Scribd
Încărcați
298 vizualizări2 pagini

Dacia Literară

Revista 'Dacia literară' înființată de Kogălniceanu în 1840 a contribuit la evoluția romantismului și literaturii române, promovând creația originală, unitatea culturală și critică nepărtinitoară. Kogălniceanu a identificat imitațiile și traducerile ca factori care au stagnat literatura, propunând inspirație din istorie, folclor și natură pentru o literatură cu specific național.

Încărcat de

Elena Dumitru
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
298 vizualizări2 pagini

Dacia Literară

Revista 'Dacia literară' înființată de Kogălniceanu în 1840 a contribuit la evoluția romantismului și literaturii române, promovând creația originală, unitatea culturală și critică nepărtinitoară. Kogălniceanu a identificat imitațiile și traducerile ca factori care au stagnat literatura, propunând inspirație din istorie, folclor și natură pentru o literatură cu specific național.

Încărcat de

Elena Dumitru
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

„Dacia literară”

În literatura română, spiritul critic constructiv al lui Mihail Kogălniceanu s-a


remarcat prin înființarea revistei ”Dacia literară”, al cărei țel era de a reuni creații ale
scriitorilor din toate ținuturile românești. Remarcabil este articolul program,
intitulat ”Introducție”, în care se susține creația originală și se descurajează imitațiile
și traducerile mediocre: ”Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre
țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice,
pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta
trebuință să ne împrumutăm de la alte nații.”.

„Dacia literară” apare la Iași în 1840 și este, conform lui G. Călinescu, „întâia
revistă de literatură organizată” ce a contribuit în mod decisiv la evoluția
romantismului autohton și a literaturii noastre în genere. În ciuda separării teritoriale,
M. Kogălniceanu militează pentru unitate culturală și literară, revista fiind deschisă
românilor de pretutindeni. De asemenea, scopul revistei este acela de a promova
critica nepărtinitoare întrucât numai aceasta contribuie la evidențierea operelor de
valoare. În acest sens, M. Kogălniceanu este primul critic literar de direcție ce-l va
prefața pe T. Maiorescu. Afirmația lui Kogălniceanu „vom critica cartea, iar nu
persoana” subliniază caracterul obiectiv al criticii promovate.

În analiza făcută literaturii de până la acea dată, M. Kogălniceanu identifică doi


dintre factorii care au contribuit la stagnarea literaturii române și anume: „imitațiile”
și „traducerile”. Despre cele dintâi criticul susține că au devenit la noi o manie
primejdioasă pentru că omoară în noi „duhul național”, în timp ce traducerile, mai cu
seamă cele slab realizate, pot constitui cel mult modele întrucât ele „nu fac o
literatură”.

Pentru a contracara neajunsurile de până la el, Kogălniceanu propune formarea


unei literaturi originale cu un profund specific național, sugerând ca surse de
inspirație: istoria, folclorul și natura, toate având un caracter unic în spațiul european.
Ca urmare a acestui fapt romantismul românesc dobândește un caracter
național-popular detașându-se de curentul european.

În concluzie, „Dacia literară” este programul artistic al perioadei pașoptiste care a


încercat să redirecționeze dezvoltarea limbii române spre: unirea tuturor românilor
pentru realizarea unei limbi și unei literaturi comune, crearea unor opere originale,
promovarea unei critici obiective, înlăturarea traducerilor și a imitațiilor și păstrarea
specificului național în literatură.

S-ar putea să vă placă și