul faptelor care ntregesc elementul material al tlhariei,
conditionat de existenta rezolutiei infractionale unice, comune a tuturor inculpatilor.
Prin decizia penala nr. 981 din 9 septembrie 2010, pronuntata de Curtea de Apel
Craiova, n dosarul nr. 32658/215/2009 au fost respinse ca nefondate recursurile
inculpatilor retinndu-se urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 494/23.02.2010 pronuntata de Judecatoria Craiova, n baza art.
211 alin.1, alin. 2 lit. b, c, alin. 21 lit. a, e C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. si art. 75 lit.
c C.p., au fost condamnati inculpatii DI, DCI si BM la pedeapsa de cte 7 ani
16
nchisoare cu executare n regim de detentie, iar inculpatul I.M.M. la pedeapsa de 4
ani nchisoare pentru infractiunea prev de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b, c, alin. 21 lit. a,
e C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. si art. 99 si urm. C.p., cu executarea n detentie.
Pentru toti inculpatii s-a dedus durata retinerii si arestarii preventive de la 19.02.2009
la zi, cu mentinerea starii de arest pentru toti inculpatii.
S-a luat act partea vatamata BH nu s-a constituit parte civila n procesul penal; au fost
admise actiunile civile formulate de partile civile: CT pentru suma de 4000 lei; PI
pentru suma de 700 lei; MLM pentru suma de 30000 lei, despagubiri la plata carora
au fost obligati n solidar inculpatii, iar inculpatul minor IMM n solidar si cu partile
responsabile civilmente IE si IG; n aceleasi conditii de solidaritate au fost obligati
inculpatii si la plata cheltuielilor de spitalizare, n valoare reactualizata catre Spitalul
Clinic Judetean de Urgenta Craiova.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca prin rechizitoriul nr.
2341/P/2009, Parchetul de pe lnga Judecatoria Craiova a dispus trimiterea n
judecata - n stare de arest preventiv - a inculpatilor DCI, DI, BM SI IMM, pentru
savrsirea infractiunii de tlharie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 21 lit. a,
e C.p.cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., respectiv, art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 21 lit.
a,e C.p.cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. si art. 99 si urmat. C.p, retinndu-se n fapt, ca n
perioada 03.02.2009 - 09.02.2009, n baza unei rezolutii infractionale unice, inculpatii
DCI, DI, BM SI IMM au deposedat mai multe parti vatamate de gentile pe care le
purtau asupra lor, n timp ce acestea se deplasau nensotite pe diferite strazi din mun.
Craiova.
Activitatea infractionala a celor patru inculpati a constat fie n aplicarea unor lovituri
partilor vatamate, pentru a le mpiedica sa opuna rezistenta n momentul deposedarii
de bunuri, fie n smulgerea gentilor, asigurarea pazei si mpartirea bunurilor de
valoare gasite n genti, dupa cum urmeaza:
1. n seara zilei de 03.02.2009, n jurul orelor 19,40, n timp ce inculpatii se aflau pe
str. DG din municipiul Craiova, au observat-o pe partea vatamata CT care se deplasa
nensotita, avnd asupra ei o geanta.
Cu intentia de a-i sustrage acest bun, inculpatul DCI a mpins-o pe partea vatamata,
care a cazut pe sol, dupa care i-a smuls geanta si mpreuna cu ceilalti inculpati, a
parasit n fuga locul faptei.
Potrivit declaratiei partii vatamate, n geanta sustrasa de inculpati se aflau mai multe
bijuterii din aur, bonuri de masa, produse cosmetice, acte de identitate, carduri
bancare, suma de 3.000 lei si doua telefoane mobile marca Nokia 2310 si, respectiv
Nokia 1600 (filele 32-33 d.u.p.).
O parte din aceste bunuri au fost recuperate si restituite partii vatamate n cursul
urmaririi penale, n urmatoarele mprejurari: cu ocazia perchezitiei domiciliare
efectuate la data de 19.02.2009, la locuinta inculpatilor DCI si DI au fost gasite cele
doua telefoane mobile (filele 34, 161-162 d.u.p.). De asemenea, inculpatii au condus
organele de politie pe str. Alexandria, nr. 27, unde a fost gasita geanta sustrasa de la
partea vatamata si pe care acestia o abandonasera; n interiorul gentii, ntr-un buzunar,
au fost gasite bijuteriile mentionate de partea vatamata, precum si cartea de identitate
si un abonament R.A.T. (filele 44, 132-133 d.u.p.).
Din certificatul medico-legal nr. 230/A2 emis de Institutul de Medicina Legala
Craiova, a rezultat ca partea vatamata CT a prezentat leziuni de violenta ce puteau
17
data din 03.02.2009, care au putut fi produse prin lovire cu sau de corpuri dure si
pentru a caror vindecare a necesitat 40-45 zile de ngrijiri medicale (fila 46 d.u.p.).
2. n seara de 06.02.2009, n jurul orelor 19,45, inculpatii DCI, DI, BM SI IMM s-au
deplasat n cartierul Catargiu din mun. Craiova, unde au observat-o pe partea
vatamata B.H. n timp ce iesea din imobilul situat pe str. Rasinari nr. 71. Inculpatul
DCI a ajuns-o pe partea vatamata pe str. Gheorghe Donici, i-a smuls geanta din mna
si, ntruct aceasta a nceput sa strige dupa ajutor, mpreuna cu ceilalti inculpati a
parasit n fuga locul faptei.
ntruct n geanta nu au fost gasite bunuri de valoare, inculpatul a abandonat bunul
sustras n curtea unui imobil de pe str. Sacelu, nr.26, unde n cursul urmaririi penale
au condus organele de politie (filele 132-133 d.u.p.).
Proprietara imobilului - martora BR - a confirmat faptul ca a gasit n curtea locuintei o
geanta de dama de culoare neagra, pe aruncat-o.
3. n seara de 09.02.2009, n jurul orelor 20,15, cei patru inculpati s-au deplasat pe str.
Tabaci din mun. Craiova, n apropierea Parcului Independenta, unde au observat-o pe
partea vatamata PI care purta asupra ei o geanta, fiind nensotita. Cu aceeasi intentie
de a sustrage geanta, toti cei patru inculpati au lovit-o pe partea vatamata, au
deposedat-o de geanta, dupa care au parasit n fuga locul faptei.
Cautnd bunurile de valoare din geanta, inculpatii au gasit un mobil marca Nokia,
precum si suma de 40 lei, iar restul bunurilor le-au aruncat.
n cursul urmaririi penale, inculpatii au condus organele de politie unde abandonasera
geanta sustrasa mpreuna cu bunurile pe care le-au apreciat fara valoare, respectiv pe
o alee dintre blocuri, unde au fost gasite documente ce se aflasera n geanta, respectiv
o legitimatie Selgros, o legitimatie de serviciu si o situatie solduri BancPost, toate
eliberate pe numele partii vatamate P.I..
Din certificatul medico-legal nr. 277/A2 emis de Institutul de Medicina Legala
Craiova, a rezultat ca partea vatamata PI a prezentat leziuni traumatice care puteau
data din 09.02.2009, care au putut fi produse prin lovire cu corp dur si compresiune si
pentru a caror vindecare a necesitat 8-9 zile de ngrijiri medicale.
Cu ocazia depistarii, n cursul aceleiasi seri, asupra inculpatului DCI a fost gasita o
pereche de mnusi din piele, care fusese sustrasa de la partea vatamata PI si careia i-a
fost restituita.
4. Dupa comiterea faptei mai sus expuse, inculpatii DCI, DI, BM SI IMM s-au
deplasat pe B-dul. 1 Mai, unde, n apropierea magazinului "Helin" au observat-o pe
partea vatamata MLM. n momentul cnd aceasta a trecut pe lnga ei, inculpatii i-au
aplicat mai multe lovituri n zona fetei si au ncercat sa i smulga geanta, nsa partea
vatamata s-a opus, fiind doborta pe sol si lovita cu picioarele de toti cei patru
inculpati.
n ncercarea inculpatilor de a smulge geanta, mnerele acesteia s-au rupt, iar DCI a
luat geanta si, n timp ce toti paraseau n fuga locul agresiunii, a aruncat-o unui alt
inculpat, dupa care a fost prins de martorul PVI si predat organelor de politie sosite la
fata locului.
In cursul urmaririi penale, de la inculpatul BM a fost ridicat si restituit partii
vatamate telefonul mobil marca Nokia 7210c.
Din raportul de constatare medico-legala nr. 551/Al emis de Institutul de Medicina
Legala Craiova, a rezultat ca partea vatamata MLM a prezentat leziuni de violenta
18
care puteau data din 09.02.2009, care au putut fi produse prin lovire cu sau de corpuri
dure, n conditiile agresiunii suferite si pentru a caror vindecare a necesitat 35-40 zile
de ngrijiri medicale. Leziunile au pus n primejdie viata victimei, n lipsa interventiei
chirurgicale, putndu-se instala decesul. Pe de alta parte, a fost necesara practicarea
splenectomiei (interventie chirurgicala de nlaturare a splinei) astfel nct fapta a avut
drept consecinta pierderea unui organ si o infirmitate fizica permanenta. Prin decizia
penala nr. 31 de la 04 mai 2010 pronuntata de Tribunalul Dolj, s-a dispus respingerea
apelurilor declarate de inculpatii DCI, DI, BM SI IMM mpotriva sentintei penale nr.
494/23.02.2010 pronuntata de Judecatoria Craiova si s-a dedus n continuare detentia
inculpatilor, mentinndu-se starea de arest a acestora.
Au fost obligati inculpatii la cte 320 lei, cheltuieli judiciare statului, din care, 300 lei
onorariu avocat oficiu.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a constatat n esenta ca instanta de
fond a stabilit o corecta starea de fapt si, totodata, mprejurarile savrsirii faptelor.
Trecnd la individualizarea pedepselor, s-a apreciat ca s-a facut o justa aplicare a
criteriilor generale de individualizare prev. de art. 72 c.pen., att sub aspectul
cuantumului pedepselor, ct si al modalitatii de executare, sens n care s-a tinut seama
de gravitatea faptelor savrsite de cei trei inculpati majori, nuantata si de savrsirea ei
mpreuna cu un inculpat minor -IMM, dar si de urmarile grave produse, reliefate de
leziunile suferite de partile vatamate, precum si de numarul mare de zile de ngrijiri
medicale acordate acestora.
mpotriva acestei decizii, au declarat recurs - n termen legal - inculpatii DCI, DI, BM
SI IMM, invocnd att critici de nelegalitate - inculpatii BM si IMM- n sensul
achitarii n temeiul art. 10 lit. c Cod Procedura penala, cu motivarea ca nu exista
probe certe din care sa rezulte participatia penala la comiterea faptelor de tlharie, ct
si critici de netemeinicie, solicitnd aplicarea art. 74, 76 Cod penal si reducerea
corespunzatoare a pedepselor sub minimul special prevazut de lege, precum si
schimbarea modalitatii de executare n suspendare sub supraveghere, conform art. 861
Cod penal.
Curtea, analiznd recursurile formulate n cauza, retine:
Recurentii inculpati au fost trimisi n judecata pentru comiterea unei infractiuni de
tlharie n forma continuata, astfel cum este incriminata n art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b
si c, alin. 21 lit. a si e Cod penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal, retinndu-se ca,
mpreuna au adoptat hotarrea infractionala de a deposeda, prin violenta, persoane
aflate ntr-o situatie vulnerabila, dupa care s-au deplasat mpreuna pe strada, si-au ales
victimele - femei care circulau n zone cu trafic pietonal redus -, pe care le-au urmarit
si le-au deposedat prin violenta de gentile pe care le purtau, ulterior mpartindu-si
bunurile rezultate din infractiune.
Astfel, s-a retinut ca inculpatii au actionat n grup, n sensul ca urmareau partea
vatamata, separndu-se n grupe de cte doi, primul grup apropiindu-se de victima si
procednd la deposedarea acesteia, iar al doilea grup ramnea n apropiere, la mica
distanta, att pentru a asigura paza locului infractional, ct si pentru a ntregi
constrngerea morala asupra victimei infractiunii.
S-a retinut n acest sens ca deposedarea partilor vatamate s-a realizat prin smulgerea
gentii, iar n cazul opozitiei la deposedare, inculpatii au aplicat lovituri partilor
vatamate CT si ML, aceasta din urma declarnd ca a fost agresata de catre toti cei
19
patru inculpati (fiind relevante declaratiile partilor vatamate date n cursul cercetarii
judecatoresti, la termenele din 27.03.2009 si 05.06.2009 - filele 34 si 121, dosar fond).
n acelasi mod se retine ca a declarat si martorul MIC(declaratia din 05 iunie 2009 -
fila 124 dosar fond), care a aratat ca a fost prezent, alaturi de cei patru inculpati, la
faptele din 06 februarie 2009 si 09 februarie 2009, nsa, mpreuna cu inculpatul IM ,
au ramas la o distanta fata de DI, care a deposedat pe partile vatamate si, de asemenea,
inculpatii BM si DI nu au participat activ la comiterea infractiunii; ori, din
modalitatea de actionare relatata de martor, rezulta ca fiecare dintre inculpati a realizat
acte de participatie distincte, respectiv constrngere morala, asigurarea pazei si
deposedarea efectiva de bunuri a partilor vatamate, n realizarea unei hotarri
infractionale comune.
Totodata, se retine si depozitia martorului CV(din 05.06.2009 - fila 122, dosar fond),
care a participat n calitate de martor asistent la reconstituirea actelor materiale din
continutul tlhariei, acesta relatnd ca savrsirea faptelor a fost recunoscuta de catre
toti inculpatii, acestia furniznd detalii referitoare la participatia fiecaruia.
Fata de aceste mprejurari, se constata ca instantele de fond au retinut justificat
participatia penala a fiecarui inculpat la savrsirea infractiunii de tlharie n forma
continuata, deoarece, aceasta absoarbe att autoratul ct si complicitatea, inculpatii
avnd calitatea de autori ai tlhariei continuate daca, pentru cel putin una dintre fapte,
toti inculpatii au actionat n calitate de autori, ceea ce n speta s-a ntmplat n cazul
tlhariei savrsita mpotriva partii vatamate ML, n seara de 09 februarie 2009 - partea
vatamata declarnd ca s-a opus la deposedarea sa de geanta si, n acest moment, a fost
lovita de toti cei patru inculpati, producndu-i-se un traumatism major soldat cu
pierderea unui organ (splina).
n raport de considerentele expuse, se retine ca vinovatia inculpatilor a fost n mod
cert stabilita, recursurile inculpatilor BM si IMM- care au solicitat achitarea ntruct
faptele au fost savrsite de alte persoane - fiind nefondate.
n privinta criticilor de netemeinicie formulate de toti inculpatii, referitor la retinerea
circumstantele personale atenuante, reducerea pedepselor sub minimul special si
schimbarea modalitatii de executare n suspendarea sub supraveghere, curtea retine ca
aplicarea art. 74 Cod penal este justificata numai n cazul unor mprejurari personale
speciale, care constituie garantia reinsertiei sociale a inculpatilor si n cazul unor
sanctiuni mai blnde, ceea ce, n cauza nu este justificat, inculpatii majori neavnd un
loc de munca stabil, astfel ca si-au reprezentat activitatea infractionala drept o
modalitate de existenta.
Astfel, se constata ca recurentii - inculpati au comis patru acte materiale reunite n
continutul infractiunii de tlharie continuata, astfel cum este incriminata de art. 211 al.
1, al. 2 lit. b si c, al 21 lit. a,e Cp cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, pentru inculpatii DI,
DCM, BM, retinndu-se si agravanta prev de art. 75 lit. c Cod penal (savrsirea faptei
mpreuna cu un minor), iar din mprejurarile reale de comitere invocate anterior,
rezulta periculozitatea sociala sporita a inculpatilor, aceasta necesitnd si un tratament
sanctionator adecvat.
n aceste conditii, aplicarea unor pedepse egale cu minimul special prevazut de lege,
cu executare n regim privativ de libertate, este necesara n vederea realizarii scopului
preventivo-educativ al pedepsei, astfel cum este reglementat de art. 52 Cod penal.

20
Detalii: https://legeaz.net/spete-penal/infractiunea-de-talharie-in-forma-981-2010

21