Relatia dintre doua personaje Ana –Ion

Ion
de Liviu Rebreanu
Romanul ,,Ion “ apare în anul 1920, în perioada interbelică , într-un
moment de aprinse discuții literare privitoare la destinul romanului
romanesc. În această perioadă se manifestau în literatura româ nă
două tendințe opuse: tradiționalismul și modernismul.
Tema romanului o constituie viața satului ardelenesc de la începutul
secolului al XX-lea, ilustrâ nd lupta aprigă pentru pă mâ nt într-o lume
în care statutul social al omului este stabilit în funcție de averea pe
care o deține .
Viziunea despre lume în Roman evidențiază această realitate a
statutului de la începutul secolul al 20-lea și anume aceea că
respectul și demnitatea oamenilor nu poate fi obținută prin merite
personale, ci numai prin averea pe care aceștia o dețin . această
mentalitate este sintetizată de proverbul: ,, nu ești ceea ce ești, ci și
ești ceea ce ai . “
Din multiplele personaje ale romanului se desprinde figura lui Ion,
personajul principal, eponim, complex și contradictoriu , Greu de
încadrat într-o categorie anume. Ca orice personaj realist, el este
prezentat cu defecte și calită ți, fiind profund influențat de
mentalitatea societă ții în care tră iește.
Ana este un personaj secundar al romanului Ion de Liviu Rebreanu,
însă are un rol important în desfă șurarea acțiunii, fiind un personaj
feminin care reprezintă destinul trist al femei de la sat. Încă de la
începutul romanului Ana iese în evidență deoarece este pusă în
antiteză cu Florica. Cele două fete reprezintă de fapt glasul
pă mâ ntului și glasul iubirii .
Ion al Glanetașului Ș i Ana lui Vasilie Baciu sunt două dintre
personajele care reprezintă problema cuplului în romanul lui Liviu
Rebreanu și ale că ror destine se împletesc în mod tragic. Roman
subiectiv și realist ,,Ion “creionează tipuri umane prezentate în
strâ nsă relație cu mediul în care tră iesc. Atâ t Ion cat și Ana fac
trimitere la tipologia ță ranului din satul transilvă nean al începutului
de secol al XX-lea
Condiția bă rbatului în acest mediu tradițional este însă diferită de
cea a femeii . Bă rbatul este capul familiei și prin urmare este pus la
ră spundere să ia toate hotă râ rile în legă tură cu aceasta, pe câ nd
femeia este doar purtă toare de zestre și de urmaș, menită treburilor
casnice și muncilor grele de la cîmp. O scenă referitoare este cea în
care Ana naște în capă tul locului pe care bă rbații muncesc în
continuare, tră gâ nd doar cu urechea la țipetele ei .
Destinele lui Ion și al Anei se împletesc în momentul în care tâ nă rul
se hotă ră ște să schimbe statutul social că să torindu-se din interes .
El și fata lui Vasile Baciu sunt diferiți din punct de vedere al poziției
în sat, deoarece el este să rac, iar ea este fiica unui ță ran bogat. În
lumea satului tradițional averea, este factorul care determină poziția
individului în ierarhia socială .
Chiar dacă Ion este inteligent și harnic sau are poziție de lider în
râ ndul feciorilor, este privit de sus din cauza să ră ciei, stare pentru
care îl consideră vinovat pe tată l să u, om slab și bețiv care a irosit
averea adusă de Zenobia În gospodă rie. O scenă care reliefează
modul în care a oamenii cu avere se comportă cu cei care sunt să raci
este atunci câ nd Vasile Baciu îl umilește pe flă că u la horă , zicâ ndu-
i : ,, ce ai cu fata mea, să ră ntocule ?” . După nenumă ratele certuri cu
tată l Anei, acesta o lasă pe Ana însă rcinată , tinerii se că să toresc prin
binecuvâ ntarea preotului Belciug și Ion va primi pă mâ ntul pe care
și-l dorește atâ t de mult . în acel moment constată însă cu uimire că
odată cu averea a primit-o și pe ,, urâ țica “ Ana , Soția lui, de care în
timpul îndelungii lor confruntă ri aproape uitase . ca urmare începe
să o urască și se ră zbună pe ea prin vorbe grele și bă tă i. Destinele
amâ ndurora se sfâ rșesc tragic, Ana se sinucide și Ion, care era într-o
relație cu Florica, este omorâ t de George.
Imaginea cuplului Ion Ana surprinde condiția femeii și a bă rbatului
în societatea patriarhală a vremii. Ion are posibilitatea să -și
modeleze destinul urmă rind în mod conștient scopurile pe care și le
propuse: câ știgarea a cat mai multor bani . Chiar și moartea sa este
urmare a alegerii pe care o fă cuse, aceea de a se iubi cu o femeie
că să torită . Ana, pe de altă parte, nu are posibilitatea de a ieși
realmente de sub tutela la care o condamnă condiția sa de fiică și de
soție . Ea nu face alegeri, ci doar se supune tată lui și soțului ei.
Fă câ nd greșeala de a se îndră gosti și de a încă lca normele morale ale
lumii în care tră iește este pedepsită atâ t prin maltratații fizice și
psihologice la care opune tată l și soțul ei cat și prin rușinea pe care O
are față de vorbele comunită ții . o scenă care este relevantă pentru
femeia care nu are autoritate este cea în care ea este alungată de
tată l ei , dar și de Ion , Pentru că nu mai este bună nemaiavâ nd avere
, Însă rcinată și suferindă , femeia ră mâ ne în mijlocul drumului,
neștiind încotro să o apuce: ,,Ș i Ana porni... Cu sufletul greu și cu
trupul zdrobit . mintea îi era stoarse ca un burete uscat . nicio
nă dejde... Mergea unde o purtau pașii, ca un câ ine izgonit...”
Un alt aspect care arată incompatibilitatea vieții de cuplu A celor doi
este diferența de temperament . Ion este un personaj energic,
dinamic, copleșitor deoarece are o dorință și o forță foarte
puternică , la fel ca și pă mâ ntul pe care îl iubește. Temperamentul lui
mai poate fi descris ca și unul vulcanic, care este dezvă luit încă de la
începutul romanului în scena bă tă ii de la horă , are o voință în
realizarea scopurilor pe care și le propune. Principalul să u conflict
este cu lumea din sat: cu pă rinții, cu Baciu, cu Ana, cu George . De
aceea Ion, fiind un personaj în roman obiectiv, Își gă sește sfâ rșitul în
urma unei lovituri cu sapa, unealtă a Pă mâ ntului.
Pe de altă parte, Ana se plasează în antiteză cu soțul ei. Chiar și din
punct de vedere fizic el este un flă că u frumos, puternic, pe câ nd ea
este slabă și urâ țică , ștearsă la temperament. Crescută fă ră mamă
Doar de un tată autoritar și abuziv, este timidă și introvertită ,
neavâ nd pă reri sau capabilitatea să -și impună voința sau punctul de
vedere. Tră iește in conștiință toate conflictele care se transformă în
drame interioare și de aceea, își gă sește sfâ rșitul sinucindu-se , Act
care vine din interiorul să u .
În concluzie Liviu Rebreanu susține prin relația de cuplu dintre Ion
și Ana o morala socială legată de mentalitatea unei lumii patriarhale
în care statutul social este dat de avere, în care că să toriile sunt
aranjate de că tre pă rinți tot după criteriul averii, în care femeia este
un instrument de schimb a bă rbatului, bă rbatul fiind un partener cu
drepturi depline .