SUBIECT: CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ ÎN PROCESUL CIVIL

HTTPS://AAIJ.JUSTICE.MD/RO/HELP-CATEGORY/PROCES-CIVIL

HTTPS://WWW.JUSTITIETRANSPARENTA.MD/CUM-SCRIETI-O-CERERE-DE-
CHEMARE-JUDECATA/

CE ACȚIUNI POT FI ÎNTREPRINSE DACĂ INSTANȚA JUDECĂTOREASCĂ NU A

DAT CURS CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ?

Instanța de judecată nu dă curs cererii de chemare în judecată, dacă judecătorul

constată că cererea a fost depusă fără a se respecta condiţiile art.166 şi 167 alin. (1) lit.
a), b), c) şi e) Cod de procedură civilă.
Articolul 166. Forma şi cuprinsul cererii de chemare
                        în judecată
(1) Oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori are un interes
pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept trebuie să depună în instanţa
competentă o cerere de chemare în judecată.
(2) În cererea de chemare în judecată se indică:
a) instanţa căreia îi este adresată;
b) numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui, numărul de
identificare de stat (IDNO) – pentru persoane juridice și întreprinzători individuali și
numărul de identificare personal (IDNP) – pentru persoane fizice; dacă reclamantul
este o persoană juridică, datele bancare, numele reprezentantului şi adresa lui, în
cazul în care cererea se depune de reprezentant dacă reclamantul locuiește în
străinătate, adresa din Republica Moldova unde urmează a i se face comunicările
despre proces;
b1) numărul de telefon şi alte date de contact ale reclamantului persoană fizică;
numărul de telefon, adresa electronică înregistrată în Programul integrat de
gestionare a dosarelor şi alte date de contact ale reclamantului persoană juridică;
c) numele sau denumirea pîrîtului, domiciliul ori sediul lui;
c1) numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de
contact ale pîrîtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date;
c2) numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, adresa electronică
înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor şi alte date de contact ale
reprezentantului reclamantului;
 d) esenţa încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăţilor sau
intereselor legitime ale reclamantului, pretenţiile lui;
e) circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamantul îşi întemeiază
pretenţiile şi toate probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii;
e1) lista probelor anexate;
e2) lista probelor reclamate;
e3) cererile de reclamare a probelor, efectuare a expertizei, numire/recuzare a
expertului, alte cereri formulate;
f) pretenţiile reclamantului către pîrît;
g) valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi evaluată;
h) date despre respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului pe
cale extrajudiciară dacă pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este
prevăzută de lege sau de contractul părţilor;
i) documentele anexate la cerere.
(3) Cererea de chemare în judecată poate cuprinde şi alte date, importante
pentru soluţionarea cauzei, precum şi demersurile reclamantului.
(4) Reclamantul poate formula în cererea de chemare în judecată mai multe
pretenţii, conexe prin temeiurile apariţiei sau prin probe.
(5) Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de
reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit.
(6) Cererea de chemare în judecată sau cererea de exercitare a unei căi de atac
este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire incorectă.
(7) Cererea de chemare în judecată a reclamantului persoană fizică care este
asistat în judecată de un avocat şi cererea de chemare în judecată a reclamantului
persoană juridică trebuie să fie dactilografiate și depuse prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor, cu semnătură electronică avansată
calificată.

Articolul 167. Actele care se anexează la cererea de

                       chemare în judecată
(1) La cererea de chemare în judecată se anexează:
a) copiile de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisuri, certificate de
către parte, pe proprie răspundere, într-un număr egal cu numărul de pîrîţi şi de
intervenienţi, dacă ei nu dispun de aceste acte, plus un rînd de copii pentru instanţă.
Copiile vor fi certificate de către parte pentru conformitate cu originalul. Dacă
înscrisurile şi cererea de chemare în judecată sînt făcute într-o limbă străină, instanţa
dispune prezentarea traducerii lor în modul stabilit de lege;
b) dovada de plată a taxei de stat;
c) documentele care certifică circumstanţele pe care reclamantul îşi întemeiază
pretenţiile şi copiile de pe aceste documente pentru pîrîţi şi intervenienţi, dacă aceştia
nu dispun de ele;
e) documentul ce legalizează împuternicirile reprezentantului;
 În cazul în care instanța judecătorească nu a dat curs cererii de chemare în judecată,
persoanei i se acordă un termen rezonabil pentru a lichida neajunsurile.
Dacă persoana care a depus cererea îndeplinește în termen toate cerințele enumerate
în încheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării inițiale în
judecată. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi împreună cu actele anexate, se
restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească, pe care reclamantul o poate
ataca cu recurs.

CE ACȚIUNI POT FI ÎNTREPRINSE DACĂ INSTANȚA JUDECĂTOREASCĂ A

RESTITUIT CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ?

Cererea de chemare în judecată este restituită, dacă se regăsește cel puțin un temei
prevăzut de art. 170 Cod de procedură civilă. În cazul în care judecătorul, printr-o
încheiere motivată, a dispus restituirea cererii de chemare în judecată, aceasta  poate fi
atacată cu recurs, cu excepția cazurilor cînd:
 soțul a înaintat acțiunea de desfacere a căsătoriei fără consimțămîntul soției, în timpul
sarcinii sau în primul an de la nașterea copilului;
 cererea nu este semnată, ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a o
semna, ori este semnată fără a se indica funcția semnatarului;
 cererea a fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană
neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul;
 reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind intentarea
procesului;
 la depunerea cererii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de
competenţa instanţelor judecătoreşti.
Restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării repetate în
judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pîrît, cu același
obiect şi aceleași temeiuri dacă reclamantul a lichidat încălcările constatate de
instanță.

Articolul 170. Restituirea cererii de chemare în judecată

(1) Judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă:
a) reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a cauzei pe
calea extrajudiciară, inclusiv prin mediere, prevăzută de lege pentru categoria
respectivă de cauze sau de contractul părţilor;
b) instanţa nu este competentă să judece cauza;
c) cererea a fost depusă de o persoană care, în cauza civilă respectivă, nu are
capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile;
 d) soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei,
în timpul sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului;
e) cererea nu este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a
o semna ori este semnată fără a se indica funcţia semnatarului;
f) cererea a fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană
neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul;
g) la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între aceleaşi
părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;
h) – abrogată;
i) reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind
intentarea procesului;
j) la depunerea cererii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce
ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti.
(2) Cererea de chemare în judecată se restituie printr-o încheiere motivată, în
care judecătorul indică instanţa unde trebuie să se adreseze reclamantul, dacă cauza
nu este de competenţa instanţei respective, sau modalitatea de înlăturare a
circumstanţelor ce împiedică intentarea procesului.
(3) În decursul a 5 zile de la data repartizării cererii de chemare în judecată,
judecătorul dispune, printr-o încheiere, restituirea cererii şi remite reclamantului
încheierea şi cererea cu toate documentele anexate.
(4) Restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării
repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune, împotriva aceluiaşi
pîrît, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat încălcările.
(5) Încheierea prin care instanţa judecătorească restituie cererea în temeiul
alin.(1) lit.a), b), c) şi g) poate fi atacată cu recurs.

CE ACȚIUNI POT FI ÎNTREPRINSE DACĂ INSTANȚA JUDECĂTOREASCĂ A

REFUZAT SĂ PRIMEASCĂ ÎN PROCEDURĂ CEREREA DE CHEMARE ÎN
JUDECATĂ?

Instanța de judecată refuză să primească cererea de chemare în judecată, în cazul în

care se regăsește cel puțin un temei prevăzut de art. 169 Cod de procedură civilă.
În cazul în care cererea de chemare în judecată a fost refuzată, este posibilă atacarea
cu recurs a încheierii de refuz, emise de instanța judecătorească. Refuzul judecătorului
de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în
judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune împotriva aceluiași pîrît, cu același
obiect şi aceleași temeiuri.

Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare

                        în judecată
(1) Judecătorul refuză să primească cererea de chemare în judecată dacă:

a) cererea nu urmează a fi judecată în instanţă judecătorească în procedură civilă;

b) există o hotărîre judecătorească irevocabilă cu privire la un litigiu între aceleaşi părţi,

asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o încheiere judecătorească prin
care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunţat la
acţiune sau că între părţi s-a încheiat o tranzacţie;

b1) reclamantul şi-a retras acţiunea civilă la faza judecării cauzei în procesul penal,
dacă retragerea a fost acceptată de instanţă;

c) aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în apărarea

drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul cod
sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în acest scop;

d) există o hotărîre arbitrală, obligatorie pentru părţi, cu privire la litigiul dintre aceleaşi
părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, cu excepţia cazurilor în care
judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare silită a hotărîrii arbitrale
sau a desfiinţat hotărîrea arbitrală;

e) reclamantului şi/sau pîrîtului îi lipseşte capacitatea de folosinţă, cu excepţia cazurilor

prevăzute la art. 59 alin. (2).

(2) În decursul a 5 zile de la data repartizării cererii de chemare în judecată, judecătorul

dispune, printr-o încheiere motivată, refuzul de primire a cererii şi remite reclamantului
încheierea şi cererea cu toate documentele anexate. Încheierea poate fi atacată cu
recurs.
            (3) Refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune
împotriva aceluiaşi pîrît, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri.

CUM POATE FI VERIFICAT STATUTUL CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ DE

CĂTRE PĂRȚILE LA PROCES?

Pentru a afla statutul cererii de chemare în judecată, participanții la proces pot contacta
cancelaria instanței de judecată la numărul de telefon menționat la rubrica „Contacte” a
instanței respective pe portalul http://instante.justice.md/.

ÎN CÎT TIMP JUDECĂTORUL ACCEPTĂ/ REFUZĂ/ RESTITUIE/ NU DĂ CURS

CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ?
Cererea de chemare în judecată introdusă în instanță se repartizează în termen de 24
de ore judecătorului sau, după caz, completului de judecată în mod aleatoriu, prin
intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.
În decurs de 5 zile de la repartizarea cererii, judecătorul verifică dacă aceasta
întrunește exigențele legii și emite o încheiere, prin care
 acceptă cererea de chemare în judecată (art. 168 Cod de Procedură Civilă),
 refuză cererea (art. 169 Cod de Procedură Civilă),
 restituie cererea (art. 170 Cod de Procedură Civilă),
 nu  dă curs cererii (art.171 Cod de procedură civilă).

CARE ESTE ORARUL DE PRIMIRE A CERERILOR DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ?

Orarul de primire al cererilor de chemare în judecată poate fi vizualizat accesînd rubrica

“Contacte”, “Programul de lucru” al instanței respective pe
portalul http://instante.justice.md/. De exemplu, la Judecătoria Chișinău, ghișeul unic
care înregistrează corespondența de intrare, inclusiv cererile de chemare în judecată,
activează de luni pînă vineri, în intervalul 09:00-13:00 și 14:00-17:00.

UNDE SE DEPUNE CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ?

Regula de bază este că reclamantul poate intenta acțiunea în oricare din sediile
instanței (secundare sau principale) în a cărei rază teritorială se află domiciliul
pîrîtului, persoană fizică, sau în unul dintre sediile instanței (secundare sau
principale) în a cărei rază teritorială se află sediul persoanei juridice. Lista sediilor
instanțelor de judecată în urma reorganizării poate fi găsită accesînd anexa din Legea
cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.   
Competența teritorială a instanței în dependență de domiciliul/sediul pîrîtului poate fi
verificată accesînd rubrica „Competența teritorială” a instanței respective pe
portalul http://instante.justice.md/.
În anumite cazuri, mai multe instanțe sunt competente de a judeca pricina, iar alegerea
se pune în sarcina reclamantului. De exemplu, acțiunea pentru plata pensiei de
întreținere și acțiunea pentru constatarea paternității pot fi intentate inclusiv în oricare
dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului.
Totodată, în conformitate cu art. 40 din Codul de procedură civilă, soluționarea unor
pricini depinde de competența exclusivă a unor anumite instanțe. De exemplu, acțiunile
cu privire la dreptul asupra terenurilor sau asupra unor case, încăperi, construcții sunt
de competența instanței de la locul aflării acestor bunuri.
Informații detaliate privind competența instanțelor de judecată pot fi găsite în Capitolul
IV Competenţa instanţelor de judecată din Codul de procedură civilă.
CE TAXĂ DE STAT SE ACHITĂ LA DEPUNEREA UNEI CERERI DE CHEMARE ÎN
JUDECATĂ?

La depunerea unei cereri de chemare în judecată în cazul unei acțiuni

patrimoniale (care poate fi evaluată pecuniar, adică în bani), taxa de stat se
determină în funcție de caracterul şi valoarea acțiunii. La depunerea unei cereri în
cazul unei acțiuni nepatrimoniale (care nu poate fi evaluată pecuniar) şi în alte cazuri
prevăzute de lege, taxa de stat este achitată în proporții fixe, în conformitate cu Legea
taxei de stat.
Părțile la proces pot beneficia de scutirea de taxa de stat sau amînarea și eșalonarea
acesteia, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 85-86, Cod de procedură civilă.
În tabelul ce urmează, puteți găsi cîteva exemple de taxă achitată în dependență de
tipul acțiunii:

Tipul acțiunii Taxa de stat

Litigiile cu caracter patrimonial, 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai
cererile de contestare a unui titlu puțin de 150 lei și nu mai mult de 25000 lei  (pentru persoane
executoriu sau a unui alt fizice) și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50000 lei
document (pentru persoane juridice).

Desfacerea căsătoriei 200%*, respectiv (200%*20 u.c.)/100%=40 lei

Împărțirea averii la desfacerea 3% din valoarea acțiunii, dar nu mai puțin de 150 lei
căsătoriei

Prelungirea termenului de 500%*, respectiv (500%*50 u.c.)/100%=100 lei

primire a moștenirii

Ridicarea sechestrului asupra 500%*, respectiv (500%*50 u.c.)/100%=100 lei

bunurilor
 Apărarea onoarei şi demnității 500%*, respectiv (500%*50 u.c.)/100%=100 lei

*Unitatea convențională este egală cu 50 de lei.

Formula de calcul este următoarea: cota procentuală indicată în Legea cu privire la taxa de stat se
înmulțește la unitatea convențională (50 lei) și se împarte la 100%.

CE INFORMAȚII TREBUIE SĂ FIE INCLUSE ÎN CEREREA DE CHEMARE ÎN

JUDECATĂ?

În cererea de chemare în judecată se indică:

 instanța căreia îi este adresată;  
 pentru persoane fizice: numele și prenumele reclamantului, domiciliul, numărul de
identificare personal (IDNP), numărul de telefon și alte date de contact;
 pentru persoane juridice: denumirea reclamantului, sediul acestuia, numărul de
identificare de stat (IDNO), datele bancare, număr de telefon, numărul de fax, adresa
electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor sau alte date de
contact;
 numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, numărul de fax, adresa electronică
înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor sau alte date de contact ale
reprezentantului reclamantului;
 numele sau denumirea pîrîtului, domiciliul ori sediul acestuia, numărul de telefon,
numărul de fax, poșta electronică sau alte date de contact ale pîrîtului, în cazul în care
reclamantul dispune de aceste date de contact.
De asemenea, este necesară indicarea:
 esenței încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor, libertăților sau intereselor
legitime ale reclamantului, pretențiile lui;
 circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretențiile și
toate probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii;
 lista probelor anexate, lista probelor reclamate, cererile de reclamare a probelor,
efectuare a expertizei, numire/recuzare a expertului,
 valoarea acțiunii, dacă aceasta poate fi evaluată;
 date despre respectarea procedurii de soluționare prealabilă a litigiului pe cale
extrajudiciară, dacă pentru un astfel de litigiu îndeplinirea procedurii este prevăzută de
lege sau de contractul părților;
 anexate la cerere,
 alte date importante pentru soluționarea pricinii, precum și demersurile reclamantului.
Pentru informații adiționale, consultați art. 166 Cod de procedură civilă.