Sunteți pe pagina 1din 13

I.

X, societate comercială, cu sediul în Brașov a emis o ofertă precisă față de Y,


persoană juridică cu sediul în Brașov. Oferta privea vânzarea de materiale de
construcție, pentru edificarea unui bloc de locuințe de către Y.
X a emis oferta precisă la data de 10.10.2012. Aceasta a ajuns la destinatarul Y, prin
poștă, la data de 11.10.2012. Y a acceptat oferta și i-a remis lui X acceptarea la data de
16.10.2012, dată la care acesta a și primit acceptarea.
La 12.10.2012, X, care emisese o ofertă similară și pentru Z, acceptată în aceeași zi, a
revocat oferta față de Y, iar revocarea a ajuns la Y la data de 15.10.2012.

a) Considerați că între X și Y s-a format un contract de vânzare?

Contractul dintre X și Y nu poate fi considerat încheiat deoarece revocarea lui X


(15.10.2012) a ajuns la Y înainte ca acesta să remită acceptarea., conform art. 1193, alin.
(2) Noul Cod civil.

b) În situația în care acceptarea ofertei ar fi ajuns la X în data de 11.10.2012 și totuși X


ar fi încheiat contractul cu Z, Y ar avea la îndemână vreun mijloc juridic pentru a
desface contractual?

Conform principiului opozabilității contractului(art. 1281 Cod civil), terții nu pot adduce
atingere drepturilor și obligațiilor născute din contract. Y, având calitatea de terț,
raportat la contractul dintre X și Z, nu poate solicita desființarea acestuia.

Y poate, în virtutea articolului 1193 Cod civil să solicite daune interese.

II. (?)A, căsătorit cu B, a suferit un atac vascular cerebral, fiind internat în spital. A se
află într-o relație de concubinaj de mai mulți ani, cu C. În spital, C a sosit,
împreună cu notarul public și a încheiat între A și C un contract de întreținere, în
baza căruia A a transmis dreptul de proprietate asupra unui imobil, bun propriu al
acestuia, în schimbul prestării întreținerii în favoarea sa de către C a întreținerii pe
toată durata vieții.
La 20 de zile, A a decedat. În urma decesului, B, soț supraviețuitor a formulat o acțiune
de constatare a nulității absolute a contracului de întreținere dintre A și C.
În probațiune, a fost audiată ca martor infirmiera lui A, care a afirmat că a auzit când
medicul lui A i-a spus notarului public că A are discernământ, dar nu mai are mult de
trăit. De asemenea, a fost audiat și medicul lui A, care a arătat că nu se putea prevedea
momentul decesului lui A, dar că acest lucru putea fi o posibilitate.
a) Dacă sunteți avocatul lui B, cum susțineți acțiunea acestuia?
a. B va cere constatarea nulității absolute a contractului de întreținere, întemeindu-
și cererea pe motivul că lui A i-a lipsit în totalitate discernământul, în momentul
încheierii contractului, fapt din care rezultă o lipsă efectivă a consimțământului.

III. A, furnizor de materiale de construcții cu desfacere pe întreg teritoriul țării s-a


obligat să participe la negocieri cu constructorul B, care intenționa să edifice pe
întreg teritoriul țării cartiere rezidențiale de blocuri.
Pentru anumite materiale de construcții, singurii furnizori din țară erau A și C.
Între A și C se încheie anterior o înțelegere conform căreia vor încerca, pe calea
negocierii cu potențialii beneficiari să ridice prețurile de vânzare peste o valoare
determinată de aceștia, urmând să se informeze reciproc și să împartă eventualele
diferențe de profit.
Urmare a negocierilor purtate între A și B, aceștia nu au ajuns la un consens asupra
prețurilor și astfel B a solicitat demararea unor negocieri cu C. C, fiind informat de către
A despre eșuarea negocierilor sale cu B, a participat la negocieri, însă a pretins prețuri
mai mari decât cele cerute de A, astfel încât să-l determine pe B să accepte oferta lui A.
Ulterior, între A și B s-a încheiat contractul de vânzare a materialelor de construcție, însă,
după un timp, când înțelegerea dintre A și C a încetat, B a constatat că atât A, cât și C au
fost de rea credință cu prilejul negocierilor purtate.
a. Ce mijloc juridic are la îndemână B pentru a sancționa reaua credință a lui C la
negociere? Ce poate solicita acesta? Ce condiții va trebui să îndeplinească?

Conform art. 1170 Cod civil, părțile sunt obligate să acționeze cu bună credință în timpul
negocierilor. B trebuie să dovedească reaua credință în negocieri a lui C.

Conform art. 1183, alin. (3), este contrar exigențelor bunei credințe conduita părții care
inițiază sau continuă negocieri, fără intenția de a încheia contractul. În speța prezentată,
C nu dorește încheierea unui contract cu B, ci doar dorește să-l forțeze pe acesta să
încheie contractul cu A, la prețul cerut de A.

De asemenea, în virtutea art. 1183, alin(4), C va fi ținut să răspundă pentru prejudiciul


cauzat lui B.

B va introduce o acțiune în repararea prejudiciului, întemeiată pe răspunderea


delictuală, în virtutea art. 1349, alin. (1) Cod Civil, conform căruia orice persoană are
îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune
și să nu aducă atingere prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor
legitime ale altor persoane. De asemenea, acțiunea lui se va întemeia și pe alin. (2) ala
aceluiași articol, conform căruia, cel care, având discernământ, încalcă aceste îndatoriri,
este ținut la repararea integrală a prejudiciului.

În vederea reparării prejudiciului, B va trebui să facă dovada existenței prejudiciului creat


de C, Va trebui să dovedească că acest prejudiciu s-a produs prin fapta ilicită a lui
C(reaua credință la negociere) și va trebui să arate și vinovăția lui C.

IV. A, vânzător autorizat de autovehicule a adresat o ofertă la data de 15.01.2013


către B, societate comercială care prestează servicii de transport în regim de
taximetrie pentru furnizarea a 100 de autovehicule, oferta având termen de
acceptare de 30 de zile (15.02.2013).
Societatea comercială A deținea la data emiterii ofertei 150 de autovehicule din marca
propusă. A a emis o ofertă similară și față de societatea C, tot cu un termen de 30 de zile
pentru acceptare.
Ca urmare a acceptării ofertei de către C, la data de 20.01.2013, A și-a revocat oferta
adresată lui B și i-a transmis acestuia revocarea pe data de 25. 01.2013.

1. Prefigurați elementele minime obligatorii ce s-ar impune să se regăsească în ofertele


lui A, pentru ca acestea să poată fi considerate oferte precise!
2. Considerați încheiat contractul dintre A și C? În caz afirmativ, care sunt momentul și
locul încheierii acestuia?
3. În situația în care B ar accepta și el oferta lui A și i-ar remite acestuia, fie la data de
24.01.2013, fie la data de 26.01.2013, considerați încheiat contractul dintre A și B?
În caz afirmativ, dacă A a livrat cele 100 de autovehicule către C și se află în
imposibilitatea de a livra încă 100 lui B, ce mijloc juridic are la dispoziție B pentru a
repara prejiduciul suferit?

1. Pentru a putea fi considerate precise, ofertele lui A trebuie să conțină un termen


de acceptare, informații despre obiectul contractului, respectiv cele 100 de
autovehicule și culoarea acestora, capacitatea cilindrică, alte specificații tehnico-
estetice și prețul acestora.
2. Contractul dintre A și C se consideră a fi încheiat. Acceptarea lui C a ajuns la A
înăuntrul termenului de acceptare. Conform art. 1186 Cod civil, contractul se
consideră încheiat la momentul și locul la care acceptarea ajunge la ofertant. În
speța de față, contractul s-a încheiat atunci când acceptarea lui C a ajuns la A, la
sediul lui A.
3. În primul rând, revocarea ofertei făcută lui B de către A nu produce efecte,
deoarece ea este făcută înăuntrul termenului de acceptare, în speță fiind vorba
de o ofertă irevocabilă, deoarece A s-a obligat să mențină oferta până la data de
15.02.2012. Pe cale de consecință, în baza art. 1186, odată ce A a primit
acceptarea lui B, neavând importanță dacă acceptarea a survenit pe 24.01.2012
sau pe 26.01.2012, contractul se consideră încheiat.
Întemeindu-se pe forța obligatorie a contractului, conform art. 1270, B are la
îndemână două acțiuni: poate solicita ori executarea obligațiilor lui A, cu daune-
interese, ori poate solicita rezoluțiunea contractului, de asemenea, însoțită de
daune-interese.
Nefiind parte a contractului dintre A și C, B nu poate desființa acest contract,
consecință a opozabilității contractului, în virtutea art. 1281, conform căruia terții
nu pot aduce atingere drepturilor și obligațiilor izvorâte din contract.

V. Vânzătorul de autovehicule A a lansat în mass-media o propunere de vânzare a


unei anumite mărci auto la un preț fix. B a adresat companiei A o comandă având
ca obiect un astfel de autoturism, solicitându-i lui A să îi indice culorile disponibile,
dotările de care dispun acele autovehicule, modul de plată și durata de livrare. În
răspuns, A arătat că stocul de autovehicule a fost finalizat și în prezent nu mai este
în măsură să livreze niciun autovehicul din marca menționată.

1. Ce natură are propunerea lui A?


2. Considerați încheiat contractul dintre A și B?

1. Propunerea lui A reprezintă, conform art. 1189 alin.(1) Cod civil o solicitare de
ofertă sau o intenție de negociere. Ea nu poate constitui ofertă, pentru că nu este
adresată unei persoane determinate și nici nu conține informații esențiale,
privitoare la închierea contractului.
2. Propunerea lui A, neconstituind o ofertă, ci doar o solicitare de ofertă, nu
produce niciun efect juridic, drept pentru care contractul dintre A și B nu poate fi
considerat încheiat.

VI. A îi transmite lui B, prin fax, o ofertă de vânzare pentru materiale de construcții,
precizând tipul mărfurilor, prețul acestora pe unitate de măsură, calitatea
produselor și cantitatea disponibilă, oferta fiind expediată la data de 10.01.2013.
Termenul de acceptare stabilit în ofertă a fost de 30 de zile.
Administratorul societății B a fost plecat în străinătate, în perioada 05.02.2013 –
10.02.2013, revenind la sediul societății la data de 13.02.2013. La această dată,
administratorul societății B, a luat la cunoștiință despre oferta trimisă de către A. B a
acceptat oferta lui A și i-a remis-o prin fax în aceeași zi.

1. Considerați încheiat contractul de vânzare dintre A și B?


2. În situația în care A ar executa contractul, în sensul că ar livra către B mărfurile la
care se referă oferta, considerați că între A și B s-a încheiat un contract în baza
ofertei și acceptării? Sau un contract separat de aceste acte juridice ale părților?
3. Considerați încheiat contractul dintre A și B, în ipoteză identică, dar în lipsa unui
termen de acceptare?

1. În ipoteza dată, acceptarea trimisă de către B este necorespunzătoare, ea


survenind după ce oferta a devenit caducă, respectiv în afara termenului de
acceptare, conform art. 1197 alin. (1) lit. a Cod civil.
De asemenea, acceptarea remisă de B este și tardivă. Conform art. 1198, alin. (1)
Cod civil, ea va produce efecte numai dacă ofertantul îl va înștiința pe acceptant
privitor la acceptarea contractului. În concluzie, dacă A îl va înștiința pe B cum că
contractul a fost încheiat, acesta va fi încheiat.
2. Presupunând că A execută contractul, livrându-i lui B mărfurile la care se referă
oferta, conform art. 1196, alin. (1), acest fapt al lui A reprezintă o acceptare de
ofertă și, totodată, o înștiințare pentru acceptant despre încheierea contractului.
Contractul încheiat va avea la bază oferta și acceptarea părților, deoarece acesta
s-a încheiat, conform art. 1198, alin. (1) Cod civil.
3. În ipoteza în care oferta trimisă de A nu ar fi avut un termen expres de acceptare,
aceasta ar fi fost o ofertă fără termen. Ea ar fi avut un termen rezonabil de
acceptare. Considerând că acceptarea lui B a fost remisă înăuntrul acestui termen
rezonabil, contractul se consideră a fi încheiat.

VII. A a încheiat cu B o promisiune bilaterală de vânzare, având ca obiect un imobil, în


baza căreia A s-a obligat să-i transmită lui B dreptul de proprietate asupra acelui
apartament după 3 ani de la data semnării acelei convenții, iar B s-a obligat să
plătească prețul imobilului lui A în 3 rate anuale.
La semnarea contractului, B a plătit suma rată din prețul convenit. După trecerea
celor 3 ani, A a refuzat să mai încheie contractul de vânzare. Mai mult, A a transmis
dreptul de proprietate asupra imobilului către C, acesta fiind intabulat în Cartea
Funciară.
B l-a acționat în judecată pe A, solicitând obligarea acestuia să încheie contractul de
vânzare în formă autentică și în caz de refuz, hotărârea judecătorească să țină loc de
act apt de intabulare.

1. Motivați în fapt și în drept această acțiune.


2. Ce soluție va pronunța instanța de judecată?
3. Ce mijloc juridic are la dispoziție B pentru repararea prejudiciului ce i-a fost
cauzat de către A prin neîndeplinirea obligației contractuale asumate?

1. Acțiunea lui B se va întemeia pe art. 1279, alin. (3), conform căruia, în cazul unui
refuz al promitentului de a încheia contractul promis, instanța, la cererea părții va
putea pronunța o hotărâre care să țină loc de contract. De asemenea, B își va
motiva acțiunea și prin prisma art. 1270, adică a principiului pacta sunt servanda.
În fapt, deși A a promis că va încheia contractul de vânzare a apartamentului, el a
refuzat să facă acest lucru.
2. Instanța de judecată va respinge acțiunea lui B, deoarece bunul care urma să facă
obiectul contractului promis (în speță, apartamentul) fusese înstrăinat de către A
lui C. Apartamentul nu se mai află în patrimoniul lui A.
De asemenea, înstrăinarea apartamentului a fost obiectul contractului dintre A și
C, drept pentru care, conform principiul opozabilității contractului (terții nu pot
aduce atingere drepturilor și obligațiilor născute prin contract ), B nu are niciun
drept privitor la respectivul contract.
3. În vederea prejudiciului cauzat de către A, B va putea cere instanței obligarea lui
A la plata de daune – interese, în temeiul răspunderii contractuale.

VIII. B s-a obligat față de A să întocmească un proiect pentru edificarea unei


construcții. Părțile au stabilit că prețul lucrării este de 7000 euro, iar A va achita un
avans de 1500 de euro, la semnarea contractului.
A a achitat un avans de de 1000 de euro, iar B a întocmit proiectul. În timpul
edificării, s-a constatat că proiectul nu îndeplinea condițiile impuse de legea 10/1995
privind siguranța în construcții.
Ulterior, A, în temeiul unei clauze contractuale potrivit căreia A poate denunța
unilateral contractul, chiar din motive neimputabile lui B, i-a notificat în scris lui B că
revocă unilateral contractul și nu înțelege să mai plătească diferența de 6000 de
euro.

1. Ce natură juridică are clauza contractuală privind denunțarea unilaterală a


contractului de către A?
2. A l-a acționat ulterior în judecată pe B, solicitând obligarea lui la plata unei sume
de 1000 de euro(sumă plătită ca avans). Care poate fi temeiul juridic pentru
promovarea unei astfel de acțiuni? Ce condiții trebuie să justifice A pentru
promovarea acestei acțiuni?
3. În acest caz, B s-a apărat în proces, arătând că și-a îndeplinit întocmai obligațiile
contractuale. Acesta a formulat o cerere reconvențională împotriva lui A,
solicitând obligarea lui A la plata sumei de 6000 de euro. [prin cererea
reconvențională, pârâtul vine cu propriile pretenții, raportate la reclamant] Cum
veți motiva în fapt și în drept cererea lui B?
4. Considerați valabilă clauza de revocare unilaterală a contractului, stipulată în
favoarea lui A, dacă aceasta a fost asumată expres și în scris de către B?
5. Sunteți judecătorul cauzei. Dați soluția și motivați!

1. Natura juridică a clauzei privind denunțarea unilaterală a contractului este aceea


de clauză neuzuală, surprinzătoare(art. 1203) și de clauză de dezicere(art. 1276).
2. Acțiunea lui A se bazează pe răspunderea contractuală. Fiind un contract cu
executare dintr-o dată(uno ictu), revocarea lui presupune rezoluțiunea. Acest
lucru face ca părțile să trebuiască să fie repuse în situația anterioară. A trebuie să
arate instanței de judecată că el și-a îndeplinit întocmai obligațiile asumate prin
contract și că B nu a făcut acest lucru.
3. B va invoca, în sprijinul cererii sale, principiul forței obligatorii a contractului. Va
arăta că el și-a îndeplinit obligația de a perfecta proiectul și că A nu și-a plătit
partea rămasă, de 6000 de euro.
4. Conform art. 1203 Cod civil, pentru ca o clauză neuzuală sau surprinzătoare să fie
valabilă, ea trebuie să fie acceptată expres și în scris de către partea în a cărei
defavoare este respectiva clauză. Clauza din speța de față, fiind o clauză neuzuală
și fiind acceptată expres și în scris, este o clauză valabilă.
5. Într-o primă abordare a acestei cauze, instanța ar putea respinge cererea de
rezoluțiune a lui A, având în vedere că acesta nu și-a îndeplinit întocmai
obligațiile contractuale(plata celor 6000 de euro rămași), iar B și-a îndeplinit
întocmai obligație. Privitor la cererea reconvențională a lui B, în această primă
abordare, aceasta va fi admisă(...)
Într-o a doua abordare, instanța va admite acțiunea lui A, întemeind această
decizie pe faptul că acesta a plătit avansul și va respinge cererea reconvențională
a lui B, pentru că acesta nu și-a îndeplinit obligația de a realiza un proiect apt, în
baza căruia să se edifice o construcție(nerespectând legea 10/1995, construcția
nu putea fi edificată).

IX. A i-a adresat lui B o comandă pentru realizarea unor matrițe metalice la un preț ce
urma să fie stabilit de către B. B i-a comunicat prin fax lui A datele esențiale
pentru încheierea contractului, respectiv preț, avans, durată, transport etc. și i-a
solicitat lui A să îi transmită proiectul matrițelor ce urmează a le executa în cel
mult 30 de zile și să îi plătească un avans de 30% din valoarea acestora.
A și-a achitat avansul în cele 30 de zile și i-a transmis lui B proiectul cu 20 de zile
întârziere. B a început executarea matrițelor, însă le-a finalizat peste termenul de
livrare menționat în ofertă.
În acest interval de timp, A a comandat și executat matrițele în baza unui contract
încheiat cu C și l-a acționat în judecată pe B, solicitând rezoluția contractului încheiat
cu B și restituirea avansului plătit către acesta.

1. Ce natură juridică are comanda lui A?


2. Ce natură juridică are comunicarea scrisă a lui B transmisă prin fax către A?
3. Considerați încheiat contractul dintre A și B?
4. Unde și când s-a încheiat contractul între A și B?
5. Cum va motiva A acțiunea?
6. Cum se poate apăra B în proces?
7. Cum se va soluționa cererea lui A?
8. Este prescriptibilă acțiunea formulată de către A? Care este termenul de
prescripție? De când începe să curgă acest termen?

1. Comanda lui A nu îndeplinește condițiile pentru a putea fi o ofertă de a


contracta, deoarece nu are suficiente date esențiale privitoare la încheierea
contractului, așa cum este cerut în art. 1188. Aceasta reprezintă doar o solicitate
de ofertă, care nu este producătoare de efecte juridice.
2. Comunicarea scrisă a lui B, transmisă lui A prin fax reprezintă, așa cum arată art.
1188, coroborat cu art. 1191, o ofertă irevocabilă de a contracta, deoarece are
toate elementele necesare încheierii contractului și are, de asemenea, și un
termen de acceptare.
3. Contractul între A și B poate fi considerat încheiat, deoarece acceptarea lui A,
respectiv remiterea avansului a ajuns în termenul cerut de B.
Pe de altă parte, dacă privim acceptarea lui A și din punctul de vedere al remiterii
către B a proiectului, putem considera că ne aflăm în prezența unei acceptări
tardive. Astfel, sub imperiul acceptării tardive, pentru ca contractul să poată fi
considerat încheiat, ofertantul trebuie să îl înștiințeze pe acceptant de
valabilitatea acestuia.
4. Contractul dintre A și B s-a încheiat, conform art. 1186 Cod Civil, la locul și în
momentu la care B a primit acceptarea lui A, adică atunci când B a primit avansul,
la sediul lui B.
5. În acțiunea sa, A va cere rezoluțiunea contractului cu B, în temeiul art. 1549 Cod
Civil. Fiind un contract uno ictu, el va putea cere repunerea părților în situația
inițială, adică, în cazul de față, restituirea de către B a avansului încasat.
În sprijinul acțiunii sale va arăta că a existat o neexecutare lato sensu a
obligațiilor asumate prin contract, mai exact neexecutarea acestora la termenul
stabilit, din partea lui B și că el și-a îndeplinit întocmai obligațiile de care era
ținut.
6. În apărarea sa, B va putea invoca faptul că A nu i-a trimis proiectul pentru matrițe
la timp. Învocând acest lucru, el va încerca să opună o excepție de neexecutare.
Excepția de neexecutare este reglementată în Codul Civil, la art. 1556, conform
căruia pentru a exista un astfel de fenomen, este necesar ca partea cealaltă(A, în
speță) să nu-și fi executat partea sa din contract, lucru care nu are relevanță în
speța de față.
7. Instanța ar putea admite cererea de rezoluțiune a lui A, pentru că nu a existat o
neexecutare din partea acestuia. El și-a îndeplinit întocmai obligațiile, pe când B,
prin neremiterea la timp a matrițelor, nu și-a îndeplinit întocmai obligația la care
s-a obligat.
8. Acțiunea lui B, fiind o acțiune personal-patrimonială, este prescriptibilă, termenul
de prescripție fiind de 3 ani. Acest termen curge de la momentul la care obligația
lui B a devenit exigibilă.
X. A, vânzător, a încheiat cu B, cumpărător, un contract de vânzare, având ca obiect
un apartament situat în municipiul Brașov.
Părțile au convenit ca prețul apartamentului să fie achitat în 3 rate. B și-a îndeplinit
obligația de plată a primelor 2 rate, însă nu și-a îndeplinit obligația de plată a celei
de-a 3-a. A l-a acționat în justiție pe B, solicitând instanței de judecată obligarea
acestuia la plata celei de-a 3-a rate.

1. Ce natură juridică are acțiunea lui A?


2. Ce condiții trebuie să îndeplinească pentru promovarea unei astfel de acțiuni?
3. Ce soluție va pronunța instanța de judecată?
4. Ce mijloc juridic avea la îndemână A, dacă nu mai dorea executarea contractului?
5. În ipoteza în care A solicită rezoluțiunea, el va fi obligat să îi restituie lui B primele
2 rate?
6. Considerați contractul dintre A și B cu executare dintr-o dată, sau cu executare
succesivă?

1. Acțiunea lui A este o acțiune în executarea contractului, întemeiată pe principiul


pacta sunt servanda, respectiv pe art. 1270 Cod Civil.
2. Pentru a putea promova această acțiune, A va trebui să dovedească faptul că el
și-a îndeplinit întocmai obligația și că B nu și-a îndeplinit obligația de care era
ținut prin contract, și că acest lucru îi este imputabil acestuia.
3. Instanța va admite acțiunea lui A. Având în vedere faptul că A și-a îndeplinit
întocmai obligația, iar B nu a făcut acest lucru, instanța va trebui să îi dea câștig
de cauză lui A. Instanța ar fi putut să respingă acțiunea lui A, dacă executarea
obligației contractuale de către B ar fi fost imposibilă.
4. În ipoteza în care A nu mai dorea executarea contractului, acesta putea solicita
rezoluțiunea contractului, cu repunerea părților în situația anterioară încheierii
contractului.
5. Aflându-ne în prezența unui contract cu executare dintr-o dată, uno ictu,
desființarea acestuia presupune rezoluțiunea, operațiune care presupune
repunerea părților în situația inițială. Drept consecință, A va trebui să îi restituie
lui B primele 2 rate, iar B va trebui să restituie apartamentul.
6. Contractul dintre A și B este cu executare dintr-o dată, uno ictu. Dacă ar fi fost un
contract cu executare succesivă, obligația izvorâtă din el ar fi trebuie să nu se
poată desfășura, prin natura ei, decât prin trecerea timpului..
XI. Prin acțiunea înregistrară la data 17.01.2007 reclamantul SC. A . SRL a chemat în
judecată pârâta SC. B . SRL, solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se
dispună rezoluțiunea contractului de vânzare și prestări servicii și repunerea în
situația anterioară cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul A a arătat că între [...]

XII. Printr-un testament pe care A l-a întocmit, a stipulat că întreaga colecție juridică
de cărți pe care o deținea în bibliotecă să-i revină nepotului său B, dacă acesta va
absolvi facultatea de drept.
Întrucât B decedează în 2000, la 3 ani de la data întocmirii testamentului de către
unchiul său, A, fiul lui B, respectiv C solicită intrarea în posesia testamentului în
calitate de moștenitor al lui B.
Astfel, în 2006, la 4 luni de la data decesului testatorului, C introduce o acțiune în
justiție solicitând recunoașterea dreptului său asupra colecției de cărți sau asupra
contravalorii acesteia.

1. Care va fi soluția pronunțată de instanță?

1. Pentru ca dreptul lăsat de A să intre în patrimoniul lui B, este necesară


îndeplinirea unei condiții suspensive, și anume decesul lui A. Întrucât B a
decedat înaintea lui A, testamentul a devenit caduc. Pe cale de consecință,
dreptul nu a mai trecut în patrimoniul lui B. Din aceasta rezultă că nu a putut fi
transmis pe cale succesorală către C.
Având în vedere aceste lucruri, instanța va respinge cererea lui C.

XIII. A îi donează lui B, fiica sa, printr-un înscris sub semnătură privată suma de 30000
de euro care au rezultat din vânzarea de către A a unui imobil, proprietate
exclusivă. Părțile au convenit prin stipularea unei clauze în cadrul aceluiași
contract că suma de bani să fie destinată achiziționării de către C, soțul lui B, a
unui apartament de serviciu, ce fusese repartizat lui B și în care cei 2 soți locuiau
la acel moment.
Ca urmare, la 2 săptămâni de la momentul încheierii contractului, B se prezintă la
notar și declară că suma de bani donată a fost predată lui C, care, la rândul lui, a
achiziționat apartamentul.
La un an de la data cumpărării de către C a apartamentului de serviciu, B și C
divorțează. În consecință, A, dorind recupererea sumei de bani de la C, a solicitat
instanței de judecată constatarea nulității absolute a contractului de donație.
1. Ce soluție va pronunța instanța de judecată?

1.

XIV. A și B au încheiat un contract de vânzare a unui autoturism, în 4 ianuarie 2012.


Prețul a fost fixat la suma de 2500 de euro, iar la momentul încheierii contractului,
părțile au convenit ca B, cumpărătorul să plătească doar jumătate din suma de
bani, diferența de preț urmând a fi achitată în 30 aprilie.
În același contract, părțile au stipulat că toate drepturile asupra autoturismului se
vor transmite lui B doar la momentul în care B va plăti și restul sumei de bani.
Contractul a fost încheiat în 2 exemplare, fiind dactilografiat și semnat de ambele
părți contractante.

1. Ce fel de mijloc de probă este actul încheiat între A și B?


2. Ce obligații legale se nasc în sarcina lui A la momentul în încheierii
contractului?
3. B îi poate cere lui A să-i predea autovehicul la momentul încheierii
contractului?
4. Poate A să ia măsuri de conservare asupra autoturismului deși acesta a fost
înstrăinat?
5. Cine suportă riscul contractului?

1. Actul încheiat între A și B constituie probă cu înscrisuri.


2. La momentul încheierii contractului, A are obligația de a păstra autorurismul în
patrimoniul său și de a-l conserva, în vederea predării către B, la data de 30
aprilie.
3. Având în vedere faptul că contractul în speță este unul sub condiție
suspensivă, adică obligația lui A devine executabilă numai după plata celei de-
a doua tranșe din preț de către B, acesta nu îi poate cere lui A să-i dea mașina
decât după acest moment.
4. A este obligat să conserve bunul, în vederea predării lui în starea în care se afla
la momentul încheierii contractului, la data împlinirii condiției suspensive.
5. Riscul contractului este suportat de A, el fiind debitorul obligație de a da
mașina lui B.

XV. A a încheiat cu concubina sa B, la 14 februarie, un contract de vânzare, având ca


obiect imobilul format din casă și teren aferent în suprafață de 12 metri pătrați
plus garaj și anexe gospodărești cu prețul de 20.000, A fiind vânzătorul, iar B
cumpărător.
La o lună de la încheierea contractului, B și-a înscris dreptul în cartea funciară. La 5
septembrie 2012, C, arătând că A a decedat și că este unica fiică moștenitoare, a
chemat-o pe B în instanță, cerând acesteia să constate nulitatea contractului de
vânzare dintre A și B și, în subsidiar, repunerea părților în situația anterioară.

1. Ce mijloc de probă trebuie să administreze reclamanta în susținerea celor


afirmate?
2. Dacă actul încheiat ar constitui o donație deghizată, considerați că este valabil
încheiată?
3. Poate fi considerat nul contractul dintre concubini, pentru cauză imorală?
4. Ce soluție va pronunța instanța dacă se dovedește lipsa discernământului lui
A?

1. În probarea celor susținute, reclamanta C va trebui să aducă un certificat


medico-legal.
2. În ipoteza de față, ne-am afla în prezența unei simulații prin deghizare totală.
Actul public ar fi cel de vânzare, iar cel secret, care ar conține adevărata
situație juridică, ar fi o donație. Dacă condițiile de fond ale donației ar fi
îndeplinite, contractul va putea fi considerat încheiat.
3. ...
4. Dacă C va dovedi lipsa discernământului lui A, cu mențiunea că lipsa
discernământului trebuia să activeze la momentul încheierii contractului,
instanța va admite acțiunea lui C. Este, astfel, lezată condiția
consimțământului, care este condiție esențială de fond pentru valabilitatea
contractului, conform art. 1179.