Junimea si revista convorbiri literare


1. Preliminarii. In contextul istoric creat prin
eforturile de consolidare politica, sociala si economica
incepute de Al. Ioan Cuza si Mihail Kogalniceanu,
dupa Unirea Romanilor din 1859, continuate apoi de
regele Carol I si de partidele politice, actiunea de
intemeiere culturala realizata de societatea Junimea
reprezinta una din cele mai mari izbanzi ale spiritului
creator national, care a impus o directie noua in
cultura romana, carcaterizata prin luciditate critica si
printr-un sentiment puternic al valorii.
 De altfel ,pentru intelegerea motivatiilor adanci ale
atitudinii culturale si literare a Junimii si a
junismului , ca manifestare particulara a spiritului
creator national, cheia cea mai potrivita a dat-o
insusi Titu Maiorescu in prefata primului sau
voulum de Critice ,publicat in 1874:”Puterile unui
popor,fie morale,fie nationale,au in orice moment
dat o cantitate marginita.
Principiile junimii
2. Momentul junismist din cultura romana s- a constituit in
ultimile patru decenii ale sec. XIX-lea , dupa intemeierea
la Iasi a asociatiei Junimea in 1863 si aparitia revistei
Convorbiri literare la 1 martie 1867. Initiativa acestor
actiuni a apartinut unor tineri intelectuali cu studii
serioase in strainatate: Petre P. Carp (1837), Vasile Pogor
(1833), Theodor Rosetti(1837), Titu Maiorescu(1840).
Asociatia este bine organizata, avand o tipografie proprie,
o librarie si o revista.Multi adepți tineri, printre care si
Mihai Eminescu si Ioan Slavici primesc burse de studii
in strainatate.
 In evolutia Junimii se disting cateva etape cu trasaturi proprii.
 Prima (1864-1874) cu desfasurare la Iasi , are un pronuntat caracter
polemic cu accente de critica violenta si se manifesta in trei
directii:limba,literatura si cultura.Acum in opozitie cu alte tendinte
se elaboreaza principiile sociale,lingvistice si estetice ale
junismului.
 A doua etapa(1874-1885) cu desfasurare dubla: la Iasi si la Bucuesti
este de consolidare a unei directii noi caracterizata printr-o
diminuare a criticismului junimist si prin aparitia in paginile
revistei,a operelor de maturitate ale lui Eminescu ,Creanga
,Caragiale
 A treia etapa(dupa 1885) cand este stramutata la Bucuresti si revista
Convorbiri literare ,dupa ce venisera pe rand in noua capitala a
Romaniei,mai intai Titu Maiorescu , apoi cei mai multi
junimisti,ultimul fiind Iacob Negruzzi,directorul revistei.
Activitatea , mai ales cea de cenaclu,se diminueaza,spiritul de
asociere se destrama din motivatii diferite,revista capata un caracter
preponderat universitar ,publicand studii istorice ,fiolozofice
,filologice ,de geografie . La conducerea Convorbirilor, vin pe rand
oamnei importanti de cultura,dar in lunga-i viata pana in 1944 nu va
mai cunoaste nici un moment valoarea si popularitatea primilor 25 Revista:”Convorbiri
de ani. literare”
 PRINCIPALELE MANIFESTARI DE CULTURA
 Activitatea Junimii,orientata de la inceput spre problemele limbii,literaturii si
culturii romane,si-a delimitat cu claritate principalele obiective: raspandirea
spiritului critic,incurajarea progresului literaturii nationale,crearea si impunerea
valorilor,sustinerea originalitatii culturii si literaturii romane,lupta pentru
unificarea limbii literare,educarea publicului in spiritul intelegerii si receptarii
culturii.

 Preocuparile Junimii s-au concretizat in patru directii de activitate: de

educatie a publicului prin conferinte,de promovare a unor principii lingvistice
care sa duca la unificarea limbii romane literare,de formare si publicare a unor
scriitori de valoare si de combatere a”formelor fara fond”, adica a acelor
institutii create prin imitatia unor metode occidentale,pentru care noi nu avem
fondul necesar.Ulterior,in sfera de interes a Junimii a intrat si politica,multi
membri ai societatii alcatuind aripa junimista a partidului conservator.
 a. Educarea publicului. Prima actiune culturara junimista,de
contact,de tatonare,este cea a conferintelor
publice,a”prelectiunilor populare”.Organizate pe teme
variate,in cicluri sistematice,si tinute intr-o academica,ele au
avut ca efect educarea unui public apt sa inteleaga cultura ca
factor de progres si moralitate.
 b. Lupta pentru unificarea limbii romane literare. Pasul
urmator vizeaza aproape simultan doua domenii esentiale ale
specificului national:limba si literatura.Interesul pentru limba
a pornit de la faptul ca in 1860,Ion Ghica,in calitate de
ministru,luase masura inlocuirii alfabetului chirilic cu cel latin
si junimistii voiau sa-si formuleze un punct de vedere asupra
scrierii limbii romane.
 c. Promovarea literaturii originale. Interesul pentru literatura
a inceput din 1865,cand s-a avansat ideea alcatuirii unei
antologii de poezie romaneasca pentru elevi.Aceasta i-a
determinat pe junimisti sa citeasca in sedintele societatii pe
autorii mai vechi.Grupului ii lipsea insa instruirea de
specialitate,membrii lui nu aveau criterii ferme,filozofice si
estetice,de aceea,Titu Maiorescu publica si articole cu
caracter general,de introducere in problemele de estetica.In
afara de promovarea unor principii estetice,activitatea literara
a Junimii s-a concretizat in depistarea si sustinerea unor tineri
scriitori publicati in paginile revistei Convorbiri literare.
 d. Combaterea”formelor fara fond”. Junimea a aspirat spre o cuprindere
totala a problemelor de cultura,adoptand critica severa fata de orice
tendinta,idee sau fapta care ar fi putut compromite procesul de realizare
a civilizatiei romane moderne.Junimistii pun in discutie nu numai limba
si poezia,ci si dreptul,economia,morala,justitia,explicand motivul luptei
lor prin abandonarea adevarului ca principiu de intemeiere a oricarei
creatii.
 CONCLUZII. Destinul Junimii n-a fost doar unul cu semnificatie strict
istorica.In manifestarile ei s-au conturat un anumit mod de a trata
problemele culturii,o anumita perspectiva asupra raportului dintre creatie
si valoare,dintre national si universal,o mentalitate dinstinctiva,care la un
loc au creat spiritul junimist,element de referinta cu efect modelator
asupra literaturii romane ulterioare.Prin toate acestea se poate demonstra
ca marea directie a progresului nostru cultural si literar a trecut si prin
interiorul Junimii, unde a cunoscut un moment esential de inaltare
calitativa.
 Principalele idei despre limba
Titu Maiorescu este unul dintre cei dintai oameni de
cultura romani care a inteles ca dupa infaptuirea
Unirii din 1859 o prima cale de consolidare a unitatii
nationale trebuie sa fie limba roamna. Din acest motiv
toate studiile sale au militat pentru unificarea limbii
romane literare prin omogenizarea scrierii prin
punerea la punct a unei gramatici unitare prin
adoptarea principiului imbogatirii vocabularului cu
neologisme si prin promovarea unei atitudini de
combatere a orcarei tendinte de stricare a
limbii.Aceste idei au fost sustinute atat in studii ,cat si
in sedintele Societatii Academice Romane . Cand in
interiorul acestei Societati au devenit majoritari
promotorii latismului ,Titu Maiorescu a demisionat,ca
o forma de protest nevoind sa ia nici o raspundere
pentru instrainarea limbii culte de limba poporului.
 1. Principalele idei despre limba.

 Titu Maiorescu este unul dintre cei dintai oameni de cultura

romana care a inteles ca,dupa infaptuirea Unirii din 1859,o prima
cale de consolidare a unitatii nationale trebuie sa fie limba
romana.Din acest motiv,toate studiile sale au militat pentru
unificarea limbii romane literare prin omogenizarea scrierii,prin
punerea la punct a unei gramatici unitare,prin adoptarea
principiului imbogatirii vocabularulului cu neologisme si prin
promovarea unei atitudini de combatere a oricarei tendinte de
stricare a limbii.Aceste idei au fost sustinute atat in studii,cat si
in sedintele Societatii Academice Romane.
 a. Prima problema de limba ridicata de Titu Maiorescu,vitala pentru vremea
aceea,a fost cea a scrierii limbii romane literare.Principiile lui Maiorescu asupra
acestei probleme au fost urmatoarele: introducerea alfabetului latin si
elimenarea alfabetului chirilic,ortografia fonetica,combaterea scrierii
etimologice

 b. O alta problema de limba, care l-a preocupat pe Titu Maiorescu,este cea a

neologismelor.Maiorescu a fost partizanul imbogatirii vocabularului limbii
romane prin neologisme,dar respectandu-se cateva conditii:sa se imprumute
mai ales din limbile romanice,pentru a fi mai usor adaptate la fonetica limbii
romane si numai atunci cand este neaparat nevoie.

 c. In sfarsit,o ultima problema de mare importamta a fost aceea de combatere a

tendintelor de stricare a limbii.Din puncul de vedere a lui Titu Maiorescu doua
manifestari erau deosebit de periculoase:calcul lingvistic(adica traducerea
cuvant cu cuvant a unor expresii dintr-o limba straina) si betia de cuvinte.
 Ideile estetice ale lui Titu Maiorescu.
 Pentru a determina o directie noua in evolutia literaturii romane,Titu
Maiorescu a incurajat aparitia unor tineri scriitori.Cu scopul de a le modela o
conceptie inalta asupra artei,a simtit nevoie sa teoretizeze anumite probleme si
sa le exemplifice.In felul acesta si-a delimitat cateva principii estetice,inspirate
din estetica clasica(greco-latina),cat si din marii filozofi germani Hegel,Kant si
Schopenhauer.Principalele sale lucrari in care isi dezvolta principiile estetice
sunt”O cercetare critica asupra poezie romane de la 1867”si “Comediile d-lui
I.L.Caragiale-1885”.

 In concluzie,pentru a aprecia rolul lui Titu Maiorescu in preocuparile epocii

de cultivare a limbii romane vom aminti o afirmatie a lui Mihai Eminescu
publicata intr-un articol din”Timpul”(1878): “In lupta pentru limba si adevar si
contra jargoanelor frantuzite si nemtite si a betiei de cuvinte,d-sa a ramas
invingator; autorii loviti de pana sa energica nu mai cuteaza a se intoarce la
obiceiul lor de a insira cunive noua in loc de idei adevarate”