TRADITII PIRTESTENE

REVISTA DE PROMOVARE A TRADITIILOR DIN BUCOVINA,

Nr. 4, Editia vacanta de iarna
Scoala cu clasele I-VIII PIRTESTII DE SUS , CACICA, SUCEAVA
INTALNIRI NEASTEPTATE

Evenimentul cel mai asteptat de copiii de la Gradinita, dar si de scolarii din clasele I-IV , cat si de
elevii din gimnaziu a fost serbarea dedicata lui Mos
Craciun. Cei mai norocosi au fost cei mici , gradinarii
care au facut cunostinta cu Mosul, i-au spus poezii, au
cantat colinde, au prezentat uraturi pentru varsta lor.

Mos Craciun la Gradinita

Cel mai frumos program cu scenete si uraturi fantastice l-am surprins la clasele a IV-a, care
impreuna au realizat momente unice de care s-au bucurat parinti, bunici, frati si cadre didactice.

O uratura frumoasa si vesela a fost

URSUL, sustinut cu mare succes de cativa
elevi de la clasa a III-a. Au colindat fetele,
au urat baietii , au spus poezii si voia buna
i-a cuprins pe toti.

Mireuta Laura – clasa a VIII-a

Foto: prof. Toma Eugenia
 CUCURIA DARURILOR

Elevii clasei a VII-a bucurandu-se de

daruri

Anul acesta si ca in fiecare an de ceva vreme, prin grija unui Mos Craciun darnic si bun toti elevii
scolii, de la mic la mare, au primit daruri. Fie direct de la Mosul, din desaga lui cea plina si
incapatoare, fie cu ajutorul unor mesageri, care l-au ajutat sa aduca darurile cu masina. Nu era
zapada deloc asa ca cineva trebuia sa-l ajute pe Mos.

Elevii claselor V-VIII au realizat o intrecere de desene computerizate, cu tema Bradul lui Craciun,
iar cel mai reusit desen este cel pe care vi-l preezentam. Confruntarea a fost contra-cronometru,
adica 1 ora, ceea ce a dat mare bataie de cap celor mai putin indemanatici. Dar si ideea a fost
reprezentata diversificat. De la un simplu bradut impodobie pana la bradul in casa.

BRADUL lui Mos Craciun – desen realizat de SAHLEAN ALEXANDRU

Clasa a VI-a
 OBICEIURI ŞI DATINI POPULARE SPECIFICE
SĂRBĂTORILOR RELIGIOASE

1. Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza

Finalul unui an calendaristic este un moment impresionant, fiindcă se trage linia şi se fac
socotelile realizărilor de peste an. Ajunşi în pragul cumpenei dintre ani, oamenii petrec ultimele zile
de decembrie cu mult entuziasm. Postul Crăciunului şi Ajunul pregătesc sufleteşte trecerea spre un
nou an prin spovedanie şi milostenie. E timpul Ignatului, cel ce dă dezlegarea la tăiatul porcilor,
căci de pe masa de Crăciun nu trebuie să lipsească chişca, cârnaţii şi toba. Casele curate se
pregătesc pentru primirea colindătorilor. Gospodinele pun într-un coş nuci, mere, covrigi , colăcei
copţi în cuptor, pentru cei mai mici colindători. În Ajunul Crăciunului, seara devreme copiii se
strâng cete-cete şi pornesc pe uliţele satului, ducând trăistuţa după cap. Pe înserate se pornesc la
colindat tinerii din sat, mergând pe la fetele de măritat, pe la rude, vecini şi cunoştinţe. Tinerii
colindă uliţele satului deseori travestiţi în moşnegi, în babe, purtând măşti care de care mai
fioroase, încercând să nu-şi dea masca jos până dimineaţă.
Se păstrează din vremuri colinde transmise oral în familie, vechi de peste o sută de ani.
Acestea împânzesc uliţele neadormite cu povestea naşterii lui Isus din Nazaret, cu menirea lui pe
Pământ şi cu chinurile suferite. Copiii mai mici colindă despre Maica Domnului care stă la poarta
raiului şi se roagă pentru toţi păcătoşii.
Crăciunul este sărbătoarea naşterii Domnului şi totodată o sărbătoare a belşugului, a
bunăstării, de aceea se spune o vorbă prin sat: “Crăciunul sătulul, Paştele fudulul”, fiindcă în
această perioadă a anului toţi oamenii au agoniseli cu care se mândresc, nimeni nu suferă din cauza
neajunsurilor, toţi îl slăvesc pe Isus, Mântuitorul.

Prof. Ucrainet Cretu Natalia

Colindă de Crăciun

Sculaţi fraţi şi nu dormiţi,

Că nu-i vremea de dormit,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Asta-i noapte, noapte sfântă,

Lui Isus Hristos se cântă,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Al Iudeei împărat
Într-o zi poruncă o dat,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Ca la locul de născare,
Să se-nscrie fiecare,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Iosif merse să se-nscrie

Şi el cu a lui soţie,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

De la ei din Galileea
În Betleemul din Iudeea,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Acolo când au venit

Maicii ceasul i-a sosit,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Ca să-l nască pe Hristos

Cată loc în sus şi-n jos,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Cată loc şi prin cetate

Case, hanuri pline toate,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Lângă Betleem afară

Într-un staul vechi intrară
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Acolo Maria jos

Stă şi naşte pe Hristos.
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

După ce l-a înfăşat

Ea în iesle l-a culcat.
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Pe un deal păstori şedeau

Noaptea oile păşteau.
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Şi cum stau de străjuite

Iată un înger li se-arată.
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Faţa lui când o zăresc

De spaimă încremenesc.
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

Iar al domnului trimis

“Nu vă-nspăimântaţi!” a zis,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.

“Vă vestesc o bucurie

Vesel azi tot omul fie!”
Asta-i sara, sara lui Crăciun.
Saltă fericit poporul
S-a născut Mântuitorul,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.
Slavă sus şi slavă jos,
Slavă lui Isus Hristos,
Asta-i sara, sara lui Crăciun.
Slavă-n ceruri celui sfânt,
Nouă pace pe Pământ!
Asta-i sara, sara lui Crăciun.
 Cules de Andronic Gabriela – clasa a IV-a B de la Andronic Iftimia – 80 ani

La portiţa raiului
Colindă

Deschide uşa creştine (bis)

Că venim din nou la tine (bis)
Noi umblăm să colindăm (bis)
Pe Iisus îl căutăm (bis)
Că Iisus nu se arată (bis)
Numa-n peştera curată (bis)
Unde-s craii la bătaie (bis)
Unde om pe om se taie (bis)
Paisprezece mii de prunci (bis)
Au fost omorâţi atunci (bis)
Peste şaptezeci de mii (bis)
De femei şi de copii (bis)
Vai, ce Crăciun plin de sânge (bis)
Acum toată lumea plânge (bis)
Vai, săracilor de voi, (bis)
Cum voi trimite un război (bis)
Ca să v-aduceţi aminte (bis)
Că şi-n cer e un părinte (bis)
Un părinte iubitor (bis)
Ce v-aduce sărbători (bis)
Un părinte bun şi sfânt (bis)
Ce dă pacea pe pământ (bis)
Ce vă dă roade bogate (bis)
La mulţi ani cu sănătate! (bis)

La mulţi ani, mulţi ani cu bine!

Cules de Andronic Raluca Cristina, clasa a V-a B de la Andronic Rodica – 32 ani

ANUL NOU

Anul Nou apare ca o străfulgerare şi trece ca o clipă. E momentul când tradiţia prinde
contur arhaic şi ne aminteşte de strămoşii daci ce alungau spiritele rele cu ajutorul măştilor hidoase.
E timpul pluguşorului şi a plugului mare. Copiii merg în Ajunul Anului Nou cu clopoţelul,
cu pluguşorul, cu buhaiul, urând pe la casele oamenilor belşug şi bunăstare şi pentru anul care vine.
Tot acum se merge cu Capra, cu Ursul, cu Banda lui Jian, cu Banda lui Gruia sau cu Păunaşul, piese
din repertoriul teatrului popular local. Se remarcă costumele folosite cu acest prilej şi varietatea
datinilor.
Gospodarii se grupează şi formează Plugul mare, ceată de urători cu un plug de lemn tras de
boi. Ei ne amintesc de Bădiţa Traian în “Sara lui Vasile Sfântul”, umblând la casele de gospodari
pentru a ura rodnicie pământului. Printre plesnete de bice şi dangăt de clopote se auzea un fluieraş
ce doinea cu suflet la fereastra gazdei, amintind de ocupaţiile străvechi ale neamului.
Tinerii satului se grupează într-o ceată numită Partie şi umblă din casă în casă să ure la
fereastră şi să danseze Pădureţul în cas’ cea mare, drept răsplată primind un colac mare, o sticlă de
băutură şi uneori bani pentru plata lăutarilor. Ei se îmbracă în costume populare, cu brâu tricolor
sau în haine militare ornate cu multe decoraţii şi mărgele, obicei preluat din timpul războiului.
Inv. Strugar Mihaela
 Paunasul

Haiducul:
Buna seara, gospodari si gospodine
Si voi domnisoare fine
Si mai tinere copile,
Aveti placere de mine?
De mine placere stiu ca nu ve-ti avea,
Dar paunas cand va intra
Foarte mult va va bucura.
Paunasul:
Buna seara, mai haiduce,
Fratele meu de cruce.
N-ai vazut trecand pe-aici
Un boier, lifta spurcata,
Ce mi-a painea toata?
Haiducul:
N-am vazut, frate haiduce,
Ca de il vedeam
Pe loc il rapunam
Cu-aceste arme lustruite,
Din Italia sunt venite,
Pentru a lor capuri pregatite!
Paunasul:
Si decat sa ne-ntristam,
Mai bine mana sa dam
Si un cantec sa cantam!
Paunasul si Haiducul (cantand):
Foaie verde, mar domnesc,
Stau pe loc si ma gandesc,
Pe ce cale sa pornesc,
Pe ce drum sa nimeresc.
C-am avut trei sute cinci
De haiduci romani voinici,
Ei in sate cand plecau
Praf si pulbere faceau.

( In acest timp intra Capitanul si se adreseaza lui Paunas)

Capitanul:
Preda-te, Paunas, legat,
Ca de nu te vei preda,
Pe lumea cealalta
Tu vei pleca!
Paunasul:
Nu voiesc a ma preda,
Ci voiesc a ma lupta!
Capitanul:
Preda-te, Paunas, legat!
Cate zile voi avea
Si sabia voi tinea,
Viata-n mana mea
Ti-a sta!
(ataca Capitanul)
Capitanul:
Decat sa ne luptam,
Mai bine mana sa dam
Si un cantec sa cantam!
Paunasul:
Ei, si ce cantec sa cantam?
Haiducul:
Ziu mare s-a facut!

Toti:
Ziua mare s-a facut,
Armele mi le-am umplut,
Si la lupta am plecat,
Cu dusmanul sa ma bat!
Vine-un glont de cositor,
Ma loveste-n piept si mor,
La-s sa mor ca nici nu-m pasa,
Mor aicea langa casa!

Ciornei Gheorghe – claasa a VII-a

Sahlean Alexabdru – clasa a VI-a
Foto: Ciornei Diana – clasa a VII-a
Foto: director Cojocar Sahlean Marcel Anton

PLUGUSORUL

Mâine anul se-noieşte

Mânaţi, măi!
Hăi, hăi!

Mâine anul se-noieşte,

Pluguşorul se porneşte,
Pluguşorul făr’ de boi,
Pluguşorul tras de noi;
Şi începe a ura,
Pe la case-a colinda.
Iarna-i grea, omătu-i mare,
Semne bune anul are,

Semne bune de belşug

Pentru brazda de sub plug,

La urechi perciunii cresc

Opriţi plugul, măi băieţi !
Ahoo!
La urechi cu zurgălăi
Trageţi brazdă, măi flăcăi! Plugusorul copiilor de la clasa I-a
Ahoo!
Porniţi plugul, măi flăcăi
Şi sunaţi din zurgălăi,
Să răsune-n munţi şi văi.
Ahoo!

La urechi cu zurgălăi
Înc-o roată, măi flăcăi!
Ahoo!

La urechi perciunii cresc

Înc-o roată, măi băieţi !
Ahoo!
Cules de Ciornei Gheorghe – clasa a IV-a B de la Ciornei Gheorghe – 70 ani

CAPRA DIN PÎRTEŞTI

PERSONAJE: CAPRA, STĂPÂNUL, NEGUSTORUL,

Ţa, ţa, ţa, căpriţă, ţa

Te-am adus din Africa
Cu hurmuz şi cu peteli
Cum îi place mândrii mele.
Frunză verdi trii oglinzi,
Sari, capriţă, până-n grinzi!
Foaie verdi matostat
Capra mea s-o supărat.
Sare capra la fereastră
Că vini vremi frumoasă,
Sare capra la perdea
Că miroase-a vremi rea!
Ş-am trecut prin Valea Sacă Moment oferit de copiii de la grupa mare
Ş-am uitat s-o dau la apă!
Ş-am trecut printr-un părău
Ş-am uitat să beu şi eu!
La stejarul cel stufos
Capra me mi s-o pus jos!
La stejarul cel uscat
Capra me mi s-o sculat!
Capra me din Pirinei
Costă şapte mii de lei!
Foaie verdi ş-o alună
Ie-ţi, căpriţă, sara bună!

Vânzarea caprei:
Negustorul:
Într-o luni de dimineaţă
Am trimis dama la piaţă
Ca să cumpere o capră!
(caută capra de lapte)

Stăpânul: Au urat Caprita – elevii din clasa a VI-a

E cu lapte şi-a fata
Şi gonită-a optulea!

(se face târgul şi se dă capra, după care se vesteşte darul dat de gazdă)
Cules de Sahlean Alexandru – clasa a IV-a
 Rotar Adrian – clasa a V-a

Partia
(Pădureţul)

Frunzuliţă trii scaieţi

Pădureţul, măi băieţi!
Una, două, trii,
Aho!
Frunză verdi ş-o lalea
Ascultaţi comanda mea!
Foicică şî una
Pune stânga la podea!
Foicică, foi ş-o rouă
Pune stângul pe amândouă!
Foicică ca macul
Trii sa bate, două nu!
Foicică trii scaieţi
Trii sa bate-n două părţi!
Foaie verdi arţăraş
Hai acuma, pintenaş!
Frunză verdi, lin pelin
Uşurel şî numai lin!
Ai, zî verde cireşăl
Câte-un pinten uşurel!
Şi iar verdi baraboi dansul Paduretul sustinut de elevii din cls. VII - VIII
Schimbă pintenii pe doi!
Frunză verdi, lin pelin
Uşurel şî numai lin!
Ai, zî verdi floriceli
Trii sa bate la podeli!
Ai zî verdi di una
Jumatate la stânga!
Ai, zî verdi mintă creaţă
Uşurel faţă în faţă!
Ai, zî verdi ca macu`
Atingeţi cu pintenu`!
Ai, zî verdi de-o cocută
Câte-un pinten ş-o bătută!
Ai, zî verdi, lin pelin
Uşurel şî numai lin!
Ai, zî verdi de-alămâi,
Ia dă-i drumul pe călcâi!
Ş-am zâs verdi siminoc
Înc-o dată la mijloc!
Cules de Sava Adriana – clasa a VII-a B de la Sava Ion – 56 ani

Boboteaza

După sărbătorile de Anul Nou urmează o perioadă de linişte şi odihnă, după care în data de
5 ianuarie, de Ajunul Bobotezei, preotul merge prin sat şi stropeşte cu aghiasmă casele, oamenii şi
fântânile, anunţând Botezul Domnului. Copiii merg înaintea preotului şi strigă din toate puterile
“chiralesa”, echivalentul a “Doamne miluieşte!”, primind de la femei gogoşi, plăcinte, nuci, mere,
pere, colăcei îşi umplu traistele, abia târâindu-le după ei. În Ajun de Bobotează se posteşte cu
stricteţe, gătindu-se doar bucate de post, în special grâu fiert cu mult zahăr, nucă, mac, scorţişoară
şi fructe uscate. Pe masă în cas' cea mare se aşază câteva blide de lut cu bucate de post: compot de
mere, grâu, sarmale, plăcinte,etc.
Când se înserează, cete de colindători mascaţi încep să umble prin sat purtând cu mândrie
hainele scoase de prin poduri şi schimonosite cu migală. Se deghizează cu măiestrie în moşnegi,
babe, poliţişti, doctori, şătrari, jidani, popi, iar măştile de faţă sau obrăzarele nu permit
recunoaşterea flăcăilor, aceştia rămânând în anonimat. La acest colindat participă numai tinerii şi
copilandrii din sat. Satele răsună până înspre zori de refrenul colindei specifice “Hai la apă la
Iordan!”, prin versurile căreia se aminteşte de botezul Mântuitorului şi de Sfântul Ioan Botezătorul

Ed. Strugariu Achilina

Colindă de Bobotează
1. Sculaţi fraţi şi nu dormiţi
Şi pe Domnul să-L slăviţi.
Asta-i noapte, noapte sfântă,
Lui Iisus Hristos se cântă.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
2. Trecu praznicul frumos,
Naşterea lui Iisus Hristos.
Veniţi cu toţi să ne adunăm,
Betleemul să-l lăsăm.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
3. La Iordan să alergam,
Minune mare să vedem.
La Iordanul cel frumos,
Acolo vine Hristos.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
4. Duhul Sfânt de la cer zboară,
În chip de porumbel coboară,
Apele să le sfinţească,
Pe noi să ne mântuiască.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
5. Pe toţi vrea să-i mântuiască,
Cu apă ca să-i stropească,
În Treime să-i boteze,
Legea să le-o îndrepteze.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
6. Când sosi Domnul Hristos,
Şi Iordanul s-a întors,
Înapoi fugind în pripă,
Proorocul stătea cu frică.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
7. Hristos îl cheamă la Sine:
- Vino, Ioane, la mine,
Vino, Ioane, şi cutează,
Şi cu apă te botează.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
8. Dar proorocul se temea,
Să păşească nu putea.
- Ioane, bine socoteşte
Şi către Hristos porneşte.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
9. - Eu vreau botez de la Tine
Şi tu vii acum la mine.
De tine mă-nspăimântez,
Nu ştiu cum să Te botez.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
10. Domnul Hristos îi grăi:
- Vino, nu te îndoi,
Că asta e voia mea,
Vino şi nu te mira.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
11. Proorocul atunci venind
Şi de frică tremurând,
Se apropie şi cutează
Şi cu apă Îl botează.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
12. Cerurile deschizând,
Duhul din cer coborând,
Glas din cer se auzea,
Lui Hristos aşa-I grăia:
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
13. - Tu eşti Fiul meu iubit,
Întru care am voit,
Tu din cer Te-ai coborât,
Din Fecioară Te-ai născut.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
14. Trup omenesc ai primit,
Pe cruce Te-ai răstignit,
În mormânt Te-ai îngropat,
A treia zi-ai înviat.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
15. Pe Adam l-ai ridicat
Din cel loc întunecat,
Pentru a Evei greşeală
Ai venit în lume iară.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
16. Frumos praznic cel trecut
Întru care Te-ai născut,
Acesta-i mai luminat,
În care Te-ai botezat.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
17. Astăzi cu apă se spală,
A strămoşilor greşeală,
Păcatul cel de demult
Care în rai l-au făcut.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
18. O, cerescule-mpărate,
Spală şi-a-noastre păcate,
De-a Ta sfântă bunătate
Tu ne fă şi nouă parte.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
19. Veniţi toţi să ne-adunăm,
Lui Hristos să ne rugăm,
Ca nişte flori înflorite,
Cu cântări alcătuite.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!
20. Pururea să Te privim,
În veci să Te preamărim
Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!

21. Sosi clipa să plecăm

Şi nu ştim de ajungem
La anul să colindăm
Şi la Iordan să mergem.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!

22. Slavă-n ceruri Celui Sfânt,

Nouă pace pe Pământ!
Slavă-n sus şi slavă-n jos,
Slavă lui Iisus Hristos.
Hai, hai,
Hai la apă la Iordan!

În ziua de Bobotează, oamenii se strâng cu mic cu mare la biserica din lemn de pe vale, să
ia aghiasmă pentru casă. Preotul ţine slujba de Bobotează după care se duc cu toţii în lunca
Soloneţului, unde se sfinţeşte crucea de gheaţă făcută din apa pârâului şi se face aghiasmă. Se strigă
“chiralesa” de către toţi oamenii prezenţi, iar ecoul acestei strigări înfioară până şi pe cel mai
necredincios om aflat acolo, făcându-l să-şi întoarcă gândul spre biserică. Apoi fiecare gospodar ia
cofa cu aghiasmă, o mână de fân şi de paie care sunt bune de leac la animale şi se duce la cimitir să
stropească mormintele celor odihniţi în veşnicie. E un moment de reculegere în faţa lumii de apoi.
Odată cu această sărbătoare se termină şi ciclul sărbătorilor de iarnă.

Strugar Georgiana – clasa a VII-a

BOBOTEAZA – SARBATOARE CARE INCHEIE CICLUL SARBATORILOR CRESTINE
DE IARNA

Boboteaza, sarbatoare crestina ortodoxa, sarbatorita in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor
de iarna si are, pe langa intelesurile crestine, momentul nasterii spirituale a Mantuitorului, are si
trasaturi de mare sarbatoare populara.

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa
din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de
masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza
douasprezece feluri de mancare: coliva, din arpacas sau grau pisat, fiert, indulcit cu miere si
amestecat cu nuca pisata, verze, bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu
ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse , bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte
de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac etc.

Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat
dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de
boli si pentru a fi bune de prasila".

Boboteaza - sfinitirea apei

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment
se face, si astazi, cu multa atentie, in comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna
cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o sursa de apa - fantana
sau in imediata vecinatate a unei ape curgatoare sau in curtea bisericii.

Anul acesta in comunitatea noastra, la

biserica Adormirea Maicii Domnului,
adica „biserica de pe deal” cum i se
spune in sat, sfintirea apei s-a realizat in
curtea bisericii, insa la „biserica de pe
vale” s-a tinut ceremonia de sfintire a
apei pe malul raului Solonet, rau ce trece
prin apropierea bisericii, rau ce strabate
satul prin mijlocul lui. Pentru acest
moment se aduce apa, care se punea in
vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la
rau, o cruce mare de gheata. In jurul
acestei cruci sau in jurul crucii care se
afla in mod normal in curtea bisericii, se
desfasoara intreg ceremonialul religios,
la care participa toata suflarea comunitatii. La biserica de pe vale „ Sf. Apostoli Mihail si Gavril ,
biserica monument din sec. XVIII, ceremonia a avut un fast deosebit, cativa sateni au realizat o
cruce de ghiata grandioasa, de o frumusete rar intalnita, o cruce care a rivalizat cu toate cele
construite in Bucovina pentru acest eveniment, cu care s-a mandrit preotul parohieI. Am fost si noi
martorii acestei ceremonii, cam 30 de copii, elevi si profesori, iar sateni cateva sute. Erau malurile
Solonetului pline pe ambele parti de atata suflare omeneasca.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vase de
lemn ( cofita mica) sau de metal, sau in sticle sau alte recipiente cu care au venit de acasa.
Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la
binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si
vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Slujba de la Agheasma Mare

Daca Agheasma Mica se poate savarsi

ori de cate ori credinciosii doresc acest
lucru, Agheasma Mare se oficiaza o
singura data pe an, pe 6 ianuarie, in ziua
Botezului Domnului in Iordan.
La finalul slujbei, preotul slujitor afunda
de trei ori crucea si busuiocul in apa
cantand troparul Praznicului. "In Iordan
botezandu-Te Tu Doamne ..."

In casele credinciosilor, agheasma se

pastreaza la loc de cinste, in vase curate
si dintr-insa se gusta pe nemancate, in
zilele de post si ajunare. Potrivit
invataturii Sfintilor parinti, "firea apei celei sfinte este ca sa spele si trupul si sufletul, sa-l
sfinteasca, sa-l innoiasca si sa-l faca fiu al lui Dumnezeu".

Material realizat de : Jucan Veronica – clasa a VII-a, prof.. Toma Eugenia, inv. Cretu Viorica

Foto:Strugar Georgiana , clasa a VII-a

Momente de la slujba de Boboteaza, alaturi de comunitate si elevii scolii si cadrele didactice

Foto : Cojocar Oana Maria – clasa a VIII-a , Ciornei Gavril , clasa a VII-a, prof. Toma Eugenia
Colectivul de redactie

Tehnoredactare,
Cojocar Oana Maria – clasa a VIII-a
Turca Cosmin – clasa a VIII-a
Ciornei Ciornei Gheorghe – clasa a VII-a
Jucan Veronica – clasa a VII-a
Sahlean Alexandru – clasa a VI-a
Macovei Mihaela – clasa a V-a
Foto coperta:
Ciornei Gavril -clasa a VII-a
Boloca Andreea – clasa a VII-a