Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Politice și Economice ,,Constantin Stere”

REFERAT
Tema:,, Contractul de expediție”

Elaborat: Talmaz Dan ,student anul III

Coordonator științific: Popov Adrian drd .asist.univ

Chișinău 2023
 Cuprins
Definiția și caracterele juridice ale contractului de expediție......................................................................3
Încheierea contractului de expediție............................................................................................................4
Elementele contractului de expediție..........................................................................................................4
Drepturile și obligațiile părților...................................................................................................................5
Importanța contractului de expediție..........................................................................................................6
Definiția și caracterele juridice ale contractului de expediție
În conformitate cu art. 1525 al Codului Civil prin contractul de expediție expeditorul se obligă
pe contul și în numele celeilalte părți (client) sau în nume propriu să încheie un contract de
transport și să întreprindă acțiunile necesare în vederea efectuării transportării iar clientul se
obligă să achite remunerația convenită (comision).
Prestarea serviciilor de transport necesită o serie de servicii complementare cum ar fi : ambalarea
mărfii,marcarea încărcarea ei,transportarea până la cărăuș, predarea mărfii transportatorului.
Acțiunile respective pot fi întreprinse personal de cel care are nevoie de transportarea bunurilor
sau pot fi încredințate unei persoane specializate în prestarea acestui gen de serviciu. În acest caz
între părți se încheie un contract de expediție care reprezintă instrumentul juridic ce
reglementează raporturile dintre părți, legate de organizarea transportării mărfurilor.
Contractul de expediție este un contract consensual care se consideră încheiat din momentul când
părțile au convenit asupra clauzelor esențiale ale acestuia. Clauzele esențiale ale contractului de
expediție sunt cele cu referire la obiect și mărimea remunerației. Deasemenea contractul de
expediție se consideră a fi unul real.
Ambele părți ale contractului se obligă reciproc și corelativ astfel încât contractul are un caracter
sinalagmatic. Obligației expeditorului de a efectua acțiunile necesare organizării transportului îi
este corelativă obligația clientului de achitare a comisionului.
Caracterul oneros al contractului de expediție rezultă din faptul că remunerația achitată de client
reprezintă prestația clientului efectuată în schimbul serviciilor oferite de expeditor.
Contractul de expediție este un contract comutativ cu executare succesivă.Legea nu stipulează
obligativitatea expeditorului de a presta personal serviciile, astfel încât expeditorul poate antrena
în activitatea sa și terțe persoane, conservând răspunderea pentru acțiunile lor.
În baza contractului de expediție între părțile acestuia se nasc raporturi complexe cu elemente ale
altor contracte civile numite spre exemplu:
 Mandat-încheierea contractului și efectuarea acțiunilor necesare transportării în numele
clientului
 Prestări servicii- efectuarea acțiunilor materiale: încărcare descărcare ambalare marcare
 De depozit- asigurarea integrității mărfii
Asupra prezenței raporturilor de mandat indică dispoziția alin (3) art.1525 al Codului Civil
potrivit căreia asupra raporturilor din contractul de expediție se aplică în mod corespunzător
dispozițiile referitoare la mandat. În pofida tuturor asemănărilor contractul de expediție este un
contract numit de sinestătător. Spre deosebire de contractele cu care expediția se aseamănă
specificul serviciilor oferite de expeditor este determinat de particularitatea obiectului acestui
contract, care presupune prestarea unui complex de servicii îndreptate spre organizarea
transportării mărfii.
Din considerentul că contractul de expediție este un contract numit,normele care reglementează
contractele asemănătoare i se vor aplica doar în cazurile expres prevăzute de lege.

Încheierea contractului de expediție

Singura normă cu referire la încheierea acestui tip de contract o găsim la alin (2) art 1525 al CC
al RM potrivit căreia contractul de expediție se încheie în scris iar clientul urmează să elibereze
expeditorului procură, dacă aceasta este necesară pentru executarea obligațiilor contractuale.
În lipsa normelor speciale care ar fi consacrate încheierii contractului de expediție, procedura
încheierii acestuia se face conform dispozițiilor generale din Codul Civil cu privire la încheierea
contractului (titlul III, capitolul XVI). Potrivit art 1027 contractul se consideră încheiat dacă
părțile au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esențiale. Clauzele esențiale stabilite de
lege pentru contractul de expediție sunt cele cu privire la obiect și remunerație.În afară de
acestea, în contract expeditorul și clientul pot stabili și alte clauze care la fel vor fi obligatorii
deoarece potrivit art.1027 sunt esențiale și clauzele asupra cărora la cererea uneia dintre părți
trebuie realizat un acord.
Contractul de expediție va fi valabil încheiat chiar și atunci când în el nu este prezentă
remunerația. Astfel cele mai multe asemănări contractul de expediție le are cu contractul de
mandat și comission. Pornind de la aceasta la alin (3) art.1525 legiuitorul a prevăzut că
raporturilor din contractul de expediție li se aplică în modul corespunzător dispozițiile referitoare
la mandat.

Elementele contractului de expediție

Părți la contractul de expediție sunt expeditorul și clientul. În calitate de client pot participa
persoanele fizice și / sau juridice cu capacitate de exercițiu deplină. Datorită caracterului său de
contract complementar clientul din contractul de expediție este de fiecare dată persoana
interesată de transportarea mărfii și care de regulă are calitatea de client sau destinatar în
contractul de transport. În calitate de expeditor pot figura persoanele care desfășoară activitate
comercială ( societățile comerciale, întreprinzătorii individuali și organizațiile necomerciale)
ținând cont de capacitatea specială.
Faptul că activitatea de expediție este una comercială se remarcă din noțiunea legală care
presupune în exclusivitate caracterul oneros al contractului. De cele mai multe ori în calitate de
expeditor participă persoane juridice specializate însă Codul Civil admite și participarea unei
persoane fizice în acest caz dacă o persoană fizică va primi încărcătura altei persoane în baza
unei procuri raporturile dintre acestea vor fi de mandat și nu de expediție. Potrivit alin (3)
art.1525 normele care reglementează contractul de expediție se aplică și în cazurile în care în
conformitate cu condițiile contractului de transport obligațiile expeditorului sunt executate de
transportator.
Obiectul contractului de expediție reprezintă totalitatea actelor juridice și materiale pe care se
obligă să le încheie/ întreprindă expeditorul pentru a asigura efectuarea transportării mărfii.
Tipurile serviciilor de expediție sunt prevăzute de Regulamentul prestării serviciilor de transport
și expediție aprobat prin ordinul Ministrului de transporturi din 09.12.1999. La categoria
serviciilor de expediție se referă:ambalarea,marcarea paletarea păstrarea mărfurilor cântărirea
executarea lucrărilor de încărcare-descărcare, recepționarea mărfurilor de la depozit, organizarea
transportării mărfurilor de la locul de expediție până la locul destinației, întocmirea
Conform art.1525 alin.(2) al CC Contractul de expediție urmează a fi încheiat în formă scrisă.
Deasemenea regulamentul serviciilor de transport și expediție prevede exigențe față de
conținutul acestui contract și conține contractul- model de transport și expediție. Potrivit acestui
act normativ contractul de transport și expediție trebuie să conțină prevederi referitoare la :
denumirea și adresa părților, obiectul contractului, drepturile și obligațiile părților, calculul
părților pentru transporturi, răspunderea părților, alte clauze convenite de părți.
În cazurile când executarea contractului presupune încheierea actelor juridice în numele
clientului acesta urmează să elibereze executantantului o procură.
Prețul contractului de expediție este numit comission . Mărimea comissionului sau criteriile de
determinare a acestuia urmează a fi determinate de către părți în contract, în afară de remunerație
clientul trebuie să compenseze expeditorului toate cheltuielile suportate de cel din urmă pentru
executarea contractului de expediție (achitarea taxei pentru transport, cheltuielile de asigurare a
mărfurilor)
Termenul contractului de expediție : Contractul poate fi încheiat atât pe un termen determinat cât
și pe un termen nedeterminat. Astfel termenul contractului este lăsat la discreția părților.

Drepturile și obligațiile părților

Conținutul contractului de expediție reprezintă drepturile și obligațiile părților. Întinderea
obligațiilor expeditorului este determinată de obiectul contractului de transport. Indiferent care
este volumul serviciilor solicitate de client potrivit art. 1526 al CC al RM expeditorul este dator
să execute obligația cu deligența unui bun expeditor. În calitate de organizator îi revine obligația
să aleagă în mod liber ținând cont de indicațiile clientului felul ,tariful deplasării și cărăușul.
Transportarea mărfurilor urmează a fi făcută în modul și pe itinerarul stabilit de client. Dacă
indicațiile clientului lipsesc expeditorul va acționa conform situației create pe riscul său dar din
contul clientului.
Expeditorul este obligat să îndeplinească exact indicațiile clientului. Atunci când respectarea
indicațiilor împiedică transportarea sigură a mărfurilor expeditorul trebuie să înștiințeze clientul
despre acest fapt. În cazurile in care clientul insistă asupra indicațiilor sale expeditorul va fi ținut
să le respecte dar riscurile vor fi puse în sarcina clientului.
De regulă expeditorul organizează transportarea mărfurilor fără să efectueze el însuși deplasarea
lor la destinatar. Contractul de transport poate fi încheiat de către expeditor atât în nume proprii
cât și în numele clientului în funcție de clauzele contractului de expediție. Desemnnând
transportatorul și încheind contractul de transport expeditorul este dator să-i comunice
instrucțiunile necesare pentru deplasarea mărfurilor în condiții optime, instrucțiuni care trebuie
să corespundă instrucțiunilor primite de la client.
În conformitate cu art.1532 CC RM expeditorul este în drept să execute transportul mărfurilor
personal fără a încheia un contract de transport cu terții atunci când contractul nu prevede expres
altfel și dacă acesta nu prejudiciază drepturile și interesele clientului.
Executarea obligațiilor ce decurg din contractul de expediție presupune din partea expeditorului
de regulă și întreprinderea altor acțiuni alături de încheierea contractului de transport cum ar fi :
încărcarea și descărcarea mărfurilor depozitarea obținerea documentelor pentru import sau
export întocmirea formalităților vamale.
Conform art.1528 CC al RM expeditorul va fi ținut să verifice conținutul coletelor primite în
momentul preluării doar dacă contractul prevede o asemenea obligație și doar în schimbul unei
taxe speciale.
Potrivit art. 1529 CC al RM expeditorul va fi obligat să asigure încărcătura preluată doar în cazul
unei indicații exprese a clientului. Contractul de asigurare urmează a fi încheiat cu compania
desemnată de către client. Dacă clientul a formulat o indicație generală cu privire la asigurarea
încărcăturii expeditorul va încheia un contract obișnuit de asigurare, alegând independent
asigurătorul,
Pentru a-și putea executa obligațiile ce rezultă din contractul de expediție expeditorul are nevoie
de concursul clientului. Clientul este obligat să asigure expeditorului posibilitatea executării
contractului. O primă obligație a clientului constă în prezentarea în termen și în volum
determinat a mărfurilor spre transportare. Marfa prezentată spre transportare urmează a fi :
ambalată ,marcată etichetată astfel încât să fie manipulată transportată în condiții bune. Conform
alin.(5) al art.1527 dacă bunul trebuie individualizat prin marcaj clientul este obligat să îl aplice
în așa mod încât el să rămână lizibil până la livrare.
În conformitate cu art.1527 clientul la cererea expeditorului este dator să-i furnizeze la timp
informații asupra bunului care urmează a fi transportat informații necesare pentru întocmirea
documentelor de transport, îndeplinirea procedurilor vamale și a altor formalități. Informația
prezentată trebuie confirmată prin documente. Dacă urmează a fi transportate bunuri cu însușiri
deosebite care pot cauza prejudicii altor mărfuri oamenilor sau mediului clientul trebuie să
atragă atenția asupra acestui fapt și a măsurilor de precauție expeditorului.Clientul este dator să
informeze expeditorul despre caracterul ușor alterabil al mărfurilor. Conform alin.(3) art.1527
neexecutarea obligației de informare referitor la însușirile deosebite ale mărfurilor îi oferă
posibilitatea expeditorului de a descărca mărfurile de ale distruge sau ale face inofensive în orice
moment și fără plata vreunei despăgubiri.
Principala obligație a clientului rezidă în achitarea remunerației pentru serviciile prestate.
Potrivit art.1536 comisionul urmează a fi achitat expeditorului după predarea bunului
transportatorului.Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare culpabilă a obligațiilor
contractuale atrage răspunderea părții aflate în culpă.

Importanța contractului de expediție

Necesitatea acestei operaţiuni rezidă în faptul că ea este cea care facilitează circulaţia mărfurilor
între producător şi consumator şi în faptul că răspunde unor probleme acute ale transporturilor cu
un grad mare de complexitate, cum sunt transporturile în trafic internaţional sau cele
multimodale.1 Prin urmare, aria de probleme şi activităţi cărora le asigură realizarea contractul
de expediţie de mărfuri este vastă: oferă informaţii referitoare la mijloacele de transport ce
trebuiesc utilizate pentru fiecare tip de marfă, la durata transportului sau itinerarul cel mai
potrivit de urmat; asigură urmărirea circuitului mărfurilor în cursul transportului; se ocupă de
îndeplinirea formalităţilor vamale, fito-sanitare, portuare, etc.; se ocupă de manipularea
mărfurilor, de operaţiunile de încărcare-descărcare; asigură consultanţă, cu precădere firmelor
mici ce nu au secţii proprii de comerţ exterior referitor la cărăuşii la care trebuie să apeleze şi la
tipul de transport cel mai adecvat a fi utilizat pentru respectiva marfă; folosirea expediţionarului
poate duce de cele mai multe ori la preţuri mai reduse, în special când vorbim de transportarea
unor cantităţi de mărfuri reduse, având avantajul că la el apelează mai mulţi clienţi cu acelaşi tip
de marfă şi poate folosi un mijloc de transport pentru mai mulţi clienţi, ceea ce va conduce la
împărţirea cheltuielilor de transport între aceştia. Aşadar, contractul de expediţie dă o rezolvare
tuturor activităţilor conexe transportului, chiar şi celor de la destinaţie. Actualmente, se observă
o scindare a serviciilor terminale, cele ce privesc operaţiunile necesare predării şi preluării mărfii
de către destinatar din momentul ajungerii ei la destinaţie, faţă de contractul de expediţie global,
cel care însuma toate operaţiunile conexe, inclusiv cele de la destinaţie