Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semestrul I
Tema va fi predată fizic de fiecare din dumneavoastră la primul seminar din 2023!
Partea I
1. A.S., având vârsta de 16 ani, încheie cu D.M., major, un contract de schimb
având ca obiect bunuri mobile (biciclete). La momentul realizării acordului de
voințe, A.S. i-a declarat lui D.M. că a împlinit de câteva zile vârsta majoratului,
astfel încât poate încheia singur actul juridic în discuție. D.M. s-a mulțumit cu
acest răspuns și nu i-a cerut cocontractantului să dovedească vârsta pretinsă.
După 3 luni de la data încheierii contractului, A.S., asistat de reprezentantul său
legal, se adresează instanței de judecată, cerând anularea actului juridic încheiat,
pentru motivul că el deține numai capacitate restrânsă de exercițiu, iar prin actul
juridic încheiat i-au fost afectate interesele. Pârâtul se apără spunând că A.S. l-a
asigurat, la momentul contractării, că are vârsta de 18 ani și, insuflându-i
încredere, nu i-a cerut acestuia să-i arate un act de stare civilă din care să rezulte
acest lucru. Mai mult, D.M. spune că reclamantul are o construcție fizică și
prezintă o maturitate psihică specifice vârstei majoratului. Tot pârâtul arată că, în
cazul în care actul încheiat va fi anulat, el va înregistra un prejudiciu, astfel încât
cere ca instanța de judecată să facă, în speță, aplicația dispozițiilor art. 45 teza a
II-a C.civ. și să considere menținerea contractului o sancțiune civilă adecvată.
Cerințe:
a) Ce sancțiune este invocată în speță de către reclamant? Definiți-o și
delimitați-o de alte sancțiuni civile.
b) Constituie motivul invocat de reclamant unul de natură să atragă anularea
actului juridic? Argumentați.
c) Având în vedere natura interesului ocrotit prin dispoziția legală încălcată în
speță, arătați care este felul nulității invocate de către reclamant. Deosebiți-o de
categoria opusă, rezultată în considerarea aceluiași criteriu.
d) Enumerați toate criteriile de clasificare a nulității și categoriile rezultate în
considerarea lor.
e) Enumerați cauzele nulității absolute, respectiv pe cele ale nulității relative.
f) În ce rezidă deosebirea dintre nulitatea absolută și cea relativă? Detaliați acest
aspect.
g) Este introdusă în termen acțiunea reclamantului?
h) Care sunt efectele produse de nulitate? Cum pot fi acestea înlăturate, în
general? Dar în speța dată?
i) Ce părere aveți despre motivarea acțiunii? Dar despre apărarea pârâtului?
j) Va aplica instanța de judecată, în speță, dispozițiile legale invocate de către
pârât? De ce?
k) Ce va dispune instanța de judecată? Motivați răspunsul dat.
1
Seminar-Drept civi. Partea Generală. Semestrul I
1. Primus le-a vândut lui Secundus și Tertius o clepsidră confecționată din aur și
safir, predarea bunului vândut și plata prețului având loc chiar la momentul
încheierii contractului. Ulterior, Primus a solicitat anularea contractului de
vânzare, arătând că la data încheierii acestuia a fost în eroare cu privire la calitatea
de soți a cumpărătorilor, abia ulterior aflând că aceștia nu erau căsătoriți. Instanța:
a) va respinge acțiunea, deoarece eroarea asupra stării civile a cumpărătorilor nu
poate constitui motiv de anulare;
b) va admite acțiunea, întrucât calitatea de soți a cumpărătorilor este un element
determinant pentru încheierea contractului, având în vedere obiectul derivat al
acestuia;
c) va respinge acțiunea, întrucât executarea contractului a confirmat tacit nulitatea
relativă.
2
Seminar-Drept civi. Partea Generală. Semestrul I
5. Primus a cerut anularea pentru leziune a contractului prin care i-a vândut lui
Secundus un anumit imobil pentru prețul de 180.000ron, preț plătit la momentul
încheierii contractului. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a
arătat (și ulterior a dovedit) că la încheierea contractului se afla într-o stare de
nevoie acută, în sensul că se apropia scadența unei datorii de 150.000ron, pe care
o avea față de un terț creditor al său, iar cumpărătorul a profitat de această stare
de nevoie, obligându-l să accepte un preț vădit mai mic decât valoarea de
circulație a imobilului, care era de 300.000ron. Instanța:
a)va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată;
b)va constata leziunea și va majora prețul la 300.000ron, obligându-l pe Secundus
să-i plătească lui Primus suma de 120.000ron;
c)va constata nulitatea absolută pentru cauză imorală, dispunând restabilirea
situației anterioare.
6. Prin înscris sub semnătură privată încheiat la data de 10 noiembrie 2020, Primus
l-a împrumutat pe Secundus cu suma de 50.000ron, sumă ce urma să fie restituită
la data de 24 decembrie 2020. Părțile au inserat în înscris și o clauză potrivit
căreia, până la restituirea sumei împrumutate, Secundus constituie în favoarea lui
Primus o garanție reală asupra apartamentului său, care însă va rămâne în folosința
proprietarului. Această clauză:
a) a dat naștere unui drept de ipotecă asupra apartamentului,
b) a dat naștere unui drept de preemțiune asupra apartamentului;
c) nu a dat naștere, în mod valabil, unui drept real de garanție asupra apartamentului.
3
Seminar-Drept civi. Partea Generală. Semestrul I
4
Seminar-Drept civi. Partea Generală. Semestrul I