Sunteți pe pagina 1din 4

Dreptul transporturilor curs 3 Data trecuta s-a dat def contr de transport + def expeditor, caraus, destinatar + destinatarul

l e titular de dr si oblig din contr de transport. Conditiile de validitate ale contractului de transport Sunt de 2 feluri: de fond si de forma. I. Conditii de fond Apreciem cond de fond din perspectiva C com si OUG 19/.... . Nu exisa conditii de fond speciale. Ele sunt reglementate de art. 948 C civ, fiind conditii referitoare la capacitate, consimtamant, obiect si cauza (incidenta art. 948 C civ se intemeiaza pe art. 1 C com: se aplica disp din C civ cand legea com nu dispune nimic, incat regl generala in materia contr de trasnsport nu dispune cu privire la cond de fond). II. Conditii de forma Contractul de trasport nu cunoaste conditii de forma ad validitatem. Prof Piperea este adeptul teoriei ca in materia contr de transp nu avem cond de forma ad validitatem. Din cursul univ poate parea ca opinia profului e alta, dar retineti ca opinia corecta e cea de mai sus. Argument: in C com avem reglementat un document de transport: scrisoare de carat; art din C com ne spune ce tb sa contina ac contract. Prof Piperea a zis ca daca se prevede ce contine acel contr de transport, poate ca legiuitorul a spus ca acela este contr de transport, care trebuie sa contina cont ad validitatem. Codul comercial face referire la emiterea unei scrisori de carat. In acelasi timp, OUG 19/1997 prevede faptul ca, in legatura cu contr de transport trebuie emis un document de transport. Coroborand cele 2 acte normative se impune concluzia ca scrisoarea de carat este documentul de transport, iar intocmirea sa se face in scop probator. Argumente: 1. art. 414 C com (care reglementeaza emiterea unei scrisori de carat) nu impune redactarea acesteia ori de cate ori se incheie un contract de transport, ci numai la cererea carausului. 2. art. 417 C com nu impune semnarea scrisorii de carat de catre ambele parti ale contr de transport. Potrivit acestuia, carausul are oblig de a semna scrisoarea de carat, doar daca expeditorul solicita expres ac lucru. 3. art. 422 C com stabileste expres faptul ca termenul predarii lucrurilor transportate se hotaraste prin invoirea partilor, nefacand referire la niciun inscris necesar a fi redactat in acest scop. 4. art. 20 OUG 19/1997 contr de transport se probeaza prin documentul de transport. Deci, nu avem cond ad valid, dar avem ad probationem, ceea ce limiteaza posibilitatea demonstrarii contractului cu martori. Caracterele juridice ale contr de transport: 1. este un act juridic principal actele jur pot fi principale si accesorii. Actele juridice cu caracter accesoriu pot fi : ipoteca, gaj, fidejusiune etc. In cazul contractului de transport, acesta poate exista de sine statator, fara a fi legat de alt contract. Din punct de vedere economic, contractul de transport este un contract accesoriu. Cel mai des, incheierea contr de transp este generata de incheierea unui contract de vanzare-cumparare. Totusi, incheierea unui contr de transport poate sa intervina si independent de incheierea unui alt contract, caz in care contractul de transport isi pierde caracterul accesoriu din punct de vedere economic. Din punct de vedere juridic, contr de transp e un act jur principal. Din ac cauza, nu i se aplica principiul accesorium sequitur principalae (validitatea contr de transport depinde exclusiv de respectara propriilor sale conditii de validitate, nu si de validitatea altui act juridic, indiferent cat de stransa ar fi legatura economica dintre acestea).

Sa ne imaginam ca dupa cumpararea unui bun, cumparatorul incheie un contr de transport. Este posibil ca acel c v-c sa fie anulat. Ce se intampla cu c de transport? E valabil. Nu va trebui nimeni sa restituie vreo prestatie. Daca insa s-a cumparat o cantitate de grau, contr de transport s-a incheiat, dar vara graul nu mai este la momentul la care ar fi trebuit sa fie transportat, putem avea 2 explicatii: a) neexecutarea culpabila a oblig, poate duce la rezolutiunea contractului not the best choice; b) cf C com, expeditorul are posibilitatea de a revoca unilateral contractul de transport. In TG contractului, incetarea contr se face mutuus dissensus. La transport insa, art. 421 spune ca expeditorul are dr de a suspenda transp si de a cere restituirea bunurilor transportate. Expeditorul are oblig de a plati carausului cheltuielile pe care acesta le-a facut si eventualele pagube pe care acesta le-a suferit. Daca invalidarea actului principal a avut loc dupa executarea contr de transport, aceasta nu are niciun fel de impact asupra contr de transport. Daca invalidarea actului principal a avut loc inainte de executarea contractului de transport pot fi incidente 2 situatii: a) daca expeditorul este titular al dr de a modifica unilat contractul de transport (art. 421 C com), in cazul in care expeditorul nu isi mai poate executa obligatia de a preda marfa, acesta poate sa uzeze de dreptul mentionat (dreptul de a modifica unilateral contractul permite expeditorului sa revoce contractul de transport, cu obligatia acestuia de a plati carausului cheltuielile facute pentru executarea transportului, precum si cu obligatia de a acoperi pagubele directe si imediate, rezultand din revocarea contr de transport). b) daca expeditorul nu mai este titular al dr de a modifia unilateral contr de transport, neexecutarea obligatiei ezpeditorului de a preda marfa poate sa conduca la rezolutiunea contractului de transport si la obligarea expeditorului sa acopere prej cauzate de neexecutarea culpabila. 2. este un contract numit este reglementat legal prin C com si legile comerciale speciale. 3. este un contract sinalagmatic din contr de transport rezulta dr si oblig reciproce si interdependente in sarcina ambelor parti. Din contr de transp pot rezulta dr si oblig in sarcina altei pers in afara creditorului ci si carausului, persoana care are calitatea de tert in cadrul contr de transport ( destinatarul). Temeiul pt aceasta situatie e art. 432, 434 C com. 4. este un contract cu titlu oneros pretul se numeste tarif. Rezulta din art. 20 OUG 19/1997. 5. este un contract consensual asa cum este configurat in Codul comercial, contractul de transport se incheie prin simplul acord de vointa, redactarea documentului de transport fiind facuta in scop de proba. Contr de transport nbu e un contr real, deci predarea bunului nu e o cond de validitate a contr, ci o obligatie a carausului. 6. este un contract comercial vom analiza acest caracter pentru: a) caraus caract comercial se stabileste in doua etape: 1. pornind de la disp art. 3 C com. Ac art stabileste faptul ca are caracter comercial intreprinderea de transport, nu contr de transport stricto sensu. In consecinta, daca persoana care se obliga a executa transportul are organizata o interprindere de transport si incheie contractul de transport in executarea activitatii mentionate, contr va avea caracter comercial pentru intreprinzator. Observatie: Simpla prevedere in obiectul de activitate a activitatii de transport nu echivaleaza cu organizarea unei intreprinderi de transport. Includerea in obiectul de activitate a activitatii de transport permite obtinerea calitatii de operator de transport (daca sunt indeplinite si celelalte conditii cerute in acest scop), dar nu implica in mod necesar obtinerea calitatii de intreprinzator, in sensul art. 3 C com. Exemple: * o pf autorizata care are inclus in obiectul de activitate activitatea de transport poate sa devina operator de transport, dar nu este intotdeauna un intreprinzator in sensul art. 3 din C com. Daca pf autorizata indeplineste conditiile de existenta a unei intreprinderi (combinarea tuturor factorilor de productie), aceasta este si intreprinzator, in sensul art. 3 C com. Doar in acest caz contractul de transport incheiat de pf autorizata in calitate de caraus va fi fapta de comert obiectiva pt aceasta. Daca pf autorizata nu are organizata o intreprindere in sensul art. 3 C com, aceasta nu este intreprinzator, iar contr de transport pe care il incheie in calitate de caraus poate fi considerat ca avand caracter civil. In al doilea rand, caracterul comercial al contr de transp poate fi det pe baza prevederilor art. 4 C

com. Acest art stabileste faptul ca actele unui comerciant (altele decat cele mentionate in art. 3 C com), sunt prezumate a fi comerciale. In consecinta, daca persoana care se obliga a executa un transport nu are organizata o intreprindere de transport in sensul art. 3, dar are calitatea de comerciant si incheie acest contract in calitatea mentionata, contractul de transport are caracter comercial, fiind fapta de comert subiectiva. Exemplu: OG 44/'98 intreprinzatorul individual e comerciant de la data la care este inregistrat in reg comertului. Daca isi trece in domeniul de activitate activitatea de transport, si contractul incheiat de ac pers e comercial, dpdv subiectiv, pt ca este un act incheiat de un comerciant. O pf titular al unei intreprinderi individ este califcat de lege ca fiind comerciant, de la data inregistrarii in Registrul Comertului a intreprinderii individuale. Daca in ob de activitate al intrep individ este cuprinsa activitatea de transport, intreprinzatorul poate deveni operator de transport. Daca in concret titularul intreprinderii individuale si-a organizat o intreprindere in sensul art. 3 C com, atunci acesta are si calitatea de intreprinzator in temeiul art. 3 C com. Contractele de transport pe care le va incheia in exercitarea activitatii in calitate de caraus vor fi comerciale dpdv subiectiv. Daca titularul intreprinderii individuale nu si-a organizat in concret o intreprindere in sensul art. 3 C com, atunci acesta nu va avea calitatea de inreprinzator in temeiul art. 3 C com. Contractele de transport pe care le-ar incheia in exercitarea activitatii comerciale in calitate de caraus vor avea caracter comercial, dar nu dpdv obiectiv, ci subiectiv. b) expeditorul caracterul comercial al contr de transport se stabileste pornind de la prevederile art. 4 C com. Daca acesta (expeditorul) are calitatea de comerciant, atunci contractul este prezumat a fi comercial. Efectele contractului de transport Acestea nu sunt prevazute expressis verbis in C com, fiind deduse pe cale de interpretare. Traditional, sunt analizate prin raportare la cele 3 momente principale ale efectuarii activitatii de transport. I. Efectele contratului la punctul de plecare La punctul de plecare pot fi identificate atat obligatii ale expeditorului, cat si obligatii ale carausului. A) Obligatiile expeditorului: 1. Obligatia de a preda carausului marfa 2. Obligatia de a preda carausului documentele insotitoare ale marfii = necesare pt circulatia legala a marfii art. 416 3. Obligatia de a intocmi si preda carausului documentul de transport scrisoarea de carat; numai in situatia in care carausul solicita expres eliberarea documentului de transport. Scrisoarea de carat are un continut reglementat prin art. 415 C com. Potrivit acestuia, in scrisoarea de carat tb incluse info referitoare la marfa, expeditor, caraus, destinatar (potrivit art. 414 si 415, scrisoarea de carat poate sa fi emisa la ordin sau la purtator, fiind necesar sa se precizeze in cuprinsul acesteia optiunea pentru una dintre cele 2 variante; daca scrisoarea de carat a fost emisa la ordin, destinatarul care figureaza in aceasta poate sa transmita acest document unei alte persoane printr-un mecanism denumit gir daca destinatarul utilizeaza acest mecanism, atunci marfa se va elibera persoanei care a obtinut scrisoarea de carat, ca efect al girului), locul de destinatie, pretul transportului si timpul in care trebuie executat transportul. 4. Obligatia de a plati carausului pretul transportului ac oblig nu este insa specifica punctului de plecare. Ea poate sa apara si ca obligatie la punctul de destinatie. B) Obligatiile carausului: 1. Obligatia de a prelua marfa 2. Obligatia de a semna scrisoarea de carat (la cererea expeditorului) 3. Obligatia de a incunostiinta expeditorul despre intervenirea unei situatii de transport deficitar

potrivit art. 420 C com, transportul deficitar se refera la sit in care transportul marfurilor nu poate sa demareze din motive de forta majora sau caz fortuit. In aceasta situatie, expeditorul are doua posibilitati: a) posibilitatea de a alege mentinerea contractului in acest caz nu va putea fi angajata raspunderea carausului pentru intarzierea la transport) b) posibilitatea de a inceta raporturile contractuale in acest caz va trbui achitat catre caraus o suma de bani reprezentand contravaloarea cheltuielilor facute cu pregatirea mijlocului de trasnport. II. Efectele contractului pe parcursul transportului III. Efectele contractului la destinatie

S-ar putea să vă placă și