Examen Drept procesual civil I – cursuri ZI (30.05.

2021)

BAREM

I. Nulitatea actelor de procedura. Cazuri. Mod de invocare. 3,50 p.

Nulitatea conditionata de vatamare (conditii, proba vatamarii) – 1p.

Cazurile de nulitate neconditionate de vatamare (enumerare) – 1,25 p.

Modul de invocare (distinctia dintre nulitatile realative si cele absolute; invocarea tuturor cauzelor de
nulitate deodata) – 1,25 p.

II. Indicaţi variantele corecte. Pot fi corecte una, două, trei, patru variante. Există posibilitatea ca
niciuna dintre variante să nu fie corectă. Nu se punctează răspunsurile parţial corecte. 0,40x10= 4
pct.

1. Curatorul special: a) se desemnează şi atunci când reclamantul care locuieşte în străinătate refuză să indice un
domiciliu în ţară, unde să i se comunice actele procesului; b) se desemnează numai pentru reprezentarea
persoanelor fizice, nu si in cazul persoanelor juridice; c) este un avocat desemnat de instanţă, care are toate
drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul convenţional; d) se desemneaza în cazul citării
prin publicitate.

2. Decăderea nu intervine în cazul în care: a) se încalcă un termen legal prohibitiv; b) cererea de chemare în
garanţie a fost depusă de pârât după primul termen de judecată; c) cererea de strămutare întemeiată pe bănuială
legitimă a fost formulată după primul termen de judecată; d) actul a fost făcut în termen de către un
coparticipant la proces, cu care partea se află în raporturi de solidaritate.

3. În cazul procedurii de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată: a) instanţa poate dispune
anularea cererii de chemare în judecată în cazul în care reclamanţii nu şi-au desemnat un reprezentant comun; b)
instanţa, în condiţiile legii, poate anula cererea de chemare în judecată, pronunţând în acest sens o încheiere
definitivă; c) încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată se dă în cameră de consiliu, cu citarea
părţilor; d) împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face cerere de reexaminare în termen de 15 zile
de la pronunţare.

4. După admiterea în principiu a unei cereri de intervenţie principală, intervenientul are următoarele
drepturi procesuale: a) de a formula o cerere de chemare în judecată a altor persoane în conformitate cu
dispoziţiile art. 68 NCPC; b) de a i se comunica de către părţile iniţiale din dosar copii de pe cererea de chemare
în judecată, întâmpinarea formulată de pârât faţă de cererea principală şi înscrisurile depuse de părţi în dosar
până la data admiterii în principiu a cererii de intervenţie; c) de a formula o cerere de arătare a titularului
dreptului; d) de a formula cerere de chemare în garanţie.

5. În cazul lipsei dovezii calităţii de reprezentant: a) instanţa va putea invoca nulitatea, din oficiu, în tot cursul
procesului în faţa instanţelor de fond; b) instanţa nu va putea invoca nulitatea din oficiu, fiind o nulitate relativă;
c) instanţa este obligată să acorde un termen pentru acoperirea lipsurilor, iar dacă acestea nu se acoperă, va
anula cererea; d) aceasta nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.

6. Reprezintă cazuri de echipolenţă: a) formularea apelului înainte de comunicarea hotărârii; b) solicitarea părţii
de a i se comunica actul de procedură; c) orice împrejurare care este de natură a face cert faptul că partea a
 cunoscut actul de procedură pe care doreşte să îl conteste; d) atunci când legea prevede că termenul de
exercitare a unei căi de atac curge de la pronunțare.

7. Formularea tardivă: a) a cererii adiţionale atrage decăderea, dacă pârâţii, citaţi cu copie de pe această cerere,
nu exprimă nicio poziţie cu privire la aceasta; b) a cererii reconvenţionale determină disjungerea acesteia, dacă
reclamantul nu este de acord cu judecarea împreună a celor două cereri; c) a excepţiei de necompetenţă
materială nu împiedică prima instanţă să-şi decline competenţa; d) a cererii de apel poate să nu atragă
decăderea, dacă instanţa de control judiciar apreciază, chiar din oficiu, că au existat motive temeinice care l-au
împiedicat pe titularul căii de atac să acţioneze în termenul legal.
8. Pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, mai sunt competente (competență teritorială alternativă): a)
instanța domiciliului reclamantului, într-o cerere privitoare la stabilirea filiației; b) instanța domiciliului
creditorului-reclamant, în cazul unei cereri privitoare la obligația de întreținere; c) instanța domiciliului
consumatorului, într-o cerere formulată având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului încheiat cu
un profesionist, acesta din urmă având calitatea de reclamant; d) instanța locului unde se află imobilul, într-o
cerere de rectificare tabulară.

9. Dacă un proces civil este în derulare, iar legea procesual civilă se schimbă: a) dispozițiile legii noi de
procedură se aplică și proceselor civile, respectiv executărilor silite începute înainte de intrarea acesteia în
vigoare; b) administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării, dacă legea nu prevede
expres altfel; c) regulile privitoare la admisibilitatea probelor preconstituite sunt cele prevăzute de legea în
vigoare la data începerii procesului; d) în cazul schimbării regulilor de competență, cauzele aflate pe rol
urmează a fi trimise instanței competente potrivit legii noi.

10. Cererea de chemare în judecată a altei persoane: a) dacă a fost admisă în principiu, se judecă chiar dacă în
privinţa cererii principale litigiul s-a stins prin renunţarea de către reclamant la judecata cererii de chemare în
judecată; b) se va comunica numai chematului în judecată, iar nu şi părţii potrivnice; c) poate fi formulată şi de
intervenientul principal, până la terminarea cercetării procesului în primă instanţă; d) presupune că pârâtul va fi
scos din proces numai dacă declară în scris, cel mai târziu până la primul termen după admiterea în principiu, că
recunoaşte datoria şi că vrea să o execute faţă de cel care îşi va stabili dreptul pe cale judecătorească,
consemnând totodată la dispoziţia instanţei suma datorată.

III. Speta. 2,50 p.

Prin cererea inregistrata la Judecatoria sectorului 2 Bucuresti, A, a chemat in judecata pe B, cu domiciliul in

Bucuresti, sectorul 2, solicitand rezolutiunea contractului de vanzare incheiat cu paratul.

In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a incheiat cu paratul un contract de vanzare avand ca obiect
imobilul situat in Bucuresti, str.X, sector 1 si ca paratul nu a platit pretul stabilit prin contract, la termenul fixat
in cuprinsul contractului.

In cadrul probei prin inscrisuri, paratul B a depus la dosar un contract de vanzare prin care instraina imobilul in
cauza lui D.

La termenul urmator, reclamantul a formulat o cerere de chemare in judecata a altei persoane, intemeiata pe
dispozitiile art.68 NCPC, prin care a solicitat introducerea in cauza a lui D si anularea contractului de vanzare
incheiat intre acesta si B. Reclamantul a motivat in sensul ca D, prin faptul ca a cumparat imobilul de la B, este o
persoana care poate pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, adica dreptul de proprietate asupra imobilului in
cauza.
Din perspectiva clasificarii actiunilor dupa natura dreptului ce se valorifica, ce actiune este cea intentata de
reclamant ? 0,50 p.

Actiunea in rezolutiunea contractului de vanzare, intentata de vanzator este o actiune mixta deoarece valorifica
deopotriva un drept decurgand din contract, dar si un drept real (deoarece prin efectul rezolutiunii dreptul de
proprietate se reintoarce cu efect retroactiv in patrimoniul reclamantului)

Indicati trei diferente intre cererea de interventie principala si cererea de chemare in judecata a altei persoane.
0,75 p.

Cererea de interventie principala este formulata de un tert in timp ce cererea de chemare in judecata a altei
persoane este formulata de o parte aflata deja in proces;

Cererea de interventie principala se poate formula pana la inchiderea dezbaterilor, in fata primei instante si in
apel, numai cu acordul tuturor partilor in timp ce cererea de chemare in judecata a altei persoane poate fi
formulata diferit – de reclamant sau de intervenientul principal pana la terminarea cercetarii procesului in fata
primei instante iar de parat in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante, iar daca
intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata.

Intervenientul principal poate renunta la cererea sa in timp ce cel introdus in cauza, in pofida faptului ca
dobandeste pozitia de reclamant, nu poate renunta la cerere si nu poate iesi din proces.

*) se puncteaza si alte diferente, daca sunt conforme prevederilor legale.

Analizati daca cererea formulata de reclamant intruneste conditiile prevazute pentru cererea de chemare in
judecata a altei persoane. 1,25 p.

Cererea formulata de reclamant nu intruneste conditiile de admisibilitate prevazute pentru cererea ade chemare
in judecata a altei persoane. Prin aceasta cerere se introduce in cauza o terta persoana care ar putea pretinde
aceleasi drepturi ca si reclamantul. Cel introdus in cauza trebuie sa aibe o pozitie specifica unui reclamant. Or, in
speta, cel introdus in cauza (D) este un veritabil parat deoarece reclamantul formuleaza pretentii fata de acesta.