Frunza

Emil Gârleanu (volumul “Din lumea celor care nu cuvântă)

Intr-o dimineaţă  caldă de  primăvară, frunza se trezi la viaţă şi se desfăcu din mugur tremurând fericită de atingerea soarelui.
Ziua îi păru scurtă, iar seara, când lumina soarelui se stinse, frunza se zgribuli şi se vârî între celelalte, în aşteptarea celui care îi dăduse
viaţă.

A doua zi soarele se înălţă pe cer, iar o rază mângâie frunza, aşezată tocmai în vârf. Zi după zi, ea deveni tot mai plină de viaţă,
mai mare, mai verde. Cea dintâi rândunică sosită o bucură cu strigătele ei, când ocoli copacul de câteva ori  înainte de a se duce la
streaşina ei. Într-o dimineaţă, însă, raza  nu mai veni. Plouă zile în şir, iar frunza, parcă lipsită de viaţă,duse dorul soarelui.

După aceste zile cenuşii, soarele răsări într-o dimineaţă atât de înfocat, încât frunza simţi că o frige. După-amiază, veni să-şi
scape viaţa la umbra ei un scatiu. Ea îl acoperi cât putu mai bine, iar pasărea, veselă, începu să cânte dulce. Şi aşa în fiecare zi de vară,
fără ploaie, cu prea multă lumină, prea multă căldură. Numai noaptea era bine, îi plăceau cerul senin, spuzit de stele şi pasărea care
dormea sub ea, cu căpşorul sub aripă.

După mult timp începu să b

țțată vântul de toamnă.  Zilele erau mai răcoroase, nopţile mai reci, cerul mereu înnorat. Soarele lumina tot mai puţin, iar frunza
se simţea tot mai slăbită şi vedea cum câteva tovarăşe ale ei îşi pierduseră viaţa, smulse şi duse de vântul tot mai puternic.

De la o vreme pasărea venea tot mai rar şi nu mai cânta. Celelalte frunze se îngălbeniseră mai repede decât ea şi începuseră să
cadă, şi ziua şi noaptea. Într-o dimineaţă se sperie, căci în tot copacul nu rămăsese decât ea. Deasupra ei, pe cerul înnorat, stoluri de
păsări plecau unele după altele. Se înfioră la gândul că nici pasărea ei nu mai venise demult, apoi că poate şi dânsa va trebui să moară şi
i-ar fi fost de ajutor să-şi vadă prietena.

Parcă simţindu-i chemarea, pasărea veni şi, în zbor, atinse frunza cu aripa. Frunza căzu, fără viaţă, alăturându-se frunzelor
moarte de pe jos.

1.Câte anotimpuri sunt prezentate în text?Care sunt acestea?

.........................................................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................................

2.Scrie în tabel semnele caracteristice primăverii, verii şi ale toamnei, aşa cum apar ele prezentate în text!Pentru o bună
observare, subliniază-le în text, aşa cum am subliniat exemplul „rândunică” şi l-am notat apoi în rubrica „primăvara”.

PRIMĂVARA VARA TOAMNA

-sosirea rândunicii
 3.Desparte în silabe cuvintele primei propoziţii din aliniatul al treilea. Precizează apoi câte sunete şi litere are ultimul cuvânt
al acestei propoziţii.

.........................................................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................................

4.Titulul textului este............................................. , iar acest text face parte din volumul ............................................................,

scris de ................................................................ .

5. De ce crezi că a dat autorul acest titlu, textului?

.............................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................................

6. Desenează ce te-a impresionat din text!

SĂRĂCUŢUL

Emil Garleanu

(volumul „ Din lumea celor care nu cuvântă”)

S-a iscat un vârtej ca clin senin. S-a înşurubat in pământ, apoi a pornit-o, tehui, peste câmp, curţi şi livezi,
luând cu el tot ce găsea mai uşor în cale. Şi dacă de pe jos fura flori, pene şi hârtii, de pe-o ramură luă un cărăbuş, un cărăbuş
mititel, castaniu, cu aripile fragede, cu ochişorii ca două neghiniţi. Cărăbuş de primăvară. Când l-a luat vârtejul pe sus, şi-a strâns
şi el picioruşele şi a văzut că poate zbura şi fără să dea din aripi.

Vârtejul şi-a făcut gustul, şi-n mijlocul unui drum de ţară, lângă o curte, s-a înţepenit o clipă ca un sfredel, apoi
s-a topit deodată, lăsând tot ce luase, baltă, la pământ. Iar cărăbuşul căzu pe-o bucăţică de hârtie albă şi rămase acolo, ameţit.
Când s-a trezit, privi împrejur: un drum prăfuit. Şi din capătul drumului, ţanţoş, cu pieptul în platoşă, cu pintenii arcuiţi, venea un
cocoş. „Ia! scap de unul şi dau peste altul, îşi zise cărăbuşul; ăsta mă-nghite!" Cucoşul s-a apropiat, s-a uitat cu un ochi la cărăbuş
şi a trecut mândru înainte.„Am scăpat!" gândi cu bucurie cărăbuşul, şi se întoarse să privească după cucoş. Atunci încremeni de
spaimă. Din celălalt capăt al drumului sosea un curcan. Cărăbuşul se făcu mai mic decât era, ţinându-şi sufletul: „Acuma chiar c-
am păţit-o!" Când ajunse curcanul în dreptul cucoşului, se înroti, îşi roşi mărgelele şi îşi dădu capul pe spate; iar cucoşul scoase
pieptul şi mai în afară, se înălţă în picioare şi forfecă aripile de câteva ori în pământ: îşi dădeau bineţe. Cucoşul s-a dus, curcanul
se feri parcă să nu calce cărăbuşul când îl ajunse, şi acesta, bietul, răsuflă: „Bine c-am avut noroc!"
 Dar, deodată, de după gard, sări, mare, cu coada rotundă cât soarele la răsărit, un păun. Paserea se legănă o
clipă, apoi îşi strânse coada şi zbură în drum. „De ăsta nu mai scap!" crezu cărăbuşul. Păunul s-a apropiat, l-a răsturnat cu ciocul
pe spate, apoi iar 1-a întors cum îl găsise şi, lăsându-1, îşi văzu de drum.

Cărăbuşului nu-i venea să-şi creadă ochilor că mai e în viaţă. Dar uite: colo e drumul, sub el hârtia, pe dreapta gardul -
trăieşte. Ia să zboare acuma, cât putea mai repede, de-acolo, pe vreo creangă de copac. Să-şi încerce aripile. Şi le desfăcu. În clipa
aceea un pui de sturz, mai mărişor ceva decât o nucă, zbură spre el. „Ei! de aşa paseri mici, mai de seama mea, mi-i drag şi mie",
gândi cărăbuşul, pregătindu-se chiar să dea sturzului „ziua bună". Dar sturzul se lăsă lângă bucăţica de hârtie, deschise pliscul,
apucă cu lăcomie cărăbuşul şi: hap! hap! mai să se înece, îl înghiţi.

De pe gard, o vrabie îşi pusese puii să privească toată scena, ca să mai câştige o învăţătură.

1.Textul se numeşte …………………. ,este scris de …………………………………. şi face parte din

volumul…………………………………………………………………… .Din acelaşi volum, am mai citit

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………

2.Cine este personajul principal al textului ?

…………………………………………………………………………………………………………………………

3.Cum a ajuns cărăbuşul în mijlocul drumului ?În ce altă scriere literară ai mai întâlnit prezenţa unui vârtej ?

…………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………

4.Precizează în ordinea în care apar în text, posibilele pericole de moarte de care s-a temut cărăbuşul.

…………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………….

5.De ce nu s-a temut gândăcelul de sturz ?

…………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………….

6.Ce proverbe s-ar potrivi acestui text ?

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………….
7.Caută explicaţiile cuvintelor : 8.Antonime pentru:

s-a iscat-……………………………… sărăcie-……………………………..

sfredel-……………………………… posomorât-…………………………

ţanţoş-……………………………….. minciuni-…………………………..

sturz-………………………………… sănătate-…………………………

8.Caută pe internet imaginea unui cărăbuş ,apoi, imaginează-ţi că acesta îţi cere “să-i faci portretul ».Desenează –l !

SĂRĂCUŢUL

Pune în ordine următoarele idei din text: Personajul principal al textului

este…………………..
# Puiul de sturz mănâncă insecta Desenează-l!
# Curcanul- un posibil pericol de moarte pentru
cărăbuş
# Vârtejul ridica-n zbor cărăbuşul
# Păunul cruţă viaţa cărăbuşului
# Apropierea cocoşului de cărăbuş
# Vrăbiuţele privesc scena morţii cărăbuşului
Desprinde morala textului: Încercuieşte păsările prezente în text:
Păun, barză, ciocârlie, cocoş, vrabie, cuc, curcan,
fazan, sturz