Competența

1. Sunt numai de competența instanței de la locul situării bunului imobil:

a) acțiunea în grănițuire;
b) acțiunea având ca obiect nulitatea absolută a unui contract de vânzare-cumpărare având ca
obiect un imobil;
c) acțiunea prin care se solicită ca pârâtul să efectueze reparațiile necesare la un imobil.

2. Instanța ultimului domiciliu al defunctului este competentă:

a) în cazul cererilor reale imobiliare introduse de creditorii moștenitorilor împotriva acestora;
b) în cazul cererilor care nu rezultă din moștenire formulate de către un moștenitor împotriva
unui legatar;
c) în cazul cererii pentru predarea unui legat cu titlu particular formulate de legatar.

3. Sunt norme de competență alternativă și exclusivă:

a) acțiunile reale imobiliare, în cazul în care imobilul se află în circumscripția mai multor
instanțe și domiciliul sau sediul pârâtului nu se află în circumscripția niciuneia dintre acestea;
b) cererile privitoare la moștenire care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv;
c) cererile în care pârât este un judecător.

4. În cazul competenţei teritoriale alternative:

a) reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente;
b) pârâtul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente;
c) instanţa va dispune declinarea competenţei în favoarea altei instanţe deopotrivă
competente, dacă pârâtul solicită acest lucru prin întâmpinare.

5. Conexarea mai multor procese civile aflate pe rolul unor instanțe de același grad:
a) se va face, în toate cazurile, prin trimiterea dosarului la instanţa mai întâi sesizată;
b) este posibilă, în primă instanţă, în cazul în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu
alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură;
c) se va face prin trimiterea dosarului la instanţa competentă exclusiv, dacă una dintre cereri
este de competenţa exclusivă a acestei instanţe.

6. Atunci când cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva mai multor
pârâți persoane fizice:
a) dacă unul dintre pârâți a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței
competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de
judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe;
b) dacă printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se poate introduce la instanța
competentă pentru oricare dintre debitorii principali sau accesorii;
c) dacă numai unul dintre pârâţi are domiciliul cunoscut, iar celorlalţi pârâţi nu li se cunoaşte
nici domiciliul şi nici reşedinţa, cererea poate fi introdusă numai la instanţa în circumscripţia
căreia se află domiciliul reclamantului.

1
7. Cererea accesorie:
a) este cea prin care reclamantul adaugă la pretenţiile sale anterioare;
b) poate fi formulată în cadrul cererii introductive de instanță;
c) depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principal.

8. Instanţa îşi va declina competenţa:

a) daca pârâtul formulează o cerere reconvenţională care este de competenţa materială a
instanței superioare;
b) dacă reclamantul îşi precizează valoarea pretenţiei ulterior primului termen, iar valoarea
cererii depăşeste 200.000 de lei;
c) dacă reclamantul îşi rectifică eroarea materială din cuprinsul cererii, adăugând un 0 la suma
solicitată, astfel în litigiu fiind o pretenţie de 210.000 de lei, și nu 21.000 de lei.

9. Cererea de partaj succesoral este de competenţa:

a) tribunalului, dacă valoarea masei de partajat depășește 250.000 de lei după scăderea
sarcinilor moștenirii;
b) judecătoriei doar dacă valoarea masei de partajat este sub 200.000 de lei după scăderea
sarcinilor moştenirii;
c) judecătoriei întotdeauna, indiferent de valoarea masei de partajat.

10. X introduce o acțiune pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca având ca obiect

revendicarea imobilului situat în Cluj-Napoca, a cărui valoare o estimează la 350.000 de
lei. În această ipoteză, instanţa:
a) întotdeauna îşi va declina competenţa către tribunal;
b) va verifica valoarea impozabilă a imobilului, iar dacă ea este de până la 200.000 de lei, va
considera că este legal învestită;
c) nu poate proceda la verificări decât în situaţia în care pârâtul contestă valoarea imobilului.

11. Sunt norme juridice de competență teritorială de ordine publică:

a) cele care se referă la litigiile care izvorăsc dintr-un drept de creanță;
b) cele care se referă la litigiile în materie de persoane;
c) cele care se referă la cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator.

2
Speţe

1. În urma câştigării unui proces având ca obiect o acţiune în revendicare, reclamantul

X l-a chemat în judecată pe pârâtul Y şi a solicitat obligarea acestuia la plata
contravalorii lipsei de folosință a imobilului pentru ultimii 3 ani şi contravaloarea
reparaţiilor pe care a fost nevoit să le facă ca urmare a distrugerii parţiale a imobilului
de către pârât, în timpul în care s-a aflat în posesia acestuia. Pârâtul, prin întâmpinare,
a solicitat declinarea competenței în favoarea tribunalului, raportat la valoarea cererii
de chemare în judecată.
1.) Ce fel de acțiune este cea introdusă?
2.) Analizați situația juridică, pentru cazul în care contravaloarea pretinsă a lipsei de
folosinţă este de 150.000 de lei, respectiv 250.000 de lei.

2. Reclamantul X a solicitat obligarea pârâtului Y la plata sumei de 30.000 de lei cu titlu

de daune morale cauzate printr-o faptă ilicită a pârâtului. Prin aceeaşi acţiune,
reclamantul a solicitat anularea unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâtul
Y, al cărui obiect are valoarea de: a) 180.000 de lei; b) 200.000 de lei. Pârâtul invocă
excepţia necompetenţei materiale a instanţei raportat la valoarea totală a creanţei.
1. Ce fel de acțiune este cea introdusă?
2. Care este instanța competentă în fiecare ipoteză, respectiv pentru
valoarea de 80.000 de lei și 200.000 de lei? Motivați fiecare răspuns și arătați
raționamentul care v-a condus în alegerea instanței competente.

3. Reclamantul X solicită prin acţiunea sa anularea unui testament prin care de cuius i-a
lăsat pârâtului Y un imobil. Valoarea impozabilă a imobilului este de 90.000 de lei. Y
invocă excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei şi depune în probaţiune
contractul prin care de cuius cumpărase imobilul cu puţin înainte de deces, cu suma de
300.000 de lei.
1. Ce fel de acțiune este?
2. Care este instanța competentă material și teritorial?

4. Reclamantul X l-a chemat în judecată pe pârâtul Y şi a solicitat tribunalului obligarea

acestuia la plata contravalorii ultimelor 6 rate din preţul unui bun vândut acestuia,
prețul fiind de 220.000 de lei. Pârâtul a arătat că valoarea ultimelor 6 rate este de 90.000

3
de lei. Reclamantul a arătat că acest lucru este adevărat, dar că instanţa nu mai poate să
îşi decline competenţa faţă de dispoziţiile art. 106 C. pr. civ.
1. Ce fel de acţiune este?
2. Este aplicabil art. 106 C. pr. civ. în speță?

5. Vodafone România introduce o cerere împotriva a 50 dintre debitorii săi persoane

fizice, cu care are încheiate contracte diferite, la instanța de la sediul său din Cluj-
Napoca. Având în vedere faptul că sumele datorate de cei 50 împreună depășesc 200.000
de lei, Judecătoria Cluj-Napoca și-a declinat competența către Tribunalul Specializat
Cluj. În fața Tribunalului, 10 pârâți dintre cei 50 au invocat faptul că nu își au
domiciliul în județul Cluj.
1. Ce fel de acțiune este?
2. Sunt îndeplinite condițiile litisconsorțiului în acest caz?
3. Cum va răspunde instanța celor invocate de părți?
4. Care este instanța competentă? Motivați.

6. Prin acțiunea formulată, reclamantul A.B. l-a chemat în judecată pe pârâtul B.C.,
solicitând obligarea acestuia să-i predea imobilul pe care îl deţine fără drept în
Bucureşti, str. R. nr. 15. S-a arătat în motivarea acţiunii că, prin hotărâre
judecătorească definitivă obținută de reclamant împotriva numitului D.E. (autorul
pârâtului B.C.), acesta a fost obligat să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie
imobilul situat la adresa menționată; ulterior, cu nesocotirea hotărârii judecătorești,
D.E. i-a înstrăinat imobilul lui B.C. Pârâtul s-a apărat invocând lipsa de interes în
promovarea acţiunii, întrucât reclamantul are deja o hotărâre favorabilă în privința
imobilului.
1. Ce fel de acţiune este?
2. Care este instanstanţa competentă pentru soluţionare? Explicaţi.
3. Ce va face instanţa?

7. Reclamantul A cu domiciliul în Germania formulează o cerere de chemare în judecată

în fața Tribunalului Cluj împotriva pârâtului, statul român, prin Ministerul Finanţelor
Publice, cu domiciliul în România, solicitând să se constate caracterul politic al
condamnării suferite în temeiul Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter
politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989. Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009, aceste litigii sunt
date în competenţa tribunalului în circumscripţia căruia domiciliază reclamantul. La
primul termen de judecată, Tribunalul Cluj pune în discuție excepția de necompetență
teritorială, având în vedere că reclamantul domiciliază în Germania. Reclamantul arată
prin intermediul avocatului ales că şi-a ales domiciliul procesual la sediul avocatului din
Cluj-Napoca și că, prin prisma dispozițiilor art. 158 C. pr. civ., competenţa teritorială
este determinată de domiciliul procesual ales al reclamantului.
Ce va decide instanța în privința excepției de necompetență? Dar în situația în care
pârâtul nu invocă excepția de necompetență teritorială?

4
8. Reclamantul A îl cheamă în judecată la Judecătoria Alba Iulia pe pârâtul B,
domiciliat în Sibiu, solicitând ca acesta să îi predea înscrisurile necesare înscrierii în
Cartea funciară a imobilului obiect al contractului de vânzare-cumpărare situat în Cluj-
Napoca, pe care B i l-a vândut pentru suma de 250.000 de lei, iar în caz contrar, instanța
să dispună înscrierea în Cartea funciară. Prin întâmpinare, pârâtul B invocă excepția de
necompetență materială teritorială, susținând că este vorba despre o acțiune personală
imobiliară, și nu de o acțiune reală imobiliară, și că, pe cale de consecință, este
competentă teritorial numai Judecătoria Sibiu.
Ce va decide instanța în privința excepției de necompetență atât teritorială, cât și
materială?

9. Prin cererea de chemare în judecată introdusă la Judecătoria Turda, reclamanta A

solicită, în contradictoriu cu pârâţii B, domiciliat în Dej, C, domiciliat în Satu Mare, și
D, domiciliat în Turda, obligarea acestora să se prezinte în faţa notarului public în
vederea încheierii contractului autentic de vânzare-cumpărare cu privire la terenul
intravilan situat în municipiul Cluj-Napoca. Deși nu a formulat întâmpinare, pârâtul D
învederează instanței la primul termen faptul că el a semnat respectivul antecontract
numai în calitate de martor.
Cum va proceda instanța în raport de cele învederate de pârâtul D? Poate
instanța să invoce excepția de necompetență teritorială din oficiu?

10. Prin cererea de chemare în judecată introdusă la Judecătoria Huedin, A, domiciliat

în Huedin, solicită să se constate că bunicul lui, Y, cu ultimul domiciliu în Turda, a
decedat și că unic moștenitor al acestuia este tatăl lui, X, să se constate că X, cu ultimul
domiciliu în Gherla, a decedat și că unici moștenitori ai săi sunt A, B și C și să se
dispună ieșirea din indiviziune față de frații săi, B și C, primul domiciliat în Iași și al
doilea în Constanța, asupra imobilului de natură teren aflat în masa succesorală, situat
în Cluj-Napoca. În fața Judecătoriei Huedin, niciunul dintre pârâți nu formulează
întâmpinare. Care va fi instanța competentă?