Curs 02 drept civil contracte 11.10.

2011
Contractul de vanz-cumparare
Pozitionare in cod:
-vechiul cod cartea a 3-a despre diferite moduri in care se dobandeste prop, titlul 5 vinderi)
- noul cod

Posibilitatea de a transmite prin vanzare un alt drept decat un dezmembramant sau dr de prop;

Posibilitatea transmiterii unui dr de creanta. Cesiunea era la vanzare acum in NCC este reglem in art
1567 alin 3 din capitolul rezervat cesiunii de creanta, dispune ca daca cesiunea este cu titlu oneors,
dispozitiile acelui capitol se completeaza in mod corespunzator cu acelea din materia contractului de
vanzare cumparare. NCC reglementeaza in art 1315-1320 si cesiunea de contract, apreciam ca daca
aceasta cesiune este consimtita in schimbul unei sume de bani platita de catre cesionar cedentului,
atunci dispozitiile special mentionate se completeaza cu reglementarea contractului de vanzare
cumparare. E necesar consimtamantul cocontractantului cedat.

Exista si drepturi care nu pot face obiectul vanzarii si anume drepturile personale. Ex: dr de uz,
abitatie, dr la pensie.

Caracterele juridice ale contractului (6 caractere) :

a. Sinalagmatic
b. Oneros
c. In principiu comutativ
d. In principiu consensual
e. In principiu translativ
f. In principiu instantaneu ( executare uno ictu).

a. Sinalagmatic – pentru ca fiecare parte isi asuma obligatiile in considerarea executarii

obligatiilor celeilalte parti. Vanzatorul se obliga sa stramute dr ce face obiectul vanzarii si sa
predea bunul ce face obiectul acelui drept in considerarea platii pretului la care se oblige
cumparatorul. De asemenea cumparatorul isi asuma obligatia de a plati pretul in
considerarea executarii obligatiilor asumate de vanzator.  sunt aplicabile efectele specifice
contractelor sinalagmatice: exceptia de neexecutare, rezolutiunea, teoria riscurilor.
b. Oneros – fiecare parte contracteaza pentru a obtine o contra prestatie echivalenta celei pe
care si-o asuma.
c. In principiu consensual – intrucat nu exista o dispozitie derogatorie aplicabila tuturor
contractelor de vanzare fata de articolul 1240 din codul civil care consacra principiul
consensualismului. Potrivit acestui text vointa de a contracta poate fi exprimata verbal, in
scris sau printr-un comportament neindoielnic cu privire la intentia autorului de a produce
anumite efecte juridice. Totusi de la acest principiu exista o exceptie care se aplica inclusiv
unora dintre c de vanzare si anume art 1244  in temeiul caruia, trebuie sa fie incheiate prin
 inscris autentic sub sanctiunea nulitatii absolute conventiile care stramuta sau constituie
drepturi reale care urmeaza a fi inscrise in Cartea Funciara. De asemenea potrivit art 888 din
Cod Civil, atunci cand transferul sau constituirea unor drepturi supuse inscrierii in cartea
Funciara se realizeaza in temeiul unui contract , contractul trebuie sa imbrace forma
autentica notariala. Rezulta ca vanzarea avand ca obiect transferul sau constituirea unui
drept real asupra unui imobil este supusa formei autentice ad validitatem sub sanctiunea
nulitatii absolute. In principiu, de cate ori obiectul dr este un imobil, transferul ori
constituirea dreptului este supusa formalitatii de inscriere in CF. NCC prevede inscrierea in CF
ca o conditie de transmitere a unor drepturi. Are pe langa rol de opozabilitate si un rol
efficient. E amanata dispozitia prin legea de punere in aplicare, momentan.

Nu este o exceptie de la caracterul consensual, obligatia partilor unui contract de vanzare a

unui autovehicul de a complete un formular administrativ referitor la aceasta vanzare in fata
organelor de politie competente sa inmatriculeze autovehiculul pe numele noului proprietar.
Aceasta obligatie prevazuta de ord 78/2000 privind inmatricularea auto si cartea de
identitate a acestora, are un rol de evidenta administrativa reprezentand o operatiune
prealabila inmatricularii. In schimb completarea formularului nu afecteaza valabilitatea
contract de vanzare care se formeaza din mom. acordului intre vanz si cump privind auto
vandut si pretul sau. In temeiul acelui accord, vanzatorul isi asuma inclusive obligatia de a
efectua formalitatile necesare pentru ca bunul vandut sa ii poate servi cumparatorului
potrivit destinatiei sale firesti. Cumparatorul isi asuma implicit obligatia de a indeplini toate
formalitatile necesare pentru descarcarea vanzatorului de sarcinile ce revin prop. unui
autovehicul. In consecinta fiecare dintre parti este obligata fata de cealalta sa incheie/ sa
completeze formularul necesar pentru inmatricularea autovehic. pe numele noului prop si pt
a se opera modific corespunzatoare in cartea de identificare a auto.

d. Comutativ – de regula partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor asumate prin cntract.
Prin exceptie, este posibil ca fie existenta ori intinderea lucrului vandut, fie existenta ori
intinderea pretului, sa nu fie cunoscute la momentul incheierii contractului. Ceea ce ii va
imprima acestuia un caracter aleatoriu. Ex: vanzarea pestelui pe care pescarul il va prinde in
acea zi, incheiat dimineata. Ceea ce a vandut el cumparatorului este norocul sau ghinionul
sau. A doua ipoteza: se vinde un bun cunoscut de parti pe un pret nesigur ce depinde de un
eveniment nesigur. Pt vanzarea de lucruri viitoare art 1658 NCC alin 4 caracterul aleatoriu nu
se prezuma. Vanz nu suport riscul decat daca si l-a asumat in mod expres.

e. Translativ -1650 vanzarea este contract prin care vanz transmite.....  in principiu prin contr
de vanz-cum se transmite sau se va transmite in viitor prop asupra unui drept. In principiu
este translativ de prop. Prin exceptie este translativ si de alte dr. Prin alta exceptie el poate fi
si constitutiv de dr atunci cand prin vanzare se constituie dr reale care dezmembreaza prop
vanzatorului. In schimb nu poate servi doar constituirii unor dr de creanta. In acest caz este
alt tip de contract depinde de obiectul creantei si a obligatiei corespunzatoare acesteia.

f. Caracterul instantaneu decurge din caracterul translativ intrucat in principiu transmiterea

unui drept nu se poate realiza decat uno ictu iar nu prin prestatii succesive. Contractul isi
pastreaza acest caracter si atunci cand plata pretului se face in rate. Acest lucru se realizeaza
 din 2 motive: contractul e cu executare succesiva numai daca obligatiile ambilor parti sunt cu
executare succesiva; in al doilea rand plata pretului in rate reprezinta doar o modalitate de
executare a unei obligatii cu obiect unitar care este obligatia de plata a pretului convenit
pentru ansamblul bunului.

Sub imperiul NCC contractul se numeste de vanzare!!!!

Conditiile de validitate ale contractului de vanzare:

a. Capacitate
b. Consimtamant
c. Obiect

A. Capacitatea – art 1652 din Codul Civ pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis
prin lege; regula este capacitatea. Vanzarea este considerata act de dispozitie intrucat prin
intermediul sau iese un drept din patrimoniul vanzatorului. In functie de valoarea dr se poate
considera ca actul sa fie act de administrare.
Exceptiile sunt in numar de 3 in ceea ce priveste incapacitatile de a cumpara si 1 in ceea ce
priveste incapacitatile de a vinde.

Incapacitati:

1. Art 44 alin 2 Constitutie – modificat in 2003. Cea din 91 prevazute ca cetatenii straini si
apatrizii nu puteau dobandi terenuri in RO. In 2003 am modificat interdictia  cetatenii
straini si apatrizii nu pot dobandi terenuri in RO decat prin succesiune legala sau in conditiile
rezultand din aderarea RO la UE sau din alte tratate internationale la care RO e parte, pe
baza de reciprocitate in conditiile stabilite de legea organica. Ea nu se refera la pers juridice
straine. Totusi Curtea Constitutionala a declarat ca este neidoilenic ca aceasta incapacitate se
aplica si pers. Juridice straine. Legea organica la care face trimitere este legea 313/2005
privind dobandirea terenurilor de catre cetatenii straini apatrizi si pers juridice straine, lege
care a intrat in vigoare la 1 ian 2007 cand am aderat la UE. Aceasta lege opereaza cu 3
distinctii:
 Cetatenii din statele membre ale spatiului economic european ( UE plus Elvetia Islanda,
Lichtenstain)
 Apatrizii cu domiciliul in statele membre ale spatiului economic european
 Pers juridice inmatriculate in statele membre ale spatiului economic european ( europenii)
Si pe de alta parte,
 cetatenii altor state,
 apatrizii cu dom in alte state si
 pers juridice inmatriculate in alte state.

Cetatenii neuropeni si compania pot dobandi terenuri in Ro numai pe baza de reciprocitate in

conditiile tratatelor internationale la care RO e parte; Profu stie ca nu exista astfel de tratate dar
e foarte simplu pt ei sa-si constituie un S.R.L si pot face afaceri prin intermediul acestor societati
Romanesti.
Categoria Europenilor: Legea face distinctie in privinta naturii terenurilor:

 Cele cu destinatie agricola sau forestiera  nu se pot dobandi decat dupa implinirea unui
termen de 7 ani de la data aderarii RO in UE. ( 1 ian 2014). Prin exceptie, le pot dobandi si
inainte de expirarea termenului de 7 ani, daca isi asuma obligatia de a nu modifica destinatia
terenurilor pana la implinirea acestui termen si in mod cumulativ daca se stabilesc in Ro ca
fiermeri independenti.
 Celelalte terenuri  legea opereaza o a treia distinctie intre Europenii care isi stabilesc
resedinta in Ro si cei care nu-si stabilesc resedinta in Ro. Cei ce isi stabilesc res in RO pot
dobandi alte terenuri decat cele cu destinatie agricola sau forestiera oricand dupa data
aderarii Ro la UE. Ceilalti, pot dobandi asemenea terenuri dupa 5 ani de la aderarea la UE.

2. Incapacitatea profesionistilor dreptului de a dobandi drepturi litigioase. Potrivit art 1653 alin
1 sub sanctiunea nulitatii absolute judecatorii procurorii grefierii executorii avocatii notarii
publici consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara direct sau prin persoane
interpuse drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei
circumscriptie isi desfasoara activitatea. In vechiul cod se intelegea prin drept ligios dr in
legatura cu care este evident ca va incepe un proces. NCC limiteaza expres prin alin3
notiunea de dr litigios la existenta unui proces inceput si neterminat cu privire la existenta
sau intinderea sa. Acest text este o lege derogatorie de la regula capacitatii cu sanctiunea
nulitatii absolute. Conform art 10 CC se va aplica numai in cazurile expres si limitativ
prevazuta de lege fiind de stricta interpretare. Prin instanta judecatoreasca trebuie sa se
intelaga ca regula instanta care ar judeca ca prima instanta litigiul privind dreptul cumparat.
Textul acesta se refera si la judecatori procurori si grefieri. Desi regula ramane pt ceilalti
practicieni sa ne raportam la instanta cea mai mica in ceea ce priveste aceasta ultima categ,
incapacitatea se extinde cu privire la orice dr litigios care in orice faza procesuala ar putea sa
intre in sfera de solutionare a instantei in care/pe langa care isi desfasoara activitatea.
Alin 2 art 1653 prevede 3 ipoteze de exceptie in raport cu incapacitatea prev de alin 1.
Ipoteze in care se apreciaza ca interesul de a dobandi dr litigios este legitim si nu poate umbri
restigiul profesional al dobanditorului.
Lit a  cumpararea dr succesorale ori a cotelor parti din dr de prop de la comostenitori sau
coprop dupa caz. O asemenea dobandire are ca efect intregirea proprietatii.
Lit b  cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut
inainte ca dr sa fie litigios; Ex: Judec A ii imprumuta lui B 100 de lei. C il da in judecata pe C. B
nu are cum sa restituie suma si ii propune lui A o dare in plata. Pt creanta mea ti-as da bunul
meu si urmeaza sa te judeci tu cu C. Incapacitatea se va aplica pt darea in plata asupra unor
creante nascute ulterior litgiului (In exemplu ulterior litgiului intre B si C).
Lit c  ipoteza in care cumpararea s-a facut pt apararea dr celui ce stapaneste bunul in
legatura cu dr litigios. Ex: A se imprumut de la B cu o suma de bani si ii acorda lui B o ipoteca.
B devine cred ipotecar. A vinde bunul ipotecat catre practicianul in insolventa P. A contesta
ca ii datoreaza vreun ban lui B. Dreptul pe care B il avea a devenit litigios. Daca a devenit
creanta litigioasa, a devenit si ipoteca litigioasa. Exista un drept litigios asupra bunului pe
care il stapaneste P. Cum poate P sa-si valorifice bunul asupra caruia este o ipoteca? Pai
cumpara de la B creanta lui B asupra lui A. P se subroga impotriva lui A.
 Sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului incheiat de incapabil. Se considera ca
scopul este prestigiul profesiilor juridice 
3. Art 1654 Cod civil – ea vizeaza in principiu persoanele care vand bunuri pe seama altora si
care in consecinta sunt incapabile sa cumpere acele bunuri.
3 ipoteze:
 Sunt incapabili sa cumpere direct chiar si prin licitatie publica mandatarii pt bunurile care
sunt insarcinati sa le vanda cu aceeasi exceptie vizata de art 1304  aceasta incapacitate nu
se va aplica in cazul in care mandantul a consimtit expres ca mandatarul sa poata cumpara
bunul si nici in cazul in care continutul contract de vanzare ce urma a fi incheiat in executarea
mandatului a fost prevazut cu suficienta precizie incat sa inlature posibilitatea prejudicierii
mandantului ( spre exemplu: sunt imputernicit sa vand bunul pt pretul de 40 de milioane fara
conditii suspensive etc etc). Sanctiunea nerespectarii ei este nulitatea relativa a contractului
de vanzare incheiat la solicitarea mandantului.
 Reprezentantii legali – sunt incapabili sa cumpere direct, parintii tutorele curatorul
administratorul provizoriu pentru bunurile persoanelor pe care le reprezinta. Si aceasta
incapacitate se sanctioneaza tot cu nulitate relativa intrucat ocroteste interesul particular al
reprezentatilor.
 Sunt incapabili de a cumpara direct sau prin pers interpuse chiar si prin licitatie publica
functionarii publici, judec sindici,practicieni in insolventa, executorii precum si alte asemenea
persoane care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca
obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza. Spre
deosebire de celelalte incapacitati aceasta se sanctioneaza cu nulitatea absoluta. Se
orcoteste un interes public.

Incapacitatea speciala de a cumpara: potrivit art 1655 persoanele prevazute la art 1654, nu pot
sa vanda bunurile proprii pentru un pret care consta intr-o suma de bani ce provine din vanzarea
sau exploatarea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza sau a carui administrare o
supravegheaza. Ex: primarul reprezinta comuna sau orasul. Aceasta are un patriomoniu. Exista si
bunuri prop privata a localitatii. Aceste bunuri se pot vinde prin reprezentantul legal, in speta
primarul. Art 1654 spune ca primarul nu le poate cumapra. Art 1655 spune ca daca din
exploatarea respectiva s-au facut bani, el nu poate nici sa vanda un bun al sau in schimbul acelor
bani. Nu-i poate nici sa-i frunizeze lucrari. De la 1 octombrie nu poate nici sa vanda borduri nici
marmura nici nimic comunei respective.

B. Consimtamantul – la vanzare este supus regulilor generale ale teoriei generale a contractului.
Cu toate acestea in cazul contractelor de vanzare mai mult decat in cazul altor contracte, se
intampla in practica ipoteza in care consimtamantul este exprimat in mai multe etape.

Ipoteza numita in doctrina de formare progresiva a contractului. Vom examina urmatoarele

tipuri de formare progresiva a contractului:
1. Promisunea de vanzare sau cumparare
2. Pactul de optiune privind c de vanzare
3. Promisiunea sinalagmatica de vanzare
4. Dreptul de preemtiune
5. Contractul de arvuna
 1. Promisiunea unilaterala de vanzare sau cumparare.

Promisiunea unilterala de vanzare este contr in care o parte numita promitent se obliga fata de
cealalta parte denumita beneficiar sa ii vanda in viitor un anumit bun. Sediul materiei pt acest
contract este dat de art 1669-1670 (pt vanzare) iar pentru teoria gen a contracatului de art 1279 care
reglementeaza promisiunea de a contracta in general.

Rezulta ca promisiunea de vanzare difera de oferta de vanzare prin aceea ca este un contract act
bilateral de vointa iar nu un act unilateral cum este oferta. Ea se numeste promisiune unilaterala de
vanzare intrucat numai o parte promitentul se obliga catre cealalta sa incheie contractul promis,
aceasta din urma ramanand libera sa decida daca il va incheia sau nu. Promisiunea unilaterala de
vanzare este un contract unilateral in cazul in care beneficiarul nu si-a asumat nicio contraprestatie
in favoarea promitentului dar poate fi si contract sinalagmatic atunci cand in schimbul promisiunii
beneficiarul se obliga la o contra-prestatie ( sa plateasca o suma de bani, sa efectueze o lucrare).

Pentru ca promisunea unilat de vanzare sa aiba un obiect determinat, este necesar ca ea sa cuprinda
toate elementele necesare pt formarea valabila a contractului promis. Adica cel putin sa mentioneze
bunul ce urmeaza a se vinde si pretul sau criteriile de determinare ce urmeaza a se plati. Daca nu le
cuprinde, promisiunea este nula pt obiect nedeterminat art 1279 alin 1.

Tipica pt promisunea de a vinde este obligatia promitentului de a incheia in viitor contractul promis.
Acestei obligatii ii corespunde o creanta a beneficiarului care poate pretinde incheierea contractului.
Proful zice ca este o creanta sub conditie pur potestativa din partea creditorului. Nu e urat intrucat e
din partea creditorului. E nasol daca era pur potestativa din partea debitorului. Din partea
creditorului este perfect valabila. Aceasta promisiune genereaza o obligatie pur potestativa din
partea creditorului asumata de promitent fata de beneficiar  ca nu se confunda consimtamantul
promitentului la contractul de promisiune unilaterala cu consimt promitentului la contractul promis.
Prin consimt promitentului la contractul de promisiune unilaterala se naste obligatia lui de a incheia
in viitor contractul promis. Consimtamantul la contractul promis reprezinta executarea acestei
obligatii. Rezulta ca obligatia asumata de promitent prin promisiunea de vanzare este o obligatie de a
face si anume obligatia de a consimti la contractul de vanzare promis. Atunci cand legea prevede o
anumita conditie de forma pt contractul de vanzare promis, aceasta conditie de forma nu se aplica
promisiunii care este un contract distinct de contractul promis. In consecinta, promisiunea de a vinde
dr ce sunt supuse inscrierii in CF, nu e supusa incheierii sub forma actului autentic.

Cand promitentul nu isi executa obligatia asumata de a incheia cotnractul promis. Potrivit art 1279
alin 2 in cazul in care promitentul refuza incheierea contractului promis, beneficiarul are dr la daune
interese pt repararea prejudiciului rezultat din neexecutarea oblig contractuale asumante prin
promisiune. 1279 alin 3 coroborat cu 1669 alin 1 si 3 in cazul in care toate celelalte conditii de
validitate a contractului promis cu exceptia consmimtamantului promitentului sunt intrunite,
beneficiarul poate solicita instantei judecatoresti sa pronunte o hotarare care sa substituie
consimtamantul promitentului la incheierea contractului promis. Aceasta hotarare are natura juridica
a unei executari silite in natura a obligatiei de a incheia contractul asumata prin promisiune. Ca efect
al hotararii, contractul va fi considerat incheiat in termenii ce fusesera stabiliti prin promisiune.
Vanzatorul va fi obligat sa stramute prop si sa predea bunul, cumparatorul va fi obligat sa plateasca
pretul. Aceste obligatii vor fi consemnate in hot judecatoreasca ce este un titlu executoriu. Oblig
respective pot fi puse in executare prin intermediul executorului.
Actiunea avand ca obiect pronuntarea unei hot care se substituie consimt promitentului la contractul
promis este supusa unei prescriptii speciale care potrivit art 1669 alin 2 este de 6 luni de la data la
care contractul trebuia incheiat. Aceasta data este data la care expira termenul pe care partile ar fi
trebuit sa il prevada in contractul de promisiune unilaterala pana la care beneficiarul putea pretinde
promitentului sa incheie contractul promis. In cazul in care partile nu au prevazut acest termen se va
considera ca acesta este un element secundar, pe care ele au convenit sa-l stabileasca ulterior. ( e
singura interpretare posibila). In temeiul art 1182 alin 2 e suficient ca partile sa se puna de acord
asupra elementelor esentiale ale contract chiar daca lasa unele elemente secundare spre a fi
convenite ulteriror ori intrebuinteaza det acestora unei alte persoane. Potrivit alin 3 daca partile nu
ajung la un acord asupra elementelor secundare, instanta va dispune la cererea oricareia dintre parti
completarea contractului, tindand seama dupa imprejurari de natura acestuia si de intentia partilor.
In aplicarea lor in cazul in care partile nu au stabilit un termen extinctiv, oricare dintre ele poate cere
judec sa stabileasca acest termen in functie de natura contractului si de intentia partilor.

CURS 03 19.10.2011
Cand promisiunea are ca obiect vanzarea unui drept real asupra unui imobil, ea este supusa notarii in
cartea funciara pentru opozabilitate fata de terti si anume fata de tertii dobanditori ai bunului sau ai
altor drepturi asupra acestuia de la promitent. Regimul notarii promisiunii in cartea funciara este
stabilit de art. 906 NCC  Sub sanctiunea respingerii cererii de notare, promisiunea supusa inscrierii
trebuie sa prevada termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul. Este un termen extinctiv in care
beneficiarul poate pretinde promitentului sa incheie contractul promis. Termenul pana la care
urmeaza a fi incheiat contractul este termenul pana la care poate fi indeplinita conditia pur
potestativa. Pana la expirarea unui termen, beneficiarul trebuie sa-si exprime vointa de a incheia
contractul sub sanctiunea decaderii. Ce se intampla daca partile nu au prevazut un termen. La
aceasta intrebare ne raspunde art 415 alin 2 NCC, atunci cand prin natura sa obligatia presupune un
termen si nu exista nicio conventie prin care acesta sa poata fi determinat, instanta de judecata
poate sa fixeze termenul. Cererea pt stabilirea termenului este supusa prescriptiei, care incepe sa
curga de la data incheierii contractului. Hotararea privind stabilirea termenului art 415  cererea se
solutioneaza potrivit regulilor aplicabile ordonantei presidintiale ( se solutioneaza de urgenta si cu
precadere, in consecinta termenele de judecata se stabilesc la intervale scurte inclusiv in cursul
vacantei judiciare, instanta nu poate amana pronuntarea decat cu cel mult 24 de ore si trebuie sa
motiveze hotararea sa in termen de 48 de ore. Hotararea data in prima instanta este susceptibila
numai de recurs, nu si de apel. In cazuri de urgenta ea poate fi pronuntata chiar si fara citarea partii).

Notarea in cartea funciara se poate efectua oricand, in termenul stipulat in antecontract (contractul
de promisiune) ori in lipsa in termenul stabilit prin hot judecatoreasca precum si intr-un interval de
cel mult 6 luni dupa expirarea acestui termen. Daca beneficiarul nu a cerut instantei pronuntarea
unei hotarari care sa tina loc de contract ori daca intre timp imobilul a fost adjudecat in cadrul unei
vanzari silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatiile promitentului, promisiunea
se radiaza din oficiu de catre cartea funciara la expirarea termenului de 6 luni. Pentru a se impiedica
radierea, beneficiarul trebuie sa ceara anterior expirarii termenului sa fie notata in CF actiunea pe
care a introdus-o pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract caz in care radierea
este amanata pana la data la care partea interesata solicita efectuarea operatiunii care va deveni
necesara in urma solutionarii definitive a litigiului privind pronuntarea hot care tine loc de contract.
2. Pactul de optiune.

DEF contractul prin care o parte numita tot promitent se angajeaza fata de ceakakta parte
numita tot beneficiar sa mentina la dispozitia sa o oferta irevocabila pentru o anumita perioada
de timp. Daca oferta are ca obiect un contract de vanzare, atunci vom discuta despre un pact de
optiune de vanzare.

Consimtamantul pe care promitentul il da cu privire la pactul de optiune, priveste si oferta pe

care promitentul se angajeaza sa o mentina. In consecinta, spre deosebire de promisiunea
unilaterala pt care consimtamantul promitentului la promisiune este diferit de consimtamantul la
contractul promis, in cazul pactului de optiune, consimtamantul promitentului la pact este dat si
pentru contractul care face obiectul pactului, asttfel incat incheierea acelui contract nu
presupune o noua manifestare de vointa din partea promitentului. In schimb beneficiarul isi
rezerva dreptul de a accepta sau nu oferta irevocabila mentinuta de promitent in favoarea sa.
Acest drept se numeste drept de optiune. Spre deosebire de dreptul beneficiarului unei
promisiuni de a contracta care este un drept de creanta sub conditie pur potestativa, dreptul
beneficiarului intr-un pact de optiune este un drept potestativ in sensul ca prin manifestarea
unilaterala de vointa, beneficiarul poate modifica o situatie juridica ce il afecteaza pe promitent.
Daca el isi exercita optiunea in sensul acceptarii ofertei, prin aceasta promitentul devine vanzator
iar beneficiarul cumparator. Daca el isi exercita optiunea in sensul respingerii ofertei, sau daca
lasa sa expire termenul pactului de optiune fara sa accepte oferta, atunci contractul de vanzare
nu se incheie si bunul ramane in patrimoniul promitentului.

Cum deosebesc 1 de 2???

Concluzie aici se poate exprima asa: „vand daca tu cumperi” ; la punctul 1 se poate exprima asa
„ma oblig sa vand daca tu cumperi”.

Pactul de optiune nu se confunda nici cu simpla oferta irevocabila intrucat pe cand oferta fie si
irevocabila este un act juridic unilateral, pactul de optiune este un contract beneficiarul find de
acord ca la dispozitia sa sa fie mentinuta oferta irevocabila facuta de promitent si uneori
obligandu-se in schimb la o contraprestatie.

Fata de promisiunea unilaterala, pactul de optiune trebuie sa cuprinda toate elementele

contractului care face obiectul pactului. Spre exemplu pt vanzare : lucrul si pretul. Acest lucru
rezulta din 1278 alin 3 . Spre deosebire de promisiunea unilaterala insa, atunci cand legea
impune o anumita conditie de forma pentru contractul ce urmeaza sa fie incheiat prin
acceptarea pactului de catre beneficiar, aceasta conditie de forma se aplica si pactului de
optiune insusi. Deci o promisiune de a vinde un imobil nu tre sa imbrace f autentica; un pact de
optiune trebuie. Actul de exercitare a optiunii de catre beneficiar prin acceptarea ofertei
mentinute de promitent este si el supus conditiilor de forma impuse de lege pentru validitatea
contractului ce a facut obiectul pactului. Acceptarea este supusa formei autentice in cazul in care
are ca ob cumpararea unui imobil  1278 alin 5.

Potrivit art 1668 alin 1 in cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui
bun individual determinat intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau dupa caz
aceea a expirarii termenului de optiune, nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul
pactului ( profu zice ca e o norma supletiva de vointa; partile pot deroga dar trebuie sa o faca
in mod expres. Daca partile nu au derogat de la acest text, pactul de optiune antreneaza fie si
implicit o clauza de inalienabilitate in legatura cu bunul ce face obiectul contractului pt care s-a
facut pactul ceea ce antreneaza aplicarea art. 627 – 629 NCC referitor la clauza de
inalienabilitate.

Pactul de promisiune nu poate fi in principiu sanctionat prin pronuntarea unei hot judecatoresti
care sa substituie consimtamantul promitentului intrucat indiferent de conduita promitentului
dupa incheierea pactului, beneficiarul poate forma contractul ce face obiectul pactului prin actul
sau unilateral de vreme ce nu este necesar un nou consimtamant al promitentului  ca nu e
necesara nici substituirea lui.

Ca si promisiunea unilatareala pactul de optiune presupune cu necesitate, existenta unui termen

si anume termenul in care oferta facuta de promitent ramane irevocabila si in care contractul se
poate forma prin ridicarea optiunii de catre beneficiar. Acest termen este un termen de decadere
pentru dreptul potestativ al beneficiarului astfel incat daca oferta nu a fost acceptata pana la
expirarea lui, contractul care face obiectul pactului nu se poate forma. Daca partile nu au stabilit
termenul ca si in cazul promisiunii unilaterale oricare dintre ele se poate adresa instantei de
judecata pentru ca aceasta sa il stabileasca in functie de imprejurarile relevante.

Ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune privind contracte care au ca obiect transferul

ori constituirea unor drepturi reale imobiliare, este supus notarii in cartea funciara pentru
opozabilitate fata de terti. In temeiul art 906 alin 4 teza I din Codul civil, daca termenul pactului
nu a fost determinat, cartea funciara respinge cererea de notare. Si in cazul pactului de optiune,
biroul de CF are o obligatie de radiere din oficiu, a pactului astfel notat. Aceasta obligatie se
aplica insa daca pana la expirarea termenului de optiune, beneficiarul nu solicita pe baza
declaratiei de optiune si a dovezii comunicarii sale catre promitent, intabularea dreptului care
urmeaza a fi dobandit prin contractul pt care s-a facut pactul.

La promisiunea unilaterala CF radiaza in mom in care expira 6 luni de la mom stabilit pt

incheierea contractului. In cazul pactului de optiune cum expira termenul pt exercitarea optiunii,
CF e obligata sa il radieze.

3. Promisiunea sinalagmatica de vanzare

DEF  Contractul prin care fiecare dintre parti se obliga catre cealalta sa incheie un contract de
vanzare. Din contract se naste pt fiecare dintre parti, obligatia de a incheia pe viitor contractul
promis. Acestei obligatii ii corespunde un dr de creanta obisnuit. Natura obligatiei este aceea de
obligatie de a face. De aceea este necesar ca drepturile de creanta ale partilor sa fie afectate de
un termen extinctiv pana la care oricare dintre ele ii poate pretinde celeilalte sa incheie
contractul promis. Mai mult in situatia in care contractul are ca obiect drepturi tabulare, adica
drepturi reale imobiliare, stabilirea termenului este necesara si pentru notarea in CF a dreptului
de creanta a promitentului cumparator. De aceea, daca partile nu au stabilit prin contractul de
promisiune termenul in care va fi incheiat contractul promis, oricare dintre ele va putea cere
instantei de judecata sa fixeze acest termen in functie de imprejurarile de fapt relevante la data
incheierii promisiunii. In cazul in care obligatia de a incheia contractul promis a devenit exigibila
si unul dintre promitenti refuza sa isi execute aceasta oblgiatie, celalalt promitent poate solicita
 instantei de judecata sa pronunte o hotarare care sa substituie contractul promis. Dreptul la
actiune cu privire la obtinearea unei asemenea hotararii se prescrie in termen de 6 luni de la data
la care contractul trebuia incheiat.

 1,2 si 3 se mai numesc si antecontracte intrucat ele pregatesc incheierea contract de vanzare.
 Daca in temeiul vreunuia dintre acestea 1,2,3, partea ce ar avea pozitia cumparatorului, a
platit sume, acestea se considera in lipsa de stipulatie contrara ca avans din pretul vanzarii
care face ob antecontractului.

4. Dreptul de preemtiune
 Confera titularului sau posibilitatea de a cumpara un bun cu prioritate fata de alte persoane.

Din punctul de vedere al pprincipiului libertatii contractuale, dr de preemtiune are un caracter

exceptional intrucat el presupune o limitare a libertatii vanzatorului de a-si alege cocontractantul.

De asemenea din punctul de vedere al prerogativei prop de a dispune juridic de bunurile sale, dreptul
de preemtiune constituie o exceptie intrucat el nu poate stabili liber in favoarea cui sa dispuna aceste
drepturi. Intrucat este exceptional sub aceste doua aspecte, dispozitiile legale si stipulatiile
contractuale prin care se stabilesc dr de preemtiune sunt supuse unui script de interpretari si aplicari.
Noul cod civil, cuprinde o reglementare generala a dreptului de preemtiune de la art 1730-1740. Ele
nu instituie un drept de preemtiune. Ele stabilesc numai regimul juridic general al oricarui drept de
preemtiune in legatura cu care legea sau stipulatiile contractuale prin care a fost instituit nu prevad
alte reguli. Pe langa dispozitiile art 1730-1740 NCC instituie 2 dr de preemtiune si anume:

a. Art. 1746  terenurile din fondul forestier aflate in proprietate privata se pot vinde cu
respectarea in ordine a dreptului de preemtiune al coproprietarilor sau al vecinilor.
b. Art. 1849  arendasul are drept de preemtiune cu privire la bunurile agricole arendate. El nu
vizeaza numai terenuri agricole ci bunuri agricole ( pot fi si vacile si combinele etc).

In principiu acest dr de preemtiune se exercita dupa incheierea unui contract de vanzare in legatura
cu bunul cu privire la care a fost institutit. Pentru respectarea dr de preemtiune un asemenea
contract trebuie incheiat sub conditia suspensiva a nexercitarii dreptului de preemtiune de catre
titularul sau. Odata ce contractul a fost incheiat elementele esentiale ale acestuia trebuie comunicate
preemtorului care are la dispozitie un termen in care sa decida daca isi va exercita sau nu dreptul de
preemtiune in legatura cu contractul ce i-a fost comunicat. In lipsa unor prevederi ori stipulatii
speciale acest termen este de 10 zile daca bunul ce face ob contractului este un mobil si de 30 de zile
daca bunul ce face ob contractului este un imobil. In cazul in care preemtorul decide sa-si exercite
preemtiunea in legatura cu contractul ce i-a fost comunicat, el trebuie ca in termenele mentionate sa
comunice vanzatorului decizia sa precum si dovada consemnarii pretului contractului. Aceasta a doua
cerinta referitoare la dovada pretului consemnarii contractului se aplica si atunci cand in cotnractul
incheiat cu tertul, vanzatorul i-a acordat acestuia unul sau mai multe termene de plata. Aceste
termene nu pot profita preemtorului care este obligat ca la exercitarea preemtiunii sa plateasca
pretul integral. Datorita acestei cerinte se poate considera ca exercitarea unui drept de preemtiune
conferit prin lege este un act juridic real intrucat nu este valabila decat insotita de remiterea efectiva
a sumei ce constituie pretul.
In cazul in care dr de preemtiune se exercita contractul incheiat intre vanzator si tert nu produce
niciun efect cu o singura exceptie si anume vanzatorul este obligat sa-l despagubeasca pe tertul de
buna credinta pentru evictiunea cauzata lui prin exercitarea dreptului preemtorului. In cazul in care
dreptul de preemtiune s-a nascut prin conventie, el este supus notarii in CF pentru opozabilitate fata
de terit. In cazuk in care s-a facut o asemenea notare, cumparatorul bunului isi poate inscrie dreptul
in CF insa numai sub conditia suspensiva ca in termen de 30 de zile de la comunicarea catre preemtor
a incheierii prin care s-a dispus inscrierea, preemtorul sa nu notifice biroului CF dovada consemnarii
pretului la dispozitia vanzatorului. In cazul in care preemtorul face o asemnea modificare, dr
premetorului se radiaza, preemotrul fiind in schimb inscris ca titular al dreptului ce a facut ob
contractului. Daca premtorul nu face modificarea in termen inscrierea dr cumparatorului se
consolideaza iar notarea dreptului de preemtiune se radiaza.

Caracterele juridice ale drept de preemtiune:

a. Drept patrimonial  e evaluabil in bani, limitand dr de prop asupra bunului in legatura cu

care a fost insitutit.
b. Drept potestativ  in exercitarea sa, preemtorul poate ca prin manifestarea sa de vointa
exprimata in formele cerute de lege sau de contract, inclusiv in forma reala, sa schimbe o
situatie juridica care ii afecteaza pe vanzator si cumparator in sensul desfintarii contractului
incheiat intre acestia si incheierii unui nou contract in care el preia pozitia cumparatorului,
pozitie ce ii confera raporturi juridice cu vanzatorul. Practic se subroga in drepturile
cumparatorului. Pentru ca este un dr potestativ, daca a fost instituit prin conventie, dreptul
de preemtiune este necesarmente temporar.
c. Prin conventie nu se pot institui limitari perpetue ale dreptului de proprietate. In consecinta
potrivit art. 1740 ca regula dr conventional de preemtiune este viager si se stinge la moartea
preemtorului. Partile pot deroga de la regula prevazand un alt termen decat durata vietii
preemtorului. Daca acest alt termen este mai lung de 5 ani, durata lui se reduce de drept la 5
ani de la data constituirii.
d. Este incesibil – nu poate fi cedat. Este considerat intuitu persone si in principiu nu poate fi
cedat prin acte intre vii iar pt cauza de moarte poate fi transmis mostenitorilor numai daca
partile au derogat de la caracterul viager. Dreptul de preemtiune legal in schimb, este
instituit de lege cu considerarea unei anumite calitati. In consecinta dreptul legal de
preemtiune nu poate fi transmis decat impreuna cu aceasta calitate si desigur numai in
masura in care aceasta calitate poate fi transmisa.
e. Este indivizibil  el nu poate fi exercitat decat in legatura cu intreg bunul care a facut
obiectul contractului pentru care se doreste a fi exercitat.

Dreptul de preemtiune in situatii speciale:

a. Vanzarea silita a bunului in legatura cu care se exercita dreptul  in cazul unei asemenea
vanzari, dr de preemtiune se exercita in conditiile codului de proced civila, ceea ce inseamna
ca in principiu, preemtorul trebuie sa participe la licitatia publica si sa ofere un pret cel putin
egal cu cel mai mare pret oferit in cadrul acestei licitatii.
b. Pe langa bunul in legatura cu care s-a instituit preemtiunea, prin acelasi contract, se mai vand
si alte bunuri ale vanzatorului pentru un singur pret. In aceasta situatie, de regula dreptul de
 preemtiune se poate exercita valabil daca preemtorul ofera o parte din pretul vanzarii direct
proportionala cu valoarea bunului ce face obiectul dreptului de preemtiune.
c. Mai multi titulari ai dreptului de preemtiune cu privire la acelasi bun doresc sa-si exercite
dreptul de preemtiune in legatura cu acelasi contract. Pentru aceasta situatie, au fost
introduse reguli privind concursul dintre preemtori si anume in art. 1734 NCC  vanzatorul
va incheia contractul cu:
- Titularul dr legal de preemtiune, daca acesta se afla in concurs cu titularii ai unor drepturi
conventionale de preemtiune
- Titularul dr legal de preemtiune ales de vanzator daca acesta se afla in concurs cu alti
titulari ai unor drepturi legale de preemtiune.
- Daca bunul este imobil, cu titularul dreptului conventional de preemtiune care a fost mai
intai inscris(notat) in CF atunci cand el se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi
conventionale de preemtiune.
- Daca bunul este mobil, cu titularul dr conventional de preemtiune avand data certa cea
mai veche, daca acesta se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de
preemtiune.

5. Contractul de arvuna  este contractul accesoriu prin care o parte la un contract principal
da celeilalte parti la acest contract principal unul sau mai multe bunuri fungibile in scopul
executarii contractului principal sau al posibilitatii de al denunta.

Caractere juridice:

1. Este un contract acesoriu; Se incheie fie in vederea executarii, fie pt a se permite

denuntarea unui alt contract principal.
2. Este un contract real; se incheie valabil numai prin remiterea bunurilor fungibile care
formeaza obiectul sau.
3. Este un contract unilateral; genereaza obligatii numai in sarcina partii care a primit
bunurile fungibile la data incheierii contractului.

Are 2 functii:

a. Sa asigure executarea contractului principal (arvuna confirmatorie).

b. Sa permita denuntarea contractului principal ( arvuna penalizatoare).

a. Arvuna confirmatorie este reglementata prin art. 1544 NCC. Ea reprezinta functia de drept
comun a arvunii. In cazul in care contractul principal a fost executat , daca a fost executat de
partea care a primit arvuna ea trebuie imputata asupra prestatiilor sale iar daca a fost
executat de partea care a dat arvuna aceasta are dreptul ca arvuna sa-i fie restituita.

Cand cel care a dat arvuna, nu isi executa obligatiile asumate prin contractul principal, si nu are o
justificare pt aceasta neexecutare, cealalta parte poate declara rezolutiunea contractului retinand
arvuna.

Cand cel care a primit arvuna nu-si executa fara justificare obligatiile asumate prin contrac. principal,
cealata parte poate declara rezolutiunea contractului solicitand dublul arvunei daca partile nu au
prevazut un alt titlu. In toate cazurile cred obligatiei de executare poate opta si pentru a cere
executarea silita in natura a obligatiei respective si pt a cere aplicarea regimului de drept comun al
rezolutiunii cu daune interese pentru prejudiciul cauzat efectiv prin desfiintarea contractului ca efect
al neexecutarii nejustificate de catre cealalta parte.

CURS 04 26.10.2011
Contractul de arvuna confirmatorie – continuare-

Ce se intampla atunci cand contractul principal este executat? Atunci cand contractul principal este
executat, cel care a primit arvuna, este obligat sa o restituie. Obligatia sa de restituire, intrucat are ca
obiect bunuri ce au constituit arvuna adica un bun fungibil, se poate compensa cu una din obligatiile
izvorate din contractul principal, cu efectul reducerii intinderii acesteia din urma. Spre exemplu in
cazul in care cumoaratorul a dat vanz arvuna la incheierea contractului de vanzare, obligatia
vanzatorului de a o restitui, se compenseaza cu ogligatia cumparatorului de a platit pretul atunci
cand arvuna a avut ca obiect o suma de bani si in consecinta, cumparatorul va fi considerat as-si fi
executat obligatia de a plati pretul daca el plateste numai diferenta intre suma care constituie pretul
si suma care a constituit arvuna. Ex: vinde codul civil pe 100 de lei si noi ca garantie dam 10 lei. Ne
preda codul noi trebuie sa platim pretul. E suficient numai 90 de lei sa mai dam.

Potrivit art 1546 arvuna se restituie de asemenea si atunci cand contractul principal nu se
executa din cauze neimputabile vreuneia dintre parti.

b. Functia de a permite uneia dintre parti din contractul principal sau ambelor sa denunte
unilateral acest contract. Noul cod civil o numeste arvuna penalizatoare.

Art 1545 CC daca in contract este stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau dreptul ambelor
parti, de a se dezice de contract, cel care denunta contractul pierde arvuna data sau dupa caz
trebuie sa restituie dublul celei primite. In aceasta situatie, bunurile fungibile care alcatuiesc
arvuna, constituie un pret al exercitarii dreptului de denuntare unilaterala a contractului
principal. EX: Ne vinde codul civil pe 100 de lei. Noi ii dam 10 lei rezervandu-ne dreptul ca dupa o
saptamana sa ne razgandim. Daca ne razgandim ii dam codul inapoi si el nu ne restituie cei 10 lei.
In cazul in care noi nu ne razgandim nu mai trebuie sa platim decat 90 de lei.

Dr dedenuntare unilaterala este exceptional atunci cand arvuna are rolul de a conferi un
asemenea drept, acest rol trebuie sa rezulte neindoielnic din vointa partilor. Daca exista indoiala,
asupra rolului arvunei, se va considera ca ea are functia de a garanta executarea contractului
principal iar nu functia de a se permite razgandirea. Daca in legatura cu o suma de bani platita la
incheierea unui contract, exista o indoiala cu privire la titlul cu care a fost predata, acea suma nu
va fi considerata arvuna ci pana la inlaturarea indoielii va fi considerata un avans din pret.

III. OBIECTUL

Noul cod civil 1225  obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica precum
vanzarea, locatiunea, imprumutul si altele asemenea, convenita de parti astfel cum
 aceasta reiese din ansamblul dr si obligatiilor contractuale. Obtinem informatia ca
obiectul contractului de vanzare este vanzarea 
Alin 2 Obiectul trebuie sa fie determinat si licit sub sanctiunea nulitatii absolute. Avem
obiectul contractului care este vanzarea, apoi avem obiectul obligatiilor care sunt
prestatiile (obligatia vanz de a stramuta prop si obligatia cump de a plati pretul), si apoi
avem obiectul prestatiilor care sunt bunurile.

Vom studia cerinta de valabilitate a obectului vanzarii prin raportare la Lucrul vandut, ce face
obiectul prestatiei ce reprezinta obiectul obigatiei de a stramuta proprietatea;

Si la pret ce face obiectul prestatiei ce reprezinta ob obligatiei de a plati pretul.

Ele trebuie sa fie determinate.

1. Lucru vandut:

El trebuie sa :

a. Sa fie in comert
b. Sa existe
c. Sa fie determinat/ determinabil
d. Sa fie licit si posibil.

a. Sa fie in comert.

Conditia este indeplinita in masura in care legea nu exclude bunul ce face obiectul contractului, de la
aplicarea prevederilor care guverneaza respectivul contract. In principiu dr. patrimoniale sunt
alienabile si de aceea ele pot face obiectul oricarui contract de instrainare inclusiv vanzare. Prin
exceptie, legea poate sa prevada inderdictia de a instraina anumite bunuri in considerarea naturii sau
calitatii acelor bunuri. Aceste interdictii se numesc inalienabilitati.

Inalienabilitatile legale, pot fi absolute atunci cand bunul nu poate fi transferat sau relative, atunci
cand bunul poate fi transferat numai cu respectarea anumitor conditii suplimentare fata de dreptul
comun.

Inalienabilitatile absolute sunt:

 Permanente  ex: inalienabilitatea bunurilor prop publica. (art. 861 alin 1 CC).
 Temporare  cand legiuitorul le-a constituit in considerarea unor ratiuni sociale care nu
erau aplicabile decat intr-un moment istoric determinat. Au fost asemenea inalienabilitati
spre exemplu: inalienabilitatea locuintelor dobandite de fostii chiriasi in temeiul legii
112/1995, inalienabilitate prevazute de art. 9 alin 8 din lege, abrogat la intrarea in vigoare a
NCC. A fost de asemenea prevazuta si inalienabilitatea terenurilor asupra carora s-a
constituit dreptul de proprietate al tinerilor si intelectualilor care isi desfasurau activitatea in
mediul rural in temeiul art. 32 din legea 18/1991in prezent abrogat.
Inalienabilitati legale relative  bunuri monopol de stat, substante stupefiante, substante toxice,
arme, munitii, al caror utilizare este supusa unor conditii si autorizatii administrative specifice
prevazute de legile speciale.

Inalienabilitatea conventionala – 627 – 629 CC, inalienabilitatea conventionala, reperzinta o limita a

dreptului de proprietate, mai precis a prerogativei dispozitiei juridice din continutul dr de proprietate
instituita prin conventii. Intrucat aceasta limita contravine princip. libertatii cirulatiei juridice a
bunurilor, ea este admisa numai cu titlu exceptional si numai daca respecta conditiile prevazute de
art. 627 CC conditii care sunt de stricta interpretare si aplicare.

Clauza de inalienabilitate numai daca este justificata printr-un interes serios si legitim si daca are o
durata de cel mult 49 de ani de la data dobandirii bunului de cel tinut sa o repsecte. Din modul in
care se calculeaza acest termen, se poate deduce ca o clauza de inalienabilitate poate fi in principiu
introdusa numai in contractele translative de proprietate intrucat numai pt acelea se poate stabili
data dobandirii bunului.

Interesul serios si legitim care justifica introducerea clauzei poate inceta si inainte de durata
prevazuta in clauza, ori poate fi depasit de un interes superior daca donditorul dovedeste una dintre
aceste imprejurari adica fie incetarea interesului, fie depasirea lui printr-un alt interes legitim, atunci
el poate fi autorizat de catre instanta sa dispuna de bun chiar inainte de expirarea duratei pt care s-a
prevazut initial inalienabilitatea. Ex: interes serios si legitim: A ii doneaza lui B un bun cu sarcina pt B
de a nu-l instraina pt 4 ani si de a-l pune la dispozitia lui C, nepotul lui A pe perioada studiilor
acestuia. Daca nepotelul e exmatriculat in 2 ani, inceteaza interesul si intr-o asemenea situatie, B
poate sa ceara instantei sa vanda bunul mai departe. Ipoteza dificila este de a ne imagina un interes
superior desi nepotelul nu a terminat. Ex interesul de a salva bunul de la pieire. Poate fi un interes
privat superior si nu neaparat public.

In cazul in care nu este justificata printr-un interes serios si legitim, clauza de inalienabilitate este
lovita de nulitate. In principiu ea afecteaza numai clauza iar nu si contractul. Totusi daca se
dovedeste ca inalienabilitatea a fost determinanta pentru consimtamantul la acel contract, nulitatea
va fi totala. Ea se prezuma a fi determinanta daca a fost intr-un contract oneros. Si daca clauza e
partiala sau totala, nulitatea este absoluta. Chiar si daca nu a fost prevazuta expres, ea este
subinteleasa in conventiile care au ca obiect transmiterea in viitor a proprietatii unui bun.

In cazul in care se vizeaza bunuri imobile, clauza de inalienabilitate, devine opozabila tertilor prin
notare in cartea funciara. In schimb, daca are ca obiect bunuri mobile, ea nu poate fi opusa decat
tertilor subdobanditori care au cunoscut-o in concret la data incheierii actului de subdobandire. In
cazul in care nu au cunoscut clauza, tertii subdobanditori pot considera ca ea le este inopozabila in
aceleasi conditii in care ei ar putea dobandi proprietatea bunului imobil respectiv prin posesia de
buna credinta. Fostul art 1909 din V Codul Civil e reluat in art. 937 CC.

Sanctiunile nerespectarii caluzei de inalienabilitatea:

1. Rezolutiunea contractului in care a fost introdusa clauza de inalienabilitate, atunci cand

clauza a fost incarcata prin instrainarea bunului. Ex: intre A si B e o clauza de inalien de 3 ani
si B vinde catre C inainte de termen, A poate cere rezolutiunea contract intre B si C.
 Atunci cand c de inalienabilitatea este opozabila si tertului subdobanditor, beneficiarul poate
pretinde, anularea contractului de subdobandire.

b. Lucrul vandut sa existe

Aceasta conditie nu ridica nicio problema pt lucrul ce se afla in fiinta la data incheierii
contractului. Probleme pt bunul pierit si cel viitor.

 Lucrul pierit la data incheierii contractului: 1659 daca in momentul vanzarii unui bun
individual determinat, acesta pierise in intregime, contractul nu porduce niciun efect. In
acesc caz, contractul e lovit de nulitate absoluta pt lipsa obiectului uneia dintre obligatiile
esentiale.

Daca bunul pierise numai in parte, vanzatorul care nu cunostea acest fapt in momentul vanzarii
poate cere fie anularea vanzarii, fie reducerea corespunzatoare a pretului. Anularea nu va putea
fi ceruta decat daca dobanditorul demonstreaza ca nu ar fi cumparat bunul daca ar fi cunoscut
dimensiunea pieirii lui, in caz contrar el trebuie sa se multumeasca cu o reducere a pretului. Daca
vanzatorul cunoscuse ca bunul e pierit partial, acesta datoreaza despagubiri pt dol prin reticenta.
Daca atat vanzatorul cat si cump au cunoscut doar ca exista riscul pieirii bunului si au incheiat
contractul in aceste conditii, atunci contractul are caracter aleatoriu, cumparatorul avand sansa
de a castiga in cazul in care bunul nu a pierit iar vanzatorul are sansa de a castiga in caz contrar.
Prin pieire in sensul acestor reguli trebuie sa se inteleaga si lipsirea de folosinta normala a
bunului.

 Lucrurile viitoare pot face obiectul vanzarii. Cump va dobandi prop bunului la data la care
acesta se realizeaza.

Bunul este considerat ca se realizeaza la data la care el devine apt de a fi folosit potrivit
destinatiei in vederea careia a fost incheiat contractul ori daca o asemenea destinatie nu a fost
convenita, potrivit destinatiei decurgand din natura bunului. In cazul in care bunul viitor nu se
realizeaza, vanzarea nu produce niciun efect. Totusi, daca nerealizarea este determinata de culpa
vanzatorului, atunci acesta este tinut sa plateasca cumparatorului, daune interese pt prejudiciul
pe care i l-a cauzat nerealizarea bunului. Daca bunul se realizeaza numai partial, cump are
alegerea de a cere fie desfiintarea vanzarii, fie de a pretinde reducerea corespunzatoare a
pretului. Aceasta alegere nu trebuie sa fie exercitata abuziv. In consecinta in cazul in care partea
nerealizata din bun e minora, cumparatorul nu ar putea sa opteze pt desfiintarea vanzarii daca
nu dovedeste ca scopul pt care a contractat ar putea fi atins numai daca acea parte ar fi fost
realizata. Si in cazul realizarii partiala a bunului, daca ea este imputabila vanzatorului, acesta
datoreaza daune interese pt repararea prejudiciului cauzat cumparatorului.

Prin exceptie de la toate aceste reguli, cumparatorul isi poate asuma expres, riscul nerealizarii
bunului. In acest caz, daca bunul nu se realizeaza din cauze neimputabile vanzatorului,
cumparatorul ramane tinut sa plateasca pretul. Daca asumarea riscului nerealizarii bunului de
catre cumparator este motivul principal pt care partile au contractat, vanzarea este in aceasta
ipoteza aleatorie. Chiar si in cazul vanzarii aleatorii insa , vanzatorul este tinut sa faca tot ce
 depinde de el pt ca bunul sa se realizeze, urmand ca in caz contrar sa raspunda cu daune interese
sau chiar cu rezolutiunea vanzarii.

c. Sa fie determinat si determinabil

d. Sa fie posibil si licit
Controversa:
Posibilitatea de a vinde clientela – valoarea economica ce permite o anumite cifra de afaceri.
Clientelele comerciale, se admite ca ele pot face obiectul unei vanzari in schimb clientelele
profesionistilor civili nu pot face obiectul unei vanzari intrucat ele sunt atasate persoanei
profesioniste.

2. PRETUL

Trebuie sa intruneasca 4 conditii:

a. Sa fie in bani
b. Sa fie determinat/determinabil
c. Sa fie sincer
d. Sa fie serios

a. Sa fie in bani:

Este definitoriu pentru vanzare ca acela care isi asuma obligatia de a transfera proprietatea sau un alt
drept, sa se angajeze in considerarea obligatiei celeilalte parti de a da o suma de bani. Daca obligatia
este alta decat de a dat o suma de bani, ea nu e o vanzare si e un alt contract special.

b. Determinat/ determinabil.

Determinat – cuantumul sau a fost prevazut expres in contractul de vanzare.

Determinabil – cand cuantumul nu a fost prevazut expre in contract insa partile au stabilit criterii prin
aplicarea carora cuantumul pretului sa poata fi determinat in mod univoc la data cand pretul trebuie
platit fara a fi nevoie de un nou acord de vointa al partilor in acest sens.

Exemplu: clauza ofertei concurente <–> clauza clientului celui mai favorizat

O alta modalitate este pretul pe care trebuie sa-l stabileasca un tert prin acordul vanzatorului si al
cumparatorului. E reglem de art. 1662 CC iar pt orice contract in general de art. 1332 CC. Atunci cand
partile unui contract lasa determinarea pretului la latitudinea unui tert determinat de ele, acesta este
obligat sa actioneze in mod corect, diligent si echidistant. Daca persoana astfel desemnata, nu
determina pretul in termenul stabilit de parti, ori in lipsa unei astfel de conventii in termen de 6 luni
de la incheierea contractului de vanzare, oricare dintre parti, poate cere judecatoriei de la locul
incheierii contractului, sa desemneaze de urgenta in camera de consiliu printr-o hotarare denumita
incheiere si care are caracter definitiv, un expert pt determinarea pretului. Daca pentru orice motiv,
pretul nu a fost determinat, in termen de 1 an de la incheierea contractului, si partile nu au stabilit un
criteriu subsidiar de determinare a pretului, atunci contractul este nul. In anumite imprejurari, pretul
este considerat determinabil chiar si atunci cand partile nu au prevazut niciun criteriu pentru
stabilirea lui. Ex: 1664 alin 2 cand contractul are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vinde in mod
obisnuit, se prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit de catre vanzator.
Alin 3 prevede o alta situatie in cazul in care bunul vandut, este de natura celui care exista un pret
stabilit pe o piata organizata se considera ca pretul vanzarii este pretul mediu practicat in ziua
incheierii contractului pe piata cea mai apropiata de locul incheierii contractului.

c. Pretul sa fie sincer

E sincer daca la incheierea contractului, partile au intentia reala ca el sa fie platit. In caz contrar,
pretul este simulat sau fictiv. Atunci cand in schimbul bunului se obliga fictiv sa plateasca un pret,
contractul e nul dar poate fi valabil ca o simulatie, cand vanzatorul a avut intentia de al gratifica
pe cumparator. Este o nulitate relativa intrucat ea se intemeiaza pe lipsa cauzei specifice vanzarii
pt obligatia de a transfera proprietatea. In NCC lipsa cauzei se sanctioneaza cu nulitatea reltaiva
spre deosebire de VCC.

d. Pretul sa fie serios.

Este serios cand e suficient de mare pt ca intr-un mod rezonabil sa constituie o cauza pt obligatia
vanzatorului de a transfera dr vandut. Cand pretul nu este serios, el este derizoriu. In aceasta situatie
contractul este nul ca vanzare si nulitatea este relativa intrucat pretul nu poate constitui un mod
rezonabil cauza obligatiei de a transfera proprietatea. Pretul derizoriu nu se confunda cu pretul
lezionar. Diferenta este ca pretul lezionar a servit drept cauza pt obligatia de a transfera dreptul
vandut, dar valoarea sa a fost disproportionat de mica in raport cu valoarea bunului transmis in
schimb ceea ce poate justifica un consimtamant viciat.

EFECTELE VANZARII:
A. Interpretarea contractului de vanzare
B. Obligatiile vanzatorului
C. Obligatiile cumparatorului

A. Interpretarea clauzelor vanzarii:

Este supusa interpretarii clauzelor contractului prevazute de dr comun cu o singura exceptie care
priveste regula conform careia clauzele indoilenice se interpreteaza in favoare debitorului. Prin
derogare de la aceasta regula potrivit art. 1671 CC clauzele indoielnice din contractul de vanzare se
interpreteaza in favoare cumparatorului. Inseamna ca si atunci cand cump este debitor dar si atunci
cand cumparatorul este creditor, clauza se interpreteaza in favoarea lui. Art. 1671 doua exceptie de
la exceptie  contractele incheiate cu consumatorii si contractele de adeziune. In asemenea
contracte chiar daca consumatorul este vanzator, clauzele indoielnice se vor interpreta tot infavoare
consumatorului. De asemenea in cazul in care contractul de vanzare este un contract de adeziune,
pentru vanzator, si clauzele au fost integral stabilite de cumparator, fara posibilitatea vanzatorului de
a le negocia, atunci clauzele indoielnice se vor interpreta in favoare vanzatorului iar nu in favoarea
cumparatorului.
CURS 05 2.11.2011
I. Obligatiile vanzatorului
1. Obligatia de a transmite dreptul vandut
2. Oblig de a preda bunul ce face dr lucrului vandut
3. Obligatia de a garanta contra evictiunii
4. Obligatia de a garanta contra viciilor lucrului vandut
5. Obligatia de a garanta pt buna functionare a lucrului vandut.

1. Oblig de a transmite dr vandut.

Potrivit 1673 alin 1 din CC vanz e obligat sa transmita cump prop bunului vandut. Alin 3 dispune ca in
lipsa unei alte dispozitii legale, prevederile referitoare la transmiterea prop se aplica in mod
coorespunzator si atunci cand prin vanzare se transmite un alt dr decat cel de prop. Oblig de a
transmite prop sau un alt dr real, mai e numita si obligatia de a da. Particularitatea acestei oblig este
ca prestatia debitorului se executa asupra unui drept iar dreptul reprezinta o realitate intelectuala,
intodeauna un bun incorporal iar nu o realitate materiala. De aceea executarea oblig de a transmite
un drept nu poate fi realizata de catre debitor in sine ci numai prin intermediul unui fapt material
care o simbolizeaza si care uneori are si o alta semnificatie juridica decat aceea de executare a oblig
de a transmite prop. Cand transferul dr se realizeaza prin isncrierea in CF, efectuarea acelei
formalitati care are natura unei oblig de a face, are totusi ca efect, executarea obligatiei de a
stramuta prop.

Regula este ca atunci cand contractul de vanzare are ca obiect un bun individual determinat, prop
asupra acelui bun se transfera prin simpla incheiere a contractului. In acest sens 1674 CC prevede „cu
exceptia cazurilor prevazute de lege, ori daca din vointa partilor nu rezulta contrariul, prop se
stramuta de dr cumparatorului din momentul incheierii contractului chiar daca bunul nu a fost
predat ori pretul nu a fost platit inca”. Reprezinta o aplicatie a unui principiu general referitor la
efectele contrct. translative 1723 alin 1 potrivit caruia dr reale se constituie si se transmit prin
acordul de vointa al partilor, chiar daca bunurile nu au fost predate daca acest acord poarta asupra
unor bunuri determinate....”.

Exista exceptii (9 exceptii):

a. Partile au convenit ca transferul dr de prop sa fie afectat de un termen. In materie de vanzare

atunci cand este indoielnic daca partile au prevazut termenul in legatura cu obligatia de a
transfera prop ori in legatura cu obligatia de predare, indoiala va fi transata in sensul ca
termenul afecteaza numai executarea obligatiei de predare intrucat ca regula, termenul
amana numai exigibilitatea obligatilor iar nu insasi existenta drepturilor.
b. Partile au prevazut o conditie suspensiva care afecteaza transferul prop bunului vandut.
Aceasta este o exceptie temporara de la caracterul imediat al transferului prop. In ipoteza in
care conditia se indeplineste, efectul sau va opera retroactiv, considerandu-se ca transferul
prop a operat la momentul incheierii contractului. Ca o exceptie de la aceasta retroactivitate,
vanzatorul va pastra totusi dr de prop asupra fructelor culese intre momentul incheierii
contractului si momentul indeplinirii conditiei in temeiul art 1410 CC. In cazul in care conditia
 nu se indeplineste, transferul nu este numai amanat ci cu desavarsire inlaturat, el urmand sa
nu se mai produca.
c. Ipoteza vanzarii alternative. Atunci cand pt acelasi pret, vanzatorul se angajeaza sa transmita
fie prop unui lucru, fie prop altui lucru. Daca partile nu au convenit altfel, alegerea prestatiei
liberatorii revine vanzatorului in temeiul art 1462 alin 1 CC. De aceea de regula pana la
momentul alegerii, prop ambelor bunuri ramane in patrimoniul vanzatorului urmand ca la
momentul alegerii, prin faptul alegerii, bunul ales spre a stinge obligatia se transfera automat
in patrimoniul cumparatorului. Si atunci cand partile au derogat de la regula si au lasat
alegerea prestatiei liberatorii in seama creditorului cumparator, prop se transfera in
patrimoniul lui in momentul in care ii comunica vanzatorului optiunea sa. Prin exceptie, daca
unul dintre bunurile care formau obiectul alternativ al vanzarii, piere fortuit inainte de
alegere, atunci prop asupra celuilalt bun se transfera automat in patrimoniul cumparatorului
chiar in momentul pieirii fortuite a primului bun.
d. Vanzarea unui bun viitor: In cazul unei asemenea vanzari, prop asupra lucrului vandut nu se
poate transfera in momentul incheierii contractului intrucat prin ipoteza nu exista la acel
moment in lipsa obiectului sau. De aceea transferul prop este amanat pana la realizarea
bunului. Adica pana in momentul in care este gata de a fi folosit potrivit destinatiei sale
stabilite prin conventie, ori potrivit prin natura sa.
e. Vanzarea bunurilor de gen care urmeaza a fi determinate prin cantarire numarare sau
masurare. Daca bunurile de gen sunt individualizate dupa un alt criteriu, prop asupra lor se
transmite la data la care acel criteriu poate fi aplicat in concret. Ex: art 1679 CC  vb despre
vanzarea in bloc. In acest caz, in bloc, prop se transmite la momentul incheierii contractului.
In celelalte cazuri, prop se transfera la momentul individualizarii. Individualizarea poate fi
efectuata de catre vanzator la libera sa alegere.
f. Bunurile supuse inscrierii in CF , care sunt de regula bunuri imobile. Potrivit art 885 CC, dr
reale asupra imobilelor cuprinse in CF se dobandesc atat intre parti cat si fata de terti numai
prin inscrierea lor in CF, pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea. Prevede
efectul constitutiv al inscrierilor in CF. Din aceasta dispozitie rezulta ca atunci cand contractul
de vanzare, are ca obiect un imobil, inscris in CF simpla incheiere a contractului nu transfera
dr asupra imobilului din patrimoniul vanzatorului in patrimoniul cumparatorului ci
antreneaza numai obligatia reciproca a partilor de a efectua formalitatile necesare pt
inscrierea transferului in CF. Art.1677  vanzatorul este obligat ca in vederea inscrierii
dobandirii dr vandut de catre cumparator, sa radieze din cartea funciara, inscrierile privind dr
care s-au stins inaintea acestei dobandiri. In ipoteza in care vanzatorul nu-si executa obligatia
de a efectua toate formalitatile care depind de el in vederea inscrierii in CF si de a procura
toate inscrisurile necesare in acest scop, cumparatorul poate introduce impotriva lui actiunea
in prestatie tabulara intemeiata pe art 896 CC, urmand ca hot ce se va pronunta sa serveasca
drept baza pt inscrierea dr cumparatorului. Art 57 din legea de punere in aplicare a dispus
amanarea aplicarii dispozitiilor NCC referitoare la efectul constitutiv al inscrierilor in CF pt
fiecare unitate administrativ teritoriala pana la finalizarea lucarilor de cadastru si deschiderea
CF pt toate terenurile din acea unitate administrativ teritoriala.
g. Art. 1684 care are in vedere ipoteza in care  prin contractul de vanzare vanz isi rezerva
prop bunului pana la la plata integrala a pretului. Este vb de o vanzare cu rezerva proprietatii.
Prin acest mecanism, vanzatorul doreste sa se asigure ca nu va suporta riscul insolvabilitatii
cumparatorului, astfel incat obtine o garantie indirecta a creantei corelative de plata a
 pretului. Din perspectiva momentului la care se transfera prop, vanzarea sub rezerva prop
reprezinta o varianta a vanzarii cu termen care afecteaza obligatia de a transfera
proprietatea intrucat transferul prop e amanat pana la data la care cumparatorul plateste
integral pretul vanzarii eveniment care este considerat sigur din punct de vedere contractual
intrucat plata pretului vanzarii face obiectul unei obligatii asumate prin contract. Potrivit
1684 teza 2 stipulatia privind rezerva prop nu poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea
formalitatilor de publicitate cerute de lege dupa natura bunului. Daca bunul vandut este unul
mobil, atunci vanzatorul ar trebui sa completeze in calitate de creditor garantat un aviz de
garantie la arhiva electronica de garantii mobiliare art 2347 alin 2. Daca bunul este un imobil,
cumparatorul este cel chemat sa noteze vanzarea cu rezerva proprietatii in temeiul art 902
alin 2 punctul 9 CC.
h. Vanzarea lucrului altuia. Potrivit Cc vanzarea lucrului altuia este valabila 1683 prevede ca
daca la data incheierii contract asupra unui bun individual determinat acesta se afla in prop
unui tert, contractul este valabil iar vanzatorul este obligat sa asigure transmiterea dr de
prop de la titularul sau catre cumparator. Atata vreme cat tertul nu a consimtit la incheierea
acestui contract, el nu ii este opozabil si in consecinta nu produce nici un efect cu privire la
prop lucrului avut in vedere de parti. De aceea in ipoteza unui astfel de contract, prop se va
transmite catre cumparator numai dupa ce proprietarul bunului a permis prin
consimtamantul sau o asemenea transmitere. Modalitatile in care se exprima acest
consimtamant sunt prevazute nelimitativ de art. 1683 alin 2 si 3. Astfel daca tertul cosimte sa
ii transfere proprietatea vanzatorului la momentul acestui consimtamant se considera ca
proprietatea a fost transferata si catre cumparator. O alta solutie este ca tertul neproprietar
sa ratifice vanzarea bunului sau. In cazul in care consimtamantul adevaratului proprietar se
exprima in considerarea unei contraprestatii, contractul prin care s-a dat acest consimtamant
are natura juridica impusa de natura acelei contraprestatii. Atunci cand consimtamantul
adevaratului proprietar se exprima fara ca acesta sa urmareasca o prestatie echivalenta acest
consimtamant are natura juridica a unei donatii indirecte facute vanzatorului intrucat ea
permite acestuia sa stinga un element de pasiv din patrimoniul sau respectiv sa-si execute
obligatia de a transfera proprietatea asumata fata de cumparator. In cazul in care vanzatorul
nu asigura transmiterea dr de prop catre cumparator, acesta poate cere rezolutiunea
contractului, restituirea pretului si daune interese stabilite potrivit acelorasi reguli ca si
pentru raspunderii pt evictiune. O ipoteza similara vanzarii bunului altuia este vanzarea unui
bun alfat in prop comuna, de catre unul dintre coproprietari. Daca in urma partajului acesta
nu reuseste sa asigure transferul catre cumparator a prop exclusive a bunului, cumparatorul
poate cere pe langa daune interese, fie mentinerea contractului cu reducerea pretului
proportional cu cota care nu i-a fost furnizata de catre vanzator, fie rezolutiunea contractului
in cazul in care cumparatorul demonstreaza ca nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca nu va
dobandi proprietatea exclusiva a bunului. Atat in cazul vanzarii lucrului altuia obisnuite cat si
in cazul vanzarii unui bun in coproprietate de catre un coproprietar prin derogare de la
dreptul comun, rezolutiunea nu poate fi declarata unilateral de cumparator ci in lipsa unui
pact comisoriu expres, ea trebuie ceruta instantei judecatoresti. In cazul ambelor tipuri de
vanzari, in cadrul daunelor interese la care are dreptul, cumparatorul care la data incheierii
contract, cunostea ca bunul nu apartinea in intregime vanzatorului, nu poate sa solicite
rambursarea cheltuielilor referitoare la lucrarile autonome sau voluptoare. Lucrarile potrivit
art. 578 sunt fie autonome, fie adaugate fie cu caracter durabil fie cu caracter provizoriu.
 Sunt lucari autonome, constructiile plantatiile si orice alte lucarari cu caracter de sine stator
realizate asupra unui imobil. Prin opozitie lucarile adaugate nu au caracter de sine statator.
Lucrarile adaugate sunt de 3 feluri:
o Necesare: cand imobilul ar pieri sau s-ar deteriora
o Utile: cand fara a fi necesare sporesc valoarea economica a bunului
o Voluptuare: atunci cand sunt facute pt simpla placere.
i) Vanzarea in regim de autoservire: In momentul in care eu iau bunul ce face obiectul
ofertei de vanzare, eu accept aceasta oferta. In situatia vanzarii de acest fel, transferul
proprietatii lucrului vandut se amana implicit dar neindoilenic datorita naturii specifice
acestui regim de distributie pana la executarea obligatiei de plata a pretului astfel incat
vanzarea in regim de autoservire este o varianta a vanzarii cu rezerva proprietatii.

Indiferent la ce moment se executa obligatia de a transfera proprietatea, aceasta executare

antreneaza doua consecinte:

 Potrivit art 1673 alin 2 odata cu proprietatea cumparatorul dobandeste toate dr si actiunile
accesorii dr vandut ce au apartinut vanzatorului.
 Art 1692 CC si anume daca nu s-a convenit altfel, fructele bunului vandut se cuvin
cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii; toate tipurile de fructe inclusiv cele civile. In
consecinta daca bunul vandut face obiectul contrc de locatiune, opozabil cumparatorului de
la data dobandirii prop, cumparatorul are obligatia de a pretinde chiria. Exceptie art 1910
in cazul in care transferul prop a fost afectat de o conditie suspensiva, chiar daca efectul
indeplinirii conditiei este in principiu retroactiv, vanzatorul va pastra fructele pe care le-a
cules intre data incheierii contractului si data indeplinirii conditiei.

2. Oblig de a preda bunul ce face obiectul lucrului vandut

Aceasta obligatie, exista in orice contract translativ, fiind inclusa sau implicata de obligatia de a
transfera proprietatea conform art 1483 CC. Predarea este potrivit art 1685, punerea bunului vandut
la dispozitia cumparatorului impreuna cu tot ceea ce este necesar dupa imprejurari pt exercitarea
libera si neingradita a posesiei.

Predarea este operatiunea prin care vanzatorul ii permite cumparatorului sa ia in posesie bunul.

Obiectul obligatiei de predare  art 1686 pe langa lucrul vandut, predarea are ca obiect si accesoriile
sale precum si titlurile sau documentele care dovedesc existenta dreptului ce a facut obiectul
vanzarii. Intre accesorii, atunci cand vanzarea are ca obiect un imobil se vor regasi si imobilele prin
destinatie adica acele bunuri imobile care sunt destinate in perpetuu exploatarii imobilului predat.

Modalitatile predarii

Uneori predarea se executa in modalitate pasiva. Bunul fiind pur si simplu parasit de catre vanzator
astfel incat cumparatorul sa il poata prelua. In alte situatii predarea are loc in mod activ printr-o
conduita pozitiva din partea vanzatorului. Bunurile mobile se predau de regula prin remitere directa,
denumita si traditiune. Atunci cand in locul bunului se preda un dispozitiv fizic care permite
cumparatorului intrarea in posesia lui, ne aflam in fata unei traditiuni de man scurta. In situatia in
care bunul e lasat in sfera de control a cumparatorului, predarea se face prin traditiune de mana
lunga. In alte situatii predarea se face prin remiterea unui titlu reprezentativ al bunului sau printr-o
alta operatiune juridica ce ii permite cumparatorului sa ia in posesie lucrul vandut, traditiune
simbolica.

Locul predarii:

art. 1689 predarea trebuie sa se faca la locul unde bunul se afla in momentul incheierii contractului
daca nu rezulta altfel din conventia partilor ori in lipsa acestuia din uzante. Aceasta regula nu se
poate aplica decat in cazul bunurilor individual determinate.

In cazul bunurilor de gen care nu au fost individualizate prin contract, predarea se executa la
domiciliul sau la sediul vanzatorului de la data incheierii contractului potrivit art. 1494 alin1 lit c.

Momentul predarii:

Art 1693 daca nu s-a stabilit un alt termen, cumparatorul poate cere predarea bunului de indata ce
pretul este platit. Rezulta si ca atunci cand nu s-a acordat un termen de plata a pretului, vanzatorul
poate sa invoce exceptia de nexecutare a obligatiei de plata a pretului, refuzand predarea pana cand
cumparatorul isi va executa aceasta obligatie. Se considera ca exista si imprejurari in care desi nu au
convenit expres un termen pt predare, partile au acceptat totusi implicit un asemenea termen atunci
cand potriit art 1693 teza finala ca urmarea a unor imprejurari cunoscute cumparatorului la
momentul vanzarii, predarea bunului nu se putea face decat dupa trecerea unui termen de la acest
moment.

Conformitatea predarii

Ea trebuie sa fie conforma in sensul ca bunul predat, trebuie sa corespunda tuturor trasaturilor pe
care partile au convenit ca el sa le aiba. Conformitatea se apreciaza sub aspectul identitatii, sub
aspectul cantitatii si sub aspectul calitatii.

Sub aspectul identitatii  este incidenta doar in cazul vanzarii de bunuri individual determinate si
presupune ca bunul predat sa fie acela care a facut obiectul conventiei ci nu un altul.

Sub aspectul cantitatii  presupune predarea cantitatii conferite de bun. In cazul bunurilor
individuale determinate este necesar ca bunul predat sa aiba intinderea care a fost declarata cu
prilejul incheierii conventiei. Pt ipoteza in care asemenea bunuri sunt imobile art 1741-1745 prevad
reguli speciale de sanctionare a neconformitatii.

Sub aspectul calitatii regulile sunt diferite dupa cum vanzarea a avut ca obiect bunuri de gen, sau
bunuri individual determinate. Atunci cand a avut ca obiect bunuri de gen, vanzatorul este liberat de
obligatia de predare, numai prin predarea unor bunuri de calitate cel putin medie potrivit art 1486
CC. Cand vanzarea a avut ca obiect un bun individual determinat, el trebuie predat potrivit art 1690
alin1 in starea in care se afla la momentul incheierii contractului. Inseamna ca vanzatorul trebuie sa
impiedice deteriorarea bunului intre momentul incheierii contractului si momentul executarii
obligatiei de predare. Din acest motiv potrivit art. 1485 in cod, obligatia de a preda un bun individual
determinat, o cuprinde si pe aceea de a-l conseva pana la predare. Se accepta ca vanzatorul
raspunde pt executarea acestei obligatii ca un depozitar. In principiu ca un depozitar cu titlu oneros,
fiind obligat sa pastreze bunul cu prudenta si diligenta si raspunzand chiar si pt culpa cea mai
neinsemnata. Numai daca termenul de predare a fost instituit exclusiv in favoarea cumparatorului,
vanzatorul va raspunde de pastrarea bunului ca un depozitar cu titlu gratuit, culpa sa aprecindu-se in
concret prin comparatie cu diligenta pe care o manifesta in conservarea propriilor sale bunuri.

Seminar

Speta

A are teren. Face o promisiune de vanzare lui B fara sa respecte dr de preemtiune a lui C si D. B cere
suplinirea consitamantului lui A in fata instantei. Poate instanta sas suplineasca consimt in conditiile
in care C si D au dr de preemtiune asupra terenului?

solutie

Admiterea unei hot de suplinire a consimtamantului e opozabila doar fata de partile contractante dar
nu si fata de terti. In acest sens, tertul poate sa-si exercite dr de preemtiune si astfel contractul dintre
doua parti (pt care s-a suplinit consimt de catre instanta) asupra unui teren va fi supus unei conditii
suspensive si anume cea a neexercitarii dr de preemtiune de catre vecinii terenului fata de care hot
judecat nu este opozabila.

Cum isi poate proteja dr de preemtiune C in cazul in care A si B il notifica doar pe D.

CURS 06 8.11.2011
Cheltuielile predarii 1666 alin 2 masurarea cantarirea si cheltuielile de predare a bunului sunt in
sarcina vanzatorului. Sub acest aspect se reiau in material predarii dispozitiile generale ale art 1498
conform caruia chelt platii sunt in sarcina debitorului.

Sanctiunea nexecutarii/cu intarziere a obligatiei de predare  in ceea ce priveste neexecutarea

obligatiei de predare, daca aceasta nu este justificata cumparatorul are la dispozitie potrivit dr
comun un dr de optiune intre a obtine rezolutiunea cu daune interese, a cere executarea silita in
natura si a cere executarea silita prin echivalent. In ceea ce priveste executarea cu intarziere se
sanctioneaza potrivit dr comun prin daune moratorii. In ceea ce priveste executarea neconforma sau
necorespunzatoare a oblig de predare se aplica 1690, 1691 CC. Conform 1690 cumparatorul caruia ii
se face predarea, trebuie ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului predat. Daca in urma
acestei verificari, se constata ca bunul este predat neconform, fie sub aspectul identitatii, fie sub
aspectul calitatii fie sub aspectul cantitatii, cumparatorul este dator sa il informeze pe vanzator fara
intarziere, despre aceasta neconformitate.

In lipsa informarii cumparatorului transmis de catre vanzator cu privire la viciile aparente constatate
cu ocazia preluarii bunului, se considera ca bunul a fost preluat conform si in consecinta ca
vanzatorul este liberat de obligatia sa astfel incat cump nu se mai poate plange ulterior de starea
bunului primit decat in legatura cu vicii ascunse, pe care nu le-a putut constata cu ocazia verificarii la
preluare. In cazul in care cumparatorul contesta calitatea asupra bunului pe care vanz i l-a pus la
dispozitie oricare dintre parti poate cere judecatoriei in circumscriptia careia se afla locul la care
trebuie executata predarea ca instanta sa desemneze un expert pentru a constata starea bunului
respectiv pt a verifica daca el corespunde sau nu cerintelor contractuale. Uneori efectuarea
expertizei presupune sechestrarea sau depozitarea bunului astfel incat instanta poate dispune si
asemenea masuri. Mai mult daca sechestrarea ori depozitarea bunului ar necesitata cheltuieli
insemnate, ori ar ocaziona pagube instanta poate dispune vanzarea bunului pe cheltuiala
proprietarului. Hotararea de vanzare va trebui comunicata inainte de punerea sa in executare,
celeilalte parti sau reprezentantului sau daca unul dintre acestia se afla intr-o localitate situata in
circumscriptia judecatoriei care a pronuntat hotararea iar in caz contrar, in termen de 3 zile de la
executare celeilalte parti.

3. Garantie contra evictiunii.

Evictiunea reprezinta orice tulburare a cumparatorului in linistita exercitare a dreptului cumparat.

1. Evictiunea porvenint din fapta vanzatorului

Obligatia vanzatorului de a garanta impotriva evictiunii provenita din fapta proprie este
absoluta ceea ce presupune ca ea priveste atat fapte ale sale anterioare incheierii
contractului cat si fapte ale sale ulterioare incheierii contractului; atat tulburari de fapt cat si
tulburari de drept. Caracterul absolut semnifica si ca vanzatorul nu poate sa-si limiteze
raspunderea pt a asemenea evictiune prin clauzele incheiate cu cumparatorul. Intrucat este o
consecinta necesara a oricarui contract translativ, obligatia de garantie contra evictiunii
provenind din fapta instrainatorului se aplica tuturor acestor contracte fie cu titlu oneros, fie
cu titlu gratuit dispozitiile de la vanzare fiind aplicate in mod corespunzator.
Tulburari de fapt ca efect al contractului, vanzatorul nu poate savarsi nici o fapta de natura
sa-l tulbure pe cumparator in exercitiul dreptului vandut. In acest context in cazul instrainarii
unor fonduri profesionale in special a unor fonduri de comert, jurisprudenta a retinut ca este
contrara obligatiei vanzatorului de a il garanta pe cumparator impotriva evictiunii provenit
din fapta proprie, actiunea vanzatorului de a ii face concurenta cumparatorului prin
deschiderea unui fond de comert similar care isi disputa aceeasi clientela cu fondul vandut.
Tulburarile de drept, vanzatorul este obligat sa nu invoce impotriva cump de un drept de
natura sa limiteze sau sa incomodeze exercitarea dreptului transmis. In cazul in care ar
invoca un asemenea dr, vanzatorul ar trebui sa introduca o actiune impotriva cumparatorului
prin care sa-si valorifice dr. In temeiul obligatiei sale pt al garanta pe cumparator impotriva
evictiunii provenind din propria sa fapta, vanzatorului ii va putea fi insa opusa intr-o
asemenea actiune, o aparare specifica numita exceptie de garantie. Acela care este chemat
sa garanteze contra evictiunii nu poate sa evinga.
Exceptia de garantie nu ar putea impiedica o procedura de expropiere.
2. Evicitunea provenind din fapta unui tert
Potrivit art 1695 alin 2 vanzatorul raspunde fata de cumparator pentru tulburarile cauzate de
terti in exercitarea dr cumparat numai daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele 3 conditii:
a. Tulburarea sa fie o tulburare de drept  in sensul ca in sprijinul pretentiilor tertului care
tinde sa limiteze dr cumparatorului, tertul invoca un dr subiectiv propriu.
Se asmileaza tulburarilor de drept situatiile in care fara a invoca un dr propriu tertul
tulburator se prevaleaza de limite ale dr transmis care sunt exceptionale, care nu au fost
 declarate de vanzator la incheierea contractului si care nici nu rezultau din starea lucrului
vandut la momentul incheierii contractului.
b. Dreptul pe care se intemeiaza dreptul sa aiba o cauza anterioara incheierii contractului
de vanzare. Faptul juridic lato sensu care a generat acest drept trebuie sa fie anterior
incheierii contractului de vanzare.
S-a pus problema daca o uzucapiune inceputa inainte dar implinita dupa incheierea
contract de vanzre  vanzatorul este obligat sa garanteze numai atunci cand implinirea
termenului uzucapiunii este iminenta.
O alta situatie este ipoteza in care proced de expropriere au inceput inainte de
incheierea contract de vanzare si s-au finalizat dupa incheierea contractului. Vanzatorul
va raspunde numai daca i-a fost cumunicat anterior incheierii contractului de vanzare
vreun act legat de procedura exproprierii si nu l-a facut cunoscut cumparatorului.
c. Aceasta cauza sa nu fi fost cunoscuta cumparatorului la data incheierii vanzarii. Pt a
inlatura aceasta conditie a angajarii raspunderii sale, vanzatorul ar trebui sa-i comunice
el insusi cumparatorului posibilele cauze de evictiune la data incheierii actului. Chiar si in
absenta unei asemenea comunicari, cumparatorul va fi presupus ca a cunocut cauza
evictiunii, atunci cand cu diligente minime o putea afla la momentul contractului de
vanzare.

In principiu atunci cand tertul manifesta pretentii care il tulbura pe cumparator in

exercitarea dr cumparat, este posibil ca aceste pretentii sa fie avansate in cadrul unui
proces sau sa fie avansate in afara unui proces. Atunci cand tertul nu a introdus o actiune
Cumparatorul ar trebui sa solicite sprijinul vanzatorului pt a respinge pretentiile tertului.
In cazul in care accepta pretentiile tertului, fara a avea in acest sens si acordul
vanzatorului, el risca sa fie decazut din dreptul de garantie intrucat potrivit art 1705 alin
2 cumparatorul care fara a exista o hot judecatoreasca a recunoscut dr tertului, pierde dr
de garantie afara de cazul in care dovedeste ca nu existau motive suficiente pt a
impiedica evictiunea. In cazul in care cump a fost chemat in judecata de catre tert, el are
posibilitatea de a-l chema in proces pe vanzator care se cheama cerere de chemare in
garantie.

In cazul in care vanzatorul nu a participat la procesul cu tertul si pretentiile acestuia din

urma sunt admise, cumparatorul poate introduce o cerere de chemare in judecata
separat, solicitand ca acesta sa raspunda pt evictiunea suferita. In aceasta situatie
garantia nu mai este incidentala si principala. Totusi in aceasta situatie a garantiei
principale, vanzatorul chemat in garantie are posibilitatea sa se apere printr-o aparare
specifica numia exceptia procesului rau-condus. In temeiul acestei aparari actiunea
cumparatorului va fi respinsa daca vanzatorul dovedeste ca ar fi putut produce in
procesul cu tertul mijloace de aparare si dovezi suficiente pt ca pretentiile lui sa fie
respinse.

Modul de operare al obligatiei de a garanta contra evictiunii

Atata vreme cat nicio persoana nu a emis pretentii in legatura cu dreptul cumparat de
natura sa impiedice sau sa limiteze exercitarea acestui drept, vanzatorul are o obligatie
de a nu face. De a nu savarsi nicio fapta care sa-l tulbure pe cumparator in exercitiul
 drepturilor. Daca un tert formuleaza o pretentie, care limiteaza sau impiedica exercitarea
dreptului dobandit, vanzatorul are o obligatie de a face, respectiv de a administra toate
mijloacele de aparare de care dispune pentru a fi respinse pretentiile tertului. Daca
pretentiile tertului au fost admise, atunci vanzatorul are o obligatie de a da, de regula a
da o suma de bani in temeiul raspunderii sale pt evictiunea consumata.

Efectele evictiunii consumate

Atunci cand prin exceptie evictiunea consumata, nu are impact asupra bunului vandut si asupra unui
alt bun din patrimoniul cumparatorului, raspunderea vanzatorului pt asemenea evictiune, va fi
supusa art. 1704 din CC. Potrivit acestui text, atunci cand cumparatorul a pastrat bunul cumparat
platind tertului evingator o suma de bani sau dandu-i un alt bun, vanzatorul este liberat de urmarile
garantiei in primul caz prin rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanda legala
calculata de la data platii iar in al doilea caz prin plata valorii bunului dat precum si in ambele cazuri
plata tuturor cheltuielilor aferente. In situatia regula, evictiunea consumata are ca efect pierderea in
tot sau in parte de catre cumparator a posibilitatii faptice de a exercita dr cumparat. In aceste cazuri
el poate solicita rezolutiunea vanzarii restituirea pretului si daune interese. Toate aceste remedii sunt
supuse unor dispozitii speciale derogatorii de la dreptul comun cuprinse in articolele 1700 pana la
1703 din CC.

Rezolutiunea vanzarii  cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii in situatiile in care fie a fost
evins de intregul bun, fie a fost evins de o parte a bunului indeajuns de insemnata incat daca ar fi
cunoscut evictiunea la data incheierii contractului, el nu l-ar mai fi incheiat. Din text rezulta ca in
acest caz daca nu s-a prevazut un pact comisoriu expres, rezolutiunea nu poate opera decat in fata
instantei de judecata. Daca se dispune rezolutiunea cumparatorul poate pretinde restituirea pretului
si despagubiri pt prejudiciul vanzarii prin pierderea bunului cumparat. In ceea ce priveste restituirea
pretului, vanzatorul este tinut sa inapoieze pretul in intregime atat in situatia in care valoarea bunului
a scazut pana la data producerii evictiunii cat si in cele in care valoarea bunului a crescut pana la
aceasta data. Prin exceptie, daca dobanditorul a profitat de scaderea valorii bunului sau, vanzatorul
are dreptul sa scada din pretul supus restituirii valoarea beneficilor obtinute de cumparator. Daca
pana la data evictiunii valoarea bunului a crescut, vanzatorul datoreaza cumparatorului pe langa pret
si sporul de valoare astfel dobandit.

In ceea ce priveste daunele interese 1702 CC ele cuprind:

a. Valoarea fructelor pe care cump a fost obligat sa le restituie celui care l-a evins. Intrucat si in
NCC fructele culese de posesorul de buna-credinta se cuvin acestuia, rezulta ca in principiu
cump va fi obligat sa transmita evingatorului numai fructele pe care le-a cules in perioada cat
nu a mai fost de buna-credinta. Adica in principiu, dupa data introducerii cererii de chemare
in judecata de catre tertul evingator.
b. Cheltuielile de judecata efectuate de cumparator in procesul cu cel ce l-a evins precum si in
procesul de chemare in garantie a vanzatorului.
c. Cheltuielile incheierii si executarii contractului de catre cumparator. De regula,
cumparatorului ii revin pe langa cheltuielile incheierii contractului, cheltuielile cu plata
pretului si cheltuielile cu ridicarea si transportul bunului vandut. De regula tot lui ii revin
cheltuielile pt asigurarea opozabilitatii pt drepturile vandute.
 d. Daune interese cuprind si pierderile suferite si castigurile nerealizate de catre cumparator din
cauza evictiunii. Aceste pierderi si castiguri vor trebui suportate de catre vanzator chiar daca
rezulta numai indirect din evictiune si chiar daca nu puteau fi prevazute de vanzator la data
incheierii contractului. De asemenea vanzatorul este tinut sa ramburseze cumparatorului, in
masura in care nu i-au fost rambursate de catre evingator, toate cheltuielile pt lucrarile
efectuate in legatura cu bunul vandut. Prin exceptie, vanzatorul nu va trebui sa ramburseze
cheltuielile cu lucarari adaugate voluptoare. Totusi, daca el a cunoscut cauza evictiunii la data
incheierii contractului, atunci el este de rea credinta si va trebui sa ramburseze si aceasta
ultima categorie de cheltuieli.
In cazul in care evictiune a fost partiala si cumparatorul fie nu a vrut, fie nu aputut sa obtina
rezolutiunea contractului, vanz va trebui sa-i restituie o parte din pret proportionala cu
valoarea partii de care a fost evins precum si daune interese stabilite conform acelorasi reguli
ca si cele aplicabile in caz de rezolutiune insa tinand cont de faptul ca in cazul evictiunii
partiale cumparatorul pastreaza o parte din beneficiul exercitarii dreptului cumparat.

Modificarea sau inlaturarea garantiei

Regula prin contract vanz si cump pot modifica in orice mod regimul legal al garantiei contra
evictiunii. Exista 2 exceptii de la aceasta regula:

a. Stipulatia prin care obligatia de garantie este inlaturata sau restransa nu il exonereaza pe
vanzator de obligatia de a restiuit pretul decat in cazul in care cumparatorul si-a asumat in
mod neindoielnic riscul producerii evictiunii. In cazul in care acest risc este motivul
determinant, vanzarea are caracter aleatoriu.
b. Vanzatorul cunoaste cauze evictiunii fara sa o faca cunoscuta si cumparatorului. In aceasta
situatie fiind de rea credinta, vanzatorul nu se poate prevala de clauzele contractuale care
inlatura sau limiteaza obligatia sa de garantie.

Alte elemente de regim juridic ale oblig de garantie

Potrivit art 1697 obligatia de garantie contra evictiunii este indivizibila intre debitori. Inseamna ca in
cazul in care se vnde un bun aflat in coproprietate, cump poate pretinde oricarora dintre ei sa
raspunda integral pt evictiune. La fel in cazul in care vanzatorul unic are mai multi mostenitori,
cumparatorul poate pretinde garantia integrala din partea oricaruia dintre acesti mostenitori.

Art 1706 CC vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii, fata de orice dobanditor
subsecvent al bunului fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
Aceasta este regula multiplicarii obligatiei de garantie.

CURS 07 16.11.2011
Obligatia de predare –continuare-

Efectele predarii  sub imperiul VCC se considera ca in cazul contractului translativ riscul pieirii
fortuite a bunului se transfera de la instrainator la dobanditor in momentul transferului proprietatii.
In consecinta se considera ca daca dupa transferul proprietatii si chiar inainte ca bunul sa fi fost
predate dobanditorului, el ar fi pierit fortuit, intrucat pieirea ar fi fost pe riscul dobanditorului acesta
ar fi ramas obligat fata de instrainator la contraprestatia pe care o promisese. NCC modifica aceasta
regula. Potrivit art 1274 in lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul
contractului ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare chiar daca proprietatea a fost
transferata déjà dobanditorului. Aceasta inseamna ca daca bunul piere fortuity duba transferul
proprietatii dar inainte de predare, desi bunul piere in patrimonial dobanditorului totusi riscul acestei
pieiri si implicit efectul sau prejudiciabil, il suporta instrainatorul care a intarziat predarea. Prin
urmare, intr-o asemenea ipoteza, instrainatorul nu va putea pretinde contraprestatia promisa de
dobanditor. In materia vanzarii daca bunul piere fortuit inainte de predarea sa catre cumparator
vanzatorul nu mai poate pretinde pretul iar in cazul in care l-a primit deja el este obligat sa-l restituie.
Intr-o singura situatie, cumparatorul suporta riscul pieirii fortuite a lucrului vandut chiar daca bunul
nu i-a fost predat si anume in situatia in care a fost pus in intarziere pt preluarea lucrului. O
asemenea punere in intarziere nu este valabila decat daca vanzatorul, a facut tot ce depinde de el in
vederea predarii astfel incat lucrul sa se afla la dispozitia cumparatorului pt preluare. In toate
celelalte cazuri se aplica regula conform careia, riscul pieirii fortuite a lucrului se transfera de la
instrainator catre dobanditor prin predare.

IV. Garantie contra viciilor lucrului vandut

Un viciu al lucrului reprezinta acea deficienta care impiedica functionarea sa normala, potrivit
destinatiei. Potrivit art 1707 CC, vanzatorul raspunde fata de cumparator, pt viciile lucrului vandut,
daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

1. Viciul trebuie sa fie intrinsec bunului.

Atunci cand disfunctionalitatea isi are cauza in lucrul vandut insusi iar nu in imprejurari
exterioare acestuia. Ex: un vanzator a vandut unui cump o remorca de nisip cu care cump
dorea sa ridice o constructie. Dupa ce a descarcat nisipul in curtea cumparatorului, nisipul a
explodat intrucat in el era o bomba. Cumparatorul a angajat raspunderea pt viciile lucrului
vandut. Instanta a zis ca nu e asta temeiul 
2. Viciul trebuie sa existe la data transferului riscurilor. Art 1707 alin 3  garantia contra viciilor
este datorata daca viciul sau caza lui exista la data predarii bunului. Daca viciul apare dupa
data predarii bunului, chiar si fara culpa cumparatorului, acesta are natura unui risc pe care
cumparatorul trebuie sa il suporte dupa predare.
3. Viciul trebuie sa fie ascuns. Este ascuns acel viciu, care nu era cunoscut cumparatorului la
data incheierii contractului si care cu diligente normale, nu putea fi descoperit nici la data
predarii bunului. Daca il descoperi cu diligente normale (este aparent), atunci are natura
juridica a unor neconformitati, se numeste viciu aparent si poate fi sanctionat prin mijloacele
aplicabile predarii neconforme. Potrivit art 2530, prescriptia dr la actiune izvorat din
transmiterea unor bunuri, cu vicii aparente, incepe sa curga de la data predarii sau receptiei
finale a bunului ori dupa caz de la data termenului prevazut de lege pt verificarea lui de catre
cumparator. Ipotezele in care bunul nu corespunde calitatii convenite, iar aceasta
neconformitate ar putea fi cunoscuta fara cunostinte speciale.
Pt a stabili daca exista vicii ascunse nu este nevoie sa ai cunostinte de specialitate.
4. Viciul sa fie grav  potrivit 1707 alin 1 viciul este grav, daca face ca bunul vandut sa fie
impropriu intrebuintarii la care este destinat. Sau daca ii micsoreaza intrebuintarea sau
 valoarea intr-o asemenea masura, incat daca viciul ar fi fost cunoscut la incheierea
contractului, cumparatorul nu ar mai fi cumparat sau cel mult ar fi cumparat pt un pret mai
mic. In principiu destinatia avuta in vedere pt a se stabili caracterul grav al viciilor este
destinatia convenita de parti prin contractul de vanzare. In lipsa unor clauze care sa
stabileasca aceasta destinatie se va tine cont de destinatia bunului decurgand din destinatia
sa normala potrivit naturii sale. 1710  cumparatorul, poate obtine unul din urmatoarele 4
remedii:
 Inlaturarea viciilor de catre vanzator pe chelutiala sa.
 Inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii.
 Reducerea pretului direct prop cu reducerea intrebuintarii lucrului cauzata de viciu.
 Rezolutiunea vanzarii.
In cazul in care apreciaza ca masura solicitata de cumparator este excesiva in raport cu
gravitatea viciului si cu scopul incheierii contractului, instanta de judecata poate dispune
inlocuirea masurii solicitate de cumparator cu o alta masura mai potrivita.
Cu privire la rezolutiune trebuie precizat ca aceasta masura, poate fi solicitata de catre
cumparator, numai daca el a adus viciul descoperit la cunostinta vanzatorului intr-un termen
scurt de la descoperire. In cazul in care cumparatorul este un profesionist, iar bunul vandut
este un mobil corporal, termenul este de 2 zile. Daca viciul apare in mod gradual, termenul
incepe sa curga de la data la care cumparatorul isi putea da seama de gravitatea si intinderea
viciului. Ca regula acest termen este unul de decadere pt dreptul cumparatorului de a cere
rezolutiunea contractului de vanzare in temeiul garantiei contra viciilor. Prin exceptie in cazul
in care vanzatorul a cunoscut viciul la data incheierii contractului, cumparatorul nu decade
din dr de a cere rezolutiunea. Atunci cand cump are dr la rezolutiunea, pe temeiul garantiei
vanz contra viciilor, rezolutiunea poate fi declarata si unilateral fara a se solicita instantei de
judecata constatarea ei potrivit dr comun. Totusi instanta poate controla la cererea
vanzatorului caracterul abuziv, iar in cazul unui asemenea control, in cazul in care
rezolutiunea este excesiva instanta poate dispune inlocuirea ei cu o alta masura prev de
1710. In ceea ce priveste daunele interese acestea sunt datorate numai daca, la data
incheierii contractului, vanzatorul cunostea viciile pt care se solicita angajarea raspunderii
sale. In acest caz, daunele interese pot insoti oricare dintre masurile prevazute de art 1710 si
servesc repararii integrale a prejudiciului cauzat prin manifestarea viciului chiar daca
vanzatorul nu putea prevedea acest prejudiciu si chiar daca el are caracter indirect. Ex: atunci
cand vanz vinde un tv ale caror vicii le cunoaste poate sa anticipeze ca cump va suferi un
prejudiciu de agrement. E mai greu de crezut ca acest vanzator, va putea anticipa ca din
cazua unui scurtcircuit a televizorului, ii va arde casa. Chiar daca nu anticipeaza acest viciu, el
va trebui sa suporte viciul in mod integral.

In ceea ce priveste prescriptia actiunii privind viciile in trecut erau 2 probleme. In NCC prima
problema a disparut ( a fost aborgat termenul special de prescriptie de 6 luni in cazul viciilor ascunse
fara viclenie a. i in prezent fie ca au fost ascunse in mod dolosiv fie din culpa, viciile ascunse
determina o raspundere prescriptibila in termenul general de 3 ani.

In ceea ce priveste momentul de la care curge  2531 CC daca prin lege nu se prevede altfel,
prescriptia dreptului la actiune pt viciile ascunse incepe sa curga:
 a. In cazul unui bun transmis sau a unei lucrari executate, alta decat o constructie, de la
implinirea unui an de la data predarii ori receptiei finale, in afara cazului in care viciul a fost
descoperit mai inainte caz in care prescriptia va incepe sa curga de la data descoperirii.
b. In cazul unei constructii, de la implinirea a 3 ani de la data predarii sau receptiei finale a
constructiei, afara numai daca viciul a fost descoperit mai inainte caz in care prescriptia
incepe sa curga de la data descoperirii.

Termenele de 1 an si 3 ani sunt termene de garantie de dr comun. Se aplica de cate ori legile
speciale sau contractul nu prevede alte durate de garantie. Din perspectiva acestor durate de
garantie, obligatia de a garanta contra viciilor ascunse, este o obligatie cu executare succesiva in
virtutea careia vanzatorul se obliga fata de cumparator ca nicicand pe durata de garantie sa nu se
manifeste vicii ale lucrului vandut care existau sau aveau o cauza existenta la data predarii.
Prescriptia va curge de la data la care cumparatorul a cunoscut aceasta manifestare. Termenul de
prescriptie este de 3 ani. In cazul in care data descoperirii este ulterioara termenului instituit
drept garantie dar el a aparut in cursul termenului de garantie, termenul de prescriptie nu mai
curge de la data descoperirii si de la data expirarii termenului de garantie. Daca viciul se
manifesta dupa ce expira perioada de garantie, nu se pune problema nici unui fel de raspundere
si deci nici problema prescriptiei nu este incidenta.

Regula este ca si raspunderea pt vicii ascunse este supusa unor reguli supletive astfel incat partile
pot stabili reguli diferite. Potrivit art 1708 alin 2 clauza care inlatura sau limiteaza raspunderea pt
vicii, este nula in privinta viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori trebuia sa le cunoasca la
data incheierii contractului. Vanzatorul care este profesionist in raport cu bunurile care fac
obiectul vanzarii este presupus ca trebuie sa cunoasca viciile lucrurilor vandute astfel incat el nu-
si va putea limita sau inlatura raspunderea pt asemenea vicii.

V. Garantia pentru buna functionare a lucrului vandut.

Spre deosebire de toate celelalte obligatii, aceasta garantie nu este o dispozitie supletiva de dr
comun aplicabila oricarui contract de vanzare ci opereaza numai daca a fost expres prevazuta in
contract sau in legea speciala aplicabila acestuia. Ca si garantia contra viciilor ascunse ea presupune
ca bunul sa functioneze conform intrebuintarii lui normale pt o anumita durata ulterioara predarii.
Diferenta fata de garantia contra viciilor ascunse este aceea ca pt a opera garantia pt buna
functionare nu este necesar ca viciul manifestat in perioada de garantie sa fi existat ori sa aiba o
cauza preexistenta fata de predare. Este suficienta manifestarea lui in cursul perioadei de garantie,
chiar daca s-a nascut ulterior predarii pt ca raspunderea vanzatorului sa fie angajata. Din CC  in
principiu garantia pt buna functionare a lucrului nu poate constitui temei pt rezolutiunea contractului
insa partile pot deroga de la aceasta regula permitand rezolutiunea si in temeiul unei asemenea
garantii. In orice caz, daca partile nu au prevazut altfel masurile care pot fi solicitate in temeiul
garantiei de buna functionare sunt supuse unei ordini de subsidiaritate. Astfel: imediat ce se
manifesta o disfunctionalitate a bunului cumparatorul trebuie sa comunice catre vanzator. Cump
este decazut din dr de garantie daca nu a comunicat defectiunea inainte de expirarea termenului de
garantie. Prin exceptie fata de regimul decaderii, daca dobanditorul a fost impiedicat prin motive
obiective sa efectueze comunicarea in termenul de garantie, el va putea evita decaderea in cazul in
care va comunica defectiunea intr-un termen rezonabil scurt, cel mai scurt cu putinta avand in
vedere natura impiedicarii, de la data expirarii termenului de garantie. Odata comunicata
defectiunea, vanz este obligat sa repare bunul pe cheltuiala sa. Daca reparatia este imposibila sau
daca durata ei depaseste un termen de max 15 zile, vanz este obligat sa inlocuiasca lucrul vandut.
Daca vanz nu inlocuieste lucrul vandut intr-un termen rezonabil potrivit cu imprejurarile, la cererea
cump el este obligat sa restituie pretul primit avand insa dreptul ca in acest caz sa i se restituie lucrul
vandut. Actiunile intemeiate pe garantia pt buna functionare pot fi respinse daca vanzatorul
dovedeste ca disfunctionalitatea este cauzata prin modul in care cump s-a comportat fata de bun
inclusiv in raport cu instructiunile de folosire si pastrare date de vanzator la incheirea contractului.

II. Obligatiile cumparatorului

Are 3 obligatii:

A. Suportarea chelt vanzarii

B. Obligatia de a plati pretul
C. Obligatia de a prelua lucrul vandut.

A. Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii

Potrivit art 1666  chelt sunt in sarcina cump. Textul reglementeaza raporturile dintre vanz si
cumparator. El nu poate fi opus tertilor care sunt implicati in procesul de incheiere a contractului in
virtutea unor raport juridice proprii pe care le au cu partile.

B. Obligatia de a plati pretul

Natura acestei obligatii este aceea de a da o suma de bani. Locul platii pretului se face la locul unde
bunul se afla in momentul incheierii contractului. Vezi si alin 2 art. 1720.

In cazul bunurilor de gen, pretul se va plati la sediul sau domiciliul vanzatorului de la data platii.

Data platii pretului  NCC schimba regula din vechiul cod si prevede ca pretul se plateste de indata
ce proprietatea este transmisa conform art 1720 alin 1 teza finala. Regula este justificata prin intentia
legiuitorului de a preveni posibilitatea ca vanzatorul sa piarda atat bunul cat si pretul posibilitate
curenta sub vechea reglementare cand pretul se datora dupa predare. Totusi cump va putea sa
suspende plata pretului atunci cand in mod legitim are indoieli cu privire la faptul ca ii s-a transmis
prop lucrului conform conventiei cu vanzatorul. Astfel potrivit 1722 cumparatorul care afla de
existenta unei cauze de evictiune, este indreptatit sa suspende plata pretului pana la incetarea
tulburarii sau pana cand vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare. Regula nu se aplica daca
dobanditorul cunostea preicolul evictiunii inca de la data incheierii contractului.

Dobanda asupra pretului  din ziua dobandirii proprietatii daca bunul produce fructe civile ori din
ziua predarii daca bunul nu produce fructe insa ii procura cump alte foloase. Infractiunea rezida intre
dreptul la dobanzi care e un fruct civil al dreptului de a pretinde plata pretului si foloasele procurate
de bunul vandut pe de alta parte. In ceea ce priveste aceste foloase cump se poate bucura de ele de
la momente diferite dupa cum bunul produce sau nu fructe. Daca nu produce fructe acestea se cuvin
prop; cump are dr la ele din ziua transferului prop astfel ca din aceeasi zi va datora si dobanzi la pret.
Daca bunul nu produce fructe si alte foloase, atunci cump nu va putea beneficia de ele decat din ziua
in care ii s-a predat bunul in consecinta tot de atunci va datora si dobanzi.
Cheltuielie pletii pretului 1666 alin 3 chletuielile aferente operatiunilor de plata a pretului sunt in
sarcina cumparatorului.

In ceea ce priveste garantiile obligatiei de a plati pretul, codul civil prevede un dr de retentie, o
ipoteze legala si un privilegiu special.

 Dr de retentie, rezulta din art 1693 Cciv potrivit caruia in lipsa unui termen, cump poate cere
predarea bunului indata ce pretul e platit. Cat timp pretul nu e platit, cump nu poate cere
predarea bunului iar vanzatorul il poate retine invocand exceptia de neexecutare a obligatiei
de plata a pretului. Din teza a doua a alin 1693  in principiu dr de retentie nu ar putea fi
invocat daca obligatia de a plati pretul este afectata de un termen. 1694 alin 1, prevede ca si
in acest caz vanzatorul poate refuza predarea in cazul in care cumparatorul a devenit
insolvabil ori garantiile acordate intial vanzatorului s-au diminuat. Intr-o asemenea ipoteza
vanzatorul poate suspenda executarea obligatiei de predare, cat timp cumparatorul nu
acorda garantii indestulatoare ca va plati pretul la termenul stabilit.
 Ipoteca legala acordata vanzatorului de bunuri imobile  1723 si 2386 punct 1 beneficiaza
de ipoteca legala vanzatorul asupra bunului imobil vandut pt pretul datorat. Ipoteca este
legala prin faptul ca in virtutea legii ea decurge in mod direct din incheierea contractului de
vanzare, fara ca pretul sa fi fost platit imediat dupa transferul prop. Totusi, pt a fi perfectata
si opozabila dobanditorilor subsecventi ai unor dr asupra imobilului vandut, este necesar ca
ipoteca sa fie inscrisa in CF.
 Privilegiul special al vanzatorului de bunuri mobile. Potrivit 1723 + 2339 este privilegiata
creanta vanz neplatit pt pretul bunului imobil vandut unei persoane fizice cu privire la bunul
vandut, cu exceptia cazului in care cump dobandeste bunul pt serviciul sau exploatarea unei
intreprinderi.  privilegiul vanzatorului de bunuri mobile, se refera numai la bunul ce a facut
obiectul vanzarii astfel incat daca acel bun este vandut in cadrul unei urmariri silite, creanta
vanzatorului cu privire la pret va fi satisfacuta cu preferinta din pretul bunului obtinut la
vanzarea silita orice alt creditor neputand primi sume din acel pret decat dupa satisfacerea
creantei vanzatorului. In materia privilegilor speciale art 2340 instituie ca el se stinge prin
instrainarea, transformarea sau pieirea bunului. In temeiul art 2341 totusi, privilegiul special
al vanz de bunuri mobile deroga de la regula instituita de art 2340 putand fi exercitat si in
cazul in care cumparatorul vinde bunul la randul sau. In acest caz, privilegiul primului
vanzator are preferinta asupra privilegiului primului cumparator cu privire la pretul datorat
de al doilea cumparator.

1. Executarea silita
2. Rezolutiunea
Caul bunurilor imobile
Cazul bunurilor mobile Art Cand vanzarea s-a facut fara termen de plata iar cum nu a platit
pretul, vanzatorul poate ca in cel mult 15 zile de la data predarii sa declare rezolutiunea fara
punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului imobil vandut cat timp bunul este inca in
posesia cump si nu a suferit transformari. In acest caz daca actiunea nu a fost introdusa in
conditiile mentionate, vanzatorul nu mai poate opune celorlalti creditori ai cumparatorului
efectele rezolutiunii ulterioare ale contractului pt neplata pretului. Ca urmare, in cazul in care
cererea de rezolutiune a fost introdusa dupa expirarea termenului de 15 zile ori dupa
transformarea bunului sau transferul posesiei sale, creditorii cumparatorului vor putea
 considera ca bunul se afla in patrimoniul debitorului lor si vor putea sa-l urmareasca silit
chiar daca vanzatorul obtine rezolutiunea contractului.

c. A treia obligatie a cump este cea de a prelua bunul. Este obligat sa preia bunul atunci cand
vanzatorul a facut tot ce este necesar pt predare. Potrivit 1666 alin 2 teza a 2-a cheltuielile de
predare si transport a lucrului vandut de la locul executarii obligatiei sunt in sarcina
cumparatorului daca nu s-a conventi altfel.