DREPT CIVIL – TEORIA GENERALĂ A OBLIGAȚIILOR

Seminar 2: Contractul. Partea III. Efectele contractului (I)

Tematica: Contractul. Partea II.

Efectele contractului (I)

I. BIBLIOGRAFIE

1. L. Pop, I.-Fl. Popa, S. I. Vidu, Curs de drept civil. Obligaţiile, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2015, p. 101-179;
2. L. Pop, I.-Fl. Popa, S. I. Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile - conform
noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 127 – 238;
3. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), Noul Cod civil.
Comentariu pe articole, ediţia a II-a, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1402 - 1444;
4. P. Vasilescu, Drept civil. Obligații – în reglementarea noului Cod civil, ed. a 2-a
revizuită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 465 – 526;
5. B. Oglindă, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ed. 2, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2017, p. 79 - 131;
6. E. Veress, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, ed. 3, Ed. C.H. Beck, București,
2018, p. 41-78;
7. C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ed. a IX-a, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 53 – 84.

II. SPEȚE

Speța nr. 1
La data de 1 ianuarie 2012, A i-a vândut lui B un imobil, bun propriu, stabilindu-se, în
sarcina cumpărătorului B, obligaţia de plată a unui preţ de 10.000 lei, obligaţia de a-i permite lui
A să locuiască, timp de 10 ani în una dintre camerele imobilului şi obligaţia de a-i permite lui C,
sora vânzătorului A, să locuiască, pentru aceeaşi perioadă de timp într-o altă cameră a aceluiaşi
imobil.
La data de 10 ianuarie 2012, A şi B încheie un act adiţional la contract prin care prevăd că B
urmează să plătească o sumă de 12.000 lei cu titlu de preţ şi să îi permită lui A să folosească,
timp de 10 ani, o cameră a imobilului.
La scurt timp după aceea, A decedează, lăsând-o ca unică moştenitoare pe sora sa C. După
acest deces, B o evacuează pe C din camera în care aceasta se instalase încă din data de 1
ianuarie 2012. C introduce o acțiune prin care solicită rezilierea contractului. Ce va decide
instanța?

Speța nr. 2
La data de 15.11.2011 A și B încheie un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un
teren cu o suprafață de 200 m.p. Prin acest contract, B s-a obligat să transmită fiului său C acest
teren, după cinci ani, impunându-i-se lui C o interdicție de a aliena timp de 15 ani, precum și

1
obligația de a o exploata personal. Contractul de vânzare-cumpărare este înscris în cartea
funciară fără a fi notată obligația lui B de a transmite lui C terenul.

La data de 03.02.2012, B vinde terenul. C introduce o acțiune în justiție prin care solicită, în
principal, desființarea contractului dintre B și terț, iar, în subsidiar, obligarea lui B la daune-
interese reprezentând contravaloarea terenului. B se apără arătând că în contractul dintre A și B
există o clauză potrivit căreia „Pentru orice litigiu născut cu privire la executarea sau încetarea
acestui contract, părțile se vor adresa Curții de arbitraj de la București”. În subsidiar, B arată că
nu poate fi ținut răspunzător față de C întrucât contractul dintre A și B este nul atâta timp cât
avea ca efect crearea unor obligații direct în patrimoniul lui C.
Analizați susținerile părților și arătați care va fi soluția instanței.

Speța nr. 3
A vinde lui B apartamentul fiului său C în vârstă de 17 ani, obligându-se față de acesta să
depună toate diligențele ca la împlinirea vârstei de 18 ani fiul lui să ratifice această vânzare
potrivit art. 48 C.civ. La împlinirea vârstei de 18 ani, în ciuda insistențelor tatălui în vederea
ratificării actului, C introduce o acțiune în anularea contractului de vânzare-cumpărare potrivit
art. 44 alin. 1 C.civ.
Fiind admisă acțiunea lui C, B introduce o acțiune în justiție împotriva lui A solicitând
instanței să îl oblige pe acesta să îi plătească daune-interese pentru prejudiciul suferit.
Ce va decide instanța?

Speța nr. 4
C i-a promis lui B, în schimbul unui preţ, că îl va convinge pe A să încheie un contract de
mandat remunerat cu B. În urma stăruinţelor lui C, A i-a adresat lui B o ofertă de încheiere a
contractului de mandat. B a acceptat această ofertă a doua zi în scris şi a trimis înscrisul respectiv
către A prin poştă.
A treia zi, A i-a expediat, prin poştă, lui B un înscris revocator al ofertei efectuate. Revocarea
ofertei a ajuns la cunoştinţa lui B după ce A primise prin poştă acceptarea ofertei de mandat de
către B, luând cunoştinţă de conţinutul acesteia.
În urma primirii înscrisului prin care A îşi manifesta voinţa în sensul revocării ofertei de
mandat, B l-a chemat în judecată pe C, solicitând instanţei de judecată să îl oblige pe pârât la
plata de despăgubiri pentru neexecutarea promisiunii făcute. Despăgubirile solicitate erau

2
compuse din preţul plătit de B către C în schimbul promisiunii acestuia, precum şi din
prejudiciile suferite de B ca urmare a neîncheierii contractului care forma obiectul contractului
de mandat.
Ce va decide instanţa de judecată?