Examen Drept procesual civil I – cursuri ID anul IV , 9 ianuarie 2022

NUME, PRENUME grupa

I. Comparatie intre interventia voluntara principala si interventia voluntara accesorie. 3,50 p.

Asemanari 0,75 p.
- Cereri de participare a tertilor la proces
- Procedura admiterii in principiu este identica
Deosebiri 2,75 p.
- Afirmarea unui drept sau a unui simplu interes
- Termenul pana la care se pot formula cererile
- Calitatea diferta pe care o dobandesc intervenientii
- Pozitia diferita a celor doi intervenienti – independenta, respectiv subordonata (cu toate
consecintele ce decurg de aici – ipoteza incetarii procesului ca urmare a vointei partilor initiale,
drepturile diferite in efectuarea actelor de procedura, modul difert in care se raporteaza la
formularea caii de atac, posibilitatea sau nu a judecarii separate)

II. Indicaţi variantele corecte. Pot fi corecte una, două, trei, patru variante. Există posibilitatea ca
niciuna dintre variante să nu fie corectă. Nu se punctează răspunsurile parţial corecte. 0,40x10=
4 pct.
1. Cererea de ieşire din indiviziune cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei de foştii soţi,
printre care şi două imobile aflate în localităţi diferite, fiecare cu valoare de peste 200.000 lei, este de
competenţa: a) teritorială exclusivă a instanţei ultimului domiciliu comun al soţilor, dacă cel puţin unul
dintre aceştia mai domiciliază în circumscripţia acesteia; b) materială a judecătoriei indiferent de valoarea
bunurilor; c) teritorială a instanţei locului unde se află oricare dintre bunurile imobile, dacă domiciliul sau
reşedinţa pârâtului nu se află în vreuna dintre aceste circumscripţii; d) materială a tribunalului, dacă cererea
este formulată pe cale de cerere adiţională într-un proces în care s-a solicitat de către un terţ pronunţarea
unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de vânzare pentru unul dintre imobile.
2. În ceea ce priveşte reprezentarea: a) convenţională a persoanei juridice, poate fi realizată prin avocat,
consilier juridic sau o persoană juridică desemnată de conducerea celui reprezentat; b) lipsa dovezii calităţii
de reprezentant poate fi invocată numai de partea care are interes, în faţa primei instanţe; c) legală a
persoanei fizice, reprezentantul va putea pune concluzii asupra fondului dacă este licenţiat în drept; d)
convenţională a persoanelor fizice prin mandatar neavocat, procura data in forma scrisa trebuie să îmbrace
forma autentică.

3. Reprezintă caz de incompatibilitate: a) una dintre părți este judecător la instanța la care se judecă
procesul, ȋn primă instanță; b) care poate fi invocat ȋn tot cursul procesului, fiind de ordine publică, faptul
că judecătorul desfășoară activități politice, ȋn mod public; c) soluționarea de către judecător a unei cauze
identice; d) absolută, faptul că judecătorul a fost avocat al uneia dintre părți ȋn alt dosar.

4. Nu intervine decăderea : a) ȋn cazul ȋncălcării unui termen prohibitiv; b) reclamantului din dreptul de a
modifica cererea de chemare ȋn judecată, dacă pârâtul nu invocă excepția tardivității formulării acesteia; c)
din dreptul de a invoca lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a semnat cererea de chemare ȋn
judecată, dacă excepția nu a fost invocată prin ȋntâmpinare; d) din dreptul de a formula apel, dacă hotărârea
a fost comunicată la sediul curatorului judiciar desemnat ȋn caz de conflict de interes ȋntre reprezentantul
legal și cel reprezentat, iar nu la domiciliul părții reprezentate.

5. Pot face obiectul verificării ȋn cadrul procedurii de regularizare a cererii de chemare ȋn judecată: a)
existența obiectului cererii reconvenționale; b) corecta plată a taxei judiciare de timbru; c) corecta
 repartizare la secția specializată să judece potrivit naturii pricinii; d) corecta calificare ȋn drept a cererii de
chemare ȋn judecată.
6. Înregistrarea cererii de chemare în judecată: a) întrerupe prescripția dreptului la acțiune chiar dacă a
fost introdusă la o instanță necompetentă b) fără parcurgerea unei proceduri prealabile, atunci când aceasta
este obligatorie potrivit legii, determină anularea cererii de chemare în judecată, excepția putând fi invocată
și de instanță din oficiu c) având capete de cerere ce atrag competențe materiale diferite, dacă acest lucru
este invocat până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii,
determină în toate cazurile, disjungerea acestora și judecarea separate la instantele competente material; d)
în cazul competenței teritoriale alternative, exprimă alegerea reclamantului, care nu mai poate reveni
ulterior pentru a solicita judecarea de o altă instantă deopotrivă competentă.

7. Excepția de necompetență: a) odată admisă are ca efect anularea necondiționată de vătămare a actelor de
procedură efectuate, inclusiv a procedurii de verificare și regularizare a cererii de chemare ȋn judecată, care
se va relua la instanța ȋn favoarea căreia a operat declinarea de competență; b) teritorială, atunci când unul
dintre pârâți a fost chemat ȋn judecată numai ȋn scopul sesizării instanței competente pentru el, poate fi
invocată la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate ȋn fața primei instanțe; c) teritorială, ȋn
cazul unei cereri formulate de un profesionist ȋn ȋmpotriva unui consumator, poate fi invocată din oficiu și
va fi admisă, indiferent de ȋnțelegerea părților intervenită ȋn fața instanței; d) teritorială, ȋntr-o cerere de
revendicare imobiliară, nu poate fi invocată de intervenientul principal, care a formulat cerere de
intervenție după primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate.

8. În ceea ce priveşte criteriul valoric în stabilirea competenţei materiale: a) competenţa se stabileşte

după valoarea obiectului cererii, arătată în capătul principal de cerere şi în eventualele capete accesorii; b)
pentru stabilirea valorii cererii nu vor fi avute în vedere accesoriile pretenţiei principale; c) pentru stabilirea
valorii cererii nu vor fi avute în vedere prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii; d) atunci
când se contestă valoarea obiectului cererii de judecată,instanţa va putea administra proba cu o expertiză
evaluatoare.

9. Litispendenţa: a) spre deosebire de conexitate, poate fi invocată în orice fază a pricinii; b) presupune că
pricinile să fie pe rolul unor instanţe deopotrivă competente; c) presupune în toate cazurile trimiterea
dosarului la instanţa mai întâi învestită; d) nu reprezintă un caz de prorogare de competenţă.
10. În cazul ȋn care reclamantul formulează o cerere de chemare ȋn judecată a altei persoane: a) aceasta
este admisibilă dacă este formulată până la terminarea cercetării procesului ȋnaintea primei instanțe iar
terțul poate invoca aceleași drepturi sau strâns legate de cele ale reclamantului; b) pârâtul va putea formula
cerere reconvențională ȋmpotriva celui chemat ȋn judecată, ȋn termenul stabilit de instanță pentru depunerea
ȋntâmpinării, după admiterea ȋn principiu; c) instanța nu poate dispune disjungerea și judecarea separată a
acesteia, chiar dacă ar ȋntârzia judecata cererii principale; d) ȋncheierea de respingere ca inadmisibilă a
acesteia se atacă odată cu fondul iar ȋn caz de admitere a apelului, rejudecarea se va face de alt judecător,
cel inițial fiind incompatibil absolut.

III. Speta. 2,50 p.

Prin cererea înregistrată la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, reclamantul A.B., domiciliat în Bucureşti,
sectorul 2, a chemat în judecată pe pârâta Reparaţii SRL, cu sediul în Braşov, solicitând obligarea pârâtei la plata
sumei de 50.000 lei despăgubiri pentru executarea neconformă a obligaţiilor asumate prin contractul de antrepriză
încheiat între părţi; prin acest contract, pârâta s-a obligat să efectueze lucrări de reparaţii şi modernizări în valoare de
300.000 lei la casa reclamantului.

Pârâta a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale, arătând că acţiunea este
una personală, iar competenţa aparţine instanţei domiciliului său; excepţia necompetenţei materiale, prin raportare la
valoarea contractului, de 300.000 lei, solicitând declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Braşov.
Reclamantul nu a depus răspuns la întâmpinare.

La primul termen de judecată, reclamantul a invocat excepţia nulităţii întâmpinării întrucât nu a fost
semnată de administratorul societăţii ci de un simplu angajat, fără drept de reprezentare. Pârâta a invocat faptul că
reclamantul nu mai poate invoca excepţia lipsei semnăturii deoarece nu a formulat răspuns la întâmpinare. La acelaşi
termen, reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat majorarea pretenţiilor la 100.000 lei, arătând că această
sumă este corectă şi corespunde valorii lucrărilor neconforme. Pârâta a solicitat acordarea unui termen pentru a
depune întâmpinare cu privire la cerere de modificare a pretenţiilor.

1. Cum va proceda instanţa în legătură cu excepţia invocată de reclamant? 0, 50 p.

Instanta va respinge exceptia de tardivitate a invocarii exceptiei nulitatii intampinarii deoarece lipsa calitatii
de reprezetant, precum si lipsa semnaturii se pot invoca in tot cursul procesului, in fata primei instante.
Instanta va acorda termen in vederea acoperirii viciului lipsei semnaturii din partea persoanei cu drept de
reprezetare, iar daca pana la termenul acordat aceasta nu se va acoperi prin semnarea intampinarii de cel in
drept, va anula actul de procedura.
2. Cum va proceda instanţa în privinţa cererii de amânare formulată de pârâtă? 0,75 p.
Instanta va respinge cererea de amanare deoarece este vorba de o simpla precizare a cererii iar nu de o
modificare a cererii de chemare in judecata. In cazul precizarii catimii cererii instanta nu acorda termen in
vederea formularii unei intampinari ( a se vedea art.204 alin.2 C.pr.civ.).
3. Care este instanţa competentă material să soluţioneze pricina? 0, 50 p.
Competenta materiala revine judecatoriei deoarece se raporteaza la valoare obiectului cererii (care initial a
fost de 50.000 lei) iar nu la valoarea obiectului contractului.
4. Care este instanţa competentă teritorial să soluţioneze pricina? 0, 75 p.
Competenta este alternativa – a instantei de la sediul paratei sau de la domiciliul reclamantului – deoarece
reclamantul este consumator iar partul este profesionist (a se vedea art.113 alin.1 pct.8 C.pr.civ.).
Reclamantul are alegerea instantei atunci cand mai multe instante sunt competente (art.116).

*) referirile la textele legale nu sunt obligatorii pentru a obtine punctajul maxim

**) se accepta si alte formulari decat cele din barem, daca evoca regulile aplicabile conform legii