Test

Testul Nr.
I. Notiunea si importanta fazei de intentare a procesului civil
1 Descrieti efectele material-juridice si procesual-juridice ale intentării procesului
Efectele procesuale se referă în primul rînd la apariţia drepturior şi obligaţiilor de procedură cum ar fi:
întocmirea cererii în modul corespunzător, taxarea corectă a acesteia, posibilitatea asigurării de acţiuni sau
probelor, prezentarea şi cercetarea probelor şi alte acţiuni procedurale, care în afara procesului civil nu pot fi
înfăptuite.
Dupa sesizarea instantei de judecata de reclamant prin inaintarea unei cereri de intentare a unei pricini civile
se porneste procesul civil.
Prin inaintarea cererii si declansarii procesului civil, au loc unele schimbari in raportul juridic intre viitorii
participanti la proces.
Odata cu intentarea cererii de chemare in judecata, reclamantul obliga instanta de a solutiona pricina (cazul)
civila ce s-a ivit intre reclamant si parat.
Astfel porneste procesul civil in pricina concreta intre doi participanti la proces.
Odata cu declansarea procesului se creiaza raporturile de drept procedural intre instanta de judecata si
participantii la proces.
Prin aceste raporturi intelegem drepturile participantilor la proces de a folosi toate mijloacele si drepturile
procedurale respectand pe deplin procedura civila in solutionarea acestui litigiu.
Instanta de judecata nu trebuie sa omita nici una din procedurile obligatorii pentru a nu incalca legea fiind
obligata sa solutioneze litigiul civil respectand principiile si normele dreptului procesual civil.
Participantii la proces si instanta de judecata folosindu-se de drepturile sale procedurale conform legislatiei si
a codului de procedura civila indeplinesc toate actele procedurale necesare conform legii si in decursul
mersului procesului civil care sunt prevazute special ne catre normele dreptului procesual civil.
Odata cu intentarea procesului civil paratul fiind invinuit de pricinuirea unei pagube sau de incalcarea unui
drept civil fie acesta patrimonial fie nepatrimonial personal, este supus unei supravegheri din partea instantei
de judecata si a organelor de drept. Daca cazul este legat de platirea pensiei de intretinere sau de platirea
salariului odata cu depunerea cererii paratul este obligat sa plateasca pensia sau salariul indicat de reclamant,
pana la adoptarea hotararii. In caz ca este legat de restituirea unei sume de bani paratul este obligat pana la
hotararea instantei de judecata sa plateasca si dobanda ce ar fi obtinut el din aceasta (suma de bani).
Din cele examinate mai sus observam ca odata cu declansarea actiunii civile apar si unele efecte juridice ce
reiese din procedura civila pentru examinarea litigiului civil atat instanta cat si participantii la proces sunt
datori sa respecte toate etapele procedurii civile, numai asa examinand pricina civila in baza legii.
2 Comparati efectele nerespectării premiselor si conditiilor dreptului la actiune pentru intentarea

procesului civil
Dacă cererea de chemare în judecată nu întruneşte toate elementele esenţiale în termen de cel mult şapte zile
de la depunere judecătorul va emite o încheiere de a nu da curs cererii.
În încheierea de a nu da curs cererii instanţa va indica neajunsurile şi termenul oferit pentru corectarea lor.
Dacă persoana care a depus cererea lichidează neajunsurile în termenul ofeirt de instanţă cererea se consideră
depusă la data iniţială. În caz contrar cerea şi toate materialele anexate se restituie printr-o încheiere
susceptibilă de recurs.
Pentru a respecta termenul oferit de instanţă pentru corectarea cererii încheierea de a nu da curs trebuie adusă
la cunoştinţa persoanei care a depus-o.
Încheierea de a nu da curs cererii emisă în baza articolului 171 Cod Procedură Civilă nu afectează curgerea
termenului de prescrpţie, însă restituirea cererii provoacă anularea întreruperii prescripţiei.
3 Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta daca la primirea cererii de chemare in judecata s-a
constatat:
A) Instanta nu este competenta sa judece pricina
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata

(1) Judecatorul restituie cererea de chemare n judecata daca:
a) reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe calea
extrajudiciara, prevazuta de lege pentru categoria respectiva de pricini sau de contractul partilor;
b) instanta nu este competenta sa judece pricina;
c) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;
d) sotul a naintat actiunea de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei, n timpul
sarcinii sau n primul an de la nasterea copilului;
e) cererea nu este semnata ori este semnata de o persoana nemputernicita de a o semna ori este semnata fara a
se indica functia semnatarului;
f) cererea a fost depusa n numele persoanei interesate de catre o persoana nemputernicita de a porni si a
sustine procesul;
g) la aceeasi instanta sau la o alta, se afla n judecata un litigiu ntre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si
avnd aceleasi temeiuri;
h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o institutie financiara unde, conform
legislatiei, ar fi trebuit sa primeasca datoria;
i) reclamantul si retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea procesului.
(2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care
judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina nu este de competenta
instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a circumstantelor ce mpiedica intentarea procesului.
(3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata, judecatorul
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si cererea cu toate
documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii repetate n judecata a
aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi
obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile.
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1) lit.a), b), c) si g) poate
fi atacata cu recurs.
B) Actiunea a fost depusa de un organ al autoritatii publice in apararea drepturilor unei alte persoane,
fara ca legea sa-i delege acest drept
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare n judecata

(1) Judecatorul refuza sa primeasca cererea de chemare n judecata daca:
a) cererea nu urmeaza a fi judecata n instanta judecatoreasca n procedura civila;
b) exista o hotarre judecatoreasca irevocabila cu privire la un litigiu ntre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect
si avnd aceleasi temeiuri sau o ncheiere judecatoreasca prin care se admite ncetarea procesului n legatura cu
faptul ca reclamantul a renuntat la actiune sau ca ntre parti s-a ncheiat o tranzactie;
c) aceasta este depusa de un organ, organizatie sau o persoana n apararea drepturilor, libertatilor si
intereselor legitime ale unei alte persoane fara ca prezentul cod sau o alta lege sa le delege dreptul
adresarii n judecata n acest scop;
d) exista o hotarre irevocabila, obligatorie pentru parti, a judecatii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleasi
parti, asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri, cu exceptia cazurilor cnd judecata a respins cererea de
eliberare a titlului de executare silita a hotarrii judecatii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare judecatii
arbitrale care a pronuntat hotarrea, nsa judecarea pricinii n aceeasi judecata arbitrala este imposibila;
e) actiunea este intentata mpotriva unui agent economic lichidat deja.
dispune, printr-o ncheiere motivata, refuzul de primire a cererii si remite reclamantului ncheierea si cererea cu
toate documentele anexate. ncheierea poate fi atacata cu recurs.
(3) Refuzul judecatorului de a primi cererea de chemare n judecata exclude posibilitatea adresarii repetate n
judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi obiect si aceleasi temeiuri.
C)Nu a achitat taxa de stat
Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii

(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile
art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b) (nu a achitat taxa), c) si e), judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la
depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest
fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate n ncheierea
judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata.
In caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o
ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.
Nota Bene (informatie suplimentara) :
Articolul 423. Recursul mpotriva ncheierii primei instante

(1) ncheierea data n prima instanta poate fi atacata cu recurs, separat de hotarre, de catre
parti si de ceilalti participanti la proces n cazurile prevazute de prezentul cod si de alte
legi, precum si n cazurile n care ncheierea face imposibila desfasurarea de mai departe a procesului. Ea se
examineaza n recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.
(2) mpotriva celorlalte ncheieri pronuntate n prima instanta nu se poate face recurs.
Articolul 424. Instantele competente sa examineze recursurile mpotriva ncheierilor emise n prima instanta
(1) Curtile de apel examineaza recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise n prima instanta.
(2) Colegiul civil si de contencios administrativ sau, dupa caz, Colegiul economic al
Curtii Supreme de Justitie examineaza recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise n prima instanta de
catre curtile de apel de drept comun si, respectiv, de Curtea de Apel Economica.
[Art.424 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006]
Articolul 425. Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii

Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii este de 15 zile de la pronuntarea ei.
II. Importanta căilor de atac si clasificarea lor. Reguli comune privind folosirea căilor de atac
1. Descrieti regulile comune privind folosirea căilor de atac
Atât în literatura de specialitate cât şi în practica judiciară s-au conturat, de-a lungul timpului, o serie de reguli
generale privitoare la instituirea şi exercitarea căilor de atac. În continuare, vor fi examinate cele mai
semnificative dintre acestea.
1. Existenţa unei hotărâri judecătoreşti pe care legea să o declare susceptibilă de a fi atacată.
Regula este că orice hotărâre judecătorească poate fi atacată prin intermediul căii de atac ordinare, cu excepţia
cazurilor anume prevăzute de lege, în timp ce căile de atac extraordinare pot fi exercitate numai împotriva
hotărârilor stabilite prin lege.
2. Manifestarea de voinţă a părţii interesate, în sensul exercitării căii de atac
Folosirea căilor de atac fiind o facultate pusă la îndemâna celor interesaţi, cei care le exercită trebuie să-şi
manifeste în mod expres voinţa în acest sens şi să arate şi motivele pentru care consideră hotărârea atacată ca
fiind nelegală şi netemeinică1. Deci, instanţa competentă să soluţioneze eventuala cale de atac nu se poate
sesiza din oficiu, ci este necesar ca o parte sau chiar mai multe să îşi manifeste expres voinţa prin intermediul
unei cereri scrise, respectând condiţiile impuse de lege.
3. Legalitatea căilor de atac
Această regulă impune ca, în afara căilor de atac prevăzute de lege, să nu se poată folosi alte mijloace
procedurale în scopul de a obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti
4. Ierarhia căilor de atac
Ca o cerinţă a acestei reguli este şi faptul că, împotriva aceleiaşi hotărâri, nu pot fi exercitate, concomitent,
calea de atac ordinară şi o cale de atac extraordinară.
Principiul ierarhiei căilor de atac decurge din modul de organizare a instanţelor judecătoreşti într-un sistem
piramidal
5. Unicitatea dreptului de a folosi o cale de atac
Aceasta înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două ori de una şi aceeaşi cale de atac. În caz
contrar, excepţia puterii lucrului judecat va putea fi invocată de cel interesat sau de instanţă, din oficiu, spre a
anihila calea de atac inadmisibilă. Trebuie menţionat că această regulă este aplicabilă numai în cazul apelului
şi recursului, nu şi în cazul celorlalte căi extraordinare de atac
6. Neagravarea situaţiei părţii în propria cale de atac
Principiul neagravării situaţiei părţii în propria cale de atac, exprimat prin adagiul latin non reformatio in
pejus, presupun ca părţii care a exercitat o cale de atac să nu i se înrăutăţească situaţia faţă de cea stabilită prin
hotărârea judecătorească supusă controlului judiciar. În absenţa operării principiului non reformatio in pejus,
părţile, cunoscând posibilitatea înrăutăţirii situaţiei lor, ar putea fi determinate să renunţe la atacarea hotărârii,
pentru a nu-şi asuma un risc, chiar dacă hotărârea este nelegală şi netemeinică
2. Evidentiati distinctia dintre căi de atac ordinare si extraordinare, de reformare si retractare,

suspensive si nesuspensive de executare, devolutive si nedevolutive
ORDINARE si EXTRAORDINARE
ORDINARĂ O cale de atac este ordinară dacă poate fi exercitată de oricare dintre părţile din proces, pentru
simplul fapt că partea respectivă este nemulţumită de hotărârea pronunţată. Aşadar, motivele de exercitare a
unei căi ordinare de atac nu sunt limitate prin lege, însă, dacă se doreşte suprimarea acesteia, trebuie să existe
o dispoziţie legală expresă în acest sens.
EXTRAORDINARĂ Căile extraordinare sunt acelea care pot fi exercitate numai în condiţiile şi pentru
motivele expres şi limitativ prevăzute de lege. Codul actual de procedură civilă consacră căilor de atac
extraordinare, incluzând în această categorie recursul, contestaţia în anulare, revizuirea, recursul în anulare şi
recursul în interesul legii. Deci, caracteristica comună a căilor extraordinare de atac constă în condiţiile
restrictive în care pot fi exercitate, dar aceste condiţii au unele aspecte particulare specifice fiecărui tip dintre
aceste căi de atac. Sub acest aspect, o notă particulară este oferită de recursul în interesul legii, care poate fi
exercitat doar dacă unele chestiuni de drept au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti.
Între căile extraordinare de atac există deosebiri semnificative şi în ceea ce priveşte subiectele care le pot
exercita şi instanţele competente a le soluţiona.
CONCLUZIA Această clasificare prezintă importanţă practică datorită câtorva aspecte 2. În primul rând,
executarea silită a hotărârii este suspendată pe durata termenului în care poate fi exercitată calea de atac
ordinară şi pe timpul judecării acesteia, în timp ce căile de atac extraordinare nu au, în principiu, efect
suspensiv. În al doilea rând, cât timp este deschisă calea de atac ordinară, nu se poate recurge la o cale de atac
extraordinară3. De asemenea, în unele situaţii, calea de atac extraordinară devine inadmisibilă, dacă partea
interesată putea să invoce motivul respectiv prin intermediul căii de atac ordinare şi nu a făcut-o; de exemplu,
dacă a expirat termenul de apel, hotărârea primei instanţe devine nu numai definitivă ci şi irevocabilă,
nemaiputând fi recurată.
REFORMARE si RETRACTARE
1
2
3
Această clasificare tradiţională are la bază distincţia care se făcea între opoziţie – cale de atac ordinară,
desfiinţată din anul 1943 – şi apel, prima fiind de competenţa aceleiaşi instanţe care a pronunţat hotărârea
atacată, iar cea de-a doua judecându-se de o instanţă ierarhic superioară4.
REFORMARE Căile de atac de reformare sunt considerate acelea care se soluţionează de către o instanţă
ierarhic superioară, prin intermediul lor, realizându-se controlul judiciar al hotărârilor judecătoreşti. Sunt căi
de atac de reformare apelul, recursul, recursul în anulare şi recursul în interesul legii (ultima din acestea
nefiind menţionată de toţi autorii, deoarece nu este considerată o veritabilă cale de atac).
RETRACTARE Căile de atac de retractare sunt cele care se adresează, spre a fi soluţionate, instanţei care a
pronunţat hotărârea atacată. Trebuie menţionat că, prin căile de atac de retractare, se invocă împrejurări,
limitativ prevăzute de lege, care nu au fost avute în vedere la pronunţarea hotărârii atacate, astfel încât,
instanţa nu îşi controlează propria hotărâre, ci judecă unele aspecte noi. Aceste căi de atac sunt revizuirea şi
contestaţia în anulare.
CONCLUZIA O situaţie aparte este în cazul revizuirii pentru contrarietate de hotărâri 5. care poate fi atât cale
de atac de reformare cât şi de retractare. Astfel, dacă hotărârile provin de la aceeaşi instanţă sau de la instanţe
situate în circumscripţia teritorială a unei singure instanţe (ierarhic superioară), este de competenţa instanţei
ierarhic superioară, iar dacă hotărârile provin de la instanţe situate în circumscripţii teritoriale deosebite,
competenţa aparţine instanţei ierarhic superioară primei instanţe ce a pronunţat hotărârea; în aceste situaţii,
revizuirea este cale de atac de reformare. Numai în cazul în care cea de-a doua hotărâre potrivnică a fost
pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este o cale de atac de
retractare, deoarece va fi judecată de către instanţa supremă.
DEVOLUTIVĂ si NEDEVOLUTIVĂ
Criteriul distinctiv al acestei clasificări este întinderea atribuţiilor instanţelor competente să se pronunţe asupra
căilor de atac exercitate şi asupra procesului6.
DEVOLUTIVĂ O cale de atac este devolutivă dacă antrenează o rejudecare în fond a pricinii, în întregul ei,
fără restricţii în privinţa administrării probelor. Această rejudecare a fondului se realizează numai în limita a
ceea ce s-a solicitat prin acţiune şi în limita a ceea ce formează obiectul căii de atac. Calea de atac devolutivă
tipică, în sistemul nostru actual, este apelul. El permite o nouă judecare a cauzei, atât sub aspectul problemelor
de fapt stabilite de prima instanţă, cât şi asupra dezlegării date problemelor de drept7.
Există controverse în privinţa stabilirii caracterului devolutiv sau nedevolutiv al celorlalte căi de atac.
Recursul, în întregime, este, potrivit unor autori8, o cale de atac nedevolutivă, asemenea celorlalte căi de atac
extraordinare.
NEDEVOLUTIV Referitor la acestea, caracterul nedevolutiv se raportează la calea de atac propriu-zisă, iar
nu la rejudecarea pricinii ca efect al admiterii căii de atac respective. Astfel, ca urmare a casării unei hotărâri,
de regulă, are loc o rejudecare a fondului (poate fi casare cu reţinere sau cu trimitere spre rejudecare instanţei
care a pronunţat hotărârea casată sau altei instanţe competente); admiterea unei contestaţii în anulare duce la
anularea hotărârii atacate şi la rejudecarea fondului, ori a recursului, sau a motivului de casare omis; admiterea
unei cereri de revizuire, pentru majoritatea motivelor, are ca efect o rejudecare a pricinii. O altă argumentare 9
a faptului că aceste căi extraordinare de atac nu se includ în categoria căilor devolutive, chiar dacă conduc la o
nouă judecată de fond, este că rejudecarea fondului are loc în alte condiţii decât cele ale primei judecăţi; de
exemplu, în prezenţa părţii care nu fusese legal citată, sau la instanţa competentă, ori judecata priveşte un
capăt omis.
Există alte păreri10, potrivit cărora şi recursul are un caracter devolutiv, când sunt recurate hotărâri ce nu pot fi
atacate cu apel, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele, fără a se limita la motivele de casare.
SUSPENSIVE si NESUSPENSIVE
5
6
7
8
9
10
Această clasificarea vizează numai hotărârile susceptibile de executare silită şi are drept criteriu distinctiv
efectele pe care le produce declanşarea căii de atac asupra posibilităţilor de declanşare imediată a executării
silite11.
În sistemul procesual în vigoare, apelul se înfăţişează ca o cale de atac tipică de executare silită. Astfel,
termenul de apel şi apoi judecarea apelului suspendă de drept executarea silită, proc. civ.: „Apelul declarat în
termen suspendă executarea hotărârii de primă instanţă, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege”. Deci,
pot fi situaţii când hotărârea se bucură de execuţie vremelnică, împrejurări în care apelul nu mai este
suspensiv, însă instanţa de apel poate să încuviinţeze suspendarea execuţiei vremelnice, numai cu darea unei
cauţiuni, al cărui cuantum este fixat de instanţă.
Celelalte căi de atac – recursul, recursul în anulare, contestaţia în anulare şi revizuirea – sunt, în principiu, căi
de atac nesuspensive de executare. În mod excepţional, şi recursul poate fi o cale de atac suspensivă de
executare, atunci când are ca obiect pricini privitoare la strămutarea de hotare, desfiinţarea de construcţii,
plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă în asemenea situaţii, efectul suspensiv de executare se
produce de drept, adică în temeiul legii, fără să fie necesară o cerere formală în acest sens, din partea
recurentului. Instanţa sesizată cu judecarea recursului poate dispune, le cerere şi cu motivarea de rigoare,
suspendarea executării hotărârii recurate şi în alte cazuri decât cele arătate anterior. În cazuri urgente,
preşedintele instanţei de recurs să poată dispune, la cerere, suspendarea executării, fără citarea părţilor, chiar
înainte de primirea dosarului.
De asemenea, în mod excepţional, „instanţa poate suspenda executarea hotărârii a cărei revizuire se cere, sub
condiţia dării unei cauţiuni” acelaşi lucru este prevăzut şi în cazul contestaţiei în anulare.
3 Indicati argumentat modalitatea corectarii greselilor din hotarirea primei instante de judecata in
urmatoarele situatii:
A)Concluziile instantei, expuse in hotarire, sunt in contradictie cu circumstantele pricinii
De regula, hotarirea odata pronunta de instanta nu poate fi corectata de aceasta instanta. Astfel, in situatia in
care concluzia instantei expuse in hotarire sunt in contradictie cu circumstantele pricinii aceasta hotarire este
netemeinica si ilegala si urmeaza a fi casata in instanta de apel. Aceasta omisiune a instantei de fond constituie
temei de casare a hotaririi instantei de fond.
Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel
(1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca:
a) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si elucidate pe deplin;
b) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii, pe care prima instanta le
considera constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice si suficiente;
c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele pricinii;
d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost ncalcate sau aplicate eronat.
(2) O hotarre legala n fond nu poate fi casata numai din motive formale.
B) Instanta nu s-a pronuntat asupra unei pretentii inainte de reclamant
c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele
pricinii;
11
In cazul in care AU FOST PREZENTATE PROBE SI DATE EXPLICATII (DIN cele expuse in test nu stim
cu siguranta daca asa a fost)
Articolul 250. Hotarrea suplimentara

(1) Instanta care a pronuntat hotarrea poate, din oficiu sau la cererea participantilor la
proces, sa emita o hotarre suplimentara daca:
a) nu s-a pronuntat asupra unei pretentii n a carei privinta participantii la proces au
prezentat probe si au dat explicatii;
C) Prin hotarirea judecatoreasc sunt lezate drepturile persoanelor care nu au fost atrase la judecarea
pricinii
Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural

(1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele cererii de apel, daca:
a) pricina a fost judecata de un complet de judecata compus ilegal;
b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat locul, data
si ora sedintei de judecata;
c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces;
e) la emiterea hotarrii a fost ncalcat secretul deliberarii;
f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori hotarrea este
semnata nu de acel judecator sau de acei judecatori care snt mentionati n hotarre;
g) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata;
h) n dosar lipseste procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural;
i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale.
(2) Savrsirea altor ncalcari dect cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul casarii
hotarrii numai daca ele au dus sau au putut duce la solutionarea eronata a pricinii.
Testul Nr. 2
I. Cererea de chemare în judecată si continutul ei. Înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în

judecată.
1. Expuneti continutul cererii de chemare în judecată
Conditiile generale ale formei si continutului cererii de chemare în

judecata:
1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor, ori, pentru persoanele juridice, denumirea si
sediul lor. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i
se faca toate comunicarile privind procesul. Desi textul de lege se refera numai la nume, prin nume se intelege
de catre legiuitor numele si prenumele. Indicarea domiciliului este un element necesar pentru corecta
individualizare a partilor, precum si pentru citarea lor, si este importanta si pentru determinarea competentei
teritoriale.
2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin
avocat, numele acestuia si sediul profesional. Indicarea calitatii este necesara numai atunci cand persoana in
cauza nu particia in nume prorpiu la activitatea judiciara, ci in calitate de reprezentant al uneia dintre parti.
Neindicarea calitatii face sa se prezume ca lucreaza in nume propriu, si intr-o atare situatie actiunea va fi
respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate.
3. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este
cu putinta. Prin obiect intelegem ceea ce se solicita de catre reclamant prin actul de investire a instantei. (plata
unei sume de bani, revendicarea unui bun, anularea unui act, etc.) Determinarea obiectului prezinta interes din
mai multe puncte de vedere:
a. Inca de la inceput paratul cunoaste pretentiile reclamantului si se poate apara.
b. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii deoarece instanta este obligata sa
statueze in limitele cererii de chemare in judecata.
c. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a unor exceptii
procesuale – de lucru judecat, de litispendenta si exceptia de conexitate.
d. In cazul actiunilor reale imobiliare, precizarea obiectului este necesara pentru
determinarea competentei instantei.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obiectul: sa fie licit, sa fie posibil si sa fie determinat sau
determinabil.
Pretuirea obiectului cererii este importanta si pentru ca fuctie de acesta se determina taxele judiciare de timbru
si competenta materiala a instantelor judecatoresti.
4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea
motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica si clara a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul
material al pretentiilor deduse in justitie. Motivarea trebuie sa fie in acelasi timp si suficienta pentru ca
instanta sa cunoasca toate imprejurarile de fapt pe care se intemeiaza pretentiile reclamantului. Motivele de
drept trebuie sa se concretizeze in temeiul juridic pe care se sprijina cererea reclamantului.
5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Indicarea dovezilor urmareste un dublu
scop. In priul rand confera instantei posibilitatea de a proceda la adiminstrare probelor fara a se taragana
judecarea procesului, si, in al doilea rind, partile sunt de la inceput intr-o pozitie de egalitate juridica. Cand
dovada se face prin inscrisuri se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult, cate o copie pentru
instanta. Copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va scrie pe fiecare pagina
“conform cu originalul” si se va semna. Cand reclamantul voieste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul din
capele cererii sale, prin interogatoriul paratului va cere infatisarea in persoana a acestuia. Cand se va cere
dovada cu martori se va arata numele si locuinta martorului.
6. Semnatura. Semnatura este o formalitate esentiala, deoarece ea atesta in mod neechivoc nu numai
vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea continutului cererii de chemare in judecata. Semnatura trebuie sa
fie situata la sfarsitul cererii pentru a atesta integral continutul.
2. Identificati procedura de înlăturare a neajunsurilor cererii de chemare în judecată
COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedură Civilă

Articolul 168. Primirea cererii de chemare în judecată
(2) Cînd lichidarea imediată a neajunsurilor nu este posibilă, cererea se consemnează în registrul de intrare a
documentelor, iar reclamantului i se va acorda un termen pentru a aduce cererea în conformitate cu art.166.
Dacă cererea a fost primită prin poştă, reclamantului i se vor comunica în scris neajunsurile şi menţiunea că
acestea urmează să fie lichidate în interiorul termenului acordat, în caz contrar urmînd să se aplice sancţiunile
specificate la art.171.
Articolul 171. Cazurile în care nu se dă curs cererii
(1) După ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta condiţiile art.166 şi 167 alin.(1)
lit.a), b), c) şi e), judecătorul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o încheiere pentru a nu se da
curs cererii, comunicînd persoanei care a depus cererea acest fapt de încălcare şi acordîndu-i un termen
rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
[Art.171 al.(1) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
(2) Dacă persoana care a depus cererea îndeplineşte în termen toate cerinţele enumerate în încheierea
judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării iniţiale în judecată. În caz contrar, ea nu se
consideră depusă şi, împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească
ce poate fi atacată cu recurs.
3 La primirea cererii de chemare in judecata s-a constatat:
a)Reclamantul Nu a achitat taxa de stat

art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b)(taxa de stat), c) si e), judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea
cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de
ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata. n caz contrar, ea nu se
considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce
poate fi atacata cu recurs.
b)Nu este indicata adresa piritului

art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b), c)(adresa piritului) si e), judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la
depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest
fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie
reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.
c)La cerere nu sunt anexate documente ce confirma respectarea procedurii prealabile de solutionare a
litigiului
Articolul 167. Actele care se anexeaza la cererea de chemare n judecata
(1) La cererea de chemare n judecata se anexeaza:
d) documentele care confirma respectarea procedurii de solutionare prealabila a litigiului, daca
respectarea acestei proceduri este prevazuta de lege sau de contractul partilor;
art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b), c)(adresa piritului) si e), judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea
cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de
ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o ncheiere
judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.
A nu se confunda cu art. 170(1)a : RECLAMANTUL NU A RESPECTAT procedura prealabila. (nu
se da curs cererii)
In cazul nostru se prezuma ca el a respectat dar nu a prezentat actele ce confirma respectarea

procedurii prealabile
II. Decizia instantei de apel
1. Descrieti cuprinsul deciziei instantei de apel
Deciziile instantelor de apel si recurs dupa forma si continut constau din trei parti:
 Introductivă
 Descriptivă
 Dispozitivă
A. În partea introductiva se indica: timpul si locul emiterii deciziei, denumirea instantei de apel sau recurs,
numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului si grefierului, aparatorului,
interpretului, numele si prenumele apelantilor, cu indicarea calitatii lor procesuale, hotarirea atacata, numele si
prenumele, patronimicul, anul nasterii condamnatilor, achitatilor sau persoanelor in privinta carora procesul
penal a fost clasat, conform actelor de identitate.
B. Partea descriptivă a deciziei se incepe cu expunerea succinta a faptelor, apoi se va expune fondul apelului
ori recursului declarat, continutul solicitarilor partilor participante in sedinta judiciara, a argumentelor
suplimentare.
C. În decizie se expune concluzia generala a instantei pe marginea apelului ori recursului (dupa caz admiterea
ori respingerea lor) si in continuare temeiurile de fapt si de drept, motivele adoptarii solutiei respective.
Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel:

Instantta de apel poate pastra ori schimba, în tot sau în parte, hotarârea atacata.
Ca urmare sunt posibile mai multe solutii:
a)Instanta de apel sa aprecieze ca hotarârea atacata este legala si temeinica si sa o mentina, ceea ce
echivaleaza cu respingerea cererii de apel si deci sentinta primei instanţe este confirmata si efectele ei
mentinute;
b) Instanta de apel sa admita cererea si hotarârea atacata sa fie schimbata în tot sau în parte, daca cu ocazia
controlului exercitat se constata ca hotarârea atacata este nelegala sau netemeinica. În acest caz este necesar sa
se arate de instanta de apel ca s-a admis apelul si sa se reproduca solutia data de instanta de apel pe fond.
- daca se constata ca, în mod gresit, prima instant a rezolvat procesul fara a intra în cercetarea fondului ori
judecata s-a facut în lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotarârea atacata si va
trimite cauza spre rejudecare primei instante.
- daca prima instanta s-a declarat competenta si instanta de apel stabileste ca a fost necompetenta, anulând
hotarârea atacata, va trimite cauza spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate
jurisdictionala competent, afara de cazul când constata propria sa competenta. În acest caz, precum si atunci
când exista vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanta a judecat în fond, instanta de apel, anulând în tot sau
în parte procedura urmata si hotarârea pronuntata, va retine procesul spre judecare.
- instanta de apel poate pronunta si alte solutii fara a judeca fondul pricinii, daca admite o exceptie procesuala
peremptorie, în legatura cu apelul respectiv. Spre exemplu, cererea de apel poate fi respinsa ca inadmisibila,
ca tardiv introdusa, poate fi anulata ca neregulat introdusa, ca netimbrata, poate fi respinsa ca lipsita de interes
sau ca introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa etc.
2. Deduceti limitele judecării apelului

Articolul 373. Limitele judecării apelului
(1) Instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi
temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă
instanţă.
(2) În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea
primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii,
apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.
(3) În cazul în care apelul nu este motivat ori motivaţia nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanţa de
apel se pronunţă în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanţă.
(4) Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este
obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei.
(5) Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
(6) Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea
atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la
proces.
3 Argumentati ce decizie trebuie sa adopte instanta de apel in urmatoarele situatii:
A) Instanta de fond nu a elucidat pe deplin circumstantele importante pentru solutionarea pricinii

Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel (1) Hotarrea primei instante
se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca:
a)circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si elucidate pe deplin;
B)La solutionarea pricinii prima instanta a incalcat normele de competenta jurisdictionala materiala
(1) Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural
Nota Bene: independent de argumentele cererii : instanta va casa aceasta hotarire chiar daca apelantii nu au
invocat aceasta incalcare, si va trimite cauza la INSTANTA COMPETENTA (jurisdictional si material)
C)In actiunea de incasare a pensiei de intretinere piritul a decedat.
Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului

Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului n cazul n care:
f) partea n proces persoana fizica decedeaza si raportul juridic litigios nu admite
succesiunea n drepturi;
Testul Nr. 3
I. Dezbaterile judiciare a pricinii în prima instantă
1. Formulati notiunea fazei dezbaterile judiciare, nominalizînd etapele acestei faze
În desfasurarea procesului civil, sedinta de judecata constituie o faza hotarâtoare, întrucât în aceasta perioada
se clarifica faptele ce au generat litigiul dintre parti, prin administrarea si cercetarea probelor si a mijloacelor
materiale de proba, se stabilesc drepturile încalcate sau contestate în legatura cu care instanta va trebui sa
emita hotarârea de restabilire a ordinii de drept încalcate.
În aceasta faza opereaza principiile rolului activ al judecatorului, nemijlocirii si continuitatii,
contradictorialitatii, disponibilitatii, aflarii adevarului, dreptului de aparare, al publicitatii s.a.
Etapele:
1. Partea pregatitoare
2. Explicarea drepturilor si obligatiunilor participantilor la proces
3. Judecarea pricinii în fond
4. Sustinerile orale
5. Adoptarea si pronuntarea hotarârii
2. Determinati sarcinile fiecărei etape a dezbaterilor judiciare
1. Partea pregatitoare începe cu deschiderea sedintei la ora fixata si anuntarea procesului care se va
judeca.
Partea pregatitoare include urmatoarele actiuni procesuale:
 verificarea prezentei partilor la proces (art. 198 din Codul de procedura
 civila);
 stabilirea identitatii partilor si verificarea împuternicirilor reprezentantilor art. 198 al. (2) CPC);
 explicarea drepturilor si obligatiilor interpretului (art. 199 din Codul de
 procedura civila);
 îndepartarea martorilor din sala de sedinta (art. 200 din Codul de procedura
 civila);
 anuntarea completului de judecata si dreptului de a face propuneri de
 recuzare si de abtinere de la judecata (art. 201 din Codul de procedura civila).
2. Explicarea drepturilor si obligatiunilor participantilor la proces
Explicarea drepturilor si obligatiunilor participantilor la proces (art. 56 din Codul de procedura civila),
inclusiv dreptul de se adresa pentru solutionarea litigiului pe cale arbitrala, precum si efectele unui astfel de
act (art. 202 din Codul de procedură civilă); În partea pregătitoare instanţa, de asemenea, explică drepturile şi
obligaţiile expertului sau specialistului, dacă aceştia participă la judecarea cauzei, efectuează şi alte acte
procesuale, în scopul creării tuturor condiţiilor necesare pentru examinarea justă şi corectă a pricinii.
3. Judecarea pricinii în fond începe cu un raport asupra pricinii, prezentat de preşedintele şedinţei sau
de un judecător. În raport se indică cine a înaintat acţiunea, împotriva cui este înaintată, pretenţiile
reclamantului, valoarea acţiunii, circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază acţiunea,
precum şi probele anexate la dosar. Dacă este înaintată acţiunea reconvenţională instanţa este obligată să
raporteze şi conţinutul acesteia, precum şi obiecţiile asupra cererii reconvenţionale.
4. Susţinerile orale Cuvântul în susţinerile verbale se oferă participanţilor la proces în ordinea prevăzută
de art. 233 din Codul de procedură civilă. Dacă în timpul susţinerilor verbale sau după încheierea lor, instanţa,
consideră, că trebuie clarificate unele circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetate probe
noi, ea printr-o încheiere poate dispune reluarea examinării pricinii în fond. Ulterior, urmează din nou
susţinerile orale, conform regulilor generale. După încheierea susţinerilor orale, instanţa se retrage în camera
de deliberare, în vederea deliberării şi pronunţării hotărârii.
5. Adoptarea şi pronunţarea hotărârii În cadrul deliberării completul de judecată este obligat să
analizeze şi să aprecieze probele după intima sa convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,
nepăprtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor în ansamblu şi interconexiunea lor, călăuzindu-se pe lege (art.
130 din Codul de procedură civilă). La deliberarea hotărârii instanţa determină :
 care circumstanţe şi în baza căror probe urmează a fi recunoscute stabilite sau nestabilite;
 caracterul raportului juridic şi legea ce urmează a fi aplicată;
 cum se va soluţiona litigiul în baza legii aplicabile;
 ordinea de repartizare a cheltuielilor de judecată;
 dacă hotărârea urmează a fi executată imediat.
3 Cum procedeaza instanta in cazul cind:
A)Reclamantul a renuntat la actiune

c) reclamantul a renuntat la actiune, renuntul fiind admis de instanta;
Articolul 266. Procedura si efectele ncetarii procesului
(1) Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care poate fi
atacata cu recurs.
(2) Pronuntnd ncheierea de ncetare a procesului, instanta judecatoreasca mentioneaza ca nu se admite o noua
adresare n judecata a aceleiasi parti cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri.
B) Dupa retragerea completului de judecata in camera de deliberare s-a constatat necesitatea elucidarii
unor circumstante importante judecarii pricinii
Articolul 235. Reluarea examinarii pricinii n fond
(2) n cazul n care, n timpul sustinerilor orale sau dupa ncheierea lor, considera ca trebuie clarificate noi
circumstante importante pentru solutionarea pricinii sau cercetate noi probe, instanta dispune, printr-o
ncheiere, reluarea examinarii pricinii n fond, sustinerilor orale, conform regulilor generale.
Articolul 240. Problemele solutionate la deliberarea hotarrii
(2) Daca, n timpul deliberarilor, considera necesara clarificarea unor noi circumstante importante pentru
solutionarea pricinii sau cercetarea suplimentara a unor probe, instanta judecatoreasca emite o incheiere de
reluare a dezbaterilor judiciare. Dupa examinarea pricinii n fond, instanta audiaza din nou sustinerile orale ale
participantilor la proces.
C)Pina la examinarea pricniii in fond piritul a ridiciat obiectii impotriva examinarii pricinii civile in
instanta de judecata, indicind asupra clauzei de arbitraj
Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol
Instanta judecatoreasca scoate cererea de pe rol n cazul n care:
e) partile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala, iar pna la
examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiectii mpotriva solutionarii litigiului n judecata;
II. Considerații generale privind recursul împotriva hotărîrilor primei instanțe pentru care este
prevăzută calea apelului
1. Caracterizați recursul împotriva hotărîrilor pentru care nu este prevăzută calea apelului drept cale
de atac

Articolul 400. Temeiurile declarării recursului şi casării hotărîrii
(1) Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care:
a) nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii
în fond;
b) nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite;
c) concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sînt în contradicţie cu circumstanţele pricinii;
d) au fost încălcate sau aplicate greşit normele de drept material sau normele de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material sînt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa
judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat eronat legea;
d) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural sînt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu era în drept să participe la examinarea ei;
b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora
şedinţei de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces;
e) hotărîrea nu este semnată de judecător sau este semnată de judecătorul nemenţionat în hotărîre, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art. 242 alin.(2);
[Art.400 al.(3), lit.e) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
f) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.
g) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei generale sau jurisdicţionale.
[Art.400 al.(3), lit.g) introdusă prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
(4) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare întotdeauna şi din oficiu de către instanţă.
Hotărârile provizorii au caracter temporar, prin ele luându-se măsuri pe durata procesului. Hotărârea
provizorie poate fi revocată sau modificată în cursul procesului, sau la sfârşitul lui.
În dependenţă de puterea legală şi forţa obligatorie, hotărârile se împart în: hotărâri definitive, hotărâri
nedefinitive. Pe baza acestui criteriu se poate stabili dacă hotărârea este susceptibilă de apel sau recurs.
Astfel, hotărârile nedefinitive pot fi atacate cu apel, iar cele definitive – cu recurs
Potrivit art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă, au caracter definitiv hotărârile judecătoreşti:
a) emise în prima instanţă fără drept de apel;
b) emise în prima instanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel,
în cazul în care apelul este respins;
c) emise în apel, prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
Alin. (2) al aceluiaşi articol precizează, că sunt irevocabile următoarele hotărâri:
a) emise în prima instanţă, după expirarea termenului de atac;
b) emise în prima instanţă, atacate în apel sau recurs, după examinarea
pricinii în recurs, în cazul în care s-a rezolvat fondul cauzei;
c) emise în recurs prin care s-a rezolvat fondul cauzei
2. Deduceți elementele recursului (subiecții, obiectul) și instanțele competente să judece recursul
SUBIECȚII:
Articolul 398. Persoanele în drept să declare recurs
Sînt în drept să declare recurs:
a) părţile şi alţi participanţi la proces;
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de

judecată ce li se cuvine.
OBIECTUL:
Actele de dispoziţie judecătoreşti (hotărîri şi încheieri) fără drept de apel sînt recurate conform secţiunii I-a a
capitolului XXXVII din Codul de procedură civilă, iar actele de dispoziţie pronunţate de către instanţele de
apel (decizii), conform secţiunii a II-a aceluiaşi capitol.
Sînt supuse recursului următoarele acte de dispoziţie judecătoreşti:
a) hotărîrile:
- pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel, inclusiv de cea economică, conform competenţei
jurisdicţionale stabilită de art.33 şi 36 din Codul de procedură civilă;
- pronunţate în primă instanţă de Curtea Supremă de Justiţie, conform
competenţei jurisdicţionale stabilită de art.34 din Codul de procedură civilă;
- alte hotărîri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.397 din Codul
de procedură civilă).
b) deciziile pronunţate de curţile de apel în calitate de instanţe de apel (art.429 alin.(1) din Codul de procedură
civilă);
c) încheierile pronunţate în primă instanţă pentru care legea instituie în mod expres posibilitatea recurării
acestora, indiferent de instanţa care le pronunţă (de fond sau apel) (exemple de încheieri: de strămutare a
pricinii (art. 43 alin. 3 din Codul de procedură civilă); de respingere a admiterii în calitate de coparticipant
(art. 62 alin. 4 din Codul de procedură civilă); de respingere a examinării concomitente a acţiunii
intervenientului principal cu acţiunea iniţială (art. 65 alin. 5 din Codul de procedură civilă); asupra
cheltuielilor de judecată (art. 99 din Codul de procedură civilă); de respingere a cererii de repunere în termen
(art. 116 alin. 5 din Codul de procedură civilă); de respingere a cererii de asigurare a probelor (art. 128 alin. 3
din Codul de procedură civilă) etc. );
- încheierile care fac imposibilă examinarea pricinii în continuare, chiar dacă legea nu prevede expres
posibilitatea atacării lor, inclusiv încheierile curţilor de apel prin care nu este soluţionat fondul, cu excepţia
încheierilor de încetare a procesului, de confirmare a tranzacţiei de împăcare, de transmitere a cauzei după
competenţă, precum şi de anulare a deciziilor din apel, de Curtea Supremă de Justiţie, cu scoaterea cererii de
pe rol;
- celelalte încheieri nu se supun recursului separat, ci numai odată cu fondul (art.423 din Codul de procedură
civilă).
De asemenea, se supune recursului decizia sau hotărîrea suplimentară, pronunţată în ordinea stabilită de
art.250 din Codul de procedură civilă.
Nu pot fi atacate cu recurs:
- deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare;
- încheierea prin care a fost admisă cererea de
revizuire cu remiterea cauzei la rejudecare;
- hotărîrile în privinţa cărora subiecţii recursului nu au utilizat calea apelului, în cazul în care legea prevede
această cale de atac pentru categoria respectivă de hotărîre sau în cazul în care în privinţa acestor subiecţi a
fost retras apelul, retragerea fiind admisă de către instanţa de apel prin încheierea irevocabilă (art.429 alin.(4)
din Codul de procedură civilă).
INSTANȚELE COMPETENTE SĂ JUDECE RECURSUL:

Articolul 399. Instanţele competente să examineze recursul
(1) Curţile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor emise în prima instanţă fără drept de
apel.
(2) Colegiul civil şi de contencios administrativ sau, după caz, Colegiul economic al Curţii Supreme de
Justiţie examinează recursurile declarate împotriva hotărîrilor emise în primă instanţă de către curtea de apel
respectivă.
3 Cum va proceda instanta de RECURS :
A) Cererea recursului a fost depusa de o persoana m care nu a fost atrasa la judecarea pricinii in fond,
dar care este lezata in drepturi prin hotarirea atacata
Articolul 398. Persoanele n drept sa declare recurs

Snt n drept sa declare recurs:
a) partile si alti participanti la proces;
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul si reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de
judecata ce li se cuvine.
Articolul 409. Restituirea cererii de recurs
(1)Cererea de recurs se restituie daca:

c) a fost depusa de o persoana care nu este n drept sa declare recurs;
(3) Restituirea cererii de recurs se efectueaza n temeiul ncheierii instantei de recurs.
ncheierea instantei de recurs privind restituirea cererii de recurs poate fi atacata cu recurs potrivit art.426, cu
exceptia ncheierilor pronuntate de catre Curtea Suprema de Justitie.
B) Cererea recursului a fost depusa pe motiv de incalcare de prima instanta a procedurii audierii
martorului
Conform art. 400 si art. 417 recursul va fi respins ca fiind neintemeiat.

Temeiurile din art. 400 sunt exhaustive iar recursul depus pe motiv de incalcare a procedurii de audiere
a martorului nu est in art. 400, instanta de recurs va restitui cererea.
Articolul 400. Temeiurile declararii recursului si casarii hotarrii

(1) Partile si alti participanti la proces snt n drept sa declare recurs n cazul n care:
a) nu au fost constatate si elucidate pe deplin circumstantele care au importanta pentru
solutionarea pricinii n fond;
b) nu au fost dovedite circumstantele considerate de prima instanta ca fiind stabilite;
c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele
pricinii;
d) au fost ncalcate sau aplicate gresit normele de drept material sau normele de drept
procedural.
(2) Se considera ca normele de drept material snt ncalcate sau aplicate eronat n cazul n
care instanta judecatoreasca:
a) nu a aplicat legea care trebuia sa fie aplicata;
b) a aplicat o lege care nu trebuia sa fie aplicata;
(3) Se considera ca normele de drept procedural snt ncalcate sau aplicate eronat n cazul n care:
a) pricina a fost judecata de un judecator care nu era n drept sa participe la examinarea ei;
b) pricina a fost judecata n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat
locul, data si ora sedintei de judecata;
e) hotarrea nu este semnata de judecator sau este semnata de judecatorul nementionat n hotarre, cu exceptia
cazurilor prevazute la art.242 alin.(2);
f) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata;
g) hotarrea a fost pronuntata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale.
(4) Temeiurile prevazute la alin.(3) se iau n considerare ntotdeauna si din oficiu de catre instanta.

(1) Cererea de recurs se restituie daca:
a) recursul nu este declarat n temeiurile consemnate la art.400;
C) In cerere lipsesc data cu privire la numele si adresa intimatului
Articolul 405. Cuprinsul cererii de recurs

(1) Cererea de recurs trebuie sa fie dactilografiata si trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei la care se depune recursul;
b) numele, denumirea, calitatea procesuala a recurentului sau a persoanei ale carei
interese le reprezinta, adresa lor;
c) numele sau denumirea intimatului si adresa lui;
d) data pronuntarii hotarrii atacate cu recurs;
e) denumirea instantei care a emis hotarrea n fond, data pronuntarii si dispozitivul
hotarrii, argumentele admiterii sau respingerii actiunii;
f) esenta si temeiurile recursului, argumentul ilegalitatii sau netemeiniciei hotarrii atacate, solicitarile
recurentului, propunerile respective;
g) data declararii recursului si semnatura recurentului.
(2) La cererea de recurs se anexeaza dovada de plata a taxei de stat si lista noilor
nscrisuri.
(3) Daca cererea de recurs se depune de un reprezentant, la ea se anexeaza documentul, legalizat n modul
stabilit, care atesta mputernicirile acestuia daca n dosar lipseste o astfel de mputernicire.
Articolul 408. Cazurile n care nu se da curs cererii de recurs

(1) Daca cererea de recurs nu ntruneste conditiile prevazute la art.405 si daca recursul
este depus fara plata taxei de stat, instanta de recurs dispune, printr-o ncheiere, sa nu se dea curs cererii,
acordnd recurentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Daca recurentul ndeplineste n termen indicatiile din ncheierea judecatoreasca,
recursul se considera depus la data prezentarii sale initiale. n caz contrar, cererea de
recurs se restituie recurentului.
(3) ncheierea instantei de recurs de a nu da curs cererii poate fi atacata cu recurs daca
face imposibila judecarea de mai departe a pricinii, cu exceptia ncheierilor pronuntate de catre Curtea
Suprema de Justitie.
Testul Nr. 4
I. Temeiurile și procedura amînării procesului
1. Formulați definiția amînării procesului și nominalizați temeiurile de amînare
Amînarea procesului este un incident procesual care la apariția unor circumstanțe legale împiedică
desfășurarea ședinței de judecată și condiționează examinarea pricinii la o altă dată și la altă oră. Amînarea
procesului poate fi o consecință a unor deficiențe de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare sau a unor
circumstanțe referitoare la prezența participanților la proces, necesitatea de a reclama noi probe.
Amînarea procesului se impune dacă:
 instanța recunoaște imposibilitatea examinării pricinii în lipsa participantului la proces, a martorului,
expertului, specialistului, interpretului
 a fost înaintată o acțiune reconvențională
 necesită prezentarea sau reclamarea probelor suplimentare
 se cere împiedicarea în proces a altor persoane
 trebuie îndeplinite unele acte procedurale
Amînarea procesului se dispune prin încheiere judecătorească care nu poate fi stabilită atacată cu recurs. În
cazul amînării procesului, instanța fixează data și ora reluării ședinței de judecată, din aceste considerente atît
participanții, cît și instanța sînt informați cu certitudine cînd va fi reluat procesul.

Articolul 208. Amînarea procesului
(1) Amînarea procesului se admite în cazurile prevăzute de prezentul cod, precum şi în cazurile în care
instanţa judecătorească recunoaşte imposibilitatea soluţionării pricinii în şedinţa respectivă din cauza
neprezentării participantului la proces sau martorului, expertului, specialistului, interpretului, fie din cauza
intentării unei acţiuni reconvenţionale, necesităţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare, de a atrage în
proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale.
(2) În cazul amînării procesului, instanţa, în funcţie de timpul necesar citării participanţilor la proces,
prezentării de probe sau efectuării de acte procedurale, fixează data noii şedinţe. Data este adusă în scris la
cunoştinţă celor prezenţi, care contrasemnează. Persoanelor care nu s-au prezentat şi celor antrenate recent în
proces locul, data şi ora noii şedinţe li se comunică prin citaţie sau prin alte modalităţi prevăzute de prezentul
cod.
(3) Încheierea de amînare a procesului nu poate fi atacată cu recurs.
2. Evidențiați distincția dintre amînarea și suspendarea procesului
II. Împuternicirile instanței de recurs împotriva deciziilor instanței de apel
1. Expuneți efectul suspensiv de executare a recursului împotriva deciziilor instantei de apel

Articolul 403. Efectul suspensiv al recursului
Recursul suspendă executarea hotărîrii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
2. Deduceți împuternicirile instanței de recurs împotriva deciziilor instanței de apel

Testul Nr. 5
I. Temeiurile și procedura de încetare a procesului. Efectele încetării procesului
1. Expuneți noțiunea de încetarea a procesului și descrieți temeiurile care generează încetarea

procesului
Încetarea procesului procesul civil într-o pricină concretă urmează a fi încetat dacă după primirea cererii de
chemare în judecată a fost constatată lipsa dreptului la intentarea acțiunii civile. Însă, în virtutea principiului
disponibilității, reclamantul sau părțile pot decide încetarea procesului prin exercitarea unor acte de dispoziție,
cum ar fi renunțarea reclamantului la acțiune sau încheirea tranzacției de împăcare a părților.
Temeiuri:
 pricina nu urmează a fi judecată în procedura civilă
 într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și aceleași temeiuri s-a emis o hotărîre
judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură cu renunțarea
reclamantului la acțiune sau cu confirmarea tranzacției de împăcare dintre părți
 reclamantul a renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță
 părțile au încheiat o tranzacție confirmată de instanță
judecătorească aribtrală care a devenit obligatorie pentru părți, cu excepția cazului cînd instanța refuză
eliberarea titlului de executare
 partea în proces persoana fizică decedează și raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi
 partea în proces persoana juridică este lichidată
2. Evidențiați distincția dintre efectele încetării procesului și scoaterii cererii
Articolul 268. Procedura şi efectele scoaterii cererii de pe rol
(1) În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere judecătorească. în ea instanţa
indică modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la art.267.
(2) Încheierea judecătorească privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului.
(3) După înlăturarea circumstanţelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana interesată poate
adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
(4) La cererea reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe
rol emise în temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării
lor în şedinţă de judecată şi a înştiinţării instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data
comunicării încheierii.
(5) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe
rol poate fi atacată cu recurs.
Articolul 266. Procedura şi efectele încetării procesului
(1) Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate fi atacată cu recurs.
(2) Pronunţînd încheierea de încetare a procesului, instanţa judecătorească menţionează că nu se admite o
nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
3. Cum va proceda instanta

a) Piritul a recunoscut actiunea
Articolul 212. Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt si tranzactia partilor
(1) Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt, conditiile
tranzactiei se consemneaza n procesul-verbal al sedintei de judecata si se semneaza de
reclamant, prt sau de ambele parti.
(2) Presedintele sedintei trebuie sa ia masuri pentru ca partile sa solutioneze pe cale
amiabila litigiul sau unele probleme litigioase. n acest scop, instanta poate acorda
partilor, la cerere, un termen de conciliere si poate cere prezentarea lor personala n
judecata chiar daca snt reprezentate n proces.
(3) Daca renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt sau
tranzactia partilor snt exprimate n cereri scrise, adresate instantei, ele se anexeaza la
dosar, fapt mentionat n procesul-verbal al sedintei de judecata.
(4) nainte de a admite renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt, nainte de a
confirma tranzactia partilor, instanta judecatoreasca explica
reclamantului, prtului sau partilor efectele acestor acte de procedura.
5) n cazul admiterii renuntarii reclamantului la actiune sau confirmarii tranzactiei,
instanta judecatoreasca pronunta o ncheiere prin care dispune ncetarea procesului.
ncheierea trebuie sa contina conditiile tranzactiei, confirmate de instanta. n cazul
recunoasterii actiunii de catre prt si admiterii ei de catre instanta, se pronunta o hotarre de admitere a
pretentiilor reclamantului.
(6) Daca respinge renuntarea reclamantului la actiune ori recunoasterea actiunii de catre prt sau daca nu
confirma tranzactia partilor, instanta judecatoreasca pronunta n acest sens o ncheiere motivata si examineaza
pricina n fond.
Recunoasterea actiunii de catre pirit este un motiv legal pentru satisfacerea actiunii reclamantului prin
pronuntarea hotaririi de satisfacere a cererii de chemare in judecata.
Procesul nu inceteaza.
Recunoasterea actiunii de catre pirit este un act de dispozitie, trebuie sa fie neviciat in corespundere cu
drepturile subiective ale piritului asupra obiectului litigiului.
Conform doctrinei, instanta poate accepta recunoasterea actiunii de catre pirit chiar si atunci cind
recunoasterea actiunii nu corespunde obligatiei reale a piritului, cu conditia ca recunoasterea actiunii nu
contravine legii si nu incalca drepturile si itneresele aparate de lege a altor persoane inclusive a piritului
Recunoscind actiunea, piritul confirma obligatiile sale, exprima acordul cu actiunea reclamantului adica el
dispune nu de dreptul material ci de dreptul sau procesual de apara impotriva actiunii. In hotarirea pronuntata ,
instanta va motiva prin recunoasterea actiunii de catre pirit.
B)Partile in proces nu s-a prezentat si nu a solicitat examinarea in absenta lor

Pornind de la prezumtia ca partile au fost legal citate instanta va aplica art. 206 .
In caz contrar, cererea nu va fi scoasa de pe rol si instanta va dispune citarea legala a partilor.

a) reclamantul nu a respectat procedura, prevazuta prin lege sau prin contractul partilor,
de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara;
b) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;
c) cererea este semnata sau este depusa n judecata de o persoana nemputernicita;
d) litigiul dintre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri se afla n
curs de judecata la aceeasi instanta sau la o alta;
e) partile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala,
iar pna la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiectii mpotriva solutionarii
litigiului n judecata;
f) partile citate legal nu s-au prezentat la sedinta de judecata dupa a doua citare si nici nu au solicitat
examinarea pricinii n absenta lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat n sedinta de judecata, nu a comunicat instantei motivele
neprezentarii sau motivele snt considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau nu a solicitat
examinarea pricinii n absenta sa, iar prtul nu solicita solutionarea pricinii n fond;
h) sotul a naintat actiune de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei n timpul
sarcinii ei sau n decursul unui an de la nasterea copilului, iar cererea nu a fost restituita reclamantului de catre
judecator;
i) persoana n ale carei interese este pornit procesul, n conformitate cu art.7 alin.(2), art.72 alin.(2) si art.73
alin.(3), nu sustine pretentiile naintate, nu solicita sa intervina n proces n calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 si 73 au renuntat la actiune, iar reclamantul care a preluat actiunea nu a platit
taxa de stat n termenul stabilit de instanta;
k) instanta a amnat sau a esalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a platit-o n
termenul stabilit de instanta;
l) la examinarea pricinii n procedura speciala se constata un litigiu de drept ce tine de
competenta instantelor judecatoresti;
m) n alte cazuri prevazute de lege.
Articolul 206. Efectele neprezentarii n sedinta de judecata a partilor si a reprezentantilor

(1) Partile au dreptul sa solicite instantei judecatoresti examinarea pricinii n lipsa lor si remiterea copiei de pe
hotarre. Daca partea solicita sa-si dovedeasca pretentiile sau
obiectiile prin ascultarea celeilalte parti, instanta cere sa se prezinte personal n fata
judecatii.
(2) Daca reclamantul, nstiintat legal despre locul, data si ora sedintei, nu s-a prezentat n judecata si nu a
comunicat instantei motivul neprezentarii sau daca motivele snt
considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau daca reclamantul nu a solicitat
examinarea pricinii n lipsa sa, iar prtul nu cere solutionarea pricinii n fond, instanta
scoate cererea de pe rol daca prin acest act procedural nu se ncalca dreptul altor
(3) Daca prtul, nstiintat legal despre locul, data si ora sedintei de judecata, nu s-a
prezentat n judecata si nu a comunicat instantei motivul neprezentarii sau daca motivele snt considerate de
instanta ca fiind nentemeiate, sau daca prtul nu a solicitat examinarea pricinii n lipsa sa, instanta o examineaza
n lipsa acestuia.
(4) Daca reclamantul si prtul nu s-au prezentat n judecata din motive nentemeiate si daca nici una din parti nu
a cerut examinarea pricinii n absenta sa, instanta amna procesul.
Neprezentarea repetata aduce la scoaterea cererii de pe rol.
(5) Neprezentarea n sedinta de judecata a avocatului (reprezentantului) sau a celui care acorda asistenta partii,
sau a unui alt participant la proces nu mpiedica examinarea pricinii. La solicitarea ntemeiata a participantului
la proces, instanta poate amna o singura data judecarea pricinii din cauza neprezentarii motivate a
reprezentantului acestuia.
(6) n cazul neprezentarii nemotivate n sedinta de judecata a avocatului sau a unui alt
reprezentant, nerespectarii ndatoririlor lor legale, daca n acest mod s-a amnat judecarea pricinii, instanta poate
obliga vinovatul, la cererea partii interesate, sa repare prejudiciul cauzat prin amnarea procesului.
Nota: Art.206 va fi modificat la 01.01.2012 conform Legii nr.102 din 28.05.2010 art.V
lit.a)
c) Pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de competenta generala
Conform art.43(2) B,
Articolul 43. Stramutarea pricinii
(1) Pricina pe care instanta a retinut-o spre judecare, cu respectarea normelor de
competenta, se solutioneaza de aceasta n fond, inclusiv n cazul devenirii ei ulterioare de competenta unei alte
instante.
(2) Instanta stramuta pricina la o alta instanta daca:
a) prtul al carui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere stramutarea pricinii la
instanta de la domiciliul sau locul de aflare al sau;
b) pe parcursul judecarii, s-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu ncalcarea normelor de
competenta jurisdictionala;
c) ambele parti solicita stramutarea pricinii la instanta de la locul aflarii majoritatii
probelor;
d) din motivul recuzarii (abtinerii de la judecata) unui sau mai multor judecatori ori din alte motive ntemeiate,
substituirea judecatorilor sai devine imposibila;
e) exista motive pentru masuri de securitate publica;
f) exista banuieli ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita de circumstantele pricinii sau de calitatea
participantilor la proces;
g) n circumstante exceptionale, instanta competenta sa judece pricina nu poate functiona timp ndelungat.
(3) Stramutarea pricinii de la o instanta la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) si c) se face n
temeiul unei ncheieri motivate a instantei n care este intentat procesul. ncheierea de stramutare a pricinii poate
(4) Stramutarea pricinii n cazurile prevazute la alin.(2) lit.d), e), f) si g) se efectueaza de catre instanta ierarhic
superioara, a carei ncheiere este irevocabila si nu este susceptibila de recurs.
(41) Instanta este obligata sa remita instantei competente dosarul n termen de 5 zile de la data la care
ncheierea de stramutare a pricinii devine irevocabila.
(5) Actele procedurale ndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii
pricinii au efect juridic n masura n care noua instanta considera ca nu este necesara
modificarea lor.
II. Împuternicirile instanței de apel

1. Descrieți împuternicirile instanței de apel
Articolul 385. Împuternicirile instanţei de apel
(1) Instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept:
a) să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe;
b) să admită apelul şi să modifice hotărîrea primei instanţe;
c) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, emiţînd o nouă hotărîre;
[Art.385 al.(1), lit.c) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
d) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, restituind pricina spre
rejudecare în primă instanţă dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural
specificate la art.388. La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de apel este în drept să judece pricina în
fond, fără a o restitui în primă instanţă, în cazurile prevăzute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) şi f);
[Art.385 al.(1), lit.d) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
e) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului
ori scoaterea cererii de pe rol.
(2) Dacă hotărîrea primei instanţe a fost casată pentru lipsă de competenţă materială sau jurisdicţională,
pricina se trimite spre rejudecare instanţei competente, cu excepţia cazului în care se constată propria
competenţă.
2. Comparați modificarea hotărîrii de către instanța de apel cu pronunțaera unei noi hotărîri și cu
remiterea pricinii în rejudecare în prima instanță
Pronunțarea unei noi hotărîri:

 Denumită în literatură de specialitate // casarea cu reținere // se aplică în cazurile cînd eroarea judiciară
poate fi corectată de către instanța de apel, astfel se asigură economia procesuală, contribuindu-se la
reducerea termenelor de examinare a pricinilor civile și apărarea eficientă a drepturilor subiective
civile.
 Noua hotărîre pronunțată de către instanța de apel, trebuie să fie bazată pe circumstanțele dovedite și
constatate la judecarea pricinii în fond și după caz în apel.
 Casarea hotărîrii primei instanței poate fi parțială sau totală. Casarea totală dacă se referă la toate
aspectele pricinii și la toți participanții la proces. Casarea parțială dacă vizează doar unele aspecte ale
pricinii sau numai raporturile dintre unii participanți.
Remiterea pricinii în rejudecare în prima instanță:

 Denumită în literatura de specialitate // casare cu trimitere // are loc numai în cazurile cînd eroarea
judiciară nu poate fi corectată în instanța de apel. Instanța de apel trebuie să motiveze în decizie
imposibilitatea rejudecării pricinii și necesitatea restituirii ei spre examinare în prima instanță.
 Pricina se restituie spre rejudecare în instanța care a examinat-o în fond în alt complet de judecată.
 Dacă hotărîrea primei instanțe a fost casată pentru lipsă de competență jurisdicțională, pricina se
trimite spre rejudecare instanței competente, cu excepția cazului în care curtea de apel constată propria
competență, atunci ea va fi judecată în fond de curtea de apel.
3. Cum va proceda instanta de APEL
a) La solutionarea pricinii in instanta de fond prima instanta a incalcat normele de competenta

generala
Instanta este obligata sa caseze hotarirea primei instante independent de argumetele cerrerii de apel daca la
solutionarea pricinii in fond s-a incalcat competenta generala. Aceasta omisiune – aplicare eronata a normelor
procesuale si va dispune trimiterea cauzei pentru rejudecarea la instanta competenta.

b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat locul,
data si ora sedintei de judecata;
b) Concluziile primei instante expuse in hotarire sunt in contradictie cu imprejurarile reale ale
pricinii
Daca concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele pricinii
hotarrea primei instante - constituie temei de casaresau se modifica de instanta de apel in baza art.
rejudecind cauza, instanta poate adopta o hotarire noua sau modifica hotarirea atacata cu apel.
Articolul 385. mputernicirile instantei de apel

(1) Instanta de apel, dupa ce judeca apelul, este n drept:
a) sa respinga apelul si sa mentina hotarrea primei instante;
b) sa admita apelul si sa modifice hotarrea primei instante;
c) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, emitnd o
noua hotarre;
d) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, restituind
pricina spre rejudecare n prima instanta daca a constatat ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de
drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participantilor la proces, instanta de apel este n drept
sa judece pricina n fond, fara a o restitui n prima instanta, n cazurile prevazute la art.388 alin.(1) lit.b), c),
e) si f);
e) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, dispunnd
ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
(2) Daca hotarrea primei instante a fost casata pentru lipsa de competenta materiala sau jurisdictionala,
pricina se trimite spre rejudecare instantei competente, cu exceptia cn care se constata propria competenta.
c)Pricina a fost judecat in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a comunicat in mod legal
data/ora/locul sedintei
Daca pricina a fost judecata in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a comunicat in mod legal
locul/data/ora sedintei de judecata, hotarirea urmeaza a fi casata indiferent de circumstantele indicate in
cererea de apel

b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat
f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori hotarreaeste
In asemenea situatii, conform art. 385(1)D, la solicitarea participantilor la proces, instanta de apel este
in drept sa judece pricina in fond fara a o resitui in prima instanta.

noua hotarre;
pricina spre rejudecare n prima instanta daca a constatat ncalcarea sau aplicarea eronata a
normelor de drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participantilor la proces,
instanta de apel este n drept sa judece pricina n fond, fara a o restitui n prima instanta, n
cazurile prevazute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) si f);
pricina se trimite spre rejudecare instantei competente, cu exceptia cazului n care se constata propria
competenta.
Testul Nr. 5
I. Temeiurile și procedura de încetare a procesului. Efectele încetării procesului
1. Expuneți noțiunea de încetarea a procesului și descrieți temeiurile care generează încetarea

procesului
Încetarea procesului procesul civil într-o pricină concretă urmează a fi încetat dacă după primirea cererii de
chemare în judecată a fost constatată lipsa dreptului la intentarea acțiunii civile. Însă, în virtutea principiului
disponibilității, reclamantul sau părțile pot decide încetarea procesului prin exercitarea unor acte de dispoziție,
cum ar fi renunțarea reclamantului la acțiune sau încheirea tranzacției de împăcare a părților.
Temeiuri:
 pricina nu urmează a fi judecată în procedura civilă
judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură cu renunțarea
reclamantului la acțiune sau cu confirmarea tranzacției de împăcare dintre părți
 reclamantul a renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță
 părțile au încheiat o tranzacție confirmată de instanță
judecătorească aribtrală care a devenit obligatorie pentru părți, cu excepția cazului cînd instanța refuză
eliberarea titlului de executare
 partea în proces persoana fizică decedează și raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi
 partea în proces persoana juridică este lichidată
2. Evidențiați distincția dintre efectele încetării procesului și scoaterii cererii
(4) La cererea reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe
rol emise în temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării
lor în şedinţă de judecată şi a înştiinţării instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data
comunicării încheierii.
(5) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe
rol poate fi atacată cu recurs.
Articolul 266. Procedura şi efectele încetării procesului
(1) Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate fi atacată cu recurs.
(2) Pronunţînd încheierea de încetare a procesului, instanţa judecătorească menţionează că nu se admite o
nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
3. Cum va proceda instanta
a) Piritul a recunoscut actiunea

Articolul 212. Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt si tranzactia partilor
(1) Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt, conditiile
tranzactiei se consemneaza n procesul-verbal al sedintei de judecata si se semneaza de
reclamant, prt sau de ambele parti.
(2) Presedintele sedintei trebuie sa ia masuri pentru ca partile sa solutioneze pe cale
amiabila litigiul sau unele probleme litigioase. n acest scop, instanta poate acorda
partilor, la cerere, un termen de conciliere si poate cere prezentarea lor personala n
judecata chiar daca snt reprezentate n proces.
(3) Daca renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt sau
tranzactia partilor snt exprimate n cereri scrise, adresate instantei, ele se anexeaza la
dosar, fapt mentionat n procesul-verbal al sedintei de judecata.
(4) nainte de a admite renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt, nainte de a
confirma tranzactia partilor, instanta judecatoreasca explica
reclamantului, prtului sau partilor efectele acestor acte de procedura.
5) n cazul admiterii renuntarii reclamantului la actiune sau confirmarii tranzactiei,
instanta judecatoreasca pronunta o ncheiere prin care dispune ncetarea procesului.
ncheierea trebuie sa contina conditiile tranzactiei, confirmate de instanta. n cazul
recunoasterii actiunii de catre prt si admiterii ei de catre instanta, se pronunta o hotarre de admitere a
pretentiilor reclamantului.
(6) Daca respinge renuntarea reclamantului la actiune ori recunoasterea actiunii de catre prt sau daca nu
confirma tranzactia partilor, instanta judecatoreasca pronunta n acest sens o ncheiere motivata si examineaza
pricina n fond.
Recunoasterea actiunii de catre pirit este un motiv legal pentru satisfacerea actiunii reclamantului prin
pronuntarea hotaririi de satisfacere a cererii de chemare in judecata.
Procesul nu inceteaza.
Recunoasterea actiunii de catre pirit este un act de dispozitie, trebuie sa fie neviciat in corespundere cu
drepturile subiective ale piritului asupra obiectului litigiului.
Conform doctrinei, instanta poate accepta recunoasterea actiunii de catre pirit chiar si atunci cind
recunoasterea actiunii nu corespunde obligatiei reale a piritului, cu conditia ca recunoasterea actiunii nu
contravine legii si nu incalca drepturile si itneresele aparate de lege a altor persoane inclusive a piritului
Recunoscind actiunea, piritul confirma obligatiile sale, exprima acordul cu actiunea reclamantului adica el
dispune nu de dreptul material ci de dreptul sau procesual de apara impotriva actiunii. In hotarirea pronuntata ,
instanta va motiva prin recunoasterea actiunii de catre pirit.
B)Partile in proces nu s-a prezentat si nu a solicitat examinarea in absenta lor

Pornind de la prezumtia ca partile au fost legal citate instanta va aplica art. 206 .
In caz contrar, cererea nu va fi scoasa de pe rol si instanta va dispune citarea legala a partilor.

a) reclamantul nu a respectat procedura, prevazuta prin lege sau prin contractul partilor,
de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara;
b) cererea a fost depusa de o persoana incapabila;
c) cererea este semnata sau este depusa n judecata de o persoana nemputernicita;
d) litigiul dintre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri se afla n
curs de judecata la aceeasi instanta sau la o alta;
e) partile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala,
iar pna la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiectii mpotriva solutionarii
litigiului n judecata;
f) partile citate legal nu s-au prezentat la sedinta de judecata dupa a doua citare si nici nu au solicitat
examinarea pricinii n absenta lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat n sedinta de judecata, nu a comunicat instantei motivele
neprezentarii sau motivele snt considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau nu a solicitat
examinarea pricinii n absenta sa, iar prtul nu solicita solutionarea pricinii n fond;
h) sotul a naintat actiune de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei n timpul
sarcinii ei sau n decursul unui an de la nasterea copilului, iar cererea nu a fost restituita reclamantului de catre
judecator;
i) persoana n ale carei interese este pornit procesul, n conformitate cu art.7 alin.(2), art.72 alin.(2) si art.73
alin.(3), nu sustine pretentiile naintate, nu solicita sa intervina n proces n calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 si 73 au renuntat la actiune, iar reclamantul care a preluat actiunea nu a platit
taxa de stat n termenul stabilit de instanta;
k) instanta a amnat sau a esalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a platit-o n
termenul stabilit de instanta;
l) la examinarea pricinii n procedura speciala se constata un litigiu de drept ce tine de
competenta instantelor judecatoresti;
m) n alte cazuri prevazute de lege.
Articolul 206. Efectele neprezentarii n sedinta de judecata a partilor si a reprezentantilor

(1) Partile au dreptul sa solicite instantei judecatoresti examinarea pricinii n lipsa lor si remiterea copiei de pe
hotarre. Daca partea solicita sa-si dovedeasca pretentiile sau
obiectiile prin ascultarea celeilalte parti, instanta cere sa se prezinte personal n fata
judecatii.
(2) Daca reclamantul, nstiintat legal despre locul, data si ora sedintei, nu s-a prezentat n judecata si nu a
comunicat instantei motivul neprezentarii sau daca motivele snt
considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau daca reclamantul nu a solicitat
examinarea pricinii n lipsa sa, iar prtul nu cere solutionarea pricinii n fond, instanta
scoate cererea de pe rol daca prin acest act procedural nu se ncalca dreptul altor
(3) Daca prtul, nstiintat legal despre locul, data si ora sedintei de judecata, nu s-a
prezentat n judecata si nu a comunicat instantei motivul neprezentarii sau daca motivele snt considerate de
instanta ca fiind nentemeiate, sau daca prtul nu a solicitat examinarea pricinii n lipsa sa, instanta o examineaza
n lipsa acestuia.
(4) Daca reclamantul si prtul nu s-au prezentat n judecata din motive nentemeiate si daca nici una din parti nu
a cerut examinarea pricinii n absenta sa, instanta amna procesul.
Neprezentarea repetata aduce la scoaterea cererii de pe rol.
(5) Neprezentarea n sedinta de judecata a avocatului (reprezentantului) sau a celui care acorda asistenta partii,
sau a unui alt participant la proces nu mpiedica examinarea pricinii. La solicitarea ntemeiata a participantului
la proces, instanta poate amna o singura data judecarea pricinii din cauza neprezentarii motivate a
reprezentantului acestuia.
(6) n cazul neprezentarii nemotivate n sedinta de judecata a avocatului sau a unui alt
reprezentant, nerespectarii ndatoririlor lor legale, daca n acest mod s-a amnat judecarea pricinii, instanta poate
obliga vinovatul, la cererea partii interesate, sa repare prejudiciul cauzat prin amnarea procesului.
Nota: Art.206 va fi modificat la 01.01.2012 conform Legii nr.102 din 28.05.2010 art.V
lit.a)
c) Pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de competenta generala
Conform art.43(2) B,
instante.
b) pe parcursul judecarii, s-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu ncalcarea normelor de
competenta jurisdictionala;
probelor;
(5) Actele procedurale ndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii
pricinii au efect juridic n masura n care noua instanta considera ca nu este necesara
modificarea lor.
II. Împuternicirile instanței de apel

1. Descrieți împuternicirile instanței de apel
Articolul 385. Împuternicirile instanţei de apel
(1) Instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept:
a) să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe;
b) să admită apelul şi să modifice hotărîrea primei instanţe;
c) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, emiţînd o nouă hotărîre;
[Art.385 al.(1), lit.c) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
d) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, restituind pricina spre
rejudecare în primă instanţă dacă a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural
specificate la art.388. La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de apel este în drept să judece pricina în
fond, fără a o restitui în primă instanţă, în cazurile prevăzute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) şi f);
[Art.385 al.(1), lit.d) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
e) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului
ori scoaterea cererii de pe rol.
(2) Dacă hotărîrea primei instanţe a fost casată pentru lipsă de competenţă materială sau jurisdicţională,
pricina se trimite spre rejudecare instanţei competente, cu excepţia cazului în care se constată propria
competenţă.
2. Comparați modificarea hotărîrii de către instanța de apel cu pronunțaera unei noi hotărîri și cu
remiterea pricinii în rejudecare în prima instanță
Pronunțarea unei noi hotărîri:

 Denumită în literatură de specialitate // casarea cu reținere // se aplică în cazurile cînd eroarea judiciară
poate fi corectată de către instanța de apel, astfel se asigură economia procesuală, contribuindu-se la
reducerea termenelor de examinare a pricinilor civile și apărarea eficientă a drepturilor subiective
civile.
 Noua hotărîre pronunțată de către instanța de apel, trebuie să fie bazată pe circumstanțele dovedite și
constatate la judecarea pricinii în fond și după caz în apel.
 Casarea hotărîrii primei instanței poate fi parțială sau totală. Casarea totală dacă se referă la toate
aspectele pricinii și la toți participanții la proces. Casarea parțială dacă vizează doar unele aspecte ale
pricinii sau numai raporturile dintre unii participanți.
Remiterea pricinii în rejudecare în prima instanță:

 Denumită în literatura de specialitate // casare cu trimitere // are loc numai în cazurile cînd eroarea
judiciară nu poate fi corectată în instanța de apel. Instanța de apel trebuie să motiveze în decizie
imposibilitatea rejudecării pricinii și necesitatea restituirii ei spre examinare în prima instanță.
 Pricina se restituie spre rejudecare în instanța care a examinat-o în fond în alt complet de judecată.
 Dacă hotărîrea primei instanțe a fost casată pentru lipsă de competență jurisdicțională, pricina se
trimite spre rejudecare instanței competente, cu excepția cazului în care curtea de apel constată propria
competență, atunci ea va fi judecată în fond de curtea de apel.
3. Cum va proceda instanta de APEL
a) La solutionarea pricinii in instanta de fond prima instanta a incalcat normele de competenta

generala
Instanta este obligata sa caseze hotarirea primei instante independent de argumetele cerrerii de apel daca la
solutionarea pricinii in fond s-a incalcat competenta generala. Aceasta omisiune – aplicare eronata a normelor
procesuale si va dispune trimiterea cauzei pentru rejudecarea la instanta competenta.

b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat locul,
data si ora sedintei de judecata;
b) Concluziile primei instante expuse in hotarire sunt in contradictie cu imprejurarile reale ale
pricinii
Daca concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele pricinii
hotarrea primei instante - constituie temei de casaresau se modifica de instanta de apel in baza art.
rejudecind cauza, instanta poate adopta o hotarire noua sau modifica hotarirea atacata cu apel.

noua hotarre;
pricina spre rejudecare n prima instanta daca a constatat ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de
drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participantilor la proces, instanta de apel este n drept
sa judece pricina n fond, fara a o restitui n prima instanta, n cazurile prevazute la art.388 alin.(1) lit.b), c),
e) si f);
pricina se trimite spre rejudecare instantei competente, cu exceptia cn care se constata propria competenta.
c)Pricina a fost judecat in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a comunicat in mod legal
data/ora/locul sedintei
Daca pricina a fost judecata in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a comunicat in mod legal
locul/data/ora sedintei de judecata, hotarirea urmeaza a fi casata indiferent de circumstantele indicate in
cererea de apel

b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat
f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori hotarreaeste
In asemenea situatii, conform art. 385(1)D, la solicitarea participantilor la proces, instanta de apel este
in drept sa judece pricina in fond fara a o resitui in prima instanta.

noua hotarre;
pricina spre rejudecare n prima instanta daca a constatat ncalcarea sau aplicarea eronata a
normelor de drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participantilor la proces,
instanta de apel este n drept sa judece pricina n fond, fara a o restitui n prima instanta, n
cazurile prevazute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) si f);
pricina se trimite spre rejudecare instantei competente, cu exceptia cazului n care se constata propria
competenta.
Testul Nr. 6
I. Temeiurile și procedura scoaterii cererii de pe rol. Efectele procesuale ale scoaterii cererii de pe rol.
1. Definiți noțiunea de scoatere a cererii de pe rol și descrieți efectele scoaterii cererii de pe rol.

(4) La cererea reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol
emise în temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor
în şedinţă de judecată şi a înştiinţării instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării
încheierii.
(5) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol
poate fi atacată cu recurs.)
2. Deduceți temeiurile scoaterii cererii de pe rol

a) reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare
prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară;
b) cererea a fost depusă de o persoană incapabilă;
c) cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită;
d) litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs de judecată la
aceeaşi instanţă sau la o alta;
e) părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală, iar pînă la
examinarea pricinii în fond, pîrîtul a ridicat obiecţii împotriva soluţionării litigiului în judecată;
f) părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au solicitat
examinarea pricinii în absenţa lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat instanţei motivele
neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea
pricinii în absenţa sa, iar pîrîtul nu solicită soluţionarea pricinii în fond;
h) soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul sarcinii ei sau în
decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită reclamantului de către judecător;
i) persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.72 alin.(2) şi art.73
alin.(3), nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să intervină în proces în calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 şi 73 au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a preluat acţiunea nu a
plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă;
k) instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în termenul stabilit de
instanţă;
l) la examinarea pricinii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor
judecătoreşti;
m) în alte cazuri prevăzute de lege.
3. Cum va proceda instanta:
a) Cererea a fost depusa de o persoana incapabila

Judecatorul restituie cererea de chemare in judecata daca ea a fost depusa de o persoana incapabila.
sustine procesul;
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si cererea cu toate
documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii repetate n judecata a aceluiasi
reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1) lit.a), b), c) si g) poate fi
atacata cu recurs.
B) S-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de competenta
jurisdictionala teritoriala
instante.
b) pe parcursul judecarii, s-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu ncalcarea normelor
de competenta jurisdictionala;
probelor;
(5) Actele procedurale ndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii pricinii au efect
juridic n masura n care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor.
C) Reclamantul a renuntat la actiune

a) pricina nu urmeaza a fi judecata n procedura civila;
b) ntr-un litigiu ntre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri s-a emis o hotarre
judecatoreasca ramasa irevocabila sau o ncheiere de ncetare a procesului n legatura cu renuntarea
reclamantului la actiune sau cu confirmarea tranzactiei dintre parti;
c) reclamantul a renuntat la actiune, renuntul fiind admis de instanta;
d) partile au ncheiat o tranzactie, confirmata de instanta;
e) ntr-un litigiu ntre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri s-a emis o hotarre
judecatoreasca arbitrala care a devenit obligatorie pentru parti, cu exceptia cazului cnd instanta refuza
eliberarea titlului executoriu si restituie pricina spre o noua examinare judecatii arbitrale care a emis hotarrea,
iar solutionarea pricinii n aceeasi judecata arbitrala s-a dovedit a fi imposibila;
f) partea n proces persoana fizica decedeaza si raportul juridic litigios nu admite
succesiunea n drepturi;
g) partea n proces persoana juridica este lichidata.
Articolul 266. Procedura si efectele ncetarii procesului

(1) Instanta judecatoreasca dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care poate fi
atacata cu recurs.
(2) Pronuntnd ncheierea de ncetare a procesului, instanta judecatoreasca mentioneaza ca nu se admite o noua
adresare n judecata a aceleiasi parti cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri.
II. Procedura examinării admisibilității recursului împotriva deciziilor instanței de apel
1. Descrieți procedura examinării admisibilității recursului împotriva deciziilor instanței de apel

Recursul se trimite spre judecare Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție numai în cazul în care un
complet din 3 judecători va decide în prealabil asupra admisibilității acestuia. Astfel s-a instituit o veritabilă
procedură de // filtrare // a recursurilor declarate împotriba deciziilor instanței de apel.
Procedura admisibilității recursului este destinată să garanteze o bună administrare a justiției prin degrevarea
instanței supreme de acele recursuri care nu corespund imperativelor legii.
Articolul 440. Procedura examinării admisibilităţii

recursului
(1) în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3
judecători decide, printr-o decizie motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.
(2) Asupra admisibilităţii recursului se decide fără citarea părţilor.
2. Deduceți motivat temeiurile inadmisibilității recursului
Articolul 433. Temeiurile inadmisibilităţii recursului
Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.400 alin. (2) şi (3) sau este vădit neîntemeiat;
 Va fi inadmisibilă cererea de recurs care conține temeiuri formulate sub forma unor enunțuri generale
nedezvoltate (exemplu cererea de recurs care se întemeiază pe aplicarea eronată de către instanțele
judecătorești a normelor de drept material, fără a specifica prevederea legală încalcată). Inadmisibil
este și recursul care se referă la situția cînd motivarea recursului lipsește totalmente sau cînd aceasta se
reduce la reluarea formulărilor legale fără a specifica esența încălcării comise.
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

 Se referă la nerespectarea termenului legal de declarare a recursului, precum și depunerea cererii de
recurs de către o persoană neabilitată cu acest drept
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

 Se referă la nerespectarea termenului legal de declarare a recursului, precum și depunerea cererii de
recurs de către o persoană neabilitată cu acest drept
d) recursul este abuziv sau este depus repetat după examinarea lui.
 Abuzul de drept este alcătuit din două elemente:
 Elementul subiectiv ce constă în exercitarea cu rea-credință a dreptului procedural
 Elementul obiectiv care presupune deturnarea dreptului procedural de la scopul social-economic
pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legală.
 Recursul declarat repetat este aplicabil numai în cazul în care recursul precedent, fiind recunoscut
admisibil, a fost examinat de Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, adoptîndu-se o decizie. Dacă
recursul precedent a fost restituit din motiv de neachitare a taxei de stat sau de nerespectare a cerințelor
de formă a cererii de recurs, după înlăturarea neajunsurilor recursul poate fi declarat repetat și va fi
admisibil.
3 Cum va proceda instanta de Recurs (SECTIUNEA II)
A) Cererea de recurs a fost depusa impotriva deciziei C APEL, prin care pricina a fost restituita spre
rejudecare in prima instanta Instanta il va declara inadmisibil conform normelor:
Articolul 429. Deciziile care pot fi atacate cu recurs

(4) Nu pot fi atacate cu recurs deciziile Curtii de Apel de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici
unei cai de atac (aceste decizii pe linga faptul ca nu pot fi atacate cu recurs, ele conform normei citate nu pot fi
atacate nici cu revizuire)
Articolul 432. Temeiurile declararii recursului
Partile si alti participanti la proces snt n drept sa declare recurs n cazul n care se invoca ncalcarea esentiala sau
aplicarea eronata a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevazute la art.400 alin.(2)
si (3).
Articolul 433. Temeiurile inadmisibilitatii recursului

Cererea de recurs se considera inadmisibila n cazul n care:
a) recursul nu se ncadreaza n temeiurile prevazute la art.400 alin.(2) si (3) sau este vadit nentemeiat;
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevazut la art.434;
c) persoana care a naintat recursul nu este n drept sa-l declare;
d) recursul este abuziv sau este depus repetat dupa examinarea lui.
[Art.433 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006
Articolul 440. Procedura examinarii admisibilitatii recursului

(1) n cazul n care se constata existenta unuia din temeiurile prevazute la art.433,
completul din 3 judecatori decide, printr-o decizie motivata irevocabila, asupra
inadmisibilitatii recursului.
(2) Asupra admisibilitatii recursului se decide fara citarea partilor.
B) La depunerea cererii de recurs recurentul a solicitat esalonarea achitarii taxei de stat

Daca la depunerea cererii de recurs, recurentul a solicitat esalonarea achitarii taxei de stat, in cazul prezentarii
documentelor justificative un complet din 3 judecatori se va pronunta printr-o incheiere nesusceptibila de atac
asupra demersului satisfacerea sau respingerea cererii datae.
(1) Cererea de recurs se nregistreaza la serviciul grefa al Curtii Supreme de Justitie.
(2) Daca cererea de recurs nu corespunde prevederilor art.437, instanta, printr-o ncheiere semnata de
presedintele sau vicepresedintele colegiului respectiv, o restituie n termen de 5 zile. ncheierea este
nesusceptibila de atac.
(21) n cazul n care se solicita scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat (cu prezentarea
documentelor justificative), suspendarea executarii hotarrii atacate cu recurs sau aplicarea masurilor
de asigurare, cererea de recurs nu se restituie, completul din trei judecatori urmnd sa se pronunte,
printr-o ncheiere nesusceptibila de atac, asupra demersului naintat.
(22) Daca demersul privind scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat a fost respins, se
dispune, printr-o ncheiere nesusceptibila de atac, de a nu da curs cererii, acordndu-i-se recurentului un
termen rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Daca recurentul ndeplineste n termen indicatiile din
ncheierea judecatoreasca, recursul se considera depus la data prezentarii initiale. n caz contrar, cererea
de recurs se restituie recurentului.
(3) Restituirea cererii de recurs nu mpiedica declararea repetata a recursului dupa
lichidarea neajunsurilor si respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru declararea lui.
(4) Daca cererea de recurs corespunde prevederilor art.437, serviciul grefa al Curtii
Supreme de Justitie remite recursul cancelariei colegiului respectiv, care va nregistra
intentarea procedurii n recurs.
C)Recursul e este declarat pe motivul depasirii de catre instantele judecatoresti a atributiilor puterii
judecatoresti
Daca recursul este declarat pe motivul depasirii de catre instantele judecatoresti a atributiilor puterii
judecatoresti, instanta de recurs conducindu-se de art. 400(2), (3); 432, 433 (1)A; 440 CPC il va declara
inadmisibil deoarece astfel de temei nu este prevazut de lege
Este important de relatat ca instantele judecatoresti judeca litigiile aparute intre participanti si in principiu nu
poate prelua atributiile puterii legislative, executive.
In vechea redactie a art. 449 CPP acest motiv de depasire de catre instantele judecatoresti a atributiilor puterii
judecatoresti era prevazut drept temei de revizuire a hotaririlor judecatoresti.
Testul Nr. 7
I. Suspendarea obligatorie a procesului. Temeiurile și procedura suspendării.
1. Definiți noțiunea de suspendare a procesului și descrieți felurile suspendării
Prin suspendarea judecăţii înţelegem oprirea cursului acesteia, datorită unor împrejurări voite de părţi, care nu
stăruie în soluţionarea pricinii, sau independent de voinţa lor, fiind în imposibilitate fizică sau juridică de a se
prezenta la judecată.
În funcţie de natura împrejurărilor care o determină, suspendarea se clasifică în:

– suspendarea voluntară;
– suspendarea legală;
Suspendarea voluntară
Prin voinţa lor, manifestată în mod expres sau tacit, părţile pot interveni şi suspenda procesul. Instanţa va
suspenda judecata:
– când amândouă părţile o cer ca urmare a dreptului acestora de a dispune de obiectul procesului;
– dacă nici una din părţi, deşi legal citate, nu se înfăţişează la termenul de judecată, şi nici una din ele nu a
cerut judecarea în lipsă; în acest caz, voinţa părţilor este tacită, fiind dedusă de lege pe cale de prezumţie.
În lipsa părţilor, procurorul poate cere judecarea procesului, cu excepţia acţiunilor strict personale.
Dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea pricinii în lipsa lor, procesul are loc chiar dacă ambele
părţi lipsesc.
Suspendarea legală
Articolul 261. Dreptul instanţei de a suspenda procesul
La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul
în care:
a) pîrîtul sau reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe şi formaţiuni
militare ale Republicii Moldova;
b) partea în proces sau intervenientul principal se află într-o instituţie curativ-profilactică, situaţie adeverită
de instituţia respectivă;
[Art.261 lit.b) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
c) pîrîtul este căutat;
d) a dispus efectuarea unei expertize;
e) a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară;
f) a dispus organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai ale adoptatorilor în
pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate drepturile şi interesele copilului;
g) au încetat împuternicirile tutorelui sau curatorului;
h) pricina nu poate fi judecată înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe.
2. Deduceți temeiurile de suspendare obligatorie a procesului
Articolul 260. Obligaţia instanţei de a suspenda procesul
(1) Instanţa judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul:

a) decesului sau reorganizării părţii în proces ori a intervenientului principal dacă raportul juridic litigios
permite succesiunea în drepturi;
[Art.260 al.(1), lit.a) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
b) pierderii capacităţii de exerciţiu a părţii în proces;
c) delegării către o instanţă judecătorească străină a efectuării actelor de procedură;
d) situaţiilor prevăzute de Legea insolvabilităţii;
e) ridicării excepţiei de neconstituţionalitate.
[Art.260 al.(1), lit.e) introdusă prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
(2) Suspendarea procesului invocă suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedură, precum

şi încetarea temporară a actelor procedurale, cu excepţia celor de asigurare a acţiunii şi a probelor.
(3) Actele procedurale efectuate în timpul suspendării procesului nu au efect juridic.
3 CUM VA PROCEDA INSTANTA IN CAZURILE CIND:
a) PIRITUL ESTE INCADRAT IN SERVICIUL MILITAR IN TERMEN
Daca piritul este incadrat in serviciul militar in termen, instanta este in drept conform art.261 (1)A sa
suspende procesul
Articolul 261. Dreptul instantei de a suspenda procesul
La cererea participantilor la proces sau din oficiu, instanta judecatoreasca poate suspenda
procesul n cazul n care:
a) prtul sau reclamantul se afla ntr-o unitate activa a Fortelor Armate sau a altor trupe si formatiuni
militare ale Republicii Moldova;
b) partea n proces sau intervenientul principal se afla ntr-o institutie curativ-profilactica, situatie adeverita de
institutia respectiva;
c) prtul este cautat;
d) a dispus efectuarea unei expertize;
e) a dat o delegatie judiciara unei alte instante judecatoresti din tara;
f) a dispus organului de tutela si curatela efectuarea unui control al conditiilor de trai ale adoptatorilor n
pricinile de adoptie si n alte pricini n care pot fi lezate drepturile si
interesele copilului;
g) au ncetat mputernicirile tutorelui sau curatorului;
h) pricina nu poate fi judecata nainte de solutionarea unei alte pricini conexe.
b) CEREREA A FOST DEPUSA DE O PERSOANA INCAPABILA

sustine procesul;
dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si cererea cu toate documentele
anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii repetate n judecata a aceluiasi
reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi
(5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin.(1) lit.a), b), c) si g) poate fi
atacata cu recurs.
c) S-A DAT O DELEGATIE CATRE O INSTANTA JUDECATOREASCA STRAINA
Articolul 260. Obligatia instantei de a suspenda procesul

(1) Instanta judecatoreasca este obligata sa suspende procesul n cazul:
a) decesului sau reorganizarii partii n proces ori a intervenientului principal daca raportul juridic litigios
permite succesiunea n drepturi;
b) pierderii capacitatii de exercitiu a partii n proces;
c) delegarii catre o instanta judecatoreasca straina a efectuarii actelor de procedura;
d) situatiilor prevazute de Legea insolvabilitatii;
e) ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate.
(2) Suspendarea procesului invoca suspendarea curgerii tuturor termenelor de procedura,
precum si ncetarea temporara a actelor procedurale, cu exceptia celor de asigurare a
actiunii si a probelor.
(3) Actele procedurale efectuate n timpul suspendarii procesului nu au efect juridic.
Articolul 262. Termenele de suspendare a procesului

Procesul se suspenda:
a) pna la determinarea succesorului n drepturi al persoanei iesite din proces sau pna la
numirea tutorelului sau curatorului persoanei incapabile sau lipsite de capacitatea de
exercitiu n cazurile prevazute la art.260 lit.a) si b);
b) pna la prezentarea de catre instanta straina a delegatiei de acordare a asistentei juridice n cazurile
prevazute la art.260 lit.c);
c) pna la data intrarii n vigoare a hotarrii judecatoresti n cadrul procedurii insolvabilitatii n cazurile prevazute
la art.260 lit.d);
d) pna la data eliberarii din rndurile Fortelor Armate a partii n proces sau externarii ei din institutia curativ-
profilactica, pna la gasirea prtului ori ncetarea cautarii lui, pna la
prezentarea n instanta a raportului de expertiza, a raportului organului de tutela si curatela sau a delegatiei
judiciare n cazurile prevazute la art.261 lit.a), b), c), d), e), f) si g);
e) pna la data ramnerii irevocabile a hotarrii, deciziei, sentintei sau ncheierii judecatoresti sau pna la data
hotarrii emise n baza materialelor examinate pe cale administrativa sau n ordinea jurisdictiei constitutionale n
cazurile prevazute la art.261 lit.h).
Articolul 263. Atacarea ncheierii judecatoresti privind suspendarea procesului

(1) n toate cazurile de suspendare a procesului, instanta pronunta o ncheiere, care poate fi atacata separat cu
recurs.
(2) Recursul se poate declara, att ct dureaza suspendarea procesului, mpotriva ncheierii prin care s-a dispus
suspendarea, precum si mpotriva ncheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a pricinii.
Articolul 264. Reluarea procesului
Dupa decaderea circumstantelor care au dus la suspendarea procesului, instanta
judecatoreasca dispune, la cererea participantilor la proces sau din oficiu, reluarea
procesului. n acest caz, instanta citeaza participantii la proces conform regulilor generale.
II. Procedura de judecare a recursului împotriva deciziilor instanței de apel. Limitele judecării
recursului.
1. Expuneți limitele judecării recursului împotriva deciziilor instanței de apel
Articolul 442. Limitele judecării recursului
(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, pe baza actelor din dosar, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.
(2) Instanţa de recurs este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în recurs.
(3) În cazul în care, la judecarea recursului, se constată că soluţionarea cauzei poate conduce la o
contradicţie faţă de o hotărîre anterioară a Curţii Supreme de Justiţie sau că se ridică o problemă importantă de
drept, precum şi în cazul cînd soluţionarea pricinii prezintă un interes deosebit pentru practica judiciară sau
pentru evaluarea dreptului, colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie se desesizează în favoarea Plenului
Curţii Supreme de Justiţie, care va judeca recursul.
(4) Desesizarea se efectuează printr-o încheiere nemotivată, care nu este susceptibilă de atac.
2. Determinați procedura de judecare a recursului împotriva deciziilor instanței de apel
În cazul în care completul de judecată a decis că recursul este admisibil, el este trimis spre judecare colegiului
lărgit al Curții Supreme de Justiție. Președintele colegiului lărgit stabilește, în cel mult o lună, termenul de
judecare a recursului și dispune să se comunice faptul participanților la proces. Odata cu citarea părților li se
expediază copia de pe recurs, cu înștiințarea necesității depunerii obligatorii, cel tîrziu cu 5 zile înainte de
judecată, a referinței asupra recursului declarat.
Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică pe baza actelor din dosar, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrilor atacate, fără a administra noi dovezi. Instanța de recurs este
obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs. În conformitate cu prevederile Art. 10
Alin. 2, Art. 444 alin.1 și Art. 400 Alin. 4 judecînd recursul împotriva deciziilor instanței de apel, instanța va
controla decizia instanței de apel din oficiu din punctul de vedere al respectării normelor de drept procedural
Art. 400 Alin. 3 indiferent de invocarea acestor temeiuri în cererea de recurs.
La judecarea recursului împotriva deciziilor și încheierilor instanței de apel, se aplică dispozițiile de procedură
indicate în Secțiunea 1 a Capitolului XXXVIII din Cod Procedură Civilă, în măsura în care nu sînt contrare
dispozițiilor din Secțiunea a 2-a a aceluiași capitol.
Judecarea recursului se face cu citarea părților. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea recursului.
Președintele ședinței de judecată este în drept să atenționeze participanții la proces în cazul în care aceștia se
abat vădit în luările de cuvînt de la expunerea problemelor de drept ori argumentele expuse nu au legătură cu
temeiurile invocate în recurs.
3 CUM VA PROCEDA INSTANTA DE RECURS (SECTIUNEA II)
a)RECURENTUL NU A ACHITAT TAXA DE STAT

Speta specifica expres daca este Sectiunea I sau S II.
Pentru Sectiunea I:
Daca recurentul nu a achitat taxa de, potrivit art. 408 cererii nu i se va da curs.
Aceasta situatie este valabila pentru recurs sectiunea I.
Articolul 408. Cazurile n care nu se da curs cererii de recurs
(1) Daca cererea de recurs nu ntruneste conditiile prevazute la art.405 si daca recursul
este depus fara plata taxei de stat, instanta de recurs dispune, printr-o ncheiere, sa nu se dea curs cererii,
acordnd recurentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Daca recurentul ndeplineste n termen indicatiile din ncheierea judecatoreasca,
recursul se considera depus la data prezentarii sale initiale. n caz contrar, cererea de
recurs se restituie recurentului.
(3) ncheierea instantei de recurs de a nu da curs cererii poate fi atacata cu recurs daca
face imposibila judecarea de mai departe a pricinii, cu exceptia ncheierilor pronuntate de catre Curtea
Suprema de Justitie.
Pentru Sectiunea II:

Taxa de stat pentru Sectiunea a II este obligatorie.
Respectiv, daca taxa nu a fost achitata – cererea este restituita daca nu s-a cerut esalonarea, aminarea,
scutirea.
Potrivit art. 437(2)
Articolul 437. Cuprinsul cererii de recurs
(1) Cererea de recurs trebuie sa fie dactilografiata si trebuie sa cuprinda:
a) denumirea instantei la care se depune recursul;
b) numele, denumirea, calitatea procesuala a recurentului sau a persoanei ale carei
interese le reprezinta, adresa lor;
c) numele sau denumirea, adresa intimatului;
d) data pronuntarii deciziei atacate cu recurs;
e) denumirea instantei care a emis decizia n apel, data pronuntarii si dispozitivul deciziei,
argumentele admiterii sau respingerii apelului;
f) esenta si temeiurile recursului, argumentul ilegalitatii deciziei atacate, solicitarile
recurentului, propunerile respective;
g) data declararii recursului si semnatura recurentului.
(2) La cererea de recurs trebuie sa se anexeze dovada de plata a taxei de stat, daca cererea de recurs se
impune cu taxa.
(3) n cazul cnd recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexeaza si
documentul, legalizat n modul stabilit, care atesta mputernicirile acestuia daca n dosar
lipseste o astfel de mputernicire.

(1) Cererea de recurs se nregistreaza la serviciul grefa al Curtii Supreme de Justitie.
(2) Daca cererea de recurs nu corespunde prevederilor art.437, instanta, printr-o ncheiere
semnata de presedintele sau vicepresedintele colegiului respectiv, o restituie n termen de 5 zile. ncheierea este
nesusceptibila de atac.
(21) n cazul n care se solicita scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat (cu prezentarea
documentelor justificative), suspendarea executarii hotarrii atacate cu recurs sau aplicarea masurilor
de asigurare, cererea de recurs nu se restituie, completul din trei judecatori urmnd sa se pronunte,
printr-o ncheiere nesusceptibila de atac, asupra demersului naintat.
(22) Daca demersul privind scutirea, amnarea sau esalonarea platii taxei de stat a fost respins, se
dispune, printr-o ncheiere nesusceptibila de atac, de a nu da curs cererii, acordndu-i-se recurentului un
termen rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Daca recurentul ndeplineste n termen indicatiile din
ncheierea judecatoreasca, recursul se considera depus la data prezentarii initiale. n caz contrar, cererea
de recurs se restituie recurentului.
(3) Restituirea cererii de recurs nu mpiedica declararea repetata a recursului dupa
lichidarea neajunsurilor si respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru declararea lui.
(4) Daca cererea de recurs corespunde prevederilor art.437, serviciul grefa al Curtii
Supreme de Justitie remite recursul cancelariei colegiului respectiv, care va nregistra intentarea procedurii n
recurs.
b)RECURENTUL A SOLICITAT ANEXAREA LA MATERIALELE DOSARULUI A INSCRISULUI

CARE CONFIRMA TEMEINICIA CERERII DE RECURS
Daca in sedinta de judecata a recursului in sectiunea aII , recurentul a solicitat anexarea la materialele
dosarului a inscrisului care confirma temeinicia cererii de recurs, precum si daca intimatul o cere pentru a
dovedi lipsa de temei a recursului instanta de recurs va respinge aceste demersuri si nu va anexa la dosar
materialele solicitate deoarece conform art. 442 sunt fixate limitele judecarii recursului:
Articolul 442. Limitele judecarii recursului
(1) Judecnd recursul declarat mpotriva deciziei date n apel, instanta verifica, pe baza actelor din dosar,
n limitele invocate n recurs, legalitatea hotarrii atacate, fara a administra noi dovezi.
(2) Instanta de recurs este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate n
recurs.
(3) n cazul n care, la judecarea recursului, se constata ca solutionarea cauzei poate
conduce la o contradictie fata de o hotarre anterioara a Curtii Supreme de Justitie sau ca se ridica o problema
importanta de drept, precum si n cazul cnd solutionarea pricinii prezinta un interes deosebit pentru practica
judiciara sau pentru evaluarea dreptului, colegiul largit al Curtii Supreme de Justitie se desesizeaza n favoarea
Plenului Curtii Supreme de Justitie, care va judeca recursul.
(4) Desesizarea se efectueaza printr-o ncheiere nemotivata, care nu este susceptibila de atac.
Inscrisurile fac parte din categoria probelor. Spre deosebire de Recurs S II, in Recurs S I recurentul si
intimatul pot cere anexarea la dosar a inscrisurilor (DOAR A INSCRISURILOR! NU SI ALTE PROBE)
c) LA DEPUNEREA CERERII DE RECURS RECURENTUL A CERUT SUSPENDAREA
EXECUTARII HOTARIRII
Daca la depunerea cerrerii de recurs, recurentul a cerut suspendarea executarii hotaririi, instanta de recurs
Sectiunea II are urmatoarele optiuni:
ticolul 435. Efectul suspensiv al recursului

(1) Recursul suspenda executarea hotarrii n cazul stramutarii de hotare, distrugerii de plantatii si
semanaturi, demolarii de constructii sau de orice bun imobil, n alte cazuri prevazute de lege. (Este o
norma IMPERATIVA nu depinde de discretia instantei)
(2) La cererea recurentului, instanta nvestita cu judecarea recursului este n drept sa dispuna
suspendarea executarii hotarrii atacate cu recurs daca recurentul a depus cautiune.
(3) Cautiunea se depune n pricinile patrimoniale n care hotarrile nu au fost executate, n marimea
valorii actiunii admise prin hotarrea contestata.
(4) Cautiunea se depune la oficiul de executare unde se afla hotarrea la executare, care
elibereaza certificatul corespunzator, ce urmeaza sa fie anexat la cererea de suspendare a executarii hotarrii
atacate cu recurs.
(5) n cazul n care recursul este admis cu adoptarea unei noi hotarri prin care actiunea este respinsa, suma
depusa se restituie n temeiul acestei hotarri.
(6) n cazul n care recursul este admis cu casarea hotarrii si remiterea pricinii la
rejudecare, cautiunea ramne, pna la adoptarea unei noi hotarri irevocabile, la contul n
care este depus.
(7) Daca instanta de recurs mentine hotarrile atacate, suma respectiva se utilizeaza n
contul executarii hotarrii, n modul prevazut de lege.
(8) n pricinile nepatrimoniale, executarea hotarrii poate fi suspendata la cererea motivata a recurentului.
In orice caz, chiar si la depunerea cautiunii nu obliga instanta sa suspende executare. Este un drept al instantei
(cu exceptia 435(1))
Spre deosebire de sectiunea II, sectiunea I conform art 403:

Articolul 403. Efectul suspensiv al recursului
Recursul suspenda executarea hotarrii, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Ca ex de exceptie : Legea insolvab

Testul Nr. 8
Subiect 1. Suspendarea facultativa a procesului. Temiurile si procedura suspendarii.
1. Definiti notiunea de suspendare a procesului si descrieti felurile suspendarii.

Suspendarea procesului- un incident procesual care face imposibila examinarea temporara a pricinii
puse pe rol in dezbateri judiciare.
Distingem suspendare obligatorie si suspendare facultativa reglementata de art 260-264 CPC. In
cazurile suspendarii procesului, circumstantele care impiedica desfasurarea sedintei de judecata nu pot
fi inlaturate de catre instanta sau participanti la proces si nu se stie cu certitudine cind acestea vor
decadea. Suspendarea procesului indiferent de temei are ca efect suspendarea curgerii tuturor
termenelor de procedura. Totodata, inceteaza exercitarea tuturor actelor procedurale, cu exceptia celor
de asigurare a actiunii si asigurarii probelor. In perioada suspendarii procesului nu pot fi efectuate acte
de procedura, intrucit acestea nu vor produce nici un efect procesual – juridic. În toate cazurile de
suspendare a procesului, instanţa pronunţă o încheiere, care poate fi atacată separat cu recurs.
Recursul se poate declara, atît cît durează suspendarea procesului, împotriva încheierii prin care s-a
dispus suspendarea, precum şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a
pricinii.(art 263)
Dupa decaderea circumstantelor care au cauzat suspendarea procesului, la cererea participantilor la
proces sau din oficiu, procesul va fi reluat si examinarea pricinii se va desfasura conform normelor
generale.
2. Deduceti temeiurile de suspendare facultativa a procesului.

Suspendarea facultativa se dipune in urmatoarele cazuri:
Articolul 261. Dreptul instanţei de a suspenda procesul
La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecă torească poate suspenda procesul
în cazul în care:
a) pîrîtul sau reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe şi formaţiuni
militare ale Republicii Moldova- aflarea uneia din parti in unitate miltara activa semnifica implicarea
acesteia in actiuni militare exceptionale.prezenta partii in cadrul altor trupe militare ale RM in timp de
pace (serviciul militar in termen, serviciul in rezerva, serviciul militar prin contract) nu implica
suspendarea procesului.in vechiul cod acesta era un temei de suspendare obligatorie cum este si in
federatia rusa.
b) partea în proces sau intervenientul principal se află într-o instituţie curativ-profilactică , situaţie
adeverită de instituţia respectivă - procesul poate fi suspendat pina la externarea persoanei din
institutia mentionata.insa suspendarea se poate dispune doar daca o institutie curativ- profilactiva, va
certifica aflarea indelungata a subiectilor mentionati in incapacitate fizica.instanta va trebui sa tina cont
de duratavaflarii persoanei in institutia data, posibilitatea prezentarii acesteia in sedinta de judecata,
precum si de faptul daca persoana interesata a cerut sau nu examinarea pricinii in lipsa sa;
c) pîrîtul este că utat - Articolul 109. Că utarea pîrîtului
Dacă , în acţiunile intentate în interesul statului, în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere, în
pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat prin vă tă mare a integrită ţii corporale, prin altă vă tă mare a
să nă tă ţii ori prin deces, nu se cunoaşte locul de aflare a pîrîtului, instanţa judecă torească este obligată
să ordone că utarea lui.
În cazul în care, la judecarea altor categorii de pricini decît cele de la alin.(1), locul de aflare a pîrîtului
nu este cunoscut, judecă torul poate ordona că utarea lui prin intermediul organelor abilitate numai
după ce persoana interesată depune suma cheltuielilor de că utare.
Că utarea pîrîtului se face de organele poliţiei sau de organele fiscale în temeiul unei încheieri
judecă toreşti.
Cheltuielile de că utare a pîrîtului în condiţiile alin.(1) se încasează de la pîrît în beneficiul statului, la
cererea organelor poliţiei sau organelor fiscale, prin ordonanţă judecă torească . Procesul poate fi
suspendat in aceste cazuri pina la gasirea piritului sau la incetarea cautarii lui.
d) a dispus efectuarea unei expertize- in functie de complexitatea si durata preconizata a expertizei
instanta este in drept, la cererea participantilor la proces ori din oficiu, sa decida aminarea ori
suspendarea procesului . daca prin incheere judecatoreasca s-a dispus suspendarea procesului atunci
termenul suspendarii se va prelungi pina la prezentarea in instanata a raportului de expertiza.
e) a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe judecă toreşti din ţară - Articolul 125. Delegaţiile
judecă toreşti
În cazul necesită ţii de a aduna probe ori de a înmîna acte judiciare într-un alt oraş, municipiu sau
raion, instanţa care judecă pricina dă instanţei judecă toreşti respective, prin încheiere, o delegaţie
pentru efectuarea unor anumite acte de procedură .
În încheierea privind delegaţia judecă torească se indică fondul pricinii, datele referitoare la pă rţi,
inclusiv domiciliul sau locul află rii lor, circumstanţele ce urmează a fi clarificate şi probele pe care
trebuie să le adune instanţa executoare a delegaţiei. Această încheiere este obligatorie pentru instanţa
că reia îi este adresată şi trebuie să fie îndeplinită în regim prioritar.
Instanţele judecă toreşti ale Republicii Moldova pot da delegaţii instanţelor judiciare stră ine în vederea
efectuă rii diferitelor acte de procedură în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu tratatele
internaţionale la care aceasta este parte.in functie de complexitaeta actelor de procedura care urmeaza
a fi indeplinite , precum si de durata delegatiei judecatorsti procesul se poate suspenda pina la
indeplinirea si prezentarea delegatiei judiaciare.
f) a dispus organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai ale
adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate drepturile şi interesele
copilului- Articolul 290. Pregă tirea pricinii pentru dezbateri judiciare
În cadrul pregă tirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judecă torul emite o încheiere prin care
expediază copiile de pe cererea de adopţie şi actele anexate organului de tutelă şi curatelă de la
domiciliul (locul de aflare) al copilului, obligînd organul să prezinte în judecată un aviz asupra
caracterului raţional al adopţiei şi corespunderii acesteia interesului copilului. Prin încheiere, procesul
se suspendă pînă la primirea avizului organului de tutelă şi curatelă .
g) au încetat împuternicirile tutorelui sau curatorului- Hotă rîrea judecă torească prin care persoana
este limitată în capacitatea de exerciţiu sau este declarata incapabila constituie un temei pentru ca
organul de tutelă şi curatelă să -i numească un curator sau un tutore. Existenta tutorelui sau curatorului
este o strigenta legal stabilita pentru persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu sau limitate
in capaciate de exercitiu, acestia fiind reprezentantii legali ai participantilor la proces Articolul
79. Reprezentanţii legali- Drepturile, libertă ţile şi interesele legitime ale persoanelor care nu au
capacitate deplină de exerciţiu şi ale celor limitate în capacitatea de exerciţiu sînt apă rate în instanţă de
că tre pă rinţi, înfietori, tutori sau curatori, de alte persoane că rora acest drept le este acordat prin lege.
Insa in situatia in care dupa pornirea procesului au incetat imputernicirile tutorelui sau curatorului
continuarea procesului este imposibila.Astfel pina la la data emiterii unei noi decizii a organului de
tutela si curatela privind confirmarea tutorelui sau curatorului , examinarea pricinii se va suspenda .
Insa daca durata emiterii unei noi decizii a autoriatii tutelare nu va fi indelungata, instanta de judecata
ar putea amina examinarea procesului.
h) pricina nu poate fi judecată înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe- Procesul se suspendă :
pînă la data ră mînerii irevocabile a hotă rîrii, deciziei, sentinţei sau încheierii judecă toreşti sau pînă la
data hotă rîrii emise în baza materialelor examinate pe cale administrativă .( art 262 lit e). Astfel putem
conchide ca o pricina conexa care ar determina suspendarea procesului intr-o alta pricina poate fi
examinata de instnta de judecat in procedura civil sau penala, ori pe cale administrativa. Prin pricina
conexa trebuie sa intelegem o legatura interdependenta intre doua pricini ce trebuie examinate
consecutiv. Suspendarea este inevitabila pentru a exclude pronuntarea de hotariri contradictorii sau
grave impedimente la executare.Ex. cererea de reparare a prejudiciilor cauzate prin comitera unei
infractiuni nu poate fi examinata in ordine civila pina nu se va pronunta sentinta penala in privinta
acestei fapte si a respectivei persoane. Ex.examinarea cererii dprivind incasarea prejudiciului cauzat
prin executarea necorespunzatoare a clauzelor unui contract nu poate avea loc pina la examinarea
cererii privind declararea nuliatii respectivului contract.
Deasemeni conform art 13. al 3 legea contecios administrativ-in cazul în care instanta constata ca de
actul administrativ depinde solutionarea litigiului în fond, ea sesizeaza, prin încheiere motivata,
instanta de contencios administrativ competenta si suspenda cauza.
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta in urmatoarele situatii:
a) a fost ridicata exceptia de ilegaliate- se suspenda procesul(suspendare obligatorie) Articolul
121. Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate
Dacă , în procesul judecă rii pricinii, se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a
fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, iar controlul
constituţionalită ţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale, instanţa de judecată este
în drept să sesizeze, în conformitate cu prevederile Codului jurisdicţiei constituţionale, Curtea
Constituţională pentru a verifica constituţionalitatea actului respectiv.
Sesizarea Curţii Constituţionale de că tre instanţa de judecată este admisibilă numai în cazul în care
actul normativ este aplicat sau urmează a fi aplicat conform opiniei instanţei în pricina concretă pe care
o examinează .
Din momentul emiterii de că tre instanţă a încheierii cu privire la ridicarea excepţiei de
neconstituţionalitate şi pînă la adoptarea hotă rîrii de că tre Curtea Constituţională , procedura de
examinare a pricinii sau de executare a hotă rîrii pronunţate se suspendă.
b) este necesar de a atrage in proces intervenientul accesoriu- se amina conform art 208 al 1-
Amînarea procesului se admite în cazurile prevă zute de prezentul cod, precum şi în cazurile în care
instanţa judecă torească recunoaşte imposibilitatea soluţionă rii pricinii în şedinţa respectivă din cauza
neprezentă rii participantului la proces sau martorului, expertului, specialistului, interpretului, fie din
cauza intentă rii unei acţiuni reconvenţionale, necesită ţii de a prezenta sau reclama probe suplimentare,
de a atrage în proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale.
c) au incetat imputernicirile curatorului partii in proces -se suspenda procesul(vezi mai sus
argumentarea 1.2)
Subiect 2.Consideratii generale privind revizuirea hotaririlor, incheerilor si deciziilor

irevocabile.
1. Stabiliti obiectul revizuirii si instanta competenta sa examineze cerea de revizuire a
hotaririlor irevocabile.
Revizuirea hotaririlor este o cale extraordinara de atac, de retractare, de regula nesuspensiva de
executare, prin intermediul careia se poate obtine desfiintarea hotaririlor si incheerilor irevocabile si
rejudecarea pricinii in cazurile expres prevazute de lege.
Pot fi supuse revizuirii hotă rîrile, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor
judecă toreşti, în condiţiile CPC. Obiect al revizuirii il constituie dispozitiile judecatoresti prin care se
solutioneaza fondul pricinii(hot primei instante) sau fondul apelului, recursului(deciziile instantelor de
control judiciar). Pot fi supuse revizuirii si incheierile judecatoresti prin care se termina procesul sau
care au o valoare juridica de sine statatoare(de a refuza primirea cererii, de a inceta procesul etc)
Nu pot fi supuse revizuirii incheierile jud premergatoare prin care nu se termina procesul si care
dobindesc valoare juridica doar concomitent cu hotarirea: de exemplu, incheerile cu privire la aminarea
procesului, administrarea probelor, recuzare etc.
Deasemeni nu se supun revizuirii : incheierile prin care se solutioneaza conflictele de competenta ;
incheierile cu privire la anularea ordonantei judecatoresti; deciziile de trimitere a pricinii spre
rejudecare.
Obiect al revizuirii il constituie hotarirea , decizia sau incherea judecatoreasac in intregime. Insa in
acele cazuri in care intr-un singur proces au fost conexate mai multe pricini, obiect al reviziurii poate fi
hotarirea , decizia sau incheirea jud in parte numai cu privire la acele pretentii in privinta carora exista
temeiuri de revizuire.
Articolul 448. Instanţele competente să examineze
cererea de revizuire
Cererea de revizuire împotriva unei hotă rîri sau încheieri ră mase irevocabilă prin neatacare se
soluţionează de instanţa care s-a pronunţat asupra fondului.
Cererea de revizuire împotriva unei hotă rîri care, fiind supusă că ilor de atac, a fost menţinută ,
modificată sau casată , emiţîndu-se o nouă hotă rîre, se soluţionează de instanţa care a menţinut, a
modificat hotă rîrea sau a emis o nouă hotă rîre. Astfel, in caz de atacare a hotaririi examinarea cererii de
revizuire va fi de competenta acelei instante de control judiciar care ultima a examinat fondul apelului
sau, dupa caz, a recursului fara a restitui pricina spre rejudecare. Daca hotarirea primei instante a fost
atacat cu apel(recurs), insa apelul(recursul) nu a fost examinat in fond, fiind restituita cererea de
apel(recurs0, prima instanta va fi competenta sa judece cererea de revizuire.
Cererea de revizuire declarată în temeiurile prevă zute la art.449 lit.g) şi h)-- g) Guvernul Republicii
Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului a iniţiat o
procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, care consideră că prin
hotă rîrea instanţei s-a încă lcat grav un drept prevă zut de Constituţia Republicii Moldova sau de
Convenţia Europeană pentru Apă rarea Drepturilor Omului şi a Libertă ţilor Fundamentale; h) Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încă lcare a drepturilor sau libertă ţilor fundamentale,
precum şi faptul că persoana interesată poate obţine, potrivit legii naţionale, o despă gubire, cel puţin
parţială , prin anularea hotă rîrii pronunţate de o judecată din ţară --se examinează în toate cazurile de
Curtea Supremă de Justiţie.
Cererile de revizuire împotriva deciziilor curţilor de apel în privinţa că rora Curtea Supremă de Justiţie
s-a pronunţat printr-o decizie asupra inadmisibilită ţii se examinează de Curtea Supremă de Justiţie.
2. Deduceti particularitatile revizuirii hotaririlor irevocabile.
Cererea de revizuire se depune in scris de persoanele mentionate la Articolul 447. Persoanele care sînt
în drept să depună cerere de revizuire
Sînt în drept să depună cerere de revizuire:
a) pă rţile şi alţi participanţi la proces;
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotă rîrea,
încheierea sau decizia judecă torească ;
c) Procurorul General, în cazurile prevă zute la art.449 lit.g), la propunerea Agentului guvernamental.
Fiiind indicate in mod obligatoriu temeiurile:
a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă , că unul dintre participanţii la proces sau unul
dintre judecă tori a comis o infracţiune în legă tură cu judecarea pricinii;
b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au
putut fi cunoscute petiţionarului anterior;
c) după emiterea hotă rîrii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un
participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu depinde de
voinţa participantului la proces;
d) prin sentinţă penală irevocabilă , au fost declarate mincinoase depoziţiile martorului, fals raportul
de expertiză , incorectă traducerea, fals înscrisul ori falsă proba materială în al că ror temei s-a
emis hotă rîre
e) s-a anulat ori s-a modificat hotă rîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecă toreşti sau hotă rîrea ori
decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotă rîrii sau deciziei a că ror revizuire
se cere;
f) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de că tre Curtea Constituţională ;
g) Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova,
care consideră că prin hotă rîrea instanţei s-a încă lcat grav un drept prevă zut de Constituţia Republicii
Moldova sau de Convenţia Europeană pentru Apă rarea Drepturilor Omului şi a Libertă ţilor
Fundamentale;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încă lcare a drepturilor sau libertă ţilor
fundamentale, precum şi faptul că persoana interesată poate obţine, potrivit legii naţionale, o
despă gubire, cel puţin parţială , prin anularea hotă rîrii pronunţate de o judecată din ţară .
Cuprinsul cererii este deasemeni cuprinsul unei cereri de chemare in judecata si al cererii de apel.
Articolul 365. Cuprinsul cererii de apel
În cererea de apel se indică :
a) instanţa că reia îi este adresat apelul;
b) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală ;
c) hotă rîrea atacată , instanţa care a emis-o, completul de judecată , data emiterii;
d) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul;
e) probele invocate în susţinerea apelului;
f) solicitarea apelantului;
g) numele şi domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citaţi în apel;
h) documentele ce se anexează .
În cererea de apel se poate indica şi alte date ce ţin de examinarea apelului.
Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul să u. În ultimul caz, la cerere se
anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în
dosar lipseşte o astfel de împuternicire.
In pricinile privind revizuirea hotaririlor partile sint scutite de plata taxei de stat.
Judecatorul instantei de revizuire trebuie sa verifice respectarea tuturor conditiilor privind depunerea
cererii de revizuire. In lipsa unor reglementari exprese, sint aplicabile normele din art 170, 171, 368,
369 CPC. Articolul 170. Restituirea cererii de chemare în judecată
(1) Judecă torul restituie cererea de chemare în judecată dacă :
a) reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară ,
prevă zută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de contractul pă rţilor;
b) instanţa nu este competentă să judece pricina;
c) cererea a fost depusă de o persoană incapabilă ;
d) soţul a înaintat acţiunea de desfacere a că să toriei fă ră consimţă mîntul soţiei, în timpul sarcinii sau
în primul an de la naşterea copilului;
e) cererea nu este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a o semna ori este
semnată fă ră a se indica funcţia semnatarului;
f) cererea a fost depusă în numele persoanei interesate de că tre o persoană neîmputernicită de a
porni şi a susţine procesul;
g) la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între aceleaşi pă rţi, asupra aceluiaşi
obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;
h) nu sînt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului într-o instituţie financiară unde,
conform legislaţiei, ar fi trebuit să primească datoria;
i) reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind intentarea procesului.
(2) Cererea de chemare în judecată se restituie printr-o încheiere motivată , în care judecă torul
indică instanţa unde trebuie să se adreseze reclamantul, dacă pricina nu este de competenţa instanţei
respective, sau modalitatea de înlă turare a circumstanţelor ce împiedică intentarea procesului.
(3) În decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare în judecată , judecă torul dispune,
printr-o încheiere, restituirea cererii şi remite reclamantului încheierea şi cererea cu toate documentele
anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresă rii repetate în judecată a
aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune, împotriva aceluiaşi pîrît, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri
dacă reclamantul a lichidat încă lcă rile.
(5) Încheierea prin care instanţa judecă torească restituie cererea în temeiul alin.(1) lit.a), b), c)
şi g) poate fi atacată cu recurs.
(1) După ce constată că cererea a fost depusă în judecată fă ră a se respecta condiţiile art.166 şi 167
alin.(1) lit.a), b), c) şi e), judecă torul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o încheiere pentru
a nu se da curs cererii, comunicînd persoanei care a depus cererea acest fapt de încă lcare şi acordîndu-i
un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Dacă persoana care a depus cererea îndeplineşte în termen toate cerinţele enumerate în
încheierea judecă torului, cererea se consideră depusă la data prezentă rii iniţiale în judecată . În caz
contrar, ea nu se consideră depusă şi, împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o
încheiere judecă torească ce poate fi atacată cu recurs.
Articolul 368. Cazurile în care nu se dă curs cererii de apel
(1) Dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevă zute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este
depusă fă ră plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,
acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
(2) Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecă torească , apelul se
consideră depus la data prezentă rii iniţiale.
(3) Încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs.
Articolul 369. Restituirea cererii de apel
(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă :
a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în
conformitate cu art.368 alin.(1);
b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau
instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen;
c) apelantul a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă instanţă ;
d) cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel;
e) apelantul solicită restituirea apelului pînă la începerea dezbaterii pricinii în fond în instanţa de
apel;
f) în virtutea legii, hotă rîrea nu poate fi atacată în apel.
(2) Încheierea judecă torească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.
Daca nu sunt respectate cerintele privind cuprinsul cererii de revizuire, ei nu se da curs.
Art 451. al 4) Nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleaşi temeiuri.
Termenul de depunere a cererii:
a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă , că unul dintre participanţii la proces sau unul dintre
judecă tori a comis o infracţiune în legă tură cu judecarea pricinii --in termen de 3 luni din ziua in care
adevenit irevocabial sentinta penala
putut fi cunoscute petiţionarului anterior—in termen de 3 luni din ziua cind persoana interesata a
luat cunostinta de circumstantele sau faptele esentiale ale priciii care nu i-au fost cunoscute
anterior si nu i-au putut fi cunoscute.
participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu depinde de
voinţa participantului la proces—in termen de 3 luni din ziua in care s-a descoperit inscrisul
respectiv.
d) prin sentinţă penală irevocabilă , au fost declarate mincinoase depoziţiile martorului, fals raportul
de expertiză , incorectă traducerea, fals înscrisul ori falsă proba materială în al că ror temei s-a
emis hotă rîre—in termen de 3 luni din ziua in care a devenit irevocabial sentinta penala.
e) s-a anulat ori s-a modificat hotă rîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecă toreşti sau hotă rîrea ori
decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotă rîrii sau deciziei a că ror revizuire
se cere—in termen de 3luni din ziua cind persoana interesata a luat cunostinta de hotarirea,
sentinta sau decizia anulata sau modificata caror revizuire se cere.
f) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de că tre Curtea Constituţională —in termen de 3
luni din ziua cind persoana interesata a luat cunostinta de circumstantele respective.
Drepturilor Omului a iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova,
care consideră că prin hotă rîrea instanţei s-a încă lcat grav un drept prevă zut de Constituţia Republicii
Moldova sau de Convenţia Europeană pentru Apă rarea Drepturilor Omului şi a Libertă ţilor
Fundamentale—in interiorul termenului de derulare a procedurii amiabile la CEDO.
despă gubire, cel puţin parţială , prin anularea hotă rîrii pronunţate de o judecată din ţară - - in termen
de 3 luni dupa emiterea hotaririi CEDO.
In caz de omitere a termenului de depunere a cererii de revizuire din motive intemeiate, revizuentul
poate fi repus in termen de catre instanta de revizuire. Repunerea trebuie sa fie motivata.
Examinarea . Instanta examineaza cererea de revizuire in sedinta publica in conformitate cu normele
de examinare a cererii de chemare in judecata. In caz de depunere a cererii de revizuire pentru
temeiurile neimputabile judecatorului ( art Articolul 449. Temeiurile declarării revizuirii
Revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, că unul dintre participanţii la proces sau unul dintre
judecători a comis o infracţiune în legătură cu judecarea pricinii;
c) după emiterea hotărîrii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant
la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu depinde de voinţa
participantului la proces;
d) prin sentinţă penală irevocabilă, au fost declarate mincinoase depoziţiile martorului, fals raportul de
expertiză, incorectă traducerea, fals înscrisul ori falsă proba materială în al căror temei s-a emis hotărîre
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti sau hotărîrea ori
decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se
cere;
f) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională;) normele art 49 si
50 cu privire la incompatibilitatea si recuzarea judecat nu sint aplicabile. Articolul
49. Inadmisibilitatea participării repetate a
judecătorului la judecarea aceleiaşi pricini
(1) Judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în primă instanţă nu mai poate participa la
judecarea acesteia în instanţă de apel, de recurs şi nici la rejudecarea ei în primă instanţă, după casare.
(2) Judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţă de apel nu mai poate participa la
judecarea ei în primă instanţă, repetat, în instanţă de apelşi nici în instanţă de recurs.
(3) Judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în instanţă de recurs nu mai poate participa la
judecarea ei în primă instanţă şi nici în instanţă de apel.
(4) Prevederile prezentului articol nu au incidenţă asupra cazurilor de scoatere a cererii de pe rol sau
de încetare a procesului în temeiul art.265 lit.a) şi b) şi nici asupra cazurilor de judecare a pricinii în
componenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie.
(5) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra Colegiului civil şi de contencios administrativ,
Colegiului economic al Curţii Supreme de Justiţie la judecarea recursurilor în plină componenţă şi nici
asupra Plenului Curţii Supreme de Justiţie la adoptarea de hotărîri explicative.
Articolul 50. Temeiurile de recuzare a judecătorului
(1) Judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret,
reprezentant, grefier sau executor judecătoresc;
b) se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al doilea grad
inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora;
c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi;
d) şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă;
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care
pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
(2) Din completul care judecă pricina nu pot face parte persoane care se află în raporturi de rudenie
sau de căsătorie.
Prin urmare judecatorul care a emis hot va fi in drept sa examineze cererea de revizuire a ei. Aceasta se
explica prin faptul ca judecatorul nu si-a expus opinia pe marginea unor noi fapte necunoscute lui la
emiterea hot.
In situatia in care cererea de revizuire este motivata prin temeiurile din art 449 lit g, h CPC (g) Guvernul
Republicii Moldova, reprezentat de Agentul guvernamental, sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, care consideră că prin
hotărîrea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzut de Constituţia Republicii Moldova sau de Convenţia
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor
despăgubire, cel puţin parţială, prin anularea hotărîrii pronunţate de o judecată din ţară. ) fiind rezultatul
unei erori a judecatorului, aceasta urmeaza a fi examinata de un alt complet de judecatori.
La examinarea cererii de revizuire participantilor la proces li se comunica locul, data, si ora sedintei.
Participarea lor este facultativa. Astfel neprezentarea lor nu impiedica examinarea cererii.
Specificul dezbaterilor la instanta de revizuire consta in faptul ca ele sint limitate la admisibilitatea
revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza. Administrind probele prezentate, instanta de revizuire
trebuie sa dea raspuns la o intrebare: sint temeiuri pentru revizuirea hot sau nu. După ce examinează
cererea de revizuire, instanţa emite unul din urmă toarele acte de dispoziţie:
a) Încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă ;
b) încheierea de admitere a cererii de revizuire şi de casare a hotă rîrii sau deciziei supuse revizuirii.
Încheierea de admitere a cererii de revizuire se pronunţă în camera de deliberare şi se supune că ilor
de atac o dată cu fondul, în condiţiile legii. Încheierea de respingere a cererii de revizuire poate fi
atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară , cu excepţia cazurilor în care cererea de revizuire este
examinată de Curtea Supremă de Justiţie.
În cazul în care o hotă rîre sau o decizie neexaminată în recurs a fost supusă revizuirii, pricina se
judecă , după casarea hotă rîrii sau deciziei, conform regulilor generale stabilite de prezentul cod, de
că tre instanţa care a admis revizuirea. În cazul în care o hotă rîre examinată în recurs pentru care nu
este prevă zută calea de atac apelul a fost supusă revizuirii, pricina se trimite, după casarea hotă rîrii, la
rejudecare în instanţa care a emis hotă rîrea sau, după caz, în instanţa de recurs. În cazul în care o
hotă rîre examinată anterior în apel şi în recurs a fost supusă revizuirii, pricina se trimite, după
admiterea cererii de revizuire, la rejudecare în apel, în recurs sau în primă instanţă , după caz .În urma
judecă rii cauzei după admiterea cererii de revizuire, instanţa adoptă o hotă rîre, care poate fi supusă
că ilor de atac prevă zute de lege pentru hotă rîrea revizuită .
3. Indicati argumentat instanta competenta sa judece cerea de revizuire a hotaririlor irevocabile in

a) hotarirea pronuntata de judecatoria a fost modificata de curtea de apel, iar cererea de recurs
a deciziei Curtii de apel a fost declarata inadmisibila de catre Curtea Suprema de Justitie - se examineaza
de Curtea Suprema de Justitie art 448.al.4 Cererile de revizuire împotriva deciziilor curţilor de apel în
privinţa că rora Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat printr-o decizie asupra inadmisibilită ţii se
examinează de Curtea Supremă de Justiţie.
b) hotarirea emisa de judecatoria a fost casata de curtea de apel cu restituirea pricinii spre
rejudecare – art 448 al.2 Cererea de revizuire împotriva unei hotă rîri care, fiind supusă că ilor de atac, a
fost menţinută , modificată sau casată , emiţîndu-se o nouă hotă rîre, se soluţionează de instanţa care a
menţinut, a modificat hotă rîrea sau a emis o nouă hotă rîre.
c) hotarirea emisa de curtea de apel a fost mentinuta de Curtea Suprema de Justitie- Curtea
Suprema de Justitie- Cererea de revizuire împotriva unei hotă rîri care, fiind supusă că ilor de atac, a fost
menţinută , modificată sau casată , emiţîndu-se o nouă hotă rîre, se soluţionează de instanţa care a
menţinut, a modificat hotă rîrea sau a emis o nouă hotă rîre.art 448 al 2.
Testul Nr. 9
Subiectul 1. Felurile dispozitiilor primei instante de judecata.
1. Expuneti esenta fiecarei dispozitii a primei instante de judecata.

Examinarea si solutionarea in fond a pricinilor civile de catre instantele judecatoresti este insotita cu
emiterea unor acte de dispozitie.
Actele de dispozitie sint acte procesuale emise in forma scrisa cu caracter individual, autoritar si
obligatoriu, adoptate de catre instantele de judecata in baza legislatiei in vigoare in procesul examinarii
si solutionarii pricinilor civile. In prima instanta pot fi adoptate trei tipuri de acte de dispozitie:hotariri,
incheieri si ordonante. Dispozitia prin care se solutioneaza fondul apelului si recursului se emite sub
forma de decizi.
Sub forma de hotarire se pronunta dispozitia primei instante prin care se solutioneaza fondul
oricarei pricini civile.
2. Evidentiati deosebirile dintre hotarire, incheiere si ordonanta.

A.
Sub forma de hotarire se pronunta dispozitia primei instante prin care se solutioneaza fondul oricarei
pricini civile.
Prin incheieri emise de prima instanta nu se solutioneaza fondul pricinii.
Ordonanţa judecă torească este o dispoziţie dată unipersonal de judecă tor, în baza materialelor
prezentate de creditor, privind încasarea de sume bă neşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în
pretenţiile specificate la art 345.
B.
Prin hotarire judecatoreasca se admit sau se resping pretentiile reclamantului, iar raportul material
litigios se inlatura.
De regula,prin incheieri instanta se pronunta asupra diferitelor probleme de ordin
procesual( ex.decide aminarea, suspendarea, incetarea procesului, refuzul de a primi cererea de
chemare in judecata sau restituirea acsteia sau scoaterea de pe rol etc.) sau admite anumite acte de
dispozitie ale partilor( renuntarea la actiune, incheierea unei tranzactii etc.
Ordonanţa judecă torească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit
pentru executarea actelor judecă toreşti.
Lista pretentiilor in ale caror temeiuri se elibereaza ordonanata poarta un caracter exhaustiv si nu
poate fi supusa unei interpretari extensive, fiind prevazuta inArticolul 345:
Se emite ordonanţă judecă torească în cazul în care pretenţia:
a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial;
b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, iar legea nu dispune altfel;
c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau nedatarea acceptului,
autentificat notarial;
d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternită ţii,
contestarea paternită ţii (maternită ţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate;
e) urmă reşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar neplă tite salariatului;
f) este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor
judecă toreşti privind încasarea cheltuielilor aferente că ută rii pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui
sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotă rîri judecă toreşti, precum şi a cheltuielilor de
pă strare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă ;
g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri;
h) rezultă din nerestituirea că rţilor împrumutate de la bibliotecă ;
i) decurge din neonorarea de că tre agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social;
j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat;
l) rezultă din neachitarea de că tre persoanele fizice şi juridice a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală .
C.
Ordonanţa judecă torească se pronunţă de judecă tor după examinarea pricinii în fond, fă ră citarea
pă rţilor pentru explicaţii, fă ră dezbateri judiciare şi fă ră întocmire de proces-verbal.ART 350
Dispoziţiile primei instanţe sau ale judecă torului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit
în formă de încheiere. Aceasta se emite în camera de deliberare în condiţiile art.48.
În cazul soluţionă rii unor probleme simple, instanţa poate emite încheiere fă ră a se retrage în camera
de deliberare. O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată .
Încheierii i se dă citire imediat după enunţ. ART 269
Rezultatul deliberă rii se consemnează în hotă rîrea integrală sau în dispozitivul ei, semnat de toţi
judecă torii care au participat la deliberare, inclusiv de judecă torul care are opinie separată . Modifică rile
operate în cuprinsul hotă rîrii se consemnează mai sus de semnă turile judecă torilor.
După semnarea hotă rîrii, nici un judecă tor nu poate reveni asupra opiniei sale.ART 238
D.
Hotaririle primei instante pot fi atacate cu apel sau cu recurs in functie de prevederile legii.
Incheierile pot fi atacate cu recurs separat, cu apel odata cu fondul. In unele cazuri expres prevazute de
CPC incheierile in genere nu sunt susuceptibile de atac( ex. Solutinarea conflitului de competenta,
anularea ordonantei).
Hotarirea reprezinta un act de aplicare si realizare a dreptului. Astfel aceasta impune respect tuturor,
consolideaza constiinta juridica si increderea oamenilor in justitie. Deci hotaririi ii revine un rol de
aparare a drepturlor, libertatilor si intereselor ocrotite de lege, precum si un rol educativ.
Incheierile ramin a fi un instrument procesual cu ajutorul caruia instanta solutioneaza orice problema
procedurala care poate aparea pe parcusul desfasurarii procesului.
3. Argumentati dispozitia primei instante ce urmeaza a fi pronuntata in caz de :
a) admiterea renuntarii partiale a reclamantului la actiune- incheiere deoarece are loc
manifestarea vointei reclamantului de a renunta la o parte din actiune, astfel in limita acestei
parti se inceteaza procesul.
b) recunoasterea actiunii de catre unul dintre copiritii facultativi – incheiere
c) decesul reclamantului in raport juridic litigios care nu admite succesiune- hotarire
Subiectul 2. Temeiurile si termenele declararii revizuirii hotaririlor irevocabile.

1. Specificati persoanele care au dreptul sa depuna cereri de revizuire.
Articolul 447. Persoanele care sînt în drept să depună
cerere de revizuire
Sînt în drept să depună cerere de revizuire:
a) pă rţile şi alţi participanţi la proces;
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotă rîrea,
încheierea sau decizia judecă torească admisa;
c) Procurorul General, în cazurile prevă zute la art.449 lit.g), la propunerea Agentului guvernamental.
In acest caz nu este necesara participarea procurorului la examinarea pricinii in fond.
Persoana care depune o cerere de revizuire se numeste revizuent, iarpartea adversa-intimat.
2. Deduceti temeiurile declararii revizuiri hotaririlor irevocabile.
Articolul 449. Temeiurile declară rii revizuirii

Revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă , că unul dintre participanţii la proces sau unul
dintre judecă tori a comis o infracţiune în legă tură cu judecarea pricinii;
acest temei presupune intrunirea cumulative a urmatoarelor conditii:
- unul dintre participanti la proces sau unul dintre judecatori a comis o
infractiune.savirsirea unei alte fapte ilicite nu este temei de reviziure.
- Infractiunea a fost comisa in legatura cu judecarea pricinii. Adica infractiunea savirsita a
determinat emiterea unei hot ilegale sau neintemeiate(ex.corupere pasiva). Condamnarea
unui judecator pentru o infractiune in legatura cu o pricina civila concreta nu constituie
temei de revizuire si a altor hot emise de el in alte pricini.
- Faptul comiterii infractiunii este stabilit printr-o sentinta penala irevocabila. Aceasta
rezulta din principiul prezumtiei nevinovatiei. Totusi in unele cazuri emiterea unei
sentinte de condamnare este imposibila din cauza unor impedimente legale( deces
faptuitor, amnistia etc). Pentru aaceste situatii s-a propus ca instanta de reviziure sa
efectueze constantarea faptului de comitere a infractiunii
acest temei presupune intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
- se au in vedere circumstante sau fapte cu caracter juridic care duc la aparitia, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice. In acest sens circumstantele si faptele trebuie
delimitate de probele judiciare. Descoperirea unor probe noi nu rprezinta temei de
declarare a revizuirii. Exceptie constituie doar cazul prevazut la art 449 lit. C CPC
- circumstante sau fapte au existat la momentul examinarii pricinii. In situatia in care
circumstantele apar sau se modifica dupa emiterea hotaririi, acesta nu constituie temei de
declarare a revizuirii. In acest caz poate fi inaintata o noua actiune.
- Circumstante sau fapte nu erau cunoscute nici instnatei, nici revizuentului la judecarea
pricinii. Chiar daca acesta le cunostea dar nu lea comunicat instantei acestea nu pot servi
drept temei de revizizuire.
- Circumstantele sau fapte au devenit cunoscute dupa emiterea hotaririi. Momentul aflarii
noilor circumstante este important si din persepectivacalcularii corecte a termenului de
declarare a revizuirii.
- Circumstantele sau faptele au un caracter esential, influentind asupra modului de
solutionare a pricinii. Daca acestea ar fi cfost cunoscute la judecarea pricinii, ar fi fost
emisa o alta hot,
- Circumstantele sau faptele noi trebuie sa fie dovedite de revizuent . instanta trebuie sa se
convinga de existenta acestor circumstnate. Ex descoperirea unui testament dupa emiterea
unei hot judecat privind partajul averii succesoarale intre mostenitori legali.
participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare ce nu
depinde de voinţa participantului la proces;
pentru admiterea cererii in baza acestui temei trebuie intrunite urmatoarele exigente :
- inscrisul a existat la momentul judecarii pricinii, dar a fost descoperit dupa emiterea
hotaririi.
- Inscrisul trebuie sa aiba un caracter esential, adica sa fie de natura sa determine o
solutionare in alt mod a pricinii.
- Inscrisul trebuie sa fie probator, adica probant prin el insusi, fara a fi necesara confirmarea
lui prin alte mijloace de proba.
- Inscrisul nu a putut fi prezentat instantei: a) deoarece a fost retinut de partea adversa sau
b) dintr-o imprejurare ce nu depinde de vointa participantului la proces(forta majora).
Cauza imposibilitatii prezentarii inscrisului trebuie dovedita de revizuent. Nu suntem in
prezenta temeiului de revizuire daca inscrisul a fost prezentat instantei, iar instnata a
refuzat administrarea acestuia ca inadmisibil sau nepertinent.
- Inscrisul trebuie prezentat instantei de revizuire.
d) prin sentinţă penală irevocabilă , au fost declarate mincinoase depoziţiile martorului, fals
raportul de expertiză , incorectă traducerea, fals înscrisul ori falsă proba materială în al că ror
temei s-a emis hotă rîre
faptul falsificarii probelor sau incorectitudinii traducerii trebuie stabilit printr-o sentinta penala
irevocabila. Constatarea falsificarii probelor prin alte mijloace nu constituie temei pentru reviziurea
hotaririi judecatoresti. Nu va constitui temei de revizuire a hotaririi faptul de falsificare a unei probe,
daca circumstantele de fapt pe care se bazeaza hot se confirma prin alte mijloace veridice de proba ce
au fost administrate.
e) s-a anulat ori s-a modificat hotă rîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecă toreşti sau hotă rîrea
ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea hotă rîrii sau deciziei a
că ror revizuire se cere;
actul anulat sau modificat trebuie sa aiba o importanta semnificativa, determinanta pentru solutionarea
litigiului. Existenta acestui temei se explica prin valoarea prejudiciabila a hotaririlor, sentintelor si
deciziilor judecatoresti (art 123 alin 2, 3 Faptele pe care instanţa le-a declarat unanim cunoscute
(faptele de notorietate publică ) nu se cer a fi dovedite.Faptele stabilite printr-o hotă rîre judecă torească
irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă
specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici
nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.Sentinţa
pronunţată de instanţa judecă torească într-o cauză penală , ră masă irevocabilă , este obligatorie pentru
instanţa chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva că reia s-
a pronunţat sentinţa numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în mă sura în care au fost să vîrşite de
persoana în cauză .
prin “hot ori decizia unui alt organ” trebuie de inteles actele emise de autoritatile publice in limitele
competentei sale. Aceste acte nu au valoare prejudiciala pentruinstantele judecatoresti, insa pot fi puse
la baza hotariri. In situatia in care actele autoritatilor publice, care au servit drept temei pentru
emiterea hot judecat, au fost anulate sau modificate de organele competente, ultima urmeaza a fi
revizuta.
f) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de că tre Curtea Constituţională ;
potrivit art 28 din legea cu privire la curtea constitutionala, legile si alte acte juridice sau unele
prevederi ale lor declarate necostitutionale isi pierd puterea juridica la data adoptarii hot curtii constitu
si nu pot fi aplicate pe viitor. Pina la adoptarea hot CC instanta calauzinduse de prezumtia
constitutionaliatii a aplicat norma juridica respectiva, emitind o hotarire legala. Insa dupa adoptarea hot
CC, hotarirea judecatoreasca pierde caracterul sau legal in urma unor circumstante necunoscute
instantei la solutionarea pricinii. Acesta impune revizuirea hot judecat emise in baza actului normativ
declarat neconstitutional de catre CC.

Drepturilor Omului a iniţiat o procedură amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii
Moldova, care consideră că prin hotă rîrea instanţei s-a încă lcat grav un drept prevă zut de
Constituţia Republicii Moldova sau de Convenţia Europeană pentru Apă rarea Drepturilor
Omului şi a Libertă ţilor Fundamentale;
Se cer respectarea urmatoarelor conditii
- sa fie initiata o procedura amiabila intr-o cauza pendinte impotriva RM
- Guvernul sa recunoasca ca a avut loc o incalcare grava a unui drept prevazut de constitutia
RM sau CEDO.
- Cauza incalcarii dreptului sa fie o hotarire judecatoreasca, fara anularea careia nu este
posibila lichidarea consecintelor incalacrii dreptului si de a restabili situatia anterioara.
Particularitatile acestui temei consta in faptul ca cererea de revizuire se depune de catre
procuror la propunerea agentului guvernamental si se examineaza in toate cazurile de
catre CSJ
despă gubire, cel puţin parţială , prin anularea hotă rîrii pronunţate de o judecată din ţară .
In conformitate cu art 45 conventia europeana, statele contractantes-au angajat sa se conformeze hot
definitive ale CEDO in litigiile in care ele sint parti. Conventia a lasat la discretia autoritatilor
competente ale statului pirit sa stabileasca masurile cele mai potrivite pentru realizarea restitutio in
integrum , tinind cont de mijloacele disponibile din cadrul sistemului juridic national. Partile
contractante sint incurajate sa-si examineze sistemele jur nationale pentru a se asigura ca exista
posibilitati corespunzatoare pentru reexaminarea unui caz, inclusiv redeschiderea unui proces, in
cazurile in care curtea a constatat o incalcare a conventiei, in particular daca:
- partea lezata continua sa suporte consecintele negative foarte grave in urma deciziei
nationale, consecinte care nu pot fi compensate prin satisfactie echitabila si care nu pot fi
modificate decit prin reexaminarea sau redeschidere, si
- din hot curtii rezulta ca :
a) decizia interna atacata contravine in fond conventiei.
b) Incalcarea constatata este cauzata de erori sau deficiente de procedura de o astfel
de gravitate care ar provoca un dubiu serios fata de rezultatul procedurii interne
atacate.
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta de revizuire, daca s-a constatat, ca :

a) la pronuntarea hotaririi instanta a aplicat o lege care nu trebuia sa fie aplicata-
potrivit art 28 din legea cu privire la curtea constitutionala, legile si alte acte juridice sau unele
prevederi ale lor declarate necostitutionale isi pierd puterea juridica la data adoptarii hot curtii constitu
si nu pot fi aplicate pe viitor. Pina la adoptarea hot CC instanta calauzinduse de prezumtia
constitutionaliatii a aplicat norma juridica respectiva, emitind o hotarire legala. Insa dupa adoptarea hot
CC, hotarirea judecatoreasca pierde caracterul sau legal in urma unor circumstante necunoscute
instantei la solutionarea pricinii. Acesta impune revizuirea hot judecat emise in baza actului normativ
declarat neconstitutional de catre CC
b)impotriva martorului a fost pornit proces penal pentru darea depozitiilor false la examinarea
pricinii, solutionata prin hotarirea, a carei reviziure se cere.
faptul falsificarii probelor sau incorectitudinii traducerii trebuie stabilit printr-o sentinta penala
irevocabila. Constatarea falsificarii probelor prin alte mijloace nu constituie temei pentru reviziurea
hotaririi judecatoresti. Nu va constitui temei de revizuire a hotaririi faptul de falsificare a unei probe,
daca circumstantele de fapt pe care se bazeaza hotarirea se confirma prin alte mijloace veridice de
proba ce au fost administrate.
d) instanta de judecata s-a pronuntata in privinta drepturilor unei persoane neatrase in cadrul
procesului.
Testul Nr. 10
Subiect 1. Incheerile primei instanta de judecata.Felurile incheerii.
1. Formulati notiunea incherilor judecatoresti, evidetiind deosebirile acestora de hotaririle

judecatoresti.
Incheierea judecatoreasca ca act de dispozitie - actul procesual emis in forma scrisa cu caracter
individual, autoritar si obligatoriu, adoptat de catre instantele de judecata in baza legislatiei in vigoare
in procesul examinarii si solutionarii pricinilor civile.
Sub forma de hotarire se pronunta dispozitia primei instante prin care se solutioneaza fondul oricarei
pricini civile.
Prin incheieri emise de prima instanta nu se solutioneaza fondul pricinii.
Prin hotarire judecatoreasca se admit sau se resping pretentiile reclamantului, iar raportul material
litigios se inlatura.
De regula,prin incheieri instanta se pronunta asupra diferitelor probleme de ordin
procesual( ex.decide aminarea, suspendarea, incetarea procesului, refuzul de a primi cererea de
chemare in judecata sau restituirea acsteia sau scoaterea de pe rol etc.) sau admite anumite acte de
dispozitie ale partilor( renuntarea la actiune, incheierea unei tranzactii etc.
Dispoziţiile primei instanţe sau ale judecă torului prin care pricina nu se soluţionează în fond se emit în
formă de încheiere. Aceasta se emite în camera de deliberare în condiţiile art.48.
În cazul soluţionă rii unor probleme simple, instanţa poate emite încheiere fă ră a se retrage în camera
de deliberare. O astfel de încheiere se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată .
Încheierii i se dă citire imediat după enunţ. ART 269
Rezultatul deliberă rii se consemnează în hotă rîrea integrală sau în dispozitivul ei, semnat de toţi
judecă torii care au participat la deliberare, inclusiv de judecă torul care are opinie separată . Modifică rile
operate în cuprinsul hotă rîrii se consemnează mai sus de semnă turile judecă torilor.
După semnarea hotă rîrii, nici un judecă tor nu poate reveni asupra opiniei sale.ART 238
Hotaririle primei instante pot fi atacate cu apel sau cu recurs in functie de prevederile legii.
Incheierile pot fi atacate cu recurs separat, cu apel odata cu fondul. In unele cazuri expres prevazute de
CPC incheierile in genere nu sunt susuceptibile de atac( ex. Solutinarea conflitului de competenta,
anularea ordonantei).
Hotarirea reprezinta un act de aplicare si realizare a dreptului. Astfel aceasta impune respect tuturor,
consolideaza constiinta juridica si increderea oamenilor in justitie. Deci hotaririi ii revine un rol de
aparare a drepturlor, libertatilor si intereselor ocrotite de lege, precum si un rol educativ.
Incheierile ramin a fi un instrument procesual cu ajutorul caruia instanta solutioneaza orice problema
procedurala care poate aparea pe parcusul desfasurarii procesului.
2. Evidentiati felurile incheierilor judecatoresti in functie de cel putin 3 criterii.

In functie de continutul incheierilor judecatoresti, acestea pot fi:
- incheieri referitoare la bunul mers al procesului: Printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs,
judecă torul soluţionează , în decursul a 5 zile de la depunere, primirea cererii de chemare în judecată ,
dacă legea nu prevede altfel.;
Încheierea privind pregă tirea pricinii pentru dezbateri judiciare se emite de că tre judecă tor, fă ră
înştiinţarea participanţilor la proces, în decursul a 5 zile de la data primirii cererii de chemare în
judecată , cu enumerarea actelor ce urmează a fi efectuate pentru pregă tirea pricinii şi cu indicarea
termenelor îndeplinirii lor.
Cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de judecă tor sau de instanţa care examinează pricina
chiar în ziua depunerii ei, fă ră a-l înştiinţa pe pîrît şi pe ceilalţi participanţi la proces. Privitor la
asigurarea acţiunii, judecă torul sau instanţa pronunţă o încheiere.
În cazul în care constată că în faţa aceleiaşi instanţe se află mai multe procese cu aceleaşi pă rţi sau mai
multe procese intentate de un singur reclamant împotriva a cîţiva pîrîţi, sau mai mulţi reclamanţi ai
aceluiaşi pîrît şi că aceste procese sînt conexe prin temeiuri de apariţie sau prin probe, judecă torul este
în drept, să conexeze printr-o încheiere aceste pricini într-un singur proces dacă consideră că o astfel de
conexare ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor şi dacă este posibilă aplicarea
aceleiaşi proceduri de soluţionare a pricinilor.
(2) Prevederile prezentului articol se aplică numai la examinarea pricinilor în primă instanţă .
Articolul 188. Separarea pretenţiilor
(1) După ce primeşte cererea, judecă torul este în drept să separe într-un proces aparte una sau mai
multe din pretenţiile conexe ale unui reclamant sau ale mai multor reclamanţi dacă consideră raţională
judecarea lor separată .
(2) În cazul în care sînt înaintate pretenţii de mai mulţi reclamanţi sau faţă de mai mulţi pîrîţi,
judecă torul este în drept să separe într-un proces aparte una sau mai multe pretenţii dacă
consideră raţională judecarea lor separată .
(3) Prevederile prezentului articol se aplică numai la examinarea pricinilor în primă instanţă .
Articolul 119. Prezentarea şi reclamarea probelor
(1) Probele se adună şi se prezintă de că tre pă rţi şi de alţi participanţi la proces. Dacă în procesul de
adunare a probelor apar dificultă ţi, instanţa poate contribui, la solicitarea pă rţilor şi altor
participanţi la proces, la adunarea şi prezentarea probelor necesare.
Art 128. Cererea de asigurare a probelor În cererea de asigurare a probelor se indică esenţa pricinii,
datele pă rţilor, inclusiv domiciliul ori sediul lor, probele a că ror asigurare se cere, faptele ce urmează a
fi confirmate sau infirmate prin aceste probe, motivul solicită rii asigură rii probelor. Asupra cererii de
asigurare a probelor instanţa emite o încheiere.
Articolul 148. Ordonarea expertizei Asupra efectuă rii expertizei, judecă torul sau instanţa se pronunţă
printr-o încheiere, care nu poate fi atacată cu recurs.
Cu privire la intervenirea in proces a coparticipantilor sau intervenientilor( art 62,63, 65,67 CPC)
- incheieri care constituie un impediment legal in desfasurarea procesului:
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare în judecată . În decursul a 5 zile de la data
depunerii cererii de chemare în judecată , judecă torul dispune, printr-o încheiere motivată , refuzul de
primire a cererii şi remite reclamantului încheierea şi cererea cu toate documentele anexate. Încheierea
poate fi atacată cu recurs.
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare în judecată . Cererea de chemare în judecată se
restituie printr-o încheiere motivată , în care judecă torul indică instanţa unde trebuie să se adreseze
reclamantul, dacă pricina nu este de competenţa instanţei respective, sau modalitatea de înlă turare a
circumstanţelor ce împiedică intentarea procesului.
(1) După ce constată că cererea a fost depusă în judecată fă ră a se respecta condiţiile art.166 şi 167
alin.(1) lit.a), b), c) şi e), judecă torul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o încheiere pentru
a nu se da curs cererii, comunicînd persoanei care a depus cererea acest fapt de încă lcare şi acordîndu-i
un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
Articolul 266. Procedura şi efectele încetă rii procesului
(1) Instanţa judecă torească dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate
fi atacată cu recurs.
(2) Pronunţînd încheierea de încetare a procesului, instanţa judecă torească menţionează că nu se
admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi pă rţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere judecă torească .
Articolul 263. Atacarea încheierii judecă toreşti

privind suspendarea procesului
(1) În toate cazurile de suspendare a procesului, instanţa pronunţă o încheiere, care poate fi atacată
separat cu recurs.
- Incheierea de finalizare a procesului.

Articolul 265. Temeiurile de încetare a procesului
c) reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă
d) pă rţile au încheiat o tranzacţie, confirmată de instanţă ;
- incheieri care contribuie la realizarea hot judecatoresti

Articolul 251. Explicarea hotă rîrii
(1) Dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotă rîrii
sau dacă hotă rîrea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor
la proces sau a organului de executare a hotă rîrii, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită
dispoziţiile contradictorii fă ră a modifica cuprinsul hotă rîrii.
(2) Explicarea hotă rîrii este admisibilă dacă nu a fost executată şi nu a expirat termenul
de executare silită .
(3) Explicarea hotă rîrii se face în şedinţă de judecată . Participanţilor la proces li se comunică locul,
data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea hotă rîrii.
(4) Încheierea judecă torească privind explicarea hotă rîrii se supune recursului.
Articolul 249. Corectarea greşelilor din hotă rîre
(1) După pronunţarea hotă rîrii, instanţa care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o
modifice.
(2) Instanţa judecă torească poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să corecteze
greşelile sau omisiunile din hotă rîre privitor la nume, calitate procesuală , orice alte erori materiale sau
de calcul evidente. Problema corectă rii unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată .
Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată . Neprezentarea lor însă nu
împiedică examinarea corectă rii greşelilor.
(3) Încheierea prin care instanţa judecă torească se pronunţă asupra cererii poate fi atacată cu recurs.
Articolul 257. Dreptul instanţei de a dispune executarea
imediată a hotă rîrii
Încheierile privind dispunerea execută rii imediate a hotă rîrii pot fi atacate cu recurs. Depunerea
recursului împotriva încheierii privind dispunerea execută rii imediate a hotă rîrii nu suspendă
executarea încheierii.
Articolul 258. Asigurarea execută rii hotă rîrii
(1) Instanţa judecă torească poate asigura executarea hotă rîrii pentru care nu s-a dispus executarea
imediată la pronunţarea ei,
Articolul 252. Amînarea şi eşalonarea execută rii hotă rîrii,

schimbarea modului şi ordinii de executare
a ei
(1) În funcţie de situaţia materială a pă rţilor sau de alte circumstanţe, instanţa emitentă poate, la
cererea participanţilor la proces sau la propunerea organului de executare a hotă rîrii, să amîne ori să
eşaloneze executarea ei, precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare.
(2) Cererile menţionate la alin.(1) se examinează în şedinţă de judecată . Participanţilor la proces li se
comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea.
(3) Încheierea judecă torească privind amînarea sau eşalonarea execută rii hotă rîrii, schimbarea
modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului.
(4) Executarea tranzacţiei aprobate de instanţa judecă torească poate fi amînată sau poate fi schimbat
modul de executare, conform prevederilor prezentului articol
Articolul 253. Indexarea sumelor adjudecate

(1) La cererea creditorului sau a debitorului, instanţa care a soluţionat pricina poate, printr-o
încheiere, să efectueze, în funcţie de situaţia de la momentul execută rii hotă rîrii, indexarea sumelor
adjudecate prin hotă rîrea pronunţată .
(2) Cererea de indexare a sumelor adjudecate se examinează în şedinţă de judecată . Participanţilor la
proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică
soluţionarea indexă rii.
- incheieri prin care instnata comperenta admite sau respinge cererea de revizuire si
incheieri privind anularea ordonantei judecatoresti
Articolul 453. Împuternicirile şi actele de dispoziţie ale instanţei de revizuire

(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din urmă toarele acte de dispoziţie:
a) Încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă ;
b) încheierea de admitere a cererii de revizuire şi de casare a hotă rîrii sau deciziei supuse revizuirii.
Articolul 353. Anularea ordonanţei judecă toreşti
(1) În termen de 5 zile de la data depunerii obiecţiilor, instanţa care a emis ordonanţa dispune, prin
încheiere care nu se supune nici unei că i de atac, admiterea obiecţiilor debitorului şi anularea
ordonanţei sau dispune, prin încheiere, respingerea obiecţiilor.
Dupa posibilitatile de contestare distindem:

- incheieri care sunt susceptibile de recurs separat de hotarire;
Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare în judecată
În decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare în judecată , judecă torul dispune, printr-o
încheiere motivată , refuzul de primire a cererii şi remite reclamantului încheierea şi cererea cu toate
documentele anexate. Încheierea poate fi atacată cu recurs.
Articolul 170. Restituirea cererii de chemare în judecată
(1) Judecă torul restituie cererea de chemare în judecată dacă :
a) reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară ,
prevă zută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de contractul pă rţilor;
b) instanţa nu este competentă să judece pricina;
c) cererea a fost depusă de o persoană incapabilă ;
g) la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între aceleaşi pă rţi, asupra aceluiaşi
obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;
Articolul 266. Procedura şi efectele încetă rii procesului
(1) Instanţa judecă torească dispune încetarea procesului printr-o încheiere, care poate
fi atacată cu recurs.
(2) Pronunţînd încheierea de încetare a procesului, instanţa judecă torească menţionează că nu se
admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi pă rţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
(2) Încheierea judecă torească privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului.
Articolul 263. Atacarea încheierii judecă toreşti
privind suspendarea procesului
(1) În toate cazurile de suspendare a procesului, instanţa pronunţă o încheiere, care poate fi atacată
separat cu recurs.
(2) Recursul se poate declara, atît cît durează suspendarea procesului, împotriva încheierii prin care
s-a dispus suspendarea, precum şi împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol
a pricinii.
Articolul 251. Explicarea hotă rîrii
Încheierea judecă torească privind explicarea hotă rîrii se supune recursului
Articolul 249. Corectarea greşelilor din hotă rîre
Încheierea prin care instanţa judecă torească se pronunţă asupra cererii poate fi atacată cu recurs.
Articolul 181. Atacarea încheierii de asigurare a acţiunii
(1) Încheierile de asigurare a acţiunii pot fi atacate cu recurs.
Articolul 164. Anularea ori reducerea amenzii
Cererea se examinează în şedinţă de judecată cu citarea persoanelor interesate, a că ror neprezentare nu
împiedică examinarea. Cererea se soluţionează prin încheiere, emisă în camera de deliberare,
care poate fi atacată cu recurs.
Articolul 70. Succesiunea în drepturile procedurale
Încheierea instanţei despre admiterea sau despre refuzul în admiterea succesorului poate fi atacată cu
recurs.
Articolul 65. Intervenientul principal (intervenientul care formulează
pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului)
Încheierea prin care instanţa refuză să examineze concomitent acţiunea intervenientului principal şi
acţiunea iniţială a reclamantului poate fi atacată cu recurs.
Articolul 423. Recursul împotriva încheierii primei instanţe
(1) Încheierea dată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, separat de hotă rîre, de că tre pă rţi şi
de ceilalţi participanţi la proces în cazurile prevă zute de prezentul cod şi de alte legi, precum şi în
cazurile în care încheierea face imposibilă desfă şurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează
în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.
(2) Împotriva celorlalte încheieri pronunţate în primă instanţă nu se poate face recurs.
- Incheieri care se ataca odata cu fondul,

Articolul 23. Caracterul public al dezbaterilor judiciare
Privitor la examinarea pricinii în şedinţă secretă , instanţa judecă torească emite o încheiere motivată .
Articolul 53. Procedura de soluţionare a cererii de recuzare
Instanţa decide asupra recuză rii în camera de deliberare printr-o încheiere motivată , care nu se supune
nici unei că i de atac decît o dată cu fondul hotă rîrii sau al deciziei.
Admiterea coparticiparii obligatorii facultative ( art 62), admiterea intervenientului principal in proces
( art 65 ), examinarea probelor la fata locului ( art 255 al 1.)
- Incheierii care nu se supun nici unei cai de atac
Incheierii peivind solutionarea conflictului de competenta art 44 al. 8
Anularea ordonantei art 353 al.1
Refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonantei judecatoresti art 348 al. 3
Dupa importanta si complexitatea problemei ce determina procedura emiterii si forma perfectarii.
- incheieri adoptate fara a se retrage in camera de deliberari, fiind consemnata continutul

acesteia in proces verbal al sedintei de judecata.-in cazul solutionarii unor probleme simple
- Incheieri ce se emana dupa deliberare in scris sub forma unui act dispozitional separat in
czurile privitor la probleme pocesuale complexe
3. Argumentati dispozitiile primei instante ce urmeaza a fi pronuntata in urmatarele cazuri

privind:
a)admiterea renuntarii reclamantului la actiune;
hotarire
b)recunoasterea actiunii de catre pirit;
incheiere
c)admiterea cererii reclamantultui de repartizare a cheltuieililio de judecata dupa ce a fost emisa

hotarirea.
Incheiere
Subiect 2. Procedura de judecare a recursului impotriva hotaririlor primei instante pentru care
nu etse prevazuta calea apelului.Limitele judecarii recursului.
1. Expuneti limitele judecarii recursului impotriva hotaririlor pentru care nu este prevazuta
calea apelului.
2. Identificati procedura de judecare a recursului impotriva hoatririlor pentru care nu este
prevazuta calea apelului.
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta de recurs in urmatoarele situatii:
a) la cererea de recurs a fost anexat raportul de expertiza in forma scrisa , care nu a fost
prezentat si cercetat in prima instanta;
b) dupa depunerea cererii de recurs reclamantu a renuntat la actiune;
c) intimatul a pierdut capacitatea de exercitiu.
1. Expuneti limitele judecarii recursului impotriva hotaririlor pentru care nu este prevazuta
calea apelului.
Spre deosebire de apel,declararea recursului impotriva hotaririlor pentru care nu este prevazuta calea
apelului nu implica rejudecarea pricinii in fond.Recursul este o cale nedevolutiva de atac.Regulile
generale valabile pentru toate caile de atac au repercursiuni si aspra limetelor de judecare a pricinii in
recurs si anume :
? Instant de recurs verifica legalitatea si temeinicia hotaririi atacate in limetele argumentelor

invocate in ceririle de recurs , referintile si obiectiile inaintate
? Instant de recurs este obligate sa se pronunta asupra tuturor motivelor invocate In recurs;
? In instant de recurs nu se poate schimba calitatea partilor , temeiul sa obiectul actiunii si nici nu
se poate inainta pretentii noi
? Recurentului nu se poate crea in propria cale de atac o situatie mai dificila decit aceea din
hotarirea atacata cu recurs, cu exceptia cazurilor cind comsinte si cind hotarirae este atacata si de alti
participant la process(art.410 CPC)- La judecarea pricinii in recurs, instanta verifica, in limitele
recursului declarat, in baza materialelor din dosar si a noilor inscrisuri, corectitudinea aplicarii si
interpretarii de catre prima instanta a normelor de drept material si procedural.Instanta de recurs
verifica legalitatea si temeinicia hotaririi primei instante in intregul ei si in ceea ce priveste persoanele
care nu au declarat recurs. Recurentului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai dificila
decit aceea din hotarirea atacata cu recurs, cu exceptia cazurilor cind consimte si cind hotarirea este
atacata si de alti participanti la proces.
Cu toate acestea , limitele de judecare a pricinii in recurs au si anumite particularitati:
1. Incalcarile esentiale ale normelor de drept procedural, specificate la art.400alin 3CPC(Se

considera ca normele de drept procedural sint incalcate sau aplicate eronat in cazul in care:
a) pricina a fost judecata de un judecator care nu era in drept sa participe la examinarea ei;
b) pricina a fost judecata in absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat locul, data si
ora sedintei de judecata;
c) in judecarea pricinii au fost incalcate regulile cu privire la limba procesului;
d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate in proces;

e) hotarirea nu este semnata de judecator sau este semnata de judecatorul nementionat in hotarire,
cu exceptia cazurilor prevazute la art. 242 alin.(2);) se iau in considerare din oficiu de catre instanta de
recurs.
2. Instant de recurs verifica legalitatea si temeinicia hotaririi primei instante in intregul ei si in ceea
ce priveste persoanele care nu au declarat recurs
3. In instanata de recurs nu se poate prezenta probe noi cu exceptia inscrisuriilor art 413 alin 3 CPC
Articolul 137. Inscrisurile

Se considera inscris orice document, act, conventie, contract, certificat, scrisoare de afacere ori
scrisoare personala, alt material expus in scris cu litere, cifre, semne grafice, precum si primit prin fax,
posta electronica ori prin alt mijloc de comunicare sau in alt mod ce permite citirea informatiei care se
refera la circumstante importante pentru solutionarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor. Se
considera proba scrisa sentintele, hotaririle si alte acte judecatoresti, procesele verbale ale actelor
procedurale, procesele-verbale ale sedintelor judiciare, anexele (scheme, proiecte, desene etc.) la
procesele-verbale ale actelor procedurale.
De aceea nu constitue inscrisuri si nu pot fi prezentate in instant de recurs declaratiile martorilor,

rapoartele de expertiza, descriirile probelor material in forma scrisa, inclusive autentificate notarial etc.
2. Identificati procedura de judecare a recursului impotriva hoatririlor pentru care nu este

prevazuta calea apelului.
La judecarea pricinilor civile in instant de recurs se aplica dispozitiile de procedura privind judecarea
pricinilor civile in instant de apel, cu unele particularitati stabilite de lege. Una din exceptii consta in
faptul ca in instant de recurs nu se intocmeste proces verbal, din aceste considerente actele de
dispozitie in instant de recurs trebuie exprimate in toate cazurile sub forma unui act scris
separate.Participantii la process trebuia sa fie instiintati despre locul,data si ora sedintei in instant de
recurs, prezenta lor nu este obligatorie.Neprezentarea in sedinta de judecata a participantului la
process sau al reprezentantului citat legaldespre locul , data si ora sedintei nu impedica judecarea
recursului.In cazul neprezentarii in sedinta de judecata a participantului la process careia nu I s-a
comunicat in mod legal locul, data si ora sedintei sau careia nu I s-a expediat copia de pe recurs sau de
pe noile inscrisuri instant este in drept sa amine sedinta.Initial, prin art 416 alin 3 CPC, S-A STABILIT O
REGULA POTRIVIT CAREIA LA EXAMINAREA RECURSULUI de catre CSJ, partile vor participa , in mod
obligatoriu prin intermediul unui avocet sau al unui alt reprezentant licentiate in drept , care isi va
argument pozitia prin motive de fapt si de drept ,iar luarile de cuvint ale reprezentantilor partilor nu
vor depasi 30 de minute.Curtea Costitutionala a r.m a declarat neconstitutionale aceste norme , ulterior
art. 416 alin 3 a fost abrogate.
3. Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta de recurs in urmatoarele situatii:
a) la cererea de recurs a fost anexat raportul de expertiza in forma scrisa , care nu a fost prezentat si
cercetat in prima instanta
b) dupa depunerea cererii de recurs reclamantu a renuntat la actiune-conform art.212 Renuntarea

reclamantului la actiune se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata si se semneaza de
reclamant, pirit sau de ambele parti. Daca renuntarea reclamantului la actiune. sint exprimate in cereri
scrise, adresate instantei, ele se anexeaza la dosar, fapt mentionat in procesul-verbal al sedintei de
judecata. Inainte de a admite renuntarea reclamantului la actiune instanta judecatoreasca explica
reclamantului, piritului sau partilor efectele acestor acte de procedura. In cazul admiterii renuntarii
reclamantului la actiune instanta judecatoreasca pronunta o incheiere prin care dispune incetarea
procesului,insa acesta trebuie sa achite.
Articolul 97. Repartizarea cheltuielilor de judecata in cazul renuntarii

la actiune si incheierii tranzactiei
(1) In cazul in care isi retrage cererea de chemare in judecata sau renunta la actiune pina la
comunicarea catre pirit a cererii, reclamantul nu beneficiaza de compensarea cheltuielilor suportate.
Daca el a renuntat dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta il obliga, la cererea
piritului, sa ompenseze acestuia cheltuielile suportate.
(2) Daca reclamantul nu-si sustine pretentiile din cauza faptului ca au fost satisfacute benevol de
catre pirit dupa intentarea actiunii, instanta, la cererea reclamantului, il obliga pe pirit sa compenseze
acestuia toate cheltuielile de judecata suportate in legatura cu intentarea procesului, inclusiv suma
cuvenita pentru asistenta juridica.
(3) Daca reclamantul a intentat actiunea fara a inainta in prealabil pretentii piritului, iar piritul a
recunoscut in judecata imediat pretentiile, cheltuielile de judecata se suporta de catre reclamant.
(4) Daca, la incheierea tranzactiei, partile au prevazut modul de repartizare a cheltuielilor de

judecata, inclusiv a sumei cuvenite reprezentantului pentru asistenta juridica, instanta solutioneaza
problema in conformitate cu intelegerea partilor.
(4) Daca, la incheierea tranzactiei, partile au prevazut modul de repartizare a cheltuielilor de

judecata, inclusiv a sumei cuvenite avocatului pentru asistenta juridica, instanta solutioneaza problema
in conformitate cu intelegerea partilor.
(5) Daca, la incheierea tranzactiei, partile nu au prevazut modul de repartizare a cheltuielilor de

judecata, acestea se considera compensate.
c) intimatul a pierdut capacitatea de exercitiu-
Testul Nr.11
SUBIECTUL 1: Efectele juridice ale neprezentarii in sedinta de judecata a participantilor la proces.
1 .Descrieti efectele juridice ale neprezentarii in sedinta de judecata a participantilor la proces, a
reprezentantilor acestora si a persoanelor care contribuie la infaptuirea justitiei.
Prezentarea in sedinta de judecata pt a participa la examinarea pricinii civile este conditionata de faptul
instiintarii sau citarii persoanelor respective.Daca nu sunt date despre citarea legala a unui participant care nu
s-a prezentat la proces atunci acesta se amina(art.205,al.2).Atunci cind cei instiintati sau citati prezinta motive
intemeiate ce justifica faptul ca nu vor putea sa se prezinte la proces,acestia trebuie sa anunte instanta din
timp.Daca instanta considera intemeiat motivul respectiv, ea va dispune aminarea sedintei.Cind motivele sunt
apreciate de instanta k fiind nejustificate si participantul nu cere examinarea pricinii in lipsa lui, atunci
efectele sunt diferite in dependenta de obligatiile si interesele acestora.In cazul in care reclamantul citat legal
nu se prezinta in sedinta de judecata, nu expune motivele neprezentarii sau sunt considerate de instanta k
neintemeiate si daca reclamantul nu solicita solutionarea cauzei in lipsa sa,iar piritul nu solicita examinarea
pricinii in fond,cererea de chemare in judecata va fi scoasa de pe rol,cu conditia ca prin acest act procedural
nu se incalca drepturile altor participanti la proces.Atunci cind nu se prezinta intervenientul principal sau
coreclamantul facultativ,se vor aplica regulile ca si pt reclamant.Coreclamantul obligatoriu daca nu se prezinta
in sedinta fara sa comunice motive sau motivele sunt neintemeiate atunci cererea coreclamantului oblligatoriu
va fi scoasa de pe rol.Dacă pîrîtul, înştiinţat legal despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, nu s-a prezentat
în judecată şi nu a comunicat instanţei motivul neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de instanţă ca
fiind neîntemeiate, sau dacă pîrîtul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, instanţa o examinează în lipsa
acestuia.
Dacă reclamantul şi pîrîtul nu s-au prezentat în judecată din motive neîntemeiate şi dacă nici una din părţi nu
a cerut examinarea pricinii în absenţa sa, instanţa amînă procesul. Neprezentarea repetată aduce la scoaterea
cererii de pe rol.
Neprezentarea în şedinţă de judecată a avocatului (reprezentantului) sau a celui care acordă asistenţă părţii,
sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului
la proces, instanţa poate amîna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a
reprezentantului acestuia.Neprezentarea în şedinţă de judecată a reprezentantului, sau a unui alt participant la
proces nu împiedică examinarea pricinii. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanţa poate
amîna o singură dată judecarea pricinii din cauza neprezentării motivate a reprezentantului acestuia.
În cazul neprezentării nemotivate în şedinţă de judecată a avocatului sau a unui alt reprezentant, nerespectării
îndatoririlor lor legale, dacă în acest mod s-a amînat judecarea pricinii, instanţa poate obliga vinovatul, la
cererea părţii interesate, să repare prejudiciul cauzat prin amînarea procesului.
În cazul neprezentării în şedinţă de judecată a martorului, expertului, specialistului sau interpretului, instanţa
judecătorească, după ce ascultă opiniile participanţilor la proces despre posibilitatea examinării pricinii în
absenţa părţilor enumerate, pronunţă o încheiere privind prelungirea dezbaterilor judiciare sau amînarea
procesului.Dacă nu s-au prezentat în şedinţă de judecată din motive considerate de instanţă ca fiind
neîntemeiate, martorul, expertul, specialistul şi interpretul, citaţi legal, pot fi supuşi unei amenzi de pînă la 10
unităţi convenţionale. În cazul neprezentării nemotivate a martorului după cea de-a doua citare, instanţa
judecătorească poate ordona aducerea lui forţată şi, la cererea părţii interesate, îl poate obliga la reparaţia
prejudiciului cauzat prin amînarea şedinţei de judecată.
2. Comparati actele procesuale ale instantei in caz de neprezentare a reclamantului sedinta de judecata si
in caz de neprezentare a piritului.
In primul rind trebuie sa precizam ca importanta acestor persoane in proces este justificata prin drepturile ce
sunt aparate si obligatiile ce necesita a fi indeplinite pentru a fi solutionat conflictul dintre ele. Dacă
reclamantul, înştiinţat legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu s-a prezentat în judecată şi nu a comunicat
instanţei motivul neprezentării sau dacă motivele sînt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau dacă
reclamantul nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, iar pîrîtul nu cere soluţionarea pricinii în fond,
instanţa scoate cererea de pe rol printr-o incheiere judecatoreasca dacă prin acest act procedural nu se încalcă
dreptul altor participanţi la proces.In cazul in care piritul instiintat legal nu se prezinta in instanta si nu
comunica motivele neprezentarii sau acestea nu sunt justificate si nu a cerut sa fie examinta cauza in lipsa
lui,atunci instanta va examina pricina in lipsa acestuia.
3.Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta in urmatoarele situatii:

a)avocatul reclamantului nu s-a pezentat in sedinta, fara a aduce la cunostinta instantei motivatia
-Daca partile solicita,instanta poate amina o singura data judecarea pricinii,in caz contrar va fi examinata
cauza in lipsa acestuia.
b)intervenientul principal nu s-a prezentat repetat in sedinta din motive necunoscute-
Cererea intervenientului va fi scoasa de pe rol.
c)reclamantul citat lega; nu s-a prezentat la proces si nu a comunicat instantei motivele neprezentarii-
Instanta amina procesul iar la neprezentarea repetata scoate cererea de pe rol daca acest act procedural nu
incalca drepturile altor participanti.
SUBIECT 2:Recursul impotriva incheierilor primei instante
1. Caracterizati recursul impotriva incheierilor primei instante drept cale de atac.
Instantele judecatoresti emit incheieri in urma examinarii cauzei,conditie indispensabila fiind ca acestea sa fie
legale si intemeiate.Oferirea dreptului de a ataca cu recurs separat toate incheierile primei instante ar duce la
tergiversarea examinarii pricinii in fond.Insa unele incheieri ale primei instante au o relevanta sporita pt
participanti la proces si interzicerea atacarii lor cu recurs,separat de hotarire ar duce la incalcarea intereselor
legitime ale participantilor la proces.Astfel,CPP prevede diferite modalitati de atacare a incheierilo primei
instante,in dependenta de rolul procesual:
a)atacarea incheierilor cu recurs,separat de hotarire;
b)atacarea incheierilor odata cu hotarirea.
Art.423 stipuleaza ca incheierile primei instante pot fi atacate cu recurs,separat de hotarire in 2 cazuri:
1.in cazurile expres prevazute de lege;2.cind incheierea nu permite desfasurarea de mai departe a procesului.
Posibilitatea expresa in lege privind recursul impotriva inchierii primei instante exista in urmatoarele
cazuri:stramutarea pricinii dispusa de instanta care judeca pricina in fond ;respingerea cererii persoanei
interesate de a fi admisa in calitate de participant in cazul coparticiparii obligatorii;refuzul examinarii
concomitente a actiunii intervenientului principal si a actiunii principale;introducerea in proces a
intervenientului accesoriu;cheltuieli de judecata;respingerea cererii de repunere in termen;respingerea cu
privire la asigurarea probelor:refuzul de a primi cererea de chemare in judecata;restituirea acestei
cereri;asigurarea actiunii;cererea de corectare a greselilor din hotarire;incetarea procesului;scoaterea cererii de
pe rol;
Cu recurs separat de hotarire mai pot fi atacate si inccheierile emise de instantele judecatoresti in faza
executarii silite a hotaririlor, cum ar fi cele cu privire la:refuzul de a elibera duplicatului titlului executoriu
;admiterea succesiunii in drepturi;controlul legalitatii actelor executorului judecatoresc; cautarea sau refuzul
de a da debitorul in cautare;suspendarea executarii documentului executoriu.
Nu pot fi atacate separat de hotarire urmatoarele incheieri:stramutarea pricinii dispusa de instanta ierarhic
superioara celei care judeca pricina in fond;recuzare;admiterea coparticiparii facultative;repunerea in
termen;efectuarea expertizei.De asemenea, nu se ataca separat incheierile privind pregatirea pricinii pt
dezbateri,aminarea procesului,aminarea procesului etc.
Recursurile impotriva incheierilor emise in prima instanta se examineaza de instantele ierarhic superioare.
2. Comparati categoriile de incheieri judecatoresti in functie de posibilitatea de atacare a acestora.

Incheierile primei instante pot fi clasificate in dependenta de posibilitatea de atac in urmatoarele categorii:
a)atacarea incheierilor cu recurs,separat de hotarire;b)atacarea incheierilor odata cu hotarirea. Evidentiind mai
sus criteriul care permit recursul incheierii primei instante putem deduce ca prin aceasta actiune participantii
pot sa-si apere mai efectiv drepturile si interesele.Astfel legea prevede expres cazurile in care este posibil
recurs fata de aceste incheieri,considerind ca participantul are dreptul sa innainteze recurs daca considera ca ia
fost incalcat vreun drept.Exista cazuri cind incheieri nu permite desfasurarea procesului si ar fi nevoie de atac
asupra acestor inchieri ce impiedica solutionarea cauzei.Legiuitorul permite recurs neseparat de hotarie fata
de incheierile primei instante deoarece puterea hotariri demonstreaza obligativitate maxima datorita
importantei acesteia.Drept exemplu poate servi cazul aminarii procesului.Exista o justificare pentru a nu
permite asta fiindca instanta analizind situatia poate decide concret motivul intervenit ce face sa se amine
procesul(insuficienta probelor,neprezentarea participatilor).Deci, participantii nu pot pune la indoiala decizia
instantei.Pregatirea pentru dezbateri judiciare este o faza importanta si nu trebuie sa fie admisa posibilitatea de
atac separat de hotarire fiindca asta ar prelungi solutionarea pricinii.Cit priveste recursul impotriva incheierilor
primei instante separat de hotarire trebuie de mentionat ca posibilitatea aceasta este oferita in cazurile in care
rorlul lor procesual nu este atit de sporit insa permit participantilor sa innainteze pretentii asupra deciziilor
respective.In aceasta categorie se pot include:cheltuieli de judecata,stramutarea pricinii dispusa de instanta
care judeca in fond,restituirea cererii,asigurarae cererii,suspendarea procesului etc.Aceasta clasificare a fost
efectuata cu scopul evidentierii rolului preponderent al unor incheieri in raport cu altele,de o importanta mai
mica.
3. Argumentati care este modalitatea de atacare a incheierilor privind:

a)scoaterea cererii de pe rol- Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care:
a) reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare
prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară;
b) cererea a fost depusă de o persoană incapabilă;
c) cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită;
d) litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs de judecată
la aceeaşi instanţă sau la o alta;
e) părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală, iar pînă la
examinarea pricinii în fond, pîrîtul a ridicat obiecţii împotriva soluţionării litigiului în judecată;
f) părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au solicitat
examinarea pricinii în absenţa lor;
g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat instanţei motivele
neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea
pricinii în absenţa sa, iar pîrîtul nu solicită soluţionarea pricinii în fond;
h) soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul sarcinii ei sau în
decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită reclamantului de către judecător;
i) persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.72 alin.(2) şi art.73
alin.(3), nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să intervină în proces în calitate de reclamant;
j) persoanele indicate la art.72 şi 73 au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a preluat acţiunea nu a
plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă;
k) instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în termenul stabilit de
instanţă;
l) la examinarea pricinii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de competenţa
instanţelor judecătoreşti;
m) în alte cazuri prevăzute de lege.
În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere judecătorească. în ea instanţa indică
modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la art.267. Încheierea judecătorească privind scoaterea
cererii de pe rol se supune recursului. După înlăturarea circumstanţelor care duc la scoaterea cererii de pe rol,
persoana interesată poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale. La cererea
reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise în
temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţă
de judecată şi a înştiinţării instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol
poate fi atacată cu recurs.
b)stramutarea pricinii- Pricina pe care instanţa a reţinut-o spre judecare, cu respectarea normelor de
competenţă, se soluţionează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de
competenţa unei alte instanţe
Instanţa strămută pricina la o altă instanţă dacă:
a) pîrîtul al cărui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strămutarea pricinii la instanţa de la
domiciliul sau locul de aflare al său
b) pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu încălcarea normelor de
competenţă jurisdicţională;
c) ambele părţi solicită strămutarea pricinii la instanţa de la locul aflării majorităţii probelor;
d) din motivul recuzării (abţinerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive
întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă;
e) există motive pentru măsuri de securitate publică;
f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele pricinii sau de calitatea
participanţilor la proces;
g) în circumstanţe excepţionale, instanţa competentă să judece pricina nu poate funcţiona timp îndelungat.
Strămutarea pricinii de la o instanţă la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) şi c) se face în temeiul
unei încheieri motivate a instanţei în care este intentat procesul. Încheierea de strămutare a pricinii poate fi
atacată cu recurs.
Strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) şi g) se efectuează de către instanţa ierarhic
superioară, a cărei încheiere este irevocabilă şi nu este susceptibilă de recurs.Instanţa este obligată să remită
instanţei competente dosarul în termen de 5 zile de la data la care încheierea de strămutare a pricinii devine
irevocabilă.
Actele procedurale îndeplinite de instanţa care a intentat procesul anterior strămutării pricinii au efect juridic
în măsura în care noua instanţă consideră că nu este necesară modificarea lor.
c)aplicarea amenzii judiciare- Aplicarea amenzii se stabileşte prin încheiere judecătorească executorie în
şedinţa în care se examinează pricina, la judecarea căreia s-au comis încălcări procedurale, precum şi în
şedinţă aparte, cu înştiinţarea persoanelor interesate, a căror neprezentare nu exclude sancţionarea vinovaţilor.
În cazul în care aplicarea amenzii este examinată în lipsa persoanelor vinovate, celor sancţionaţi li se va
comunica încheierea judecătorească.
Persoana sancţionată prin încheiere judecătorească cu amendă poate depune în aceeaşi instanţă cerere de
reexaminare a încheierii în vederea anulării ori reducerii amenzii. Cererea se depune în termen de 15 zile de la
data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei. Cererea se examinează în şedinţă de
judecată cu citarea persoanelor interesate, a căror neprezentare nu împiedică examinarea. Cererea se
soluţionează prin încheiere, emisă în camera de deliberare, care poate fi atacată cu recurs
Testul Nr. 13
SUBIECTUL 1:Efectele juridice ale hotaririi ramase definitive (irevocabile)
1. Indicati esenta puterii lucrului judecat prin prisma efectelor juridice ale hotaririi ramase
definitive(irevocabile).
Principiul securitatii si stabilitatii raporturilor juridice impune respectarea puterii lucrului judecat al hotaririi
judecatoresti irevocabile.CEDO indicind in repetate rinduri ca Solutia definitive a oricarui litigiu nu trebuie
rediscutata, exceptie de la acst principiu poate fi facuta doar in cazurile in care reexaminarea este necesara in
virtutea circumstantelor fundamentale si obligatorii.
Hotaririle judecatoreti se bucura de esenta lucrului judecat ->insemnind ca ceea ce s-a decis printro hotarire
judecatoreasca exprima adevarul si ca acest adevar nu poate fi contrazis printr-o noua hotarire pronuntata in
aceiasi cauza , pentru acelasi obiect si intre acelasi parti in aceiasi calitate.Efectele lucrului judecat pot fi
private din doua puncte de vedere:a instantei care a pronuntat hotarirea si al partilor intre care s-a purtat
litigiul.Efectele lucruli judecat ale hotaririi irevocabile pot fi sterse ca urmare a exercitarii impotriva acestor
hotariri a cailor de atac extraordinare :revizuirea sau recursul in interesul legii.Dar exista si hotariri
judecatoresti care datorita naturii lor special , desi sunt definitive si irevocabile , produc efecte provizorii
putind fi desfiintate pe calea unei actiuni simple , de catre instant de drept comun. De ex. hotaririle date in
materie de pensie de intretinere< de incredintare a copiilor minori parintilor in caz de divort;de punere sub
interdictie; ordonantele presedintelui etc. Puterea lucrului judecat dureaza in cadrul acestor hotariri atit timp
cit imprejurarile care au stat la baza stabilirii lor, ramin neschimbate.Obiectul revizuirii conform art 446 CPC
Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, încheierile şi deciziile irevocabile ale tuturor instanţelor
judecătoreşti.Conform art 449 CPC sunt stabilite temeiuri de declarare a revizurii, revizuirea hotaririi
irevocabile poate afecta stabilirea raporturilor juridice prodicind efecte grave pentru parti:
Puterea lucrului judecat produce urmatoarele efecte:
A. Exclusivitate-imposibilitatea adresarii repetate in judecata a acelorasiparti, cu aceiasi actiune,avind
acelasi obiect si temeiuri art.169 alin.1 lit b si art265 lit b CPC
B. PREJUDICIALITATE-ART.123 alin 2 si art. 254 alin 3 CPC - Faptele stabilite printr-o hotărîre
judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în
instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din
nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.
După ce hotărîrea rămîne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor
în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei,
nici să contesteze în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea judecătorească
irevocabilă.Prejudiciabilitatea are limite subiective(cer ca acest effect juridic sa se produca prin
participarea la un alt process a acelorasi persoane) si limiteleobiective(se refera la examinarea in cadrul
altui process a acelorasi fapte si raporturi juridice in privinta carora a fost emisa déjà o hotarire
irevocabila). Respectarea prejudicialitatii contribuie la ezcluderea posibilitatiipronuntarii hot.
Contradictorii.Hotarirea judecatoreasca nu va avea puterea lucrului judecat in cadrul examinarii
actiunii in regres daca partea interesata nu a atras in process intervenentul accesoriu.
C. Obligativitate-se extinde asupra participantilor la process ,acestia trebuie sa-si conformeze conduit
dupa cum autoritatea judecatoreasca s-a expus in hotarire.tertele persoane nu sint in drept sa
intreprinda acte de natura care ar contravene hotaririi judecatoresti, ceea ce in esenta constituie respect
fata de autoritatea judecatoreasca.
D. EXECUTORIALITATEA-posibilitatea dea pune in executarea silita hotarirea pronuntata de catre
instant dac ea nu se executa benevol, conform art.255 CPC Hotărîrea judecătorească se execută, în
modul stabilit de lege, după ce rămîne definitivă, cu excepţia cazurilor de executare imediată după
pronunţare.Caracterul executoriu al hotaririi a hotaririlor definitive nu este absolute din cauza
caracterului suspensiv al recursului impotriva hotaririlor date fara drept de apel art.403 CPCsi al
caracterului conditionat suspensiv a recursului impotriva deciziilor date in apel art435 CPCIn pricinele
patrimoniale instant investita cu judecarea recursului este en drept sa dispuna suspendarea executarii
hotaririi atacate cu recurs daca recurentul a depus cautiunea,in pricinele nepatrimoniale executrea
hotaririi poate fi suspendatala cererea motivate a recurentului.
2. Deduceti momentul devenirii hotaririi judecatoresti definitive si irevocabile.
Conform art 254 CPC Hotărîrile judecătoreşti definitive şi irevocabile
 Rămîn definitive hotărîrile judecătoreşti:
a) emise în primă instanţă fără drept de apel;
b) emise în primă instanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel, în cazul în care apelul este
respins;
c) emise în apel prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
Rămîn irevocabile hotărîrile judecătoreşti:
a) emise în primă instanţă, după expirarea termenului de atac;
b) emise în primă instanţă, atacate în apel sau recurs, după examinarea pricinii în recurs, în cazul în care
recursul este respins;
c) emise în recurs, prin care s-a rezolvat fondul cauzei.
 După ce hotărîrea rămîne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor
în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei,
nici să contesteze în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea judecătorească
irevocabilă.
 Hotărîrea judecătorească irevocabilă este obligatorie pentru persoana în al cărei interes a fost pornit
procesul de către organele şi persoanele specificate la art.7 alin.(2).
 Dacă pîrîtul este obligat, prin hotărîre definitivă, să efectueze plăţi periodice şi dacă se schimbă
circumstanţele care influenţează determinarea cuantumului obligaţiilor de plată sau durata lor, fiecare
parte este în drept să depună o nouă cerere în judecată şi să solicite schimbarea cuantumului
obligaţiilor de plată sau a termenului lor, înaintînd o nouă acţiune.
In concluzie putem sa mentionam
3. Argumentati caracterul (nedefinitiv, definitive sau irevocabil)ale hotariririlor mentionate:

a) Hotarirea primei instante care a fost mentinuta si de catre CSJ ca instant de recurs- este hotarire
irevocabile de la pronuntare, neputind fi contestate nici cu apel nici cu recurs, fiind neanulabile, ea
obtinind puterea lucrului judecat.
b) Hotarirea emisa in prima instanat succesibila de apel,pina la expirarea termenului de atac –
hotarirea este nedefinitiva deoarece sunt sucetibile de atac cu apel
c) Hotarirea emisa in prima instant, fara dreptul de apel-hotarirea este definitiva deoarece
participantii la proces nu mai dreptul de a cere redjudecarea fondului pricinii civile respective art 254
CPC a) emise în primă instanţă fără drept de apel;
SUBIECTUL 2:Notiune si esenta procedurii in ordonanata(procedura simplificata)
1. Enumerati categoriile de pretentii in al caror temei se elibereaza ordonanata judecatoreasca.
Lista pretentiilor in ale caror temeiuri se elibereaza in ordonantafixate in art. 345CPC poarta un caracter
exhaustive si nu poate fi supusa unei interpretari extensive.
Potrivit art. 345 CPC ordonanta judecatoreasca se emite in cazul in care:
a) Pretentia deriva dintr-un act juridic autentificat notarial-se au in vedere doar conventiile
legalizate pe cale notariala legate de incasarea unor sume de bani,de restituirea sau transmiterea
unor bunuri mobiliare, ci nu vizeaza bunurile imobiliare.Pentru eliberarea ordonante se prezinta
copia actului juridic autentificat notaria, iar daca acesta urmeaza a fi inregistrat, se prezinta si
dovada inregistrarii actului respective in organelle competente.
b) Pretentia rezulta dintr-un act juridic incheiat printr-un inscris simplu, iar legea nu dispune altfel-este
de mentinut ca se au in vedere
c) Pretentia este intemeiata pe protestul cambiei in neachitarea , neacceptarea sau ndatarea
acceptului,autentificat notarial.
d) Pretentia ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea
paternităţii, contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane
interesate;
e) Pretentia urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar neplătite salariatului;
f) Pretentia este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor
judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pîrîtului sau debitorului ori bunurilor
lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de
păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă;
g) Pretentia rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri;
h) Pretentia rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă;
i) Pretentia decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social;
j) Pretentia rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat;
k) Pretentia rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală.
2. Comparati particularitatile procedurii in ordonanta(procedura simplificata)in raport cu procedura

in actiunea civila.
Din prevederile CPC Procedura speciala face parte din procedurile neconticioase,spre deosebire de procedura
in actiunea civila care fac parte di procedura contencioasa.
Procedura in actiunea civila este procedura in care se adreseaza in instant de judecata cu privire la examinarea
intr-o anumiat ordine procesuala a pretentiilor material-juridice ale unei persoane fata de alta,care rezulta din
raportul material litigious,iar procedura in ordonanta este o forma specifica de aparare a dr. si intereselor
creditorului ce se bazeaza pe acte incontestabile cu privire la obligatiile debitorului pe care nu le executa in
mod evident.APlicabilitatea procedurii in ordonanta este conditionata de natura specifica a pretentiilor
material juridice inaintate de catre creditor aceste fiind expres prevazute in art 345.CPC ,insa aplicabilitatea
procedurii in actiunea civila este conditionata de natura juridical a pretentiilor material-juridic a reclamantului
fata de pirit, concretizate in cererea de chemare In judecat ,care rtezulta din raportul material litigios ,
temeinicia careia instant dee judecata trebuie sa o verifice si sadopta o hotarire in acest sens.Premisa pentru
solutionarea pricinii in ordine procedurii in ordonanta o constituie detinerea de catre creditor a unor probe
scrise cerute de lege sau cu o inalta putere probatorie .Procedura in ordonanta rezulta din raporturi care apar in
legatura cu incasarea sumelor banesti sau revendicarea de bunuri mobiliare, procedura in actiunea civila
rezulta din anumite fapte juridice care apar in legatura cu incheierea unui contract, inregistrarea casatoriei,
cauzarea prejudiciului, concidierea.In cazul procedurii in actiunii civile exista solutionarea prealabila a cauzei
pe cale extrajudiciarain cazul litigiilor de munca ,de conticios administrative,etc., insa I procedura in
ordonanta nu este prezenta solutionarea litigiului pe cale extrajudiciara.Partile in procedura in ordonanta sint
numite creditor si debitor,iar ina cazul actiunii civile partile sunt numite reclamant si pirit.Incazul procedurii
in ordonanta ,ordonanta judecatoreasca se pronunta de catre judecator dupa examinarea materialelor din dosar,
fara citarea partilor pentru explicatii, fara dezbateri judiciare, fara cercetarea depozitiilor martorilor si fara
intocmirea unui proces verbal, insa in actiunea civila hotarirea se pronunta de catre judecator cu citarea
partilor pentru explicatii, cu dezbateri judiciare, cu cercetarea depozitiilor martorilor si cu intocmirea unui
proces verbal.
3. Indicati argumentat actiunile judecatoresti la primirea ceririi de eliberare a ordonantei judecatoresti

in urmatoarea situatie:
a) Se cere incasarea pensiei de intretinere pentru un copil major inapt de munca-Art 74 cod
de starea familiei Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care
necesită sprijin material. Modul de plată a pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat
între părinţi sau între părinţi şi copilul major inapt de muncă. Dacă lipseşte un atare contract şi părinţii nu
participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia
dintre părinţi, a tutorelui copilului sau a autorităţii tutelare.
Art78 cod familiei Părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin
material. În caz de litigii privind achitarea pensiei de întreţinere, instanţa judecătorească stabileşte cuantumul
acesteia pentru copiii majori inapţi de muncă într-o sumă bănească fixă plătită lunar, ţinîndu-se cont materială
şi familială, de alte circumstanţe importante.
b) Lipseste documentele care confirma cererea creditorului- In cazul in care legea prevede depunerea
cererii de eliberare a ordonantei judecatoresti dupa respectarea procedurii prealabile, creditorul va
prezenta probe care vor confirma respectarea procedurii prealabile.
Drept dovada de respectare a procedurii prealabile de catre autoritatea fiscala va fi prezentarea urmatoarelor
inscrisuri:
- avizul despre necesitatea stingerii obligatiei fiscale, expediat contribuabilului pe un formular tipizat pina la
expirarea termenului de stingere a obligatiei fiscale;
- hotarirea autoritatii de executare silita a obligatiei fiscale in cazul neonorarii benevole;
- dispozitia incaso trezoreriala remisa de institutia financiara organului fiscal cu mentiunea despre lipsa totala
sau partiala a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (in cazul existentei contului);
- actul intocmit de catre functionarul fiscal, prin care se confirma ca contribuabilul nu permite accesul in
domiciliul sau resedinta sa pentru a i se sechestra bunurile.
c)Lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului-nu se va elibera ordonanta judecatoreasca

deoarece lipseste imputernicirile reprezentantului creditorului, si pretentia nu deriva dintr-un act juridic
autentificat notarial mentionate acesta in HOTARIREA PLENULUI CURTII SUPREME DE JUSTITIE A
REPUBLICII MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce vizeaza procedura de eliberare a ordonantelor
judecatoresti nr.18 din 31.05.2004. In cazul depunerii cererii de catre reprezentantul creditorului, la cerere se
anexeaza documentul care atesta imputernicirile reprezentantului, autentificat in modul stabilit de lege.
Testul Nr. 14
1. TEMEIURILE SI PROCEDURA EMITERII HOTARIRII SUPLIMENTARE IN PRIMA

INSTANTA
1.1 Expuneti metodele de corectare a deficientelor Hot Jud de catre instant care a pronuntat-o.
După pronunţarea hotărîrii, instanţa care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice.
Instanta de judecata care a pronuntat hot o poate rectifica:
- indreptarea erorilor materiale si de calcul evidente;
- explicarea hotaririi;
- emiterea hotaririi suplimentare
Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Participanţilor la
proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea
corectării greşelilor.
Încheierea prin care instanţa judecătorească se pronunţă asupra cererii poate fi atacată cu recurs.

1.2 Deduceti temeiurile si procedura emiterii Hot suplimentare in prima instanta.
Instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o
hotărîre suplimentară dacă(TEMEIURILE):
a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au
dat explicaţii;
b) rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise
sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească;
c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra
cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de
judecată a căror compensare li se cuvine(regretabil ca este omis interpretul).
Problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărîrii.
Instanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată, hotărîrea suplimentară, care poate fi atacată în ordinea
stabilită de prezentul cod. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor
însă nu împiedică examinarea problemei.
Cererea de adoptare a unei hotărîri suplimentare nu se impune cu taxă de stat. Încheierea
judecătorească de respingere a cererii de emitere a unei hotărîri suplimentare se supune recursului.( legea nu
stabileste termen in care instanta ar putea fi sesizata de a corecta greselile din hotarire, pe cind explicarea Hot
este admisibila daca aceasta nu a fost executata si nu a expirat termenul de executare silita.
1.3 Explicati argumentat in fiecare din cazurile mentionate daca instant care a pronuntat Hot poate sau
nu sa emita o Hot Supl:
a. Instanta nu s-a pronuntat asupra pretentiilor tuturor coreclamantilor care au participat efectiv in cadrul
dezbaterilor judiciarei- chiar si atunci cind in cerere sunt mai multe pretentii adresate piritului, dar pe
parcursul examinarii pricinii coreclamantul nu a dat explicatii si a dovedit unele dintre pretentiile sale, instanta
trebuie in Hot suplim sa se pronunte asupra lor;
b. Instanta nu s-a expus asupra compensarii cheltuielilor de asistenta juridica suportate de catre piritul care a
cistigat procesul- Daca piritul a solicitat compensarea cheltuielilor de asistenta juridica, Instanţa
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză
cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.
Cheltuielile menţionate se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în
judecată de un avocat.
În cazul în care partea care a cîştigat procesul a beneficiat de asistenţă juridică calificată garantată de stat,
plata cheltuielilor de acordare a asistenţei juridice calificate revine părţii care a pierdut procesul. Sumele
respective se transferă în contul oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată
de Stat( Art 96 CPCivila).
c. La adoptarea Hot a fost enumerate incomplet bunurile care urmeaza a fi partaje intre fostii soti- Instanta
care a solutionat pricina civila( Hotarirea fiind incompleta) trebuie sa indice clar intro Hot suplim ce bunuri
iau fost adjudecate piritului care urmeaza sa fie partajate intre fosti soti.
2. Notiunea si esenta procedurii ce rezulta din pricinile juridico-publice;

2.1. Definiti esenta procedurii ce rezulta din pricinile jur-polit.
Procedura ce rezulta din pricinile juridico-publice(Contenciosul administrativ) este o forma de aparare
judiciara a drepturiloe si libertatilor persoanelor impotriva abuzurilor comise de organele autorit publice si a
functionarilor publici din cadrul acestor organe.
Art 1 L cu pr la contencios administrat. Scopul contenciosului administrativ
Contenciosul administrativ ca instituţie juridică are drept scop contracararea abuzurilor şi exceselor de
putere ale autorităţilor publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor
publice, asigurarea ordinii de drept.
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate
publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa
instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului
pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
2.2 Comparati particularitatile procedurii contenciosului administra in raport cu procedura in actiune

civila.
Actiunea Civila Contencios Administrativ
1. Pozitia de egalitate a partilor Pozitia de Subordonarea( una dintre parti
obligatoriu o Autoritate publica, functionar
public
2. Se achita taxa de stat 3% din valoarea Nu se achita taxa de stat
actiunii( Act patrimoniala)
Prevazut in Legea privind taxa de stat( act
nepatrim)
3. Probeaza acel care invoca petitii Probeaza Autoritate publica, functionar
public.
4. Calea de atac- Apel Recus
5. Hot nedefinitiva Hot definitiva din momentul pronuntarii
primei instante.Hot trebuie sa fie pub in act
normativ
2.3 Indicati argumentat actiunile judecatorului in urmatoarele cazuri:
a. In procesul privind anularea Deciziei comisiei de licentiere reclamantul nu s-a prezentat in sedinta de
judecata fara a invoca careva motive ale absentei sale- neprezentarea la sedinta de judecata, fara motive
temeinic justificate, a reclamantului si/sau a reprezentantului lui nu impiedica examinarea cererii, iar in cazul
in care este imposibil a judeca cauza in lipsa reclamantului, instanta de judecata va scoate cererea de pe rol;
b. In judecatoria economica de circumscriptie Chisinau a fost contestat refuzul notarului de a autentifica
modificarile in statutul SRL “ONix” cu privire la component fondatorilor- Judecatorul va restitui cererea de
chemare in judecata dacă pricina nu este de competenţa instanţei respectiv. Cererea de chemare în judecată se
restituie printr-o încheiere motivată, în care judecătorul indică instanţa unde trebuie să se adreseze
reclamantu(judecatoria de fond);
Articolul 7. Competenţa judecătoriilor L Contencios administrativ
(4) Judecătoriile judecă litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a îndeplini anumite acte
notariale, precum şi verifică legalitatea actelor notariale îndeplinite, cu excepţia cazurilor cînd între persoanele
interesate apare un litigiu de drept privat ce decurge din actul notarial contestat, situaţie în care cauza se
examinează în ordinea acţiunii civile.
c. Reclamanta Macovei a solicitat anularea Deciziei Primariei Codru privind atribuirea lotului de teren din
momentul emiterii acesteia- actiunea va fi admisa si judecatorul va constata circumstantele cauzei;
Testul Nr. 15
Sub 1: Procedura de incuviintare a adoptiei;

1.1 Enumerati actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii de incuviintare a adoptiei
pentru dezbateri judiciare.
La cererea de adopţie se anexează :
a) copia de pe certificatul de naştere al adoptatorului, în cazul adopţiei de că tre o persoană
necă să torită ;
b) copia de pe certificatul de că să torie al adoptatorilor, în cazul adopţiei de că tre persoane că să torite;
c) consimţă mîntul scris al celuilalt soţ sau înscrisul care confirmă divorţul şi faptul că foştii soţi nu
convieţuiesc cel puţin un an, în cazul adopţiei de că tre un soţ. Dacă anexarea unui astfel de act este
imposibilă , în cerere se indică dovezile care confirmă faptul;
d) adeverinţa de să nă tate a adoptatorilor;
e) certificatul de la locul de muncă al adoptatorului despre funcţia deţinută şi cuantumul salariului
sau copia de pe declaraţia veniturilor sau un alt act similar;
f) copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul de folosinţă sau dreptul de proprietate
al adoptatorului asupra unui spaţiu locativ.
Instanţa judecă torească poate reclama, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, şi alte
documente admise de lege, inclusiv cazierul judiciar.
1.2 Identicati procedura de examinare a pricinilor cu privire la incuviintarea adoptiei;

În cadrul pregă tirii pricinii pentru dezbateri judiciare, judecă torul emite o încheiere prin care
expediază copiile de pe cererea de adopţie şi actele anexate organului de tutelă şi curatelă de la
domiciliul (locul de aflare) al copilului, obligînd organul să prezinte în judecată un aviz asupra
caracterului raţional al adopţiei şi corespunderii acesteia interesului copilului. Prin încheiere,
procesul se suspendă pînă la primirea avizului organului de tutelă şi curatelă .
Organul de tutelă şi curatelă prezintă în judecată avizul cu urmă toarele anexe:
a) avizul organului de tutelă şi curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de la domiciliul
adoptatorilor asupra rezultatelor examină rii condiţiilor de trai ale adoptatorilor;
b) avizul organului de tutelă şi curatelă de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau de la domiciliul
adoptatorilor asupra rezultatelor verifică rii piedicilor din calea încuviinţă rii adopţiei, posibilită ţii de a fi
adoptator şi corespunderii adopţiei intereselor copilului;
c) copia de pe certificatul de naştere al copilului, autentificată în modul stabilit de lege;
d) adeverinţa medicală privind starea de să nă tate, dezvoltarea fizică şi mentală a copilului;
e) consimţă mîntul scris al copilului, dacă acesta a împlinit vîrsta de 10 ani, precum şi consimţă mîntul la
o eventuală schimbare a numelui la înscrierea adoptatorilor în calitate de pă rinţi ai să i (cu excepţia
cazurilor cînd consimţă mîntul, conform legii, nu se cere);
f) acordul scris al pă rinţilor la adopţia copilului, cu excepţia cazurilor prevă zute la art.125 din Codul
familiei;
g) consimţă mîntul scris la adopţie al tutorelui (curatorului), al pă rinţilor adoptivi, al conducă torului
instituţiei în care este internat copilul ră mas fă ră ocrotire pă rintească ;
h) documentul ce confirmă că la banca de scont statală a datelor despre copiii ră maşi fă ră ocrotire
pă rintească există informaţii despre copilul ce se adoptă , precum şi documentele ce atestă
imposibilitatea plasă rii lui, pentru educaţie, într-o familie de cetă ţeni ai Republicii Moldova sau, pentru
adopţie, în familia rudelor lui, indiferent de cetă ţenia şi domiciliul acestora, în cazul adopţiei de că tre
cetă ţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în stră ină tate, de că tre cetă ţeni stră ini sau apatrizi care nu
sînt în raporturi de rudenie cu copilul.
Instanţa judecă torească poate cere şi alte date necesare soluţionă rii pricinii.
După ce primeşte avizul organului de tutelă şi curatelă , instanţa dispune, printr-o încheiere, reluarea
procesului, stabilind data examină rii pricinii în şedinţă de judecată , cu citarea participanţilor la proces,
precum şi a organului de tutelă şi curatelă .
Cererea de adopţie se examinează în şedinţă secretă cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a
reprezentantului organului de tutelă şi curatelă şi a copilului dacă acesta a împlinit vîrsta de 10 ani. În
proces pot fi atrase, după caz, şi alte persoane interesate de actul adopţiei.
Examinînd pricina în fond, instanţa judecă torească admite sau respinge cererea de adopţie. În cazul
admiterii cererii de adopţie, instanţa recunoaşte adopţia de că tre persoane concrete şi indică în
hotă rîre datele despre adoptat şi adoptatori, necesare înregistră rii adopţiei în organele de stare civilă .
Încuviinţînd adopţia, instanţa este în drept să nu satisfacă cererea adoptatorilor de a fi înscrişi în actul
de înregistrare a naşterii în calitate de pă rinţi şi nici de a schimba data şi locul de naştere a copilului.
La încuviinţarea adopţiei, drepturile şi obligaţiile reciproce ale adoptatorilor şi ale adoptatului iau
naştere de la data ră mînerii irevocabile a hotă rîrii judecă toreşti privind adopţia.
În 5 zile de la data ră mînerii irevocabile a hotă rîrii judecă toreşti privind adopţia, instanţa trimite
o copie autentificată de pe hotă rîre organului de stare civilă de la locul pronunţă rii hotă rîrii pentru a se
efectua înregistrarea de stat a adopţiei.
1.3 Argumentati instanta de judecata competent sa judece pricina in urmatoarele situatii:

a. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean al RM depusa de cetatenii RM, domiciliati in
tara- Judecă toria de la domiciliul (locul de aflare) al copilului sau, dacă este în interesul acestuia, de la
domiciliul lor;
b. cererea de incuviintare a adoptiei a unui copil cetatean RM depusa de cetateni straini- Curtea de apel
de la domiciliul (locul de aflare) al copilului.;
c. cererea de declarare a nulitatii adoptiei unui copil cetatean RM depusa de cetatenii RM, domiciliati in
strainatate- instanta de fond de la domiliul (la locul de aflare) al copilului..
2. Recursul impotriva deciziilor instantei de apel. Elementele recursului( subiectii, obiectul) si

instant competent sa judece recursul.
2.1Caracterizati recursul impotriva deciziilor instantei de apel drept cale de atac;
Cale extraordinara de atac,
O alta trasatura a recursului impotriva deciziilor instantei de apel- reprezinta o cale nedevolutiva de
atac care nu provoaca o rejudecare a fondului pricinii. Rolul nu este de a realiza o noua judecata in fond,
de a examina pricina sub toate aspectele, ci exlusiv de a asigura efectuarea unui control de legalitate a
deciziei atacate.
Recursul impotriva deciziilor instantei de apel vizeaza in exclusivitate legalitatea solutiei contestate.
Pă rţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încă lcarea
esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Recursul impotriva deciziilor instantei de apel, nu este suspensiv de executare(nu suspenda executarea
hotaririi). Este de natura de asigurarea protejarii intereselor partilor, in beneficiul careia a fost emisa
hot, impotriva abuzurilorpartii adverse care prin folosirea acestei cai ar putea urmari aminarea
nejustificata a executarii Hot. In acelasi timp protejeaza si interesele recurentului ce pot fi lezate prin
punerea in executare a unei hot ilegale.
Astfel, Recursul impotriva deciziilor instantei de apel reprezinta o cale de atac extraordinara , de
reformare, nedevolutiva si, de regula, nesuspensivade executare, prin care se exercita controlul de
legalitate asupra deciziilor pronuntate de instanta de apel.
2.2 Deduceti elementele recursului( subiecti, obiect) si instant competent sa judece recurs;
Obiectul recursului. Obiectul recursului îl constituie deciziile pronunţate de curţile de apel în
calitate de instanţă de apel(pot fi numai deciziile instantei de apel sau decizia instantei de apel si hotarirea
primei instante concomitent).
Încheierile date în apel pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepţia cazurilor cînd,
potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs şi cînd încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a
procesului.
Nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei căi de
atac, nici hotărîrile în a căror privinţă persoanele nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede
această cale de atac, sau în privinţa cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374.
Persoanele în drept să declare recurs:
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de
Instanţa competentă să examineze recursul. Examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor
de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie.
Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători desemnaţi de preşedintele
colegiului respectiv al Curţii Supreme de Justiţie.
Examinarea recursului admisibil se efectuează de colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, format
din 5 judecători, care se constituie de preşedintele sau, după caz, de vicepreşedintele Curţii Supreme de
Justiţie, de regulă din rîndul judecătorilor colegiului respectiv. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie,
preşedintele şi, după caz, vicepreşedintele colegiului respectiv sînt de drept preşedinţi ai colegiului lărgit. În
cazul în care aceştia sînt în imposibilitatea de a participa la judecarea cauzei, preşedintele sau vicepreşedintele
Curţii Supreme de Justiţie desemnează preşedintele colegiului lărgit.
2.3Argumentati cum trebuie sa procedeze instant de recurs in urmatoarele situatii:

a. cererea de recurs a fost depusa cu omiterea din motive intemeiate a termenului de 2 luni- instanta va
recunoaste inadmisibilitatea recursului art 433 lit B);
b. recurentul a solicitat eliberarea de plata taxei de stat- Art 438 CPCivila.
În cazul în care se solicită scutirea, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat (cu prezentarea documentelor
justificative), suspendarea executării hotărîrii atacate cu recurs sau aplicarea măsurilor de asigurare, cererea de
recurs nu se restituie, completul din trei judecători urmînd să se pronunţe, printr-o încheiere nesusceptibilă de
atac, asupra demersului înaintat.
Dacă demersul privind scutirea, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat a fost respins, se dispune,
printr-o încheiere nesusceptibilă de atac, de a nu da curs cererii, acordîndu-i-se recurentului un termen
rezonabil pentru achitarea taxei de stat. Dacă recurentul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea
judecătorească, recursul se consideră depus la data prezentării iniţiale. În caz contrar, cererea de recurs se
restituie recurentului.;
c. in calitate de temei al recursului se indica lipsa de probe in dovedirea circumstantelor considerate de
instant de fond si instant de apel ca fiind stabilite – inadmisibilitatea recursului art 438 lit a.
Testul Nr. 16
Sub 1: Notiunea de actiune civila. Elementele actiunii civile si importanta lor.

1.1 Formulati definitia actiunii civile.
1.2. Identificati elementele Actiunii Civile;
1.3 Determinati argumentat elementele actiunii civile in urmatoarele pricini:
a. Albu V a inaintat o cerere de chemare in judecata catre Negru I si Slutu O cu privire la repararea
prejudiciului material in valoare de 3500 lei si a prejudiciului moral in marime de 10.000 lei, cauzat in
legatura cu vatamarea integritatii corporale;
b. Fusu N si Croitoru M au inaintat o cerere de chemare de judecata catre SRL”struguras” cu privire la
contestarea concedierii ilegale, restabilirea la locul de munca, incasarea platilor salariale pentru absenta
fortata de la locul de munca si repararea prejudiciului moral, solicitind si atragerea in proces a
directorului intreprinderii Nacu I.
1.1 Actiunea civila- adresarea in instanta de judecata cu privire la examinarea intro anumita ordine
procesuala a pretentiilor material-juridice ale unei persoane fata de alta, care rezulta din raportul
material litigios.
1.2 Elementele A.C. constituie:

Obiectul- actiunii reprezinta pretentia material-juridica a reclamantului fata de pirit, concretizata in
cererea de chemare in judecata, care rezulta din raportul material litigios, temeinicia careia instanta de
judecata trebuie sa o verifice si sa adopte o hotarire in acest sens. (nu trebuie confundat cu bunurile
materiale. Ex casa de locuit) Ex obiect: pretentia de recunoastere dreptului de proprietate; partajul,
evacuarea uni locatar;
Temeiul actiunii civile reprezinta circumstantele de fapt si de drept din care rezulta si pe care se
intemeiaza pretentiile reclamantului fata de pirit. Faptele juridice din pretentiile reclamnatului
(incheierea unui contract, inregistrarea casatorie).
Continutul AC este format din actiunile instantei pe care le solicita reclamantul, Metodele de aparare a
dreptului prevazt Art 11 Cod Civil.
Articolul 11. Metodele de apă rare a drepturilor civile
Apă rarea dreptului civil se face prin:
a) recunoaşterea dreptului;
b) restabilirea situaţiei anterioare încă lcă rii dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă
dreptul sau se creează pericolul încă lcă rii lui;
c) recunoaşterea nulită ţii actului juridic;
d) declararea nulită ţii actului emis de o autoritate publică ;
e) impunerea la executarea obligaţiei în natură ;
f) autoapă rare;
g) repararea prejudiciilor;
h) încasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de că tre instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică ;
l) alte că i prevă zute de lege.
Partile AC- Subiect activ(a carui drept a fost incalcat) si Subiect Pasiv(cel care a atenat la exercitarea
normala a drept subiectiv)
Elementele actiunii sunt interdependente
1.3
A. Partile: Albu V- Subiect Activ); Negru I si Slutu O- sub pasiv;
Obiect- Repararea prejudiciului material si moral;
Temei- Vatamarea integritatii corporale( temei de fapt) Art 11 Codul civil lit g) repararea
prejudiciilor( temei de drept.
B. Partile: Fusu N si Croitoru M – subiect activ; SRL „struguras”, Nacu I- subiect pasiv;
Obiect: cerere de chemare de judecata cu privire la contestarea concedierii ilegale si repararea
prejudiciului moral;
Temei – concedierea ilegala restabilirea la locul de munca, incasarea platilor salariale pentru absenta
fortata de la locul de munca;
2. Pregatirea pricinii pentru dezbateri judiciare. Actele procedural ale partilor, judecatorului in
vederea pregatirii pricinii pt dezbateri judiciare.
2.1 Descrieti sarcinile pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare.
După ce primeşte cererea de chemare în judecată, judecătorul pregăteşte pricina pentru dezbateri judiciare,
pentru a asigura judecarea ei justă şi promptă. Pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru
orice pricină civilă şi are ca scop(SARCINILE):
a) precizarea legii care urmează a fi aplicată şi determinarea raporturilor juridice dintre părţi;
b) constatarea circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii;
c) stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor persoane;
d) prezentarea de probe.
2.2 Comparati actele procesuale pe care pot sa le execite participantii la process cu cele care
trebuie exercitate de instant de judecata.
Actele procesuale pe care le exercita participantii la proces:
- Acumularea, administrarea si prezentare probelor. Legea nu prevede expres obligatia partilor de asi
transmite reciproc probele care demonstreaza pretentiile si obiectiile lor. Comunicarea mutual atit a
materialului probant, cit si a actelor de procedura, partile, de obicei, o infaptuiesc prin intermediul
instantei de judecata( judecatorul trimite copiile piritului sau reclamantului). Legea permite
reprezentantilor partilor sa inmineze unul altuia actele de procedura judiciara contra semnatura.
-Asigurarea actiunii(AA). La cererea participanţilor la proces, judecătorul sau instanţa poate lua măsuri de
asigurare a acţiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului, în cazul în care neaplicarea măsurilor de
asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi judecătoreşti sau ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătoreşti.
- Actiunea reconvantionala. Pîrîtul este în drept să intenteze împotriva reclamantului o acţiune
reconvenţională pentru a fi judecată odată cu acţiunea iniţială. Legiuitorul admite 2 prescriptii contrare ce
reglemnteaza depunerea referintei:
A. In pricini complicate, judecat propune pîrîtului să prezinte în scris, la data fixată, o referinţă privind
acţiunea reclamantului, îi explică drepturile şi obligaţiile procedurale;
B.Depunerea referinţei este obligatorie.
Actele care trebuie exercitate de judecator:
- determinarea obiectului probatiunii pe pricina in cauza. Cheamă în judecată
reclamantul pentru a-l audia privitor la pretenţiile lui, îi explică drepturile şi obligaţiile procedurale; cheamă
în judecată pîrîtul pentru a-l audia privitor la circumstanţele pricinii, clarifică obiecţiile pe care le are
împotriva acţiunii şi probele prin care pot fi dovedite aceste obiecţii. Circumstanele care au importanta pt
solutionarea justa a pricinei sint determinate de Instant de jud pentru solutionarea justa a pricinii.
- Stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor persoane.
Identificarea concreta a participantilor la proces si clarificarea necesitatii implicarii in proces a subiectilor
conduc la adoptarea unei Hot legale. Componenta participantilor persoane care au interes material(pirit,
reclmant)+ procesual, pers care au interes procesual(procuror, Org autorit publice).
Pentru solutionarea justa si prompta a pricinii civile, jud urmeaza sa stabileasca si persoanele care pot
fi implicate pentru a contribui la infaptuirea justitiei(experti, martori..)
Judecatorul este obligat sa verifice formularea imputernicirilor care acorda reprezentatilor dreptul la
sav actelor de procedura. Instanta este in drept sa numeasca din oficiu partii reprezentant avocat.
Din oficiu, la cererea partilor la proces printr-o incheiere, judecatorul poate ordona expertiza pentru
elucidarea unor aspecte din domeniul stiintei, artei, tehnicei.
Judecatorul din oficiu ordona efectuarea expertizei in cazurile incuviintarii spitalizarii fortate,
tratamentului fortat, incuviintarii examenului psihiatric
- Prezentarea probelor. „Absenta unei probe, este egala cu absenta dreptului”. La cererea
participanţilor la proces, reclamă organizaţiilor şi persoanelor fizice probele necesare. Probele se adună şi se
prezintă de către părţi şi de alţi participanţi la proces. Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăţi,
instanţa poate contribui, la solicitarea părţilor şi altor participanţi la proces, la adunarea şi
prezentarea probelor necesare.
Instanţa judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părţilor şi altor participanţi la proces,
după caz, să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se
convinge de veridicitatea lor.
- Alte acte ar fi conexarea pretentiilor; judecatorul este obligat sa intreprinda masuri pt incheierea
tranzactiei de impacare intre parti/ sa propuna medierea; sa propuna solutionarea cauzei pe cale arbitrala.
- Fizarea termenului pt judecarea cauzei. Judecatorul pronunţă o încheiere prin care stabileşte
termenul de judecare a pricinii în şedinţă de judecată, notificînd părţilor şi altor participanţi la proces locul,
data şi ora şedinţei. Legea obliga judecatorul sa stabileasca termen pt judecare pricinii, luind in consideratie
opinia partilor
2.3 Argumentati care din actele enumerate mai jos pot fi efectuate de catre judecator in
faza pregatirii pricinii pentru dezbat judiciare:
A. Incheierea de a nu da curs cererii, motivate prin neachitarea de catre reclamant a taxei de stat.
Consider ca Judecatorul poate sa nu dea curs cererii in faza intentarii procesului in instanta de
judecata, după ce constată că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta plata taxei de stat,
judecătorul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o încheiere pentru a nu se da curs cererii,
comunicînd persoanei care a depus cererea acest fapt de încălcare şi acordîndu-i un termen rezonabil pentru
lichidarea neajunsurilor;
B. Trimiterea unei delegatii judecatoresti international.
Art 185 al 1 lit k. În cazul necesităţii de a aduna probe ori de a înmîna acte judiciare într-un alt stat
instanţa care judecă pricina sesiyeaya Ministerul afacerilor externe prin încheiere, o delegaţie pentru
efectuarea unor anumite acte de procedură, la care MAE ia legatura cu tara respectiva.
Instantele jud RM adreseaya delegatii instantelor jud straine in vederea efectuarii unor acte de
procedura in modul stabilit de legislat RM, acordurile si conventiile internationale la care RM este
parte.;
C. Incuviintarea Tranzactiei de Impacare(TI).
In cadrul pregat pricinii pt dezbater judiciare, judecatorul e obligat sa intreprinda masuri pt incheierea
tranzactiei de impacare intre parti. Insa judecatorul nu poate sa se pronunte asupra solutiei care ar
putea fi luata de catre instanta in urma neconfirmarii tranzact de impacare.
Daca partile vor sa incheie o tranzactie de impacare, ele trebuie sa prezinte TI in forma scrisa, semnata
de ambele parti.La care judecatorul le explica efectele TI si ale incetarii procesului.
Testul Nr. 17
Subiectul 1.Clasificarea actiunilor civile dupa scopul material juridic urmarit si dupa scopul procesual.
1.1.Identificati categoriile actiunilor civile in functie de interesele cui se apara prin exercitarea
acestora.
Cea mai utila si raspindita clasificare a actiunilor civile este clasificarea procesual-juridica,avind drept
criteriu:obiectul actiunii,scopul urmarit de reclamant si natura solutiei instantei.Contine categoriile de actiuni:
*actiuni civile de realizare a dreptului(cu putere executorie);
*actiuni civile de constatare a existentei sau inexistentei dreptului(de continuare);
*actiuni civile de constituire(transformare).
1.2.Comparati particularitatile actiunii in realizare in raport cu actiunea in constatare si transformare.
Actiunii in realizare ii este caracteristic faptul:nu se pune la indoiala existenta raportului material litigios;are
drept scop confirmarea existentei sau lipsei unui drept sau obligatii,a raportului juridic dintre parti;in baza
hotaririi se elibereaza titlul executoriu,avind loc executarea silita a hotaririi.In raport cu actiunea in
realizare,actiunea de constatare se deosebeste prin particularitatile:se pune la indoiala existenta raportului
material litigios;are drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv;in baza hotaririi nu se elibereaza
titlul executoriu,ne avind loc executarea silita a hotaririi.Deasemenea,actiunii civile de transformare ii sunt
specific particularitati care o individualizeaza prin faptul:au ca scop aparitia,modificarea sau stingerea unor
raporturi material-juridice;modificarea sau stingerea unui raport juridic nu se poate produce altfel decit in baza
hotaririi judecatoresti;adresarea in judecata cu actiuni de constituire este cauzata de divergentele dintre parti;
in baza hotaririi nu se elibereaza titlul executoriu,instant nu va putea examina si solution astfel de actiuni decit
daca legea prevede expres acest lucru;prin hotarirea instantei nu se va confrima un raport preexistent,ci se va
constitui o situatie juridical noua. Se aseamana cu act. in realizare prin faptul ca nu se pune la indoiala existent
raportului material litigios.
1.3.Determinati argumentat felul actiunii civile dupa scopul procesual in urm pricini:
a)actiunea in revendicare unui bun mobil-actiune de constatare deoarece nu au niciodata ca obiect
constatarea unei stari de fapt. Actiunile în constatare sunt admisibile doar când reclamantul nu are la îndemâna
calea unei actiuni în realizarea dreptului.
b)actiunea cu privire la declararea nulitatii unui contract de donatie-actiune de constatare deoarece se cere
constatarea lipsei unui raport juridic intre reclamant si pirit si actiunea de constatare este negativa.
c)actiunea de anulare a adoptiei-actiune de transformare deoarece consecintele acestei actiuni de transformare
tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor raporturi juridice noi intre
parti.
Subiectul 2.Esenta si particularitatile procedurii speciale.Participanti la proces in procedura speciala.
2.1.Definiti procedura speciala si identificati participantii la proces in proc. Speciala.Procedura speciala
reprezinta o procedura judiciara in cadrul careia se examineaza pricini caracterizate prin lipsa litigiului de
drept si prin aplicarea modalitatilor special de aparare,in care instanta de judecata recunoaste existenta sau
lipsa faptelor juridice de care depinde aparitia,modificarea sau stingerea drepturilor personale sau patrimoniale
ale cetatenilor si organizatiilor,determina prezenta dreptului incontestabil,stabileste statutul juridic al
cetateanului sau al bunului.Partile procedurii special sunt:petitionarul in calitate de cetateni si organizatii,ale
caror interese sau drepturi pot fi atinse nemijlocit prin hotarirea instantei de judecata.Deaemeane participa si
persoanele interesate(rudele petitionarului,organele locative,financiare,notarul,organizatiile si intitutiile,etc).In
pricina pentru emancipare poate fi intenta minorul care a atins virsta de 16 ani;cererea de adoptie se depune de
catre cetatenii care o solicita si dispun de dreptul de-a adopta,pricina de incuviintare a examinului psihiatric
fara liberal consimtamint al persoanei poate fi intentata in instant de judecata la cererea medicului psihiatru.
2.2.Comparati particularitatile procedurii special in raport cu procedurile
contencioase (in actiune civila,in contencios adm.)
Esenta procedurii special este determinate de natura juridical a priciniilor ce constituie obiectul acestei
procedure,de scopurile dar si d emodalitatile prin care se realizeaza justitia in procedura speciala.Procedura
speciala se deosebeste de procedura contencioasa in actiune civila si de cea in actiunea contenciosului
administratic prin natura juridical a priciniilor care constituie obiectul dezbaterilor judiciare.In procedurile
juridice contencioase(in actiune civila si administrative)se apara drepturile inculcate sau contestate ale
cetatenilor si organizatiilor.Priciniile in procedura speciala se caracterizeaza prin aceea ca obiectul activitatii
judecatoresti,de regula il constituie apararea intereselor ocrotite de lege pe calea confirmarii prezentei sau
lipsei faptelir juridice sau altor situatii de drept de care depinde aparitia,modificatea sau stingerea drepturilor a
cetatenilor cit si organizatiilor.In ordinea procedurii special persoanele interesate pot sa-si apere in judecata
drepturile necontestabile in cazurile cind nu le pot realize fara confirmarea lor pe cale judiciara,deexemplu:in
pricinile cu privire la adoptie,constatarea faptului d eposesie,folosinta,dispozitie asupra unui imobil
(etc).Procedura speciala deasemenea se deosebeste de procedura contencioasa prin datele cuprinse in
dispozitivul hotaririi.
2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:
a)la examinarea pricinii in procedura speciala s-a constatat existent unui litigiu de drept.-scoate cererea de
pe rol, si explica petitionarului si persoanelor interesate ca acestea sint in drept sa depuna o cerere de
chemare in judecata in baza regulilor generale in instant de judecata competent.
b)in cadrul procedurii de constatare a faptului acceptarii unei succesiuni si a locului ei de
deschidere,petitionarul solicita in vederea asigurarii actiunii,punerea sechestrului pe bunurile care fac
parte din masa succesorala.-judecatorul nu admite actiunea de asigurare deoarece exista doar in contencios
administrativ.
c)cererea a fost depusa de petitionar cu incalcarea conditiilor de forma si continut,cit si fara achitarea
taxei de stat.-nu se da curs cererii,se aplica reguli generale,se da termen.
Testul Nr. 18
Subiectul 1.Premisele de exercitare a actiunii civile.
1.1.Definiti si enumerati premisele dreptului la intentarea actiunii.Premisele -au valoarea unor conditiide
baza si care constituie acele imprejurari de fapt si de drept de care depind aparitia dreptului la intentarea
actiunii.Premisele dreptului la intentarea actiunii sint:
1.Competenta generala a instantelor judecatoresti;
2.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile sau a unei incheieri judecatoresti.
3.absenta unei hotariri judecatoresti irevocabile a judecatii arbitrale;
4.capacitatea de folosinta a drepturilor procedural civile.
1.2.Comparati particularitatile premiselor dreptului la intentarea actiunii in raport cu conditiile
dreptului la intentarea actiunii.Premisele si conditiile de exercitiu ale actiunii civile supraenuntate poarta
caracter general,fiind aplicabile in toate cazurile si formele procedural de manifestare a actiuni civile,inclusiv
in cazul actiunii in procedura contenciosului adm,indiferent de natura litigiului material.Lipsa unei premise
sau conditii constituie temei de refuz la primirea cererii de chemare in judecata sau restituirea cesteia.In caz de
absenta a unei premise de intentare a actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau inceteaza procesul pornit
dind o incheiere motivate in acest sens si avind efect imposibilitatea de a se mai putea face o noua chemare in
judecata intre aceleasi parti,cu privire la acelasi obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de absenta a unei conditii
de intentare a actiunii,instanta restituie cererea de chemare in judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea
de pe rol adoptind o incheiere motivate in acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa in
instant cu aceeasi cerere dupa inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.
1.3.Indicati argumentat actiunile judecatorului daca la primirea cererii de chemare in judecata se vor
constata urmatoarele situatii:
a)exista o incheiere judecatoreasca cu privire la un litigiu intre aceleasi parti,asupra aceluiasi obiect si
avind aceleasi temeiuri prin care s-a dispus incetarea procesului in legatura cu incheierea tranzactiei de
impacare intre parti-judecatorul refuza sa primeasca cererea de chemare in judecata.
b)instant de judecata sesizata nu este competent sa judece pricina-restituirea cererii de chemare in
judecata,printr-o incheiere motivate in care judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze
reclamantul.
c)in cererea de chemare in judecata nu este indicat domiciliul piritului-nu se da curs cererii deoarece nu
s-au respectat conditiile art 166(forma si cuprinsul cererii de chemare in judecata).
Subiectul 2.Procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica.
2.1.Descrieti conditiile de contatare a faptelor cu valoare juridica.
Instanţa judecătorească constată faptul cu valoare juridică enumerate exhaustiv in lege în cazul în care:
a) acesta generează, în virtutea legii, următoarele efecte juridice: apariţia, modificarea sau încetarea unor
drepturi personale sau reale ale petiţionarului;
b) petiţionarul nu are o altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar
certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită;
c) constatarea faptului nu este legată de soluţionarea unui litigiu de drept ce ţine de competenţa
instanţelor judecătoreşti.
2.2.Comparati procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica cu actiunile civile de

constatare a dreptului litigios. Procedura de constatare a faptelor care au valoare juridica se evidentiaza prin
particularitatile sale fata de actiunile civile de constatare a dreptului litigios prin faptul ca contribuie la
realizarea drepturilor cetatenilor si organizatiilor de a obtine pensie, mostenire, restituirea daunei etc.,
instantele judecatoresti isi iau obligatie sa curme incercarile unor persoane de a folosi ordinea judiciara de
constatare a faptelor in scopul obtinerii ilegale a privilegiilor si altor beneficii patrimoniale. Primind cererile
despre constatarea faptului de valoare juridica, judecatorul verifica daca constatarea acestui fapt este de
competenta instantei judecatoresti, daca petitionarul are dreptul sa se adreseze cu o asemenea cerere in
instanta judecatoreasca, clarifica scopul constatarii faptului respectiv, cere de la petitionar probe scrise care ar
confirma imposibilitatea obtinerii sau restabilirii documentului care certifica faptul, precum si probele
necesare pentru pricina.Actiunea civila de constatare ii este caracteristiv faptul ca se pune la indoiala existenta
raportului material litigios;are drept scop exercitarea coercitiva a dreptului subiectiv.Daca se cere confirmarea
existentei unui raport juridic,actiunea in constatare este pozitiva,de exemplu:constatarea
paternitatii,recunoasterea dreptului de ator,etc.Daca se cere constatarea lipsei unui raport juridic intre
reclamant si pirit.actiunea de constatare este negativa,de exemplu:constatarea paternitatii,delararea nulitatii
casatoriei,a unui testament sua contract.Deasemenea ,in baza hotaririi in actiunea civila de constatare nu se
elibereaza un titlu executoriu,ne avind loc executarea silita a hotaririi.
2.3.Determinati argumetat actiunile judecatorului in urm situatii:

a)s-a stabilit ca petitionarul are o alta posibilitate de a obtine sau de a restabili documentele care
certifica faptul juridic a carui constatare o solicita-judecatorul va restitui cerererea deoarece reclamantul
nu a respectat procedura de solutionare prealabila a litigiului pe cale extrajudiciara.
b)in cadrul examinarii pricinii de constatare a unui fapt care are valoare juridica ,apare un litigiu de
drept,care nu tine de competenta instantelor judecatoresti-(art 282 al.2.) Dacă, în cadrul examinării
pricinii de constatare a unui fapt cu valoare juridică, apare un litigiu de drept care nu ţine de competenţa
instanţelor judecătoreşti, instanţa examinează cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială.
c)cererea de constatare a faptului de posesiunesi folosinta a unui bun imobil a fost depusa de petitionar
la instant judecatoreasca de la domiciliul sau-judecatorul va restitui cererea deoarece cererea se depune la
instant de la locul aflarii bunului.
Testul Nr. 19
Subiectul1.Conditiile de exercitare a actiunii civile.
1.1.Definiti si enumerati conditiile dreptului la intentarea actiunii.
Conditiile de intentare a actiunii civile constituie acele imprejurari de fapt si de drept de care depinde
valorificarea dreptului la intentarea actiunii.Conditiile de exercitare a actiunii civile sunt:
*respectarea regulilor cu privire la competent jurisdictionala;
*respectarea regulilor cu privire la capacitatea de exercitiu a drepturilor procesuale civile;
*respectarea regulilor cu privire la forma si continutul cererii de chemare in judecata;
*respectarea regulilor cu privire la timbrarea cererii de chemare in judecata,adica la achitarea taxei de stat.
*respectarea regulilor cu privire la formularea imputernicirilor reprezentantului.
1.2.Comparati particularitatile conditiilor dreptului la intentarea actiunii cu premisele dreptului la
intentarea actiunii.
Premisele si conditiile de exercitiu ale actiunii civile supraenuntate poarta caracter general,fiind aplicabile in
toate cazurile si formele procedural de manifestare a actiuni civile,inclusiv in cazul actiunii in procedura
contenciosului adm,indiferent de natura litigiului material.Lipsa unei premise sau conditii constituie temei de
refuz la primirea cererii de chemare in judecata sau restituirea cesteia.In caz de absenta a unei premise de
intentare a actiunii,instanta refuza in primirea cererii sau inceteaza procesul pornit dind o incheiere motivate in
acest sens si avind efect imposibilitatea de a se mai putea face o noua chemare in judecata intre aceleasi
parti,cu privire la acelasi obiect si cu aceleasi temeiuri.In caz de absenta a unei conditii de intentare a
actiunii,instanta restituie cererea de chemare in judecata,fie nu da curs cererii,fie scoate cererea de pe rol
adoptind o incheiere motivate in acest sens insa,pastrindu-se posibilitatea de a se mai adresa in instant cu
aceeasi cerere dupa inlaturarea obstacolelor si intrunirea conditiilor necesare.
1.3.Argumentati actiunile judecatorului daca la primirea cererii de chemare in judecata se vor constata
a)sotul a inaintat o actiune de desfacerea casatoriei,cu consimtamintul sotiei,in timpul sarcinii acesteia-
judecatorul va da curs cererii si se va examina in sedinta de judecata.
b)in cerere nu sunt clar determinate pretentiile reclamantului- judecatorul nu da curs cererii, si ii acorda un
termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor.
c)actiunea este intentata impotriva unui pirit-persoana juridica-lichidata déjà-judecatorul refuza de-a primi
cererea printr-o incheiere motivata.
Subiectul 2.Procedura de limitare in capacitate de exercitiu si declarare a incapacitatii cetateanului.
2.1.Descrieti procedura de limitare a persoanei in capacitate de exercitiu si de declarare a incapacitatii.
Procesul privind limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu din cauza consumului abuziv de alcool sau
consumului de droguri şi de alte substanţe psihotrope, prin care fapt se agravează situaţia materială a familiei,
poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a procurorului sau a organului de tutelă şi curatelă.
Procesul privind declararea incapacităţii persoanei din cauza unei tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe
mintale) poate fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a rudelor apropiate (părinţi, copii, fraţi, surori,
bunei), indiferent de faptul că domiciliază ori nu în comun cu aceasta, sau la solicitarea organului de tutelă şi
curatelă, a instituţiei de psihiatrie (psihoneurologie), a procurorului.
2.2.Deduceti particularitatile procedurii de anulare a limitarii capacitatii de exercitiu si de declararea a

capacitatii de exercitiu.
Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut,instanţa judecătorească, la
cererea persoanei, a membrilor ei de familie sau a curatorului, a organului de tutelă şi curatelă, a dispensarului
de psihiatrie, intentează un proces şi pronunţă o hotărîre prin care anulează limitarea persoanei în capacitatea
de exerciţiu. În temeiul acestei hotărîri, curatela instituită asupra persoanei se anulează.
Daca temeiurile in care persoana fizica a fost declarata incapabila au disparut, instanţa, la cererea tutorelui, a
membrilor de familie a persoanei, a instituţiei de psihiatrie (psihoneurologie), a organului de tutelă şi curatelă,
a procurorului şi în baza raportului de expertiză psihiatrică legală, porneşte un proces şi emite o hotărîre prin
care declară capabilă persoana însănătoşită. În temeiul acestei hotărîri, tutela instituită asupra persoanei se
anulează.
2.3.Argumentati actiunile judecatorului in urmatoarele situatii:

a)dupa intentarea procesului privind declararea unei persoane incapabile,instanta a constatat ca persoana
vizata nu este asistata in judecata de un avocat,pentru apararea intereselor ei in proces:
judecatorul numeste un avocat din oficiu,care va dispune de imputernicirile unui reprezentant legal.
b)persoana in a carei privinte este intentat un proces de declarare a incapacitatii se eschiveaza in mod vadit de
la expertiza de constatare a starii psihice:instant poate pronunta,in sedinta de judecata,cu participarea
medicului psihiatru,o incheiere privind trimiterea fortata a persoanei la expertiza psihiatrica.
c)dupa intentarea procesului s-a constat ca a fost desfacuta casatoria petitionarei cu persoana in privinta careia
a cerut limitarea in capacitate de exercitiu:judecatorul nu-l limiteaza in capacitate de exercitiu ca nu este
temei si continua examinarea judecatii.
Testul Nr. 20
Subiectul nr. 1. Modalitati de aparare

1. Modalitatile de aparare
Modalitatile de aparare sunt:
- Inaintarea obiectiilor
- Actiunea reconventionala
Obiectiile impotriva actiunii sunt contraargumentele de fapt si de drept prin care piritul combate pretentiile
reclamantului. Ele pot fi procesuale si material.
Obiectiile procesuale sunt indreptate spre combaterea dreptului la intentarea actiunii, piritul avand ca scop
sa probeze ca procesul tb sa fie suspendat sau sa inceteze, ori cererea sa fie scoasa de pe rol din cauza ca
nu sunt respectate preisele sau conditiile intentarii actiunii.
Obiectiile material sunt indrepatate spre combaterea dreptului la admiterea actiunii si vizeaza temeiurile de
fapt si de drept ale actiunii. Piritul afirma si incearca sa dovedeasca ca pretentiile reclamantului sunt
neintemeiate si nelegitime., adica reclamantului nu-I apartin drepturile la care pretinde si dovezile
prezentate sunt insuficiente sau impertinente, iar normele juridice care se invoca nu sunt aplicarte sau
nterpretATe correct.
Actiunea reconventionala consta dinntr-o pretentie material-juridica separate a piritului impotriva
reclamantului ce urmeaza sa fie examinata concomitant cu actiunea principal.
2. Comparati act reconventionala cu obiectiile
Act reconventionala Obiectiile (referinta)
- Are character incidental - are caracter obligatoriu
- Poate fi inaintata pana la finisarea - trebuie inaintata la etapa de pregatire a
examinarii cauzei in fond pricinii pt dezbateri judiciare
-
3. A) material, pt ca se specifica ca pe aceste norme se bazeaza pretentiile

B) procesual, prevazuta de cpc, art. 170
c) procesual, termenul de prescriptive , este prevazut de cpc, adica termenul de inaintare a actiunii
Subiectul nr. 2. Drept de a declara apel

1. Elementele si instant
Obiectul apelului il contituie hotararile nedefinitive pronuntate de judecatoriile de drept comun sau de JEC.
Nu pot fi atacate cu apel hotararile pronuntate in prima instant de judecatorii in litigii care rezulta din
raporturile de contencios administrative, precum si ate hotarari prevazute de lege.
Obiect al apelului in general, este dispozitivul hotararii cuprinzand Solutia data de instant, cu care nu este de
accord apelantul. Sunt posibile totusi cazuri cand o parte este de accord cu Solutia adoptata, dar nu este
multumit de motivarea acesteia.
Subiectii. Art 360 cpc, (1) Sînt în drept să declare apel:

[Art.360 al.(1), lit.b) exclusă prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814; lit. c) şi d) devin
lit.b) şi c)]
b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege;
c) martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de
(2) Persoana interesată care a renunţat expres la apel în privinţa unei hotărîri nu mai are dreptul să declare
apel.
Instanta: hotararile pronuntate in prima instant de judecatorii se ataca cu apel la curitle de apel de drept
comun. Hot pronuntate de JEC se ataca ca CAE. In instant de apel pricinile se judeca collegial de un complet
format din 3 judecatori.
2. Comparati apelul cu recursul

Apel Recurs impotriva deciziilor instantei de apel
- Cale ordinara de atac - Cale extraordinara de atac
- Verfiica atat temeinicia,cat si - Verifica doar legalitatea hotararii
legalitatea hotararii atacate - -instanta competenta – curtea suprema
- Instanta competenta – curtea de apel de justitie
- Termen de declarare a apelului- 20 zile - Termen de declarare a recursului – 2
de la data comunicarii hotararii luni de la data pronuntarii deciziei
motivate
3. A) cererea a fost depusa in afara termenului – nu este examinata cererea, dar daca se intrunesc
conditiile, prevazute la art.116, atunci are loc repunerea in termen
B) cererea va fi restituita, deoarece conform art. 71, 73 ale cpc, procurorul este in drept sa exercite apel doar in
cazurile intentate de el
c) daca cererea nu este motivata, instamta de apel nu o poate examina, dat fiind faptul ca atunci cand apelantul
are o nemultumire referitor la judecarea cauzei in prima instanta, si vrea sa declara apel, atunci el trebuie sa
dovedeasca
Testul Nr. 21
Subiectul nr. 1. Actiunea reconventionala

1. Conditiile de exrcitare a actiunii reconventionale
Articolul 173. Condiţiile primirii acţiunii reconvenţionale
(1) Judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională dacă:
a) aceasta urmăreşte compensarea pretenţiei iniţiale;
[Art.173 al.(1), lit.a) modificată prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
b) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;
c) ea şi acţiunea iniţială sînt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la soluţionarea rapidă şi justă
a litigiilor;
d) acţiunea este înaintată în cadrul aceluiaşi litigiu între aceleaşi părţi.
[Art.173 al.(1), lit.d) introdisă prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
(2) Dacă, în cazurile menţionate la alin.(1) lit.a) şi c), se constată că numai acţiunea principală poate
fi judecată, instanţa o judecă separat.
2. Procedura
Actiunea reconventionala Referinta
Articolul 172. Intentarea acţiunii Articolul 186. Prezentarea de către pîrît a
reconvenţionale probelor şi referinţei
(1) Pînă la stabilirea termenului de judecare (1) În cadrul pregătirii pricinii pentru
a pricinii în şedinţă de judecată, pîrîtul este în dezbateri judiciare, judecătorul propune
drept să intenteze împotriva reclamantului o pîrîtului să prezinte în judecată în termen
acţiune reconvenţională pentru a fi judecată probele necesare.
odată cu acţiunea iniţială. Acţiunea [Art.186 al.(1) modificat prin LP244-XVI
reconvenţională poate fi intentată şi pînă la din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
finalizarea examinării pricinii în fond în cazul (2) Depunerea referinţei este obligatorie. În
în care pîrîtul demonstrează că a fost în cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de
imposibilitatea de a o intenta pînă la stabilirea instanţă, pricina poate fi examinată în baza
termenului de judecare a pricinii în şedinţă de materialelor anexate la dosar.
judecată. [Art.186 al.(2) în redacţia LP244-XVI din
[Art.172 al.(1) în redacţia LP2-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814]
07.02.08, MO42-44/29.02.08 art.121] (3) În referinţă se indică instanţa la care se
[Art.172 al.(1) modificat prin LP244-XVI depune, numele sau denumirea reclamantului
din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814] şi revendicările lui, răspunsul la pretenţiile de
(2) Intentarea acţiunii reconvenţionale se fapt ale acţiunii şi probele aduse împotriva
face conform regulilor generale de intentare a fiecărei revendicări, alte date importante pentru
acţiunii. soluţionarea pricinii, precum şi demersurile
pîrîtului. În cazul mai multor pîrîţi, se poate
depune o singură referinţă ori atîtea referinţe
cîţi pîrîţi sînt sau cîte grupuri de pîrîţi există.
La referinţă se anexează atîtea copii de pe
referinţe cîţi reclamanţi şi intervenienţi există
în proces. Pentru instanţa judecătorească se
anexează acelaşi număr de copii certificate de
pe înscrisuri şi de pe alte documente pe care se
întemeiază referinţa.
(4) Judecătorul explică pîrîtului că
neprezentarea în termen a probelor şi a
referinţei nu împiedică soluţionarea pricinii în
baza materialelor din dosar.

3. Argumentati
A) Nu este conditie, pt ca chiar daca actiunea de desfacere a casatoriei si actiunea de partajare a averii
sunt in conexiune, judecarea lor simultana nu a r duce la o solutionare justa si rapida a litigiilor
B) Este conditie de primire a cererii actiunii reconventionale, pt ca actiunea este inaintata in cadrul
aceluiasi litigiu, intre aceleasi parti, actiunile sint in conexiune, iar judecarea lor simultana ar duce la o
solutionare justa si rapida
C) DA, pt ca actiunea reconventionala urmareste compensarea pretentiei initiale
Subietul Nr. 2 . Temeiuri pentru Casare

1. Enumerati incalcarile ce duc la casare
- Netemeinicia hotararii – constatarea si elucidarea necompleta a circumstatelor importante pt
solutionarea pricinii, nedovedirea circumstantelor importante pt solutionarea pricinii, contradictii intre
concluziile primei instante expuse in hotarare si circumstantele pricinii
- Ilegalitatea pricinii – aplicarea eronata a normelor de drept material (neaplicarea legii potrivite,
aplicarea legii nepotrivite, interpretarea eronata a legii, aplicarea eronata a analogiei legii sau a
dreptului), aplicarea eronata sau incalcarea esesntiala a normelor de drept procedural (judecarea de
catre un complet format illegal, judecarea in absenta unui participant la process care nu a fost instiintat
legal , s-au incalcat regulile cu privire la limba procesului, instant a solutionat problema drepturilor
unor persoaNe neatrenate in process, a fost incalcat secretul deliberarii, hotararea nu a fost semnata de
catre un judecator sau de Ctre Cel ce a avut o opinie separate, in dosar lipseste procesul verbal sau alt
act procedural, s-a incalcat competenta generala sau juridictionala, pricina a fost judecata in fond desi
exista temeiuri pt incetarea sau scoaterea de pe rol a acesteia).
2. Felurile aplicarii eronate a ormelor de drept material

Felurile de aplicari eronate ale normelor de drept material se afla in stransa legatura cu cu etapele aplicarii
legii. Acestea rezulta din art. 387 cpc.
Articolul 387. Încălcarea sau aplicarea eronată a normelor
de drept material
Se consideră că normele de drept material sînt încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa
judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
3. A) daca instant a incalcat procedura de audiere a martorului, iar acest lucru se atesta prin lipsa
procesului verbal de audiere, apelul delarat se finiseaza cu casarea hotararii primei instante
B) hotararea se modifica
c) hotararea semodifica, conf art 249 cpc
Testul Nr. 22
Subiectul 1. Asigurarea actiunii
1. Descrieti masurile de asigurare a actiunii
In conformitate cu alin (1) art 175 CPC, in vederea asigurarii actiunii, judecatorul sau instanta este in drept:
 Sa puna sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale piritului, inclusive pe cele care se afla la alte
personae
 Sa interzica piritului savarsirea anumitor acte
 Sa interzica altor personae savarsirea anumitor acte in privinta obiectului in litigiu, inclusive
transmiterea de bunuri catre pirit sau indeplinirea unor alte obligatii fata de el
 Sa suspende urmarirea, intemeiata pe un document executoriu, contestat de catre debitor pe cale
judiciara
 Sa suspende vanzarea bunurilor sechestrate in cazul intentarii unei actiuni de ridicare a sechetrului de
pe ele
2. Identificati procedura
Procedura asigurarii actiunii: se depune o cerere de asigrare a actiunii de catre reclamant.
Articolul 177. Soluţionarea cererii de asigurare a acţiunii
Cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de judecător sau de instanţa care examinează pricina chiar în
ziua depunerii ei, fără a-l înştiinţa pe pîrît şi pe ceilalţi participanţi la proces. Privitor la asigurarea acţiunii,
judecătorul sau instanţa pronunţă o încheiere.
Articolul 180. Anularea măsurilor de asigurare a acţiunii

(1) Măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate fi anulată din oficiu sau la cererea pîrîtului de către
judecătorul sau instanţa care a ordonat măsura de asigurare ori de judecătorul sau instanţa în a căror
procedură se află pricina.
(2) Anularea măsurii anterioare de asigurare a acţiunii se soluţionează în şedinţă de judecată. Participanţilor
la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor repetată însă nu împiedică examinarea
problemei.
(3) În cazul respingerii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare a acţiunii se menţin pînă cînd hotărîrea
judecătorească devine definitivă. În cazul admiterii acţiunii, măsurile anterioare de asigurare îşi păstrează
efectul pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti.
(4) Despre anularea măsurilor de asigurare a acţiunii, judecătorul sau instanţa înştiinţează, după caz,
organul care înregistrează bunul sau dreptul asupra lui.
Articolul 181. Atacarea încheierii de asigurare a acţiunii (CONTESTAREA)
(1) Încheierile de asigurare a acţiunii pot fi atacate cu recurs.
(2) Dacă încheierea de asigurare a acţiunii a fost emisă fără ştirea recurentului, termenul de depunere a
recursului se calculează din ziua în care persoana interesată a aflat despre pronunţarea încheierii.
(3) Depunerea recursului împotriva încheierii de asigurare a acţiunii nu suspendă executarea încheierii.
Recursul împotriva încheierii de anulare a măsurilor de asigurare a acţiunii sau de substituire a unei forme de
asigurare cu o alta suspendă executarea încheierii.
Articolul 179. Substituirea unei forme de asigurare a acţiunii

printr-o altă formă
(1) La cererea participanţilor la proces, se admite substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă
formă.
(2) Substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă se soluţionează în şedinţă de judecată.
Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea lor însă nu
împiedică examinarea problemei.
(3) În cazul asigurării acţiunii prin care se cere plata unei sume, pîrîtul este în drept ca, în locul măsurilor de
asigurare luate, să depună pe contul de depozit al instanţei suma cerută de reclamant.
3. A. conform art 177 CPC, actiunea insantei este legala. Sub acest aspect incheierea pronunata de
catre judecator nu va putea fi contestata
B. in conformitate cu art 176 CPC, alin (2) Sechestrarea bunurilor se efectuează în limita valorii
revendicărilor din acţiune., astfel, sechestrarea bunului imobil care evalueaza 30 mii, este oarecum ilegala, in
contextual in care, actiunea constituie doar 10 mii. Cu toate acestea instant nu poate pune sechestru doar pe un
perete, o camera din apartament.
C. inca nu stiu raspuns
Subiectul nr. 2. Rec tificarea hotararii

1. Metodele de corectare a hotaririi
A) Indreptarea erorilor material si de calcul evidente (art. 249 cpc) – se reduce la corectarea greselilor in
scrierea sumelor, pozitiei procesuale, etc., iar cele de calcul evidente nu tb sa schimbe esenta hotaririi.
Important este ca erorile material si de calcul evidente sa nu afecteze esenta solutiei pronuntate prin
hor judecat. O hot judecat fara greseli material sau de calcul evidente este certa, nu produce confuzii in
procesul executarii si nu creaza disesnsiuni pt cei care urmeaza sa-si conformeze conduit prescrierilor
acesteia.
B) Explicarea hotaririi (art. 251 cpc) – se face atunbci cand nu este clar sensul, extinderea sau aplicarea
dispozitivului hot ori cand dispozitiile din hot sunt contradictorii. Extinderea se face pt ca hot sa fie
certa si neconditionata.
C) Emiterea hot suplimentare (art. 250 cpc) - (1) Instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau
la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre suplimentară dacă:
a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au
dat explicaţii;
b) rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise
sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească;
c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra
cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de
judecată a căror compensare li se cuvine.
(2) Problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărîrii.
Instanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată, hotărîrea suplimentară, care poate fi atacată în ordinea
stabilită de prezentul cod. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor
însă nu împiedică examinarea problemei.
(3) Cererea de adoptare a unei hotărîri suplimentare nu se impune cu taxă de stat.
(4) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de emitere a unei hotărîri suplimentare se supune
recursului.
2. Temeiurile si procedura emiterii hot suplimentare – vezi mai sus
3. Argumentati modul
- Nu se aplica nici o metoda de corectare, deoarece nu este temei pt nici o metoda de corectare a hot
- Se emite o hot suplimentara, dat fiind faptul ca etse temei pt aceasta, art. 250, alin (1), lit. c cpc
- Se corecteaza eroarea materiala

Test

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Testul Nr.

I. Notiunea si importanta fazei de intentare a procesului civil

1 Descrieti efectele material-juridice si procesual-juridice ale intentării procesului

2 Comparati efectele nerespectării premiselor si conditiilor dreptului la actiune pentru intentarea

A) Instanta nu este competenta sa judece pricina

Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata

Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare n judecata

C)Nu a achitat taxa de stat

Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii

Nota Bene (informatie suplimentara) :

Articolul 423. Recursul mpotriva ncheierii primei instante

Articolul 425. Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii

1. Descrieti regulile comune privind folosirea căilor de atac

2. Evidentiati distinctia dintre căi de atac ordinare si extraordinare, de reformare si retractare,

A)Concluziile instantei, expuse in hotarire, sunt in contradictie cu circumstantele pricinii

B) Instanta nu s-a pronuntat asupra unei pretentii inainte de reclamant

Articolul 250. Hotarrea suplimentara

Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural

I. Cererea de chemare în judecată si continutul ei. Înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în

1. Expuneti continutul cererii de chemare în judecată

Conditiile generale ale formei si continutului cererii de chemare în

2. Identificati procedura de înlăturare a neajunsurilor cererii de chemare în judecată

COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedură Civilă

Articolul 171. Cazurile în care nu se dă curs cererii

3 La primirea cererii de chemare in judecata s-a constatat:

a)Reclamantul Nu a achitat taxa de stat

b)Nu este indicata adresa piritului

In cazul nostru se prezuma ca el a respectat dar nu a prezentat actele ce confirma respectarea

II. Decizia instantei de apel

1. Descrieti cuprinsul deciziei instantei de apel

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel:

2. Deduceti limitele judecării apelului

COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedură Civilă

3 Argumentati ce decizie trebuie sa adopte instanta de apel in urmatoarele situatii:

A) Instanta de fond nu a elucidat pe deplin circumstantele importante pentru solutionarea pricinii

C)In actiunea de incasare a pensiei de intretinere piritul a decedat.

Articolul 265. Temeiurile de ncetare a procesului

I. Dezbaterile judiciare a pricinii în prima instantă

1. Formulati notiunea fazei dezbaterile judiciare, nominalizînd etapele acestei faze

2. Determinati sarcinile fiecărei etape a dezbaterilor judiciare

3 Cum procedeaza instanta in cazul cind:

A)Reclamantul a renuntat la actiune

COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedură Civilă

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

2. Deduceți elementele recursului (subiecții, obiectul) și instanțele competente să judece recursul

Articolul 398. Persoanele în drept să declare recurs

Sînt în drept să declare recurs:

a) părţile şi alţi participanţi la proces;

b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de

INSTANȚELE COMPETENTE SĂ JUDECE RECURSUL:

3 Cum va proceda instanta de RECURS :

Articolul 398. Persoanele n drept sa declare recurs

Articolul 409. Restituirea cererii de recurs

(1)Cererea de recurs se restituie daca:

Conform art. 400 si art. 417 recursul va fi respins ca fiind neintemeiat.

Articolul 400. Temeiurile declararii recursului si casarii hotarrii

Articolul 409. Restituirea cererii de recurs

C) In cerere lipsesc data cu privire la numele si adresa intimatului

Articolul 405. Cuprinsul cererii de recurs

Articolul 408. Cazurile n care nu se da curs cererii de recurs

I. Temeiurile și procedura amînării procesului

1. Formulați definiția amînării procesului și nominalizați temeiurile de amînare

COD Nr. 225 din 30.05.2003 Cod Procedură Civilă