DREPT CIVIL – TEORIA GENERALĂ A OBLIGAȚIILOR

Seminar 2: Contractul. Partea III. Efectele contractului (I)

Tematica: Contractul. Partea II.

I. BIBLIOGRAFIE

1. L. Pop, I.-Fl. Popa, S. I. Vidu, Curs de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2015, p. 101-179;
2. L. Pop, I.-Fl. Popa, S. I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile - conform
noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 127 – 238;
3. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), Noul Cod civil.
Comentariu pe articole, ediţia a II-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1402 - 1444;
4. P. Vasilescu, Drept civil. Obligații – în reglementarea noului Cod civil, ed. a 2-a
revizuită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 465 – 526;
5. B. Oglindă, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ed. 2, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2017, p. 79 - 131;
6. E. Veress, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, ed. 3, Ed. C.H. Beck, București,
2018, p. 41-78;
7. C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ed. a IX-a, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 53 – 84.

II. SPEȚE

Speța nr. 1
La data de 1 ianuarie 2012, A i-a vândut lui B un imobil, bun propriu, stabilindu-se, în
sarcina cumpărătorului B, obligaţia de plată a unui preţ de 10.000 lei, obligaţia de a-i permite lui
A să locuiască, timp de 10 ani în una dintre camerele imobilului şi obligaţia de a-i permite lui C,
sora vânzătorului A, să locuiască, pentru aceeaşi perioadă de timp într-o altă cameră a aceluiaşi
imobil.
La data de 10 ianuarie 2012, A şi B încheie un act adiţional la contract prin care prevăd că B
urmează să plătească o sumă de 12.000 lei cu titlu de preţ şi să îi permită lui A să folosească,
timp de 10 ani, o cameră a imobilului.
La scurt timp după aceea, A decedează, lăsând-o ca unică moştenitoare pe sora sa C. După
acest deces, B o evacuează pe C din camera în care aceasta se instalase încă din data de 1
ianuarie 2012. C introduce o acțiune prin care solicită rezilierea contractului. Ce va decide
instanța?

Speța nr. 2
La data de 15.11.2011 A și B încheie un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un
teren cu o suprafață de 200 m.p. Prin acest contract, B s-a obligat să transmită fiului său C acest
teren, după cinci ani, impunându-i-se lui C o interdicție de a aliena timp de 15 ani, precum și

1
obligația de a o exploata personal. Contractul de vânzare-cumpărare este înscris în cartea
funciară fără a fi notată obligația lui B de a transmite lui C terenul.

La data de 03.02.2012, B vinde terenul. C introduce o acțiune în justiție prin care solicită, în
principal, desființarea contractului dintre B și terț, iar, în subsidiar, obligarea lui B la daune-
interese reprezentând contravaloarea terenului. B se apără arătând că în contractul dintre A și B
există o clauză potrivit căreia „Pentru orice litigiu născut cu privire la executarea sau încetarea
acestui contract, părțile se vor adresa Curții de arbitraj de la București”. În subsidiar, B arată că
nu poate fi ținut răspunzător față de C întrucât contractul dintre A și B este nul atâta timp cât
avea ca efect crearea unor obligații direct în patrimoniul lui C.
Analizați susținerile părților și arătați care va fi soluția instanței.

Speța nr. 3
A vinde lui B apartamentul fiului său C în vârstă de 17 ani, obligându-se față de acesta să
depună toate diligențele ca la împlinirea vârstei de 18 ani fiul lui să ratifice această vânzare
potrivit art. 48 [Link]. La împlinirea vârstei de 18 ani, în ciuda insistențelor tatălui în vederea
ratificării actului, C introduce o acțiune în anularea contractului de vânzare-cumpărare potrivit
art. 44 alin. 1 [Link].
Fiind admisă acțiunea lui C, B introduce o acțiune în justiție împotriva lui A solicitând
instanței să îl oblige pe acesta să îi plătească daune-interese pentru prejudiciul suferit.
Ce va decide instanța?

Speța nr. 4
C i-a promis lui B, în schimbul unui preţ, că îl va convinge pe A să încheie un contract de
mandat remunerat cu B. În urma stăruinţelor lui C, A i-a adresat lui B o ofertă de încheiere a
contractului de mandat. B a acceptat această ofertă a doua zi în scris şi a trimis înscrisul respectiv
către A prin poştă.
A treia zi, A i-a expediat, prin poştă, lui B un înscris revocator al ofertei efectuate. Revocarea
ofertei a ajuns la cunoştinţa lui B după ce A primise prin poştă acceptarea ofertei de mandat de
către B, luând cunoştinţă de conţinutul acesteia.
În urma primirii înscrisului prin care A îşi manifesta voinţa în sensul revocării ofertei de
mandat, B l-a chemat în judecată pe C, solicitând instanţei de judecată să îl oblige pe pârât la
plata de despăgubiri pentru neexecutarea promisiunii făcute. Despăgubirile solicitate erau

2
compuse din preţul plătit de B către C în schimbul promisiunii acestuia, precum şi din
prejudiciile suferite de B ca urmare a neîncheierii contractului care forma obiectul contractului
de mandat.
Ce va decide instanţa de judecată?