JUNIMEA

Cadrul istoric. In deceniile ce urmeaza Unirii Principatelor Romne (1859) , istori tarii noastre este marcata de numeroase
evenimente , care traseaza liniile ei de evolutie spre un curs de modernizare . Domina lui Al.I.Cuza (1859-1866) realizeaza o parte din
transformarile importante :
- se infaptuieste o completa unificare a institutiilor din Tara Romneasca si Moldova (din 24 ianuarie
1862 Principatele se vor numi Romania );
- se voteaza o noua lege rurala ;
- sunt secularizate averile manastirilor ;
- se dezvolta invatamantul
Pe plan economic , se accentueaza volutia capitalista a tarii , se dezvolta comertul , bancile , orasele , porturile de la Dunare
si Mare .
Aceste prefaceri care sporesc sentimentul de mandrie nationala , caci asigura un loc de seama in lume , nu ramant fara urmari in
cultura , arta , literatura .Dupa 1860 se contureaza una dintre cele mai stralucite epoci din cultura romana - numita Epoca Marilor
Clasici - , cand apare asociatia Junimea si revista ei , Convorbiri literare , operele exceptionale ale lui Eminescu , Caragiale , Slavici ,
Creanga, Macedonski , critica lui Titu Maiorescu si C.Dobrogeanu -Gherea , revistele Literatorul si Contemporanul .
Momentul junimist in cultura roamna s-a constituit in ultimele patru decenii ale sec. al XIX-lea , dupa intemeierea la Iasi a
asociatiei Junimea , in 1863 si aparitiei revistei Convorbiri literare la 1 martie 1867.
" Originea Junimii se pierde in noaptea timpului " - asa incepeau mai toate discursurile rostite cu prilejul aniversarii acestei
societati literare ,infiintata din initativa unor tineri intelectuali cu studii serioase savarsite in strainatate : Titu Maiorescu , Theodor
Rosetti , Vasile Pogor , Iacob Negruzzi si Petre Carp.
Numita la incepul "Ulpia" sau "Ulpia Traiana" , dupa mai multe reflectii tinerii entuziasti , reintorsi de la studii din
universitatile germane , revin asupra hotararii lor , si-I schimba numele. Referindu-se la acest moment , in volumul "Amintiri din
Junimea " , Iacob Negruzzi consemna : " Dupa multe discutii , Th.Rosetti ne zise de pe patul unde era culcat : Ma baieti , vreti sa va
dau eu un nume fara pretentii , care sa va placa la toti , fiindca nu zice mare lucru ? - Vorbeste ! - Hai s-o botezam Junimea , zise
Th.Rosetti" - foarte bine gasit ! strigam cu totii"
In evolutia Junimii se disting cateva etape :
- prima etapa (1864 -1874) , cu desfasurare la Iasi , are un pronuntat caracter polemic , cu accente de
critica violenta , si se manifesta in trei directii: limba , literatura si cultura . Acum , in opozitie cu alte
tendinte se elaboreaza principiile sociale , lingvistice si estetice ale junuimismului.
- a doua etapa (1874 - 1885) - cu desfasurare dubla la Iasi si la Bucuresti , este de consolidarea "unei
directii noi" , caracterizata printr-o diminuare a criticismului junimist si prin aparitia in paginile
revistei a operelor de maturitate ale lui Eminescu , Creanga , Caragiale , Slavici .
- etapa a treia (incepe dupa 1885) , cand este stamutata la Bucuresti si revista Convorbiri literare , dupa
ce venisera pe rand in capitala, Titu Maiorescu , apoi cei mai multi junimisti , ultimul fiind Iacob
Negruzzi , directorul revistei. Activitatea , mai ales cea de cenaclu se diminueaza , spiritul de asociere
se destrama din motivatii diferite , revista capata un caracter preponderent universitar , publicand studii
istorice , filozofice , filologice si de geografie .
Activitatea Junimii , orientata de la inceput spre problemele limbii , literaturii si culturii romane , si-a delimitat cu claritate
principalele obiective :
- raspandirea spiritului critic
- incurajarea progresului literaturii nationale
- crearea si impunerea valorilor
- sustinerea originalitatii culturii si literaturii romane
- lupte pentru unificarea limbii literare
- educarea publicului in spiritul intelegerii si receptarii culturii
Prelegerile tinute in cadrul sedintelor societatii au fost numeroase , preocuparile membrilor sai , de asemenea . Printre
prelegerile tinute in cadrul societatii Junimea , este vrednica de retinut pe cea a lui T.Maiorescu " Despre poezia romana" , care a avut
un efect neasteptat , lasandu-si amprenta asupra activitatii , inclusiv asupra revistei ce urma sa o editeze . In toata Romania de atunci
nu aparea nici o singura foaie literara , intrucat revistele existente (Revista Romana , Romania Literara ) isi incetase activitatea .Ar fi
crezut ca intreaga Romanie , de curand unita , nu este destula inteligenta , nici destul interes pentru ca sa poata trai macar o singura
publicatie literara , cat de mica .
1. Educarea publicului
" Prelectiunile populare " alcatuite pe teme literare , istorice , lingvistice , filozofice si psihologice
constituiau activitatea de baza a societatii . Junimistii si-au propus sa intocmeasca o antologie de poezie , de la poetii Vacaresti la
v.Alecsandri. Discutiile pentru selectionarea poeziilor au fost numeroase , de multe ori contradictorii . Nedumeririle de tot felul , cu
privire la forma si fondul poeziilor l-au determinat pe T.Maiorescu sa elaboreze studiul " O cercetare critica asupra poeziei romane de
la 1867" , prin care mentorul societatii creeaza un orizont nou in evaluarea poeziei (studiu care va aparea in cateva numere
consecutive ale revistei Convorbiri literare ).
2. Lupta pentru unificarea limbii romane Interesul pentru limba a pornit de la faptul ca, in 1860 , Ion Ghica , in calitate de ministru ,
luase masura inlocuirii alfabetului chiliric cu cel latin si junimistii voiau sa-si formuleze un punct de vedere asupra scrierii limbii

romne.Problema ii revine lui Titu Maiorescu si acesta scoate brosura Despre scrierea limbei romane , ale carei idei trec in conduita
culturala a tuturor junimistilor .
Titu Maiorescu , in urma cercetarilor , concepe limba ca pe un organism care evolueaza si formuleaza urmatoarele idei :
- ortografia limbii romane trebuie sa fie fonetica , principalul argument fiind acela ca scrierea trebuie sa
reflecte milenara metamorfoza a sunetelor limbii romne ;
-alfabetul chiliric trebuie respins , el fiind strain de natura limbii noastre ;
- scrierea etimologica trebuie , de asemenea respinsa , fiind greoaie si blocand accesul la insusirea
rapida a limbii romane ;
Ulterior , Titu Maiorescu ,prin multe studii , a extins principiile lingvistice ale junimistilor , sustinand si alte idei:
-imbogatirea vocabularului se realizeaza prin neologisme preluate din limbile romanice , mai usor de
adaptat fonetic; (Neologismele)
- calcurile lingvistice - recompunerea cu material romanesc a expresiilor specifice dintr-o alta limba sunt contrare spiritului limbii
- sticarea limbii prin agramatisme , inflatie verbala sau exprimare improprie trebuie urmarita ,
combatuta si ridiculizata (Betia de cuvinte - Oratori , retori si limbuti)
Prin eforturile de atragere , de formare , de modelare , Junimea si-a lasat amprenta, prin ceea ce a avut ea specific , literatura
junimista trebuie privita atat ca manifestare individuala , cat si manifestare de grup .
Preocuparea pentru destinul culturii romanesti este continuu in atentia junimistilor . Constienti de necesitatea unui "mic jurnal
literar" , in coloanele caruia sa fie publicate scrierile citite in cadrul sedintelor si aprobate de societate , precum si un rezumat al
discutiilor din cadrul societatii , materiale care prezentau un interes general , la initiativa lui Titu Maiorescu , dupa ce s-au facut mai
multe propuneri cu privire la numele acestui"copil al Junimii" , I.Negruzzi , considera ca denumirea cea mai potrivita ar fi "Convorbiri
literare " . Propunerea a fost acceptata , iar Maiorescu a incheiat discutia :" Tu ai gasit numele , tu esti dator sa conduci treaba , fii tu
redactorul Convorbirilor Literare " .
CONCLUZII
Destinul Junimii n-a fost unul cu semnificatie strict istorica ; in manifestarile ei s-au conturat un anumit mod de a trata problemele
culturii , o anumita perspectiva asupra raportului dintre creatie si valoare , dintre national si universal , care la un loc au creat
spiritul junimist , element de referinta cu efect modelator asupra literaturii romane ulterioare.
DACIA LITERARA
JUNIMEA
- diferenta definitorie dintre cele doua momente este cea de atitudine (exaltare , frenezie si
avanturi utopice pe de o parte - luciditate , cumpatare , spirit critic si simt al masurii , pe de alta parte )
- de varsta culturala (spiritual , pasoptismul tine de adolescenta ; junimismul - de tinerete maturizata )
- de configurare estetica ( pasoptismul este fundamental romantic , junimismul este fundamental
clasic , fara sa respinga romantismul) .