Sunteți pe pagina 1din 8

TEMA NR.

1
Cerințe:

Cursul nr. 1

1. • - prezentați doua legi din cadrul național de reglementare în domeniul comerțului


electronic;
2. • - Prezentați nota de fundamentare a unei legi din domeniul comerțului electronic;
3. • - Definiți minim 5 conceptele specifice utilizate în prezentul curs;
4. • - Prezentați un referat pentru un subiect din prezentul curs.

Rezolvare:
1. Legea nr. 589/2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale -
Prezenta lege stabileşte regimul juridic al actelor notariale în formă electronică, îndeplinite de
notarul public în cadrul activităţii notariale reglementate prin Legea notarilor publici şi a
activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de
misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Legea nr. 451/2004 privind marca temporală - Prezenta lege stabilește regimul
juridic al mărcii temporale și condițiile de furnizare a serviciilor de marcare temporală.

3. Hypertext Transfer Protocol (HTTP) este metoda cea mai des utilizată pentru
accesarea informațiilor în Internet care sunt păstrate pe servere World Wide Web (WWW).
Protocolul HTTP este un protocol de tip text, fiind protocolul "implicit" al WWW. Adică,
dacă un URL nu conține partea de protocol, aceasta se consideră ca fiind http. HTTP
presupune că pe calculatorul destinație rulează un program care înțelege protocolul. Fișierul
trimis la destinație poate fi un document HTML (abreviație de la HyperText Markup
Language), un fișier grafic, de sunet, animație sau video, de asemenea un program executabil
pe server-ul respectiv sau și un editor de text. După clasificarea după modelul de referință
OSI, protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicație. Realizarea și evoluția sa este
coordonată de către World Wide Web Consortium (W3C).
Protocolul pentru transfer de fișiere (sau FTP, din engl. File Transfer Protocol)
este un protocol (set de reguli) utilizat pentru accesul la fișiere aflate pe servere din rețele de
calculatoare particulare sau din Internet. FTP este utilizat începând de prin anul 1985 și
actualmente este foarte răspândit. Numeroase servere de FTP din toată lumea permit să se
facă o conectare la ele de oriunde din Internet, și ca fișierele plasate pe ele să fie apoi
transferate (încărcate sau descărcate). Webul nu aduce aici mari schimbări, ajută doar ca
obținerea fișierelor să se realizeze mai ușor, având o interfață mai prietenoasă decât aplicațiile
(programele) de FTP. Este posibil să se acceseze un fișier local prin adresa sa URL, ca și la o
pagină de Web, fie utilizând protocolul "file" (fișier), fie pur și simplu utilizând calea și
numele fișierului. Această abordare este similară utilizării protocolului FTP, dar nu necesită
existența unui server. Desigur funcționează numai pentru fișiere locale.
Network News Transfer Protocol (prescurtat NNTP) este un protocol de nivel
aplicație folosit pentru transportul articolelor care conțin știri din rețeaua Usenet (rețea de
informare) între serverele care lucrează cu prelucrarea știrilor și pentru citirea și postarea de
articole cu ajutorul aplicațiilor destinate utilizatorilor finali.
Simple Mail Transfer Protocol (prescurtat, SMTP; în traducere aproximativă
Protocolul simplu de transfer al corespondenței) este un protocol simplu din suită de
protocoale de Internet, care este folosit la transmiterea mesajelor în format electronic în rețea
de calculatoare. SMTP folosește portul de aplicație 25 TCP („smtp”) și determină adresa unui
server SMTP pe baza înregistrării MX (Mail eXchange, „schimb de corespodență”) din
configurația serverului DNS.
Modelul TCP/IP (Protocol de control al transmisiei/Protocol Internet, în
engleză Transmission Control Protocol/Internet Protocol) a fost creat de US DoD (US
Department of Defence - Ministerul Apărării Naționale al Statelor Unite) din necesitatea unei
rețele care ar putea supraviețui în orice condiții. DoD dorea ca, atâta timp cât funcționau
mașina sursă și mașina destinație, conexiunile să rămână intacte, chiar dacă o parte din mașini
sau din liniile de transmisie erau brusc scoase din funcțiune. Era nevoie de o arhitectură
flexibilă, deoarece se aveau în vedere aplicații cu cerințe divergente, mergând de la transferul
de fișiere până la transmiterea vorbirii în timp real.

Cerințe:

Cursul nr. 2

1. Comentați informațiile privind rețelele sociale și comunitățile virtuale;


2. • - Definiți minim 5 concepte specifice utilizate în prezentul curs;
Rezolvare:

1. În epoca în care trăim ne confruntăm din ce în ce mai mult cu  fenomenul de media de
socializare. Efectele rețelelor de socializare  pe care oamenii își petrec zilnic ore întregi sunt
discutate pe larg. Pentru unii platformele de comunicare reprezintă un mediu anarhic în care,
potrivit lui Hobbes, Homo homini lupus est - Omul e lup pentru om. Pentru alții - aceste
reprezintă un mediu natural a lui Locke în care ești liber și fericit, dar care are nevoie de
amenajare.

       Cum ar trebui interpretat fenomenul de rețele de socializare? Primul lucru care trebuie
menționat este că rețelele de socializare curg în propria lor direcție. Este un mediu care
oferă tot felul de oportunități libere și gratuite pentru orice idee. În primul rând, dacă
vorbim despre beneficiile, trebuie să marcăm că rețelele de socializare oferă oportunități
incredibile celor care spun ” am o idee ,,, celor care doresc să își comunice ideile, care vor să
audă idei diferite și care sunt curioși să afle ce gândesc oamenii din diferite straturi  ale
societății. Este posibil să vă faceți părerea auzită de către mulți oameni la nivel național și
global. Și, de asemenea, puteți afla ce cred oamenii care sunt departe în viața reală.

În plus nu este nevoie de un capital mare pentru a-și împărtăși ideile. În trecut pentru a
publica un ziar la nivel local sau pentru a înființa un post de radio sau/ și TV, aveam nevoie
de oportunități financiare substanțiale. Cu ajutorul rețelelor de socializare, toată lumea poate
să își împărtășească gândurile și să se exprime la cel mai larg  nivel la costuri mici.

Pe de altă parte, aceste idei și păreri pot fi împărtășite într-un mod necontrolat, fără a fi
supuse la restricții. Libera circulație a ideilor amenință cel mai mult societățile închise,
regimurile. Rețelele de socializare sunt considerate a fi unul dintre cele mai importante
motive pentru care regimurile arabe, care și-au continuat existența timp de zeci de ani în
întregime izolate, au început să se schimbe odată cu Primăvara Arabă. Deoarece prin
mijloacele de comunicare necontrolate, masele au putut să se organizeze mai ușor și să
reacționeze.

Rețelele de socializare reprezintă un mediu în care se pot răspândi tot felul de minciuni
și prin care masele pot fi manipulate…

Rețelele de socializare, pe de altă parte,  reprezintă un mediu în care se pot răspândi tot felul
de minciuni și calomnii. Este imposibil uneori să distingem ce este corect și ce este greșit pe
rețelele de socializare.
Nu numai ideile ci și diverse elemente imorale, anormale și criminale se pot răspândi într-un
mod necontrolat pe media de socializare. Este un mediu în care pot fi realizate diverse
atacuri. Atrage atenție faptul că fondatorul rețelei Facebook, Zuckerberg, aplică banda
adezivă pe camera web și microfonul laptopului său  pentru a se feri de hackeri. 

Datorită faptului că prin intermediul rețelelor de socializare masele sunt accesate direct,
aceste pot deseori fi supuse unor manipulări directe. Această posibilitate este folosită de către
organizațiile și serviciile de informații care doresc să folosească masele pentru a-și atinge
propriile obiective. Am observat cum au fost masele manipulate în Turcia când au fost tăiați
câțiva copaci în parcul Gezi din Piața Taksim. Știm că mișcările din unele țări, cum ar fi
revoluția galbenă, portocalie și revoluția de catifea, sunt strâns legate de organizații
internaționale, cum ar fi Fundația pentru o societate deschisă - Open Society Institute.

Când vorbim despre aspectele negative ale rețelelor de socializare, nu ar trebui uitați trolii. O
propaganda intensă poate fi inițiată prin intermediul conturilor anonime folosite pentru a crea
o agendă specifică sau pentru a discredita unele persoane sau organizații.

Ne confruntăm adesea cu situații post-truth  în care adevărul își pierde sensul sub influența
trolilor iar imaginea creată înlocuiește adevărul. Rețelele de socializare pentru troli nu sunt 
un mediu de socializare (un mijloc de comunicare) ci doar un instrument de atac.

2. Decizie - Decizia privind ceea ce se comunică nu este luată de către social


media manager (SMM) sau de către community manager (CM) în mod aleatoriu. Rolul
acestora este de a corela informațiile din cadrul departamentelor interne ale societății, cu cele
venite din partea utilizatorilor rețelelor sociale sau din partea membrilor comunităților
virtuale și de a propune formele de comunicare potrivite situației create. Sunt rare cazurile în
care SMM sau CM-ul are puterea de a decide asupra mesajelor care se transmit în cadrul RS
sau CV. Cu cât marca sau produsul sunt mai importante, cu atât mai mult trebuie să se țină
cont de ceea ce se transmite, când și cum se răspunde în cadrul unei rs/cv.

Selectie sau Formare - Selecția SMM sau CM se face în strânsă legătură cu


strategia de comunicare aleasă. Dacă vânzătorul trebuie să fie un bun gestionar și cu o
înfățișare plăcută, SMM sau CM trebuie să fie cât mai apropiat, ca structură/personalitate,
majorității căreia i se adresează. Este posibil ca un bun comunicator să cunoască și să aplice
întocmai regulile unei comunități virtuale, însă aceasta pornire nu este una
personală/intrinsecă iar, în opinia noastră, comunitatea virtuală trebuie să aibă extensie în
offline și să se apropie cât mai mult de lumea reală.
Emitent: persoana (persoanele) care emit un mesaj;

Receptor: persoana (persoanele) care primesc mesajul;

Mesaj: Conţinutul informaţiei care se transmite;

Cerințe:

Cursul nr. 3

• - Explicați izvoarele dreptului internetului;

Rezolvare:

Cutuma (Obiceiul) - Obiceiul oferă cel mai bogat ansamblu de normeaplicabile


internetului. In cazul în care o anumită practică uzuală este urmatăde o majoritate de
utilizatori ai internetului, se creează aşteptări legitime căun anume comportament este
permisiv sau obligatoriu. Spre exemplu, anumite practici specifice spaţiului virtual (accesul la
informaţii,contractarea online, online de proprietate şi de securitate online) au creat
experienţe comune şi convingeri în ceea ce priveşte o anumită conduită.

Jurisprudenta - Hotărârile arbitrale, hotărârile judecătoreşti, precum şi hotărârile


altor organisme cu atribuţii jurisdicţionale (spre exemplu, Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pot constitui izvoare ale dreptului
internetului. Un exemplu elocvent, îl constituie hotărârile pronunţate de Centrul de Arbitraj şi
Mediere(Arbitration and Mediation Center) care funcţionează potrivit Regulilor uniforme de
soluţionare a disputelor privind numele de domeniu (Uniform Domain Name Dispute
Resolution Policy - UDRP)1 . Hotărârile acestui organism se iau în unanimitate (prin
consens) sau prin majoritate. Numai punctele de vedere adoptate prin consens ar putea
constitui izvor de drept; opiniile majoritare pot fi considerate cel mult „norme în formare".

Actul normativ - In afara actelor normative emise de autorităţi de reglementare


„clasice", pot constitui izvoare formale şi alte acte emise de organisme cum ar fi „codurile de
conduită" emise de asociaţiile profesionale naţionale, europene sau internaţionale. Un
argument în acest sens îl constituie faptul că membrii acestor asociaţii au obligaţia statutară
de a respecta actele elaborate de organismul din care fac parte. De asemenea, de multe ori,
aceste coduri de conduită constituie o bază de pornire pentru reglementarea de către
autorităţile competent a unui domeniu specific.

Principiile - Într-o anumită măsură, principiile dreptului internetului şi principiile


specifice anumitor instituţii sunt considerate izvoare de drept. Argumentul principal îl
constituie faptul că principiile sunt de cele mai multe ori incluse ori subînţelese în acte
normative.

Doctrina - Se admite, în general, că doctrina nu este izvor de drept. Concluzia este


deopotrivă valabilă şi pentru dreptul internetului. Dar doctrina dreptului internetului este un
instrument important de interpretare a legilor internetului. Ea este un factor de progres al
dreptului, deoarece, de cele mai multe ori, soluţiile ei sunt preluate de legiuitor şi transpuse în
acte normative. Desigur, noua doctrină a dreptului internetului este, cel puţin în România, în
curs de formare; în timp ea îşi va spori influenţa asupra dreptului internetului.

Cerințe:

Cursul nr. 4

• Dezbateți cel mai important principiu al dreptului internetului;

Rezolvare:

Un obiectiv strategic prioritar in dezvoltarea Romaniei il reprezinta trecerea la


societatea informationala si dezvoltarea economica bazata pe cunoastere, avand in vedere
tendintele de evolutie pe plan mondial si luand in calcul ca avantajul competitiv al Romaniei
in domeniul tehnologiei informatiei este dat de existenta resursei umane excelent pregatite;
deja Romania este angrenata in programe comunitare:eContent si Informartion Society
Technologies. Proiectul isi propune ca, plecand de la nevoia de comunicare atat de acuta in
societatea contemporana, mai ales in contextul crearii si largirii UE, sa prezinte libertatea de
exprimare prin Internet, in jurul careia graviteaza elemente de ordin juridic si moral:protectia
vietii intime si private, libertatea comertului, protectia consumatorului, dreptul la informatie.
Caracterul multidimensional al Internetului faciliteaza transparenta si dialogul liber dintre
autoritati si cetateni precum si comunicarile multidirectionale, fara vreo interventie
constrangatoare, 2 libere de orice bariera,reprezentand o forma noua de comunitate intre
oameni, ca cetateni ai retelei de retele. Plecand de la aceste idei proiectul urmareste in primul
rand, evaluarea stadiului actual al cunoasterii si folosirii Internetului in Romania, tara in care
abia in ultimii ani aceasta forma de comunicare a luat o mare amploare si in care exista un
numar nedefinit de persoane defavorizate ce nu pot avea acces la internet.In urma datelor
statistice obtinute si a evaluarii facute, proiectul va realiza o popularizare a unui model de
comportament in spatiul virtual conturand prin intermediul unui site, cai si metode de
invatare a acestei forme de comunicare, a posibilitatii obtinerii informatiilor necesare oricarui
utilizator. Prin intermediul site-ului www.esc.org.ro (Education Security Consulting), revistei
MegaByte si a unor cursuri gratuite, orice utilizator va invata sasi construiasca o caseta de e-
mail si sa-si deviruseze computerul personal. Prin anvergura serviciilor sale principale –
World Wide Web, Usenet si E-mail – Internetul reprezinta, in mod incontestabil, mediul care
faciliteaza cel mai dinamic, mai amplu, mai divers si mai consistent transfer de informatii,
cunoscut vreodata in istorie. In prezent, practic toate domeniile de interes - de la gradinarit si
arta culinara, pana la drept, economie si securitate informatica - fac obiectul paginilor Web,
sunt abordate in cadrul unor grupuri de discutii si de stiri sau sunt evocate in corespondenta
electronica a celor interesati. Internetul nu este doar o retea internationala de calculatoare; el
reprezinta, totodata, o comunitate a celor ce schimba informatii prin intermediul noilor
tehnologii. Relatiile create in cadrul acestei comunitati a internautilor pretind o anumita
reglementare, instituirea anumitor reguli de conduita la care cetatenii spatiului cibernetic
inteleg, de cele mai multe ori, sa adere de buna voie, sub sanctiunea unor forme de excludere
din cadrul comunitatii sau de limitare a accesului la aceasta. In urma dezvoltarii retelei
informatice globale, intre participantii constanti la aceasta s-a conturat un proces de
autoreglementare, prin care membrii diferitelor sub-comunitati electronice au convenit asupra
unor coduri de conduita, mai mult sau mai putin elaborate, independent de vreo obligatie ce
le-ar fi fost impusa prin lege. Cu toate acestea, complexitatea relatiilor sociale din Internet,
riscul aparitiei unor fenomene generatoare de pericol social si de prejudicii, victimizarea unor
categorii de persoane, precum si eficienta relativa a mijloacelor sanctionatorii autoimpuse in
cadrul comunitatilor de internauti, au constituit factori esentiali ai declansarii unor demersuri
legislative la nivel statal si international. In prim planul preocuparilor de ordin normativ se
inscrie, tot mai pregnant, problematica extrem de complexa, a continuturilor din 3 Internet.
Aceasta, deoarece spatiul virtual este, prin esenta lui, un loc de manifestare a libertatii de
exprimare, a libertatii de a primi si transmite informatii, reclamand observarea respectarii
unor reguli ce privesc indeosebi limitele acestei libertati fundamentale. Fiind vorba, in ultima
instanta de un aspect de drept constitutional, este firesc sa existe un interes de reglementare la
nivelul statelor si, avand in vedere natura globala a Internetului, o preocupare a acestora de a
crea un cadru juridic adecvat si la nivel international. Proiectul este menit sa puna in lumina
tocmai mutatiile pe care noile tehnologii le genereaza in spatiul public, modificarea
mentalitatilor, dezvoltarea unei anumite culturi a comunicarii, gradul de toleranta fata de
continuturile de idei traficate in Internet – elemente care, la randul lor, influenteaza modul in
care juristii inteleg sa se raporteze la libertatea de exprimare, in special din perspectiva
dreptului constitutional si a dreptului penal.

Data,

27.03.2022

S-ar putea să vă placă și