INTENTAREA PRICINII CIVILE ÎN INSTANŢA DE JUDECATĂ

1. Sesizarea instanţei. Cererea de chemare în judecată.

2. Primirea cererii de chemare în judecată. Efectele juridice ale pornirii
procesului.

1. Sesizarea instanţei. Cererea de chemare în judecată

În majoritatea legislaţiilor procesul civile activitatea judiciară nu se declanşează
din oficiu, ci la cererea persoanei interesate în apărarea unui drept subiectiv,
potrivit principiilor:

 nimeni nu-şi poate face singur dreptate;

 instanţa nu poate să judece pînă ce nu va fi investită de partea

interesată.

Sesizarea instanţei se face prin intermediul cererii de chemare în judecată. Cererea

de chemare în judecată este actul procedural prin care reclamantul investeşte
instanţa de judecată cu o pretenţie civilă. Întreaga activitate de soluţionare a
litigiului se va derula în limitele pretenţiilor reclamantului invocate în cererea de
chemare în judecată. În aceleaşi limite va trebui şi judecătorul să statueze, în final,
asupra pretenţiilor deduse în justiţie. Judecătorul nu poate depăşi limitele judecăţii
determinate de părţi.
Cererea de chemare în judecată este un act declarativ, de exteriorizare a voinţei
reclamantului cu privire la o pretenţie, care poate fi îndeplinit, în principiu, numai
de către persoanele ce pot dobîndi calitatea de parte în procesul civil.
Cererea de chemare în judecată este forma de manifestare a acţiunii civile prin
care se investeşte instanţa de judecată sau mijlocul procedural prin care cel vătămat
într-un drept civil solicită concursul organelor specializate ale statului în vederea
restabilirii situaţiei de drept încălcate.
Art.166 CPC stabileşte următoarele condiţii de formă şi conţinut pentru cererea de
chemare în judecată care se face în scris şi trebuie să cuprindă:

 instanţa căreia îi este adresată;

 numele reclamantului şi domiciliul lui (sau sediul pentru persoanele

juridice), datele bancare, cod fiscal, adresa;

 numele reprezentantului, dacă cererea se depune de reprezentant,

numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de
contact ale reclamantului și ale reprezentantului reclamantului;
Dacă cererea de chemare în judecată este depusă de procuror, autorități publice,
organizații sau persoane fizice în apărarea drepturilor şi intereselor altor persoane,
datele despre reclamant oricum se vor indica alături de informațiile privind
subiectul de sesizare, care în mod obligatoriu va specifica şi temeiul legal expres
prevăzut pentru sesizarea instanței, anexînd cererea titularului dreptului încălcat de
a intenta procesul (iar în cazul persoanelor incapabile – hotărîrea definitivă privind
declararea incapacității).

 numele (denumirea) pîrîtului şi domiciliul lui (sau sediul persoanei

juridice), numărul de telefon, numărul de fax, poșta electronică sau alte
date de contact ale pîrîtului dacă reclamantul dispune de aceste date.

Dacă nu se cunoaşte domiciliul pîrîtului sau acesta nu are domiciliu în RM, în

cererea de chemare în judecată se va arăta ultimul domiciliu al pîrîtului în RM. În
cazul în care reclamantul va opta pentru instanța de la locul aflării majorității
bunurilor pîrîtului, la cerere se vor anexa și înscrisuri care confirmă acest fapt.

 esenţa încălcării sau a pericolului de încălcare a drepturilor libertăţilor

sau intereselor legitime ale reclamantului;

 circumstanţele de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretențiile,

precum şi a dovezilor pe care se sprijină fiecare pretenţie. Cînd se cere
dovada cu martori se arată numele, prenumele şi domiciliul martorilor.

Circumstanțele de fapt constau în relatarea anumitor împrejurări în baza cărora

reclamantul crede că i-a fost încălcat dreptul, ceea ce constituie temeiul acțiunii.
Dacă la cerere nu sunt anexate acte care adeveresc circumstanțele pe care
reclamantul își întemeiază pretențiile, instanța nu va da curs acesteia. Prezentarea
înscrisurilor la momentul depunerii cererii este necesară pentru a stabili corect
raportul material litigios și ca rezultat determinarea competenței.

 pretenţiile reclamantului către pîrît;

 valoarea acţiunii, dacă aceasta poate fi evaluată;

 date despre respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a litigiului

pe cale extrajudiciară dacă aceasta este cerută de lege sau de contractul
părţilor;

 enumerarea documentelor anexate ş.a. date importante pentru

soluţionarea litigiului.

Dacă legea sau contractul prevede respectarea procedurii prealabile, la cererea de

chemare în judecată trebuie anexate actele care confirmă respectarea acestei
proceduri.
  data şi semnătura. Dacă-i semnată de reprezentant se va anexa
documentul ce-i atestă împuternicirile. Cererea reclamantului formulată
de reprezentant trebuie să fie dactilografiată.

Cererea se depune la instanţa însoţită de atîtea copii cîţi pîrîţi și intervenienți sunt,
dacă aceștia nu dispun de ele. Cînd dovada se face prin înscrisuri, la cerere se vor
alătura atîtea copii autentificate cîţi pîrîţi şi intervenienţi sunt şi una pentru
instanţă. De asemenea se va anexa dovada de plată a taxei de stat şi documentele
ce legalizează împuternicirile reprezentanţilor.
Reclamantul poate într-o singură cerere să formuleze mai multe pretenţii dacă
acestea sunt legate între ele. Judecătorul care primeşte cererea are dreptul să separe
într-un proces una sau mai multe pretenţii cuprinse în ea, dacă consideră că
judecarea lor separată ar fi mai raţională.
În cazul când reclamantul sau reprezentantul lui nu a respectat forma şi conţinutul
cererii de chemare în judecată, n-a depus numărul necesar de copii sau nu a achitat
taxa de stat, judecătorul în termen de 5 zile de la repartizarea cererii pronunţă o
încheiere de a nu da curs cererii, acordându-i persoanei care a depus cererea, un
termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor, care începe a curge din
momentul când persoana a luat cunoștință de încheiere. Dacă le va înlătura în
termen aceste neajunsuri, cererea se va considera depusă în ziua primei prezentări
instanţei. În caz contrar ea nu se consideră depusă şi, împreună cu actele anexate se
restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească, susceptibilă de recurs.
2. Primirea cererii de chemare în judecată. Efectele juridice ale pornirii
procesului
Cererea de chemare în judecată se depune la sediul instanței, fie judecătorului de
serviciu, fie cancelariei, ori se expediază prin poștă. Dacă cererea este trimisă prin
poştă sau curier, la registratură, primeşte, în aceeaşi zi, dată certă, după care se
predă preşedintelui instanţei, având ataşat şi plicul. Aceasta este necesar uneori
pentru a verifica, în raport cu data poştei dacă scrisoarea a fost introdusă în termen.
Cererea de chemare în judecată introdusă în instanță se repartizează în termen de
24 de ore completului unipersonal sau colegial de judecată în mod aleatoriu, prin
intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.
Printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, judecătorul acceptă cererea de chemare
în judecată în decurs de 5 zile de la repartizare, dacă legea nu prevede altfel.
Premisele dreptului la intentarea procesului au un caracter ireparabil, astfel
depistarea de către judecător la depunerea cererii în judecată a lipsei sau prezenței
uneia dintre circumstanțele juridice enunțate la art.169 CPC constituie temei legal
pentru a refuza primirea cererii.
Judecătorul refuză primirea cererii:
a) dacă cererea nu urmează a fi judecată de către instanţele judecătoreşti în
procedură civilă, deoarece cererea se examinează şi se soluţionează într-o altă
ordine judecătorească.
În primul rând, se are în vedere nerespectarea unor norme de competență generală.
Totodată, nu trebuie să considerăm că în acest caz se are în vedere doar
nerespectarea normelor competenței generale, deoarece în procedură civilă nu se
vor examina cererile care se supun examinării în procedură contravențională,
penală.
b) dacă există o hotărâre irevocabilă sau o încheiere irevocabilă de încetare a
procesului prin care s-a întărit renunţarea reclamantului la o acţiune sau tranzacţia
de împăcare privitor la litigiul între aceleaşi părţi asupra aceluiaşi obiect şi având
aceleaşi temeiuri.
Acțiunea civilă se consideră identică și în cazul în care cererea este depusă repetat
de către succesorii în drepturi, procuror, autorități publice, organizații sau persoane
fizice în interesul aceluiași reclamant cu aceleași pretenții și având aceleași
temeiuri.
c) dacă cererea este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în apărarea
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără drept de a
se adresa în judecată în acest scop.
Instanța trebuie să verifice dacă în cererea de chemare în judecată este indicat
suportul legal care legitimează sesizarea instanței. Dacă temeiul de drept nu se
menționează în cerere, considerăm că cererii nu i se va da curs, iar dacă el în
genere nu există din lipsa prevederii legale, instanța va refuza primirea cererii. Dar
în acest caz, persoana în interesul căreia se intentează procesul se va putea adresa
instanței nemijlocit sau prin reprezentant, formulând o cerere cu același obiect și
temeiuri.
d) există o hotărâre obligatorie pentru părţi a judecăţii arbitrale cu privire la
litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri, cu
excepţia cazurilor când judecata a respins cererea de eliberare a titlului executoriu
a hotărârii judecății arbitrale sau a desființat hotărârea arbitrală.
e) Reclamantului și/sau pârâtului îi lipsește capacitatea de folosință.
În cazul refuzului de a primi cererea de chemare în judecată, judecătorul în termen
de 5 zile de la data repartizării cererii de chemare în judecată emite o încheiere
motivată în acest sens, ce poate fi atacată cu recurs.
În decursul a 5 zile de la data repartizării cererii de chemare în judecată,
judecătorul dispune, printr-o încheiere, restituirea cererii şi remite reclamantului
încheierea şi cererea cu toate documentele anexate dacă:

 nu s-a respectat procedura sau nu a prezentat dovada exercitării

procedurii prealabile
  necompetenţa instanţei (se are în vedere competența jurisdicțională);

 cererea a fost depusă de o persoană incapabilă;

 cererea nu este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită

de a o semna ori este semnată fără a se indica calitatea procesuală a
semnatarului.

Nerespectarea semnării cererii nu va determina instanța să nu dea curs cererii, ci să

o restituie.

 cererea a fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană

neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul.

 soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţământul

soţiei, în timpul sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului
(acordul soției la divorț trebuie exprimat în scris);

 la aceeaşi instanţă sau la alta (ori la judecata arbitrală), se află în

procedură un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având
aceleaşi temeiuri;

 reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind

intentarea procesului.

În încheierea de restituire a cererii de chemare în judecată, judecătorul indică

modalitatea de înlăturare a circumstanţelor ce împiedică intentarea procesului.
Restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării
repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune, împotriva aceluiaşi
pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
impedimentele.
Intentarea procesului produce anumite efecte, pe care le putem clasifica în:

 procedurale

 material juridice.

Efecte procedurale:

 se investeşte instanţa cu soluţionarea litigiului;

 cererea de chemare în judecată stabileşte cadrul procesual în care se

desfăşoară judecata cu privire la părţi şi la obiectul litigiului.

Efecte material juridice:

 de la data introducerii cererii operează punerea în întârziere a pârâtului,
ceea ce face ca el să suporte riscurile pieirii bunului în cazul cererii ce
are ca obiect predarea unui bun determinat;

 pensia alimentară, de regulă, se încasează din momentul depunerii

cererii de chemare în judecată;

 se întrerupe termenul de prescripţie, chiar dacă cererea a fost introdusă

la o instanţă necompetentă, numai dacă cererea a fost adresată unui
organ cu activitate jurisdicţională şi s-a făcut înăuntrul termenului de
prescripţie. Prescripţia este întreruptă în favoarea reclamantului și are
efect împotriva pârâtului.