Subiecte DREPTUL AFACERILOR

CONTRACTUL DE VANZARE

1. Definitia contractului de vanzare (art. 1650 C.Civ.). Potrivit art. 1650 NCC, vnzarea este contractul prin care vnztorul transmite sau, dup caz, se oblig s transmit cumprtorului pro- prietatea unui bun n schimbul unui pre pe care cumprtorul se oblig s l plteasc. Poate , de asemenea, transmis prin vnzare un dezmembrmnt al dreptului de proprietate sau orice alt drept.

2. Caracterele contractului de vanzare; exemplificare.

Contractul de vnzare are caracter sinalagmatic (bilateral).

Oblig aiile nscute din acesta sunt reciproce i interdependente (art. 1171 NCC); astfel, vnztorul are obligaia de transmitere a proprietii bunului, de predare a bunului vndut i de garantare a cumprtorului contra eviciunii i contra viciilor lucrului vndut, iar cumprtorul are obligaia de plat a preului vnzrii, de preluare a bunului cumprat i de a suporta cheltuielile vnzrii. Vnzarea este un contract cu titlu oneros. Fiecare parte urm- rete s i procure un avantaj n schimbul obligaiilor asumate [art. 1172 alin. (1) NCC]. Vnztorul urmrete primirea preului ca echivalent al transmiterii bunului, iar cumprtorul urmrete primirea proprietii bunului n schimbul preului. Contractul de vnzare este un contract comutativ. La momentul ncheierii sale, existena drepturilor i obligaiilor prilor este cert, iar nti nderea acestora este determinat sau determinabil [art. 1173 alin. (1) NCC] i nu depinde de un eveniment viitor i incert, ca n cazul contractelor aleatorii. Cu caracter de excepie, contractul poate dobndi caracter aleatoriu n cazul vnzrii drepturilor liti gioase n condiiile art. 1653 alin. (3) NCC sau al vnzrii n condiiile art. 1698 alin. (2), cnd cumprtorul a cunoscut pericolul producerii eviciunii i a cumprat pe riscul su. Contractul de vnzare este un contract consensual.

Conform art. 1178 NCC, un contract se ncheie prin simplul acord de voine al prilor, capabile de a contracta, dac legea nu impune o anumit formalitate pentru ncheierea sa valabil. n principiu, vnzarea ia natere prin simplul acord de voine al prilor, nu este un contract solemn, deoarece nu presupune, pentru ncheierea sa valabil, ndeplinirea vreunei formaliti i nici un contract real, ne ind necesar predarea bunului pentru ncheierea contractului. Excepiile de la caracterul consensual al vnzrii sunt reglementate expres de legiuitor, atunci cnd legea prevede cerina ncheierii contractului ntr-o anumit form. Exceptii: vnzarea terenurilor de orice fel (cu i fr construcii), contractele electronice, vnzarea motenirii. .Caracterul solemn al unui contract de vnzare trebuie s rezulte expres dintr-o dispoziie legal special, derogatorie de la dreptul comun, cum este cazul contrac telor de vnzare de imobile construcii i/sau terenuri ori pentru nstrinarea unor dez- membrminte ale dreptului de proprietate constituite anterior cu privire la bunuri imobile. Vnzarea este un contract translativ de proprietate sau un act constitutiv de obligaii? Se pune problema dac, n concepia noului Cod civil, vnzarea este un contract translati v de proprietate sau un act consti tuti v de obligaii, printre care i obligaia de a transfera pro- priet atea, iar acest transfer are loc printr-un alt act juridic. Pn la 1 octombrie 2011, data intrrii n vigoare a noului Cod civil, s-a aplicat principiul consensualismului, dup modelul francez, efectul translati v de proprietate producndu-se din momentul realizrii acordului de voin, cnd proprietatea trecea la cumprtor. n chip diferit, n siste mul german, vnzarea este un act consti tuti v de obligaii, prin care nu se transfer dreptul de proprietate. Prin deniia formulat prin art. 1650 NCC au fost consacrate ambele sisteme: Vnzarea este contractul prin care vnztorul transmite sau, dup caz, se oblig s transmit cumprtorului proprietatea unui bun n schimbul unui pre pe care cumprtorul se oblig s l plteasc. Transmiterea imediat a dreptului de proprietate (la momentul ncheierii vnzrii), indiferent dac s-a fcut predarea lucrului vndut sau plata preului, opereaz numai dac sunt ntrunite urmtoarele condiii: vnztorul este proprietarul lucrului vndut; obiectul contractului este un bun determinat individual; 2

 lucrul vndut exist; prile sau legea s nu amnat transferul dreptului de proprietate. Caracterul translativ de proprietate al contractului de vnzare a bunurilor mobile. Contractul de vnzare a bunurilor mobile este, n principiu, un contract translati v de proprietate, ind pstrat principiul clasic al vnzrii translati ve de proprietate. Astf el, potrivit dispoziiilor art. 1674 NCC, cu excepia cazurilor prevzute de lege ori dac din voina prilor nu rezult contrariul, proprietatea se strmut de drept cumprtorului din momentul ncheierii contractului, chiar dac bunul nu a fost predat ori preul nu a fost plti t nc. Textul este o aplicaie parti cular a dispoziiei cu caracter general cuprins n art. 1273 alin. (1) NCC, care arat c drepturile reale se consti tuie i se transmit prin acordul de voin al prilor, chiar dac bunurile nu au fost predate, dac acest acord poart asupra unor bunuri determinate, ori prin individualizarea bunurilor, dac acordul poart asupra unor bunuri de gen. Excepii de la caracterul translativ al contractului de vnzare. n privina bunurilor imobile, transmiterea dreptului de proprietate asup ra acestora reprezint excepia de la caracterul translati v al con- tractului de vnzare, n art. 1676 NCC ind prevzut c n materie de vnzare de imobile, strmutarea proprietii de la vnztor la cum- prtor este supus dispoziiilor de carte funciar.

3. Explicarea unei obligatii.

[ anexa 1 ]

Intrebari/Spete de genul:

a)Daca in contract nu este prevazut expres in sarcina cui revin cheltuielile de predare/preluare, ce trebuie sa intelegem din interpretarea C.Civ.? Conform normei comentate, prile sunt n drept s stipuleze n contract cine va suporta cheltuielile de vnzare a bunului mobil, cu excepia cheltuielilor ce in de autentificarea notarial, nscrierea n registrul public respectiv i al transferrii 3

proprietii, care sunt puse n sarcina cumprtorului. Dac prile nu au stipulat n contract cine va suporta cheltuielile de vnzare, atunci cheltuielile de predare a bunului vor fi suportate de vnztor, iar cheltuielile de preluare i transport vor fi suportate de cumprtor. Referitor la cheltuielile de transport este necesar de remarcat, c acestea depind de locul ncheierii contractului, deoarece dac prile nu au stipulat expres n contract cine va suporta cheltuielile de transport, atunci cumprtorul, n baza prezentului articol este obligat s suporte cheltuielile de transport de la locul ncheierii contractului i pn la destinaie. Prin urmare, n situaia n care contractul a fost ncheiat la sediul vnztorului, cumprtorul va suporta cheltuielile de transportare de la sediul vanztorului, iar cnd contractul a fost ncheiat la sediul cumprtorului, obligaia de transportare a bunului pn la locul ncheierii contractului revine vnztorului. n acest caz cumprtorul va suporta cheltuielile de transport de la sediul su i pn la locul de destinaie. Articolul 755 stipuleaz expres, c toate cheltuielile ce in de vnzareacumprarea unui imobil revin cumprtorului.

b)Daca cumparatorul constata vicii ascunse ale bunului vandut, ce alternative are? Efectele rspunderii pentru viciile ascunse. Potrivit art.1355 C.Civ., n cazul unui lucru cu vicii ascunse, cumprtorul poate cere fie rezoluiunea vnzrii, fie o reducere a preului. n cazul n care vnztorul a fost de rea credin este inut i la plata de daune-interese, inclusiv beneficiul nerealizat. Aciunea prin care cumprtorul cere rezoluiunea vnzrii este numit aciune redhibitorie. Dac aceast aciune a fost admis, cumprtorul va trebui s restituie lucrul ctre vnztor n starea n care se afle, iar vnztorul s restituie preul ncasat i s-l despgubeasc pe cumprtor de cheltuielile contractului pe care le -a suportat. Riscul va fi n sarcina cumprtorului dac bunul piere din caz de for major sau dac acesta este n culp. Dac cumprtorul nu cere rezoluiunea contractului, el va pstra bunul, putnd solicita reducerea preului prin aciunea estimatorie. Aciunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis, se prescrie n termen de 6 luni dac viciile n-au fost ascunse cu viclenie i n termen de 3 ani dac viciile au fost ascunse cu viclenie. Termenul ncepe s curg de la descoperirea viciilor, ns nu mai trziu de un an de la predare, iar n cazul construciilor nu mai trziu de 3 luni de la vnzare. 4

c)Ce inseamna garantia pentru buna functionare?

GARANTIA PENTRU BUNA FUNCTIONARE: Forma de garantie impusa de lege sau asumata de catre vanzator prin contract, in cazul relatiilor intre profesionisti, fara a fi obligatorie si este conditionata de utilizarea si pastrarea bunului de catre cumparator, potrivit INSTRUCTIUNILOR SCRISE, comunicate de catre vanzator. Regula este repararea bunului si nu inlocuirea -1716 ncc. Inauntrul termenului de garantie vanzatorul este obligat a repara pe cheltuiala sa, bunul ori de cate ori sufera defectiuni. Se va proceda la inlocuirea bunului NUMAI DACA: reparatia este imposibila sau durata reparatiei depaseste termenul agreat de parti sau impus prin lege speciala. Inlocuirea se va face intr-un termen rezonabil, in caz contrar cumparatorul fiind indreptatit la rezolutiunea contractului si restituirea pretului, in schimbul inapoierii bunului (retitutio in integrum). Condiiile garaniei pentru buna funcionare (1) n afar de garania contra viciilor ascunse, vnztorul care a garantat pentru un timp determinat buna funcionare a bunului vndut este obligat, n cazul oricrei defeciuni ivite nuntrul termenului de garanie, s repare bunul pe cheltuiala sa. (2) Dac reparaia este imposibil sau dac durata acesteia depete timpul stabilit prin contract sau prin legea special, vnztorul este obligat s nlocuiasc bunul vndut. n lipsa unui termen prevzut n contract sau n legea special, durata maxim a reparaiei este de 15 zile de la data cnd cumprtorul a solicitat repararea bunului. (3) Dac vnztorul nu nlocuiete bunul ntr-un termen rezonabil, potrivit cu mprejurrile, el este obligat, la cererea cumprtorului, s i restituie preul primit n schimbul napoierii bunului.

d)Cui revin cheltuielile de vanzare (taxa de autentificare, taxa de timbru, onorariul notarial, taxa de publicitate imobiliara)?

Cheltuielile de vanzare ii revin intotdeuna cumparatorului (si in lipsa partilor).

CONTRACTUL DE MANDAT

4. Caracterele contractului de mandat; exemplificare. Caracterele juridice ale contractului de mandat. a. Mandatul este un contract consensual, pentru naterea sa fiind suficient simplul acord al prilor. Potrivit art.1533 C.Civ., mandatul poate fi chiar tacit. Pentru a proteja interesele terilor care contracteaz cu mandatarul, contractul trebuie constatat printr-un nscris (procur) b. Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece el se bazeaz esenialmente pe ncrederea pe care mandantul o are n mandatar. c. Ca regul general, contractul de mandat este cu titlu gratuit. Prile pot deroga de la aceast regul stipulnd n favoarea mandatarului o retribuie, caz n care mandatul devine cu titlu oneros. d. n msura n care contractul de mandat este gratuit, el mbrac forma unui contract unilateral. Dac n favoarea mandatarului s-a stipulat o retribuie, mandatul devine sinalagmatic, deoarece el d natere la obligaii n sarcina ambelor pri, i anume: pentru mandatar obligaia de a ndeplini nsrcinarea primit, iar pentru mandant de a plti retribuia mandatarului.

5. Explicarea obligatiilor (Mandante/Mandatar). a. Obligaiile mandatarului. 1. Obligaia de a ndeplini mandatul primit. Conform art.1539 C.Civ., mandatarul este ndatorat a executa mandatul att timp ct este nsrcinat cu acesta. Obligaia mandatarului de a ndeplini mandatul este o obligaie de mijloace i n u una de rezultat. Mandatarul trebuie s execute mandatul primit indiferent de faptul c n timpul executrii acestuia a survenit moartea mandantului. n executarea mandatului, mandatarul rspunde pentru eventualul dol, precum i pentru faptele culpabile. Dac mandatul este cu titlu oneros, rspunderea pentru culpa mandatarului va fi apreciat mai sever, in abstracto. Mandatarul printr-un contract cu titlu gratuit va avea o poziie mai favorabil, culpa lui fiind apreciat de lege mai ngduitor n concreto. Mandatarul este inut s nu treac peste limitele mputernicirii primite de la mandant, n caz contrar, va antrena rspunderea mandatului. Conform art.1543 C.Civ., atunci

cnd exist pluralitate de mandatari, rspunderea fiecruia pentru ndeplinirea contractului este independent de a celorlali. 2. Obligaia de a da socoteal mandantului despre ndeplinirea mandatului. Conform art.1541 C.Civ., mandatarul este dator, oricnd i se va cere, a da seama mandantului de lucrurile sale i de a remite tot ceea ce ar fi primit n puterea mandatului, chiar cnd ceea ce ar fi primit nu sar fi cuvenit mandantului. 3. Obligaia de a rspunde pentru persoana substituit n executarea mandatului. Prin clauza expres prile pot stabili libertatea mandatarului de a-i substitui n ndeplinirea obligaiilor ce i revin, o persoan. Atunci cnd a avut acordul, chiar i tacit, al mandantului nu va fi inut s rspund pentru faptele persoanei substituite. Excepie prezint situaia n care persoana substituit era incapabil sau insolvabil, deoarece mandatarul fiind n culp privind alegerea sa, va fi obligat s rspund. Dac nu a avut acordul mandantului, mandatarul va rspunde pentru toate faptele substituitului. b. Obligaiile mandantului. 1. Obligaia de a-l desduna pe mandatar pentru toate cheltuielile fcute cu ndeplinirea mandatului. Mandantul este obligat s desduneze pe mandatar prin achitarea tuturor cheltuielilor fcute de acesta cu executarea mandatului, precum i s repare toate pierderile suferite de mandatar n cursul executrii contractului, dac acestea nu se datoreaz culpei celui din urm. Datorit faptului c obligaiile care rezult din contract n sarcina mandatarului sunt obligaii de diligen, mandantul este obligat la desdunri chiar i atunci cnd mandatul nu a fost finalizat. 2. Obligaia de plat a retribuiei atunci cnd mandatul este cu titlu oneros. Pe lng achitarea cheltuielilor i repararea prejudiciilor, atunci cnd contractul este cu titlu oneros, mandantul trebuie s achite i onorariul ce se cuvine mandatarului. Exceptnd mprejurarea cnd mandatarul ar fi culpabil, mandantul nu poate refuza plata onorariului dac mandatul nu a fost ndeplinit.

6. Intrebari de genul:

a)Daca mandantele l-a imputernicit sa inchirieze un apartament aflat in proprietatea mandantelui, poate mandatarul sa il vanda? De ce?

Mandatarul nu are dreptul sa foloseasca in avantajul su informatia pe care o obtine sau bun urile pe care le primeste ori pe care este obligat sa le administreze in exercitarea mandatului dacanu are consimmintul mandantului sau daca dreptul de folosinta nu rezulta din lege sau din mandate Potrivit articolului 207 din Codul Civil n cazul activitilorcare trebuie autorizate de organele competente, dreptul de adesfura asemenea activiti se nate numai din momentulobinerii autorizaiei respective, dac prin lege nu se prevedealtfel. Dac reprezentantul ncheie un act juridic n lipsa mputernicirii sau depindmputernicirea ce i-a fost dat, actul juridic astfel ncheiat nu produce efecte n persoanareprezentatului (ci a reprezentantului), dect dac acesta se ratific. Ratificarea este actul juridic unilateral prin care persoana n numele creia s-a ncheiat un act juridic, n lipsa saucu depirea mputernicirii de a reprezenta, nltur ineficacitatea actului respectiv;

b)Daca cu ocazia vanzarii pianinei mandatarul primeste de la cumparator, pe langa pret, un cadou de multumire, trebuie sa il predea mandantelui sau nu?

Daca acel cadou este menit exclusiv pentru mandatar, acesta il poate pastra. In alte conditii, mandatarul este obligat sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale, chiar daca ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.

*c)Formuleaza textul unei procuri de imputernicire a vanzarii unui autoturism. Cine trebuie sa o semneze? De ce?

*d)Cand o persoana vinde pe strada cosmetice pe care le prezinta clientilor, ce calitate are cel care incaseaza pretul: mandatar cu/fara reprezentare, comisionar? De ce e important sa stim?

e)Cand studentul X il imputerniceste pe Y sa ii vanda un calculator, Y are calitate de profesionist in temeiul N.C.Civ.? De ce?

*f)Prezentati o asemanare si o deosebire intre contractul de agent si cel de intermediere.

CAPITOLUL I 7. Putem considera dreptul o stiinta, o tehnica si o ideologie? Explicati.

Dreptul este o stiinta (descoperind datele pe care le ofera realitarile sociale asupra carora trebuie sa elaboreze, omul face stiinta), o tehnica (elaborand ca legiuitor, normele necesare sa guverneze societatea si aplicandu-le, omul face o arta, in sensul de tehnica), si o ideologie (datele sunt prezentare in ambianta sociala, iar omul da ascultare ideologiei care anima viata societatilor umane) Francois Geny

8. Ce relatie exista intre drept si morala?

Dreptul poate fi privit ca o morala a celor care nu stiu sa si-o impuna singuri si e nevoie de forta de constrangere a statului.

9. Are continut patrimonial/nepatrimonial raportul juridic de vanzare-cumparare a unui teren? De ce?

Raportul juridic de vanzare-cumparare are continut patrimonial deoarece continutul sau poate fi evaluat in bani, pecuniar, fiind un raport real. (+dreptul de creanta) (este nepatrimonial acel raport al carui continut nu poate fi evaluat in bani ex. Dreptul la nume ori denumire, dreptul la domiciliu etc.)

10. Exemplificati 3 categorii de activitati incluse in notiunea de profesionist conform N.C.Civ.

Profesionist este oricine exploateaza o intreprindere (exercitarea sistematica de catre una sau mai multe personae, a unei activitati organizate care consta in: producere, administrarea si instrainarea de bunuri sau prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ). Profesionist include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute in lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil.

10

11. *Dreptul constitutional se incadreaza in sfera dreptului public/privat? De ce?

Dreptul constitutional este un drept public care reglementeaza raporturi juridice de subordonare, in care individual se subordoneaza statului. (+administrative, financiar, penal, securitatii sociale, procesual civil, procesual penal).

Dreptul privat vizeaza relatiile dintre indivizi, ca membrii ai societatii, relatii incheiate pe pozitie de egalitate juridical. (ex: dr. civil, dr. commercial, dr. familiei, dr. muncii)

12. *Ce intelegeti prin faptul ca norma juridica este obligatorie? Dati un exemplu. Definiie. Norma juridic este o regul de conduit general, impersonal i obligatorie, care exprim voina electoratului reprezentat de organul legislativ, regul avnd ca scop asigurarea ordinii sociale i care poate fi adus la ndeplinire pe cale statal, la nevoie prin constrngere. Este, deci, vorba, de o regul de conduit ce stabilete comportamentul de urmat n raporturile dintre oameni ori n raporturile dintre acetia i societate. Din definiia normei juridice rezult c ea are urmtoarele trsturi: - 1. Are caracter general i impersonal. Norma juridic este un etalon de conduit, aplicabil n mod egal i continuu fiecrui individ, fr a nelege prin aceasta c toate normele de drept se adreseaz deopotriv tuturor subiecilor de drept. - 2. Are caracter obligatoriu. Intervenind n domeniile eseniale ale societii, norma juridic nu poate fi lsat la liberul arbitru al subiecilor de drept, fiind impus, la nevoie, de ctre stat, prin constrngere. - 3. Are caracter tipic, adic formuleaz modelul, tipul de conduit de urmat de ctre cei crora li se adreseaz. - 4. Norma juridic este public. Pentru ca un comportament prescris s poat fi urmat, el trebuie adus la cunotina indivizilor, fcut public. Voina legiuitorului este, astfel, transpus ntr-un text care

11

este publicat n Monitorul Oficial.

13. Ce contine dispozitia, element structural al unei norme juridice? .Structura normei juridice. Sub aspect logico-juridic, norma de drept are o structur proprie ce integreaz trei elemente: ipoteza, dispoziia i sanciunea. A. Ipoteza este partea normei juridice care precizeaz condiiile i mprejurrile n care aceasta se aplic, precum i categoriile de subieci de drept crora norma li se adreseaz. Exemplu: articolul 1365 din Codul civil: Dac cumprtorul nu pltete preul, vnztorul poate cere rezoluiunea vnzrii. n aceast norm, ipoteza const n atitudinea cumprtorului de a nu plti preul convenit. B. Dispoziia este elementul structural al normei juridice care stabilete conduita ce trebuie respectat, n condiiile i mprejurrile prevzute de ipotez. n exemplul de mai sus, dispoziia const n obligaia pe care o are cumprtorul de a plti preul convenit. C. Sanciunea este partea normei juridice care stabilete consecinele ce decurg din nerespectarea dispoziiei normei respective n mprejurrile stabilite de ipoteza ei, precum i eventualele msuri pe care autoritile competente le pot lua mpotriva subiectului de drept care a nclcat norma. n exemplul dat, sanciunea const n posibilitatea vnztorului de a cere i obine rezoluiunea vnzrii, adic desfiinarea ei pentru cauz de neexecutare. n funcie de gradul lor de determinare, sanciunile se clasific n: - sanciuni absolut determinate, formulate printr-o exprimare a unei ntinderi fixe i deci care nu pot fi modificate de ctre autoritile care le aplic (de exemplu: 1000 RON amend); - sanciuni relativ determinate, cnd n norma de drept sunt prevzute numai limitele de determinare ulterioar a sanciunii, ntinderea acesteia variind ntre un minim i un maxim (de exemplu: nchisoare de la 5 la 10 ani, sau amend de la 1000 la 5000 RON); - sanciuni alternative, care confer autoritii ce le aplic posibilitatea de a alege, de a opta ntre dou sanciuni diferite. Este vorba n principal de cazurile n care legea penal prevede pedeaps cu amend sau pedeaps privativ de libertate (nchisoare); - sanciuni cumulative, atunci cnd n norm se prevede posibilitatea aplicrii a dou sau mai multe sanciuni pentru aceeai fapt (de exemplu: nchisoare i interzicerea pentru o perioad a dreptului de a alege i de a fi ales, ori a dreptului de a conduce autovehicule). 12

n funcie de criteriul naturii i gravitii lor, n drept exist urmtoarele categorii de sanciuni: - penale, care sunt cele mai grave sanciuni, poart numele de pedepse i se aplic atunci cnd sunt comise infraciuni. Sanciunile penale aplicabile sunt: privarea de libertate, amenda penal, interzicerea unor drepturi; - contravenionale sau administrative, sanciuni care se aplic pentru fapte ce constituie contravenii, adic abateri mai puin grave dect infraciunile i care nu sunt prevzute n legea penal, ci n diverse alte acte normative. Principalele sanciuni contravenionale sunt avertismentul i amenda; - civile, care pot fi izvorte din rspunderea contractual i atunci se concretizeaz n repararea prejudiciului cauzat de neexecutarea sau executarea defectuoas a obligaiilor contractuale, sau pot decurge din rspunderea civil delictual i atunci constau n repararea prejudiciului cauzat de comitera unei fapte ilicite; - disciplinare, care intervin n cazul nclcrii obligaiilor de serviciu i pot mbrca urmtoarele forme: mustrare, avertisment, reducere de salariu, retrogradare, suspendare din funcie, transfer disciplinar, demitere din funcie; - procedurale, care decurg din nerespectarea normelor impuse de diverse proceduri i care constau de obicei n nulitatea sau anularea actului ncheiat fr a ine seama de prevederile legale.

14. Ce intelegeti prin norma prohibitiva? Formulati un exemplu. A. n funcie de modul de reglementare a conduitei prescrise, normele juridice se clasific n: - a) norme imperative, care impun o anumit conduit, cernd svrirea unei aciuni sau abinerea de la svrirea unei aciuni, prin obligarea la un comportament de la care subiecii de drept nu se pot abate. La rndul lor, normele imperative sunt de dou feluri: - norme onerative, care prevd n mod expres obligaia constnd n svrirea unei aciuni, impunnd, aadar, o anumit conduit. Cu titlu de exemplu, menionm articolul 813 din Codul civil, care prevede c Toate donaiile se fac prin act autentic.

13

- norme prohibitive, care interzic o anumit conduit, adic svrirea unui anumit act sau fapt. Exemplificm prin articolul 40, alineatul (4) din Constituie, care prevede: Asociaiile cu caracter secret sunt interzise. - b) norme dispozitive, care, pe lng o anumit conduit, prevd i posibilitatea unei conduite subsidiare, acordnd o sfer de comportament mai larg subiecilor de drept. Normele dispozitive se mpart n: - norme permisive, care permit o anumit conduit, fr, ns, a o impune, ca de exemplu articolul 1587 al Codului civil, care prevede c prile pot stipula dobnd pentru un mprumut de bani, producte sau alte lucruri mobile. - norme supletive, care prevd posibilitatea unei conduite subsidiare, scopul lor fiind ca, atunci cnd subiecii tac i nu-i exprim cu claritate opiunea, de obicei n privina unui contract, s suplineasc voina acestora. Cu titlu de exemplu, menionm articolul 1319 din Codul civil, care prevede, n materia contractului de vnzare-cumprare, c Predarea trebuie s se fac la locul unde se afl lucrul vndut n timpul vnzrii, dac prile nu s -au nvoit altfel.

15. Care sunt limitele exercitarii drepturilor si asumarii obligatiilor civile? De ce? Ordinea publica si bunele moravuri

16. Explicati neretroactivitatea legii civile. Deosebiti-o de ultraactivitate.

Neretroactivitatea este regula juridica potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa adoptarea ei, iar nu si situatiilor anterioare, trecute. Principiul aplicarii imediate a legii civile noi este regula de drept potrivit careia, de ndata ce a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei n vigoare, excluznd aplicarea legii vechi. Exceptie : Retroactivitatea legii civile noi, se aplica numai daca este consacrata expres in legea noua (pt ca exceptiile nu se presupun, fiind de stricta interpretare).

14

Ultraactivitatea (supravietuirea) adica legea veche si mai produce efectele un timp oarecare, desi a intrat n vigoare o lege noua, binenteles ca se aplica la situatii determinate, precizate de legea noua. Aceasta trebuie prevazuta expres n legea noua fiind o exceptie.

17. *Dati un exemplu de intrare in vigoare a unui act normativ si exemplificati principiul aplicarii imediate a legii civile noi. Intra in vigoare la publicarea in monitorul oficial

18. Cand o societate comerciala cu capital integral italian se constituie in Romania, ce nationalitate are? De ce? Are nationalitate romana pentru ca nationalitatea este data de sediu.

19. Cand printr-o lege se interpreteaza un articol dintr-o lege anterioara, in prezenta carui tip de interpretare a legii civile suntem? De ce? Interpretare oficiala pt ca este facuta tot de organul care a edificat-o initial.

20. Ce intelegeti prin interpretare sistematica?

Interpretarea sistematica consta in lamurirea unei dispozitii tinandu-se seama de legaturile sale cu alte dispozitii, fie din acelasi, fie dintr-un alt act normativ.

15

CAPITOLUL II 21. De la ce data incepe capacitatea de folosinta a persoanei fizice? In ce conditii?

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice incepe la nastere (art. 35 NCC). Exceptie: chiar de la conceptie cu doua conditii: sa fie vorba doar de drepturi, sa se nasca viu. Trebuie sa aibe capacitatea de folosinta si cea de exercitiu (a drepturilor si obligatiilor).

22. Ce inseamna emanciparea anticipata a minorului de 16 ani? Ce efecte juridice are asupra capacitatii de exercitiu a acestuia?

Emanciparea anticipate a minorului de 16 ani este o capacitate de exercitiu restransa, comform art. Noului Cod Civil: minorul care a implinit 15 ani va putea sa incheie singur, in anumite conditii, o serie de acte juridice, iar minorul de 16 ani poate beneficia de emancipare judecatoreasca. El poate sa incheie singur acte juridice de mica importanta (acte de conservare, acte de dispozitie de mica valoare), poate sa incheie personal, dar cu incuviintarea parintelui/tutorelui (acte de administrare inchirierea unui imobil, acte juridice privind munca, indeletnicirile artistice, sportive ori referitoare la profesia sa, cu incuviintarea parintelui/tutorelui), cu dubla incuviintare: parinte/tutore, instant de tutela (actele de dispozitie instrainarea bunurilor, gajarea bunurilor lui), sau nu poate face nicio incuviintare (in cazul liberalitatii).

23. Ce inseamna capacitate de exercitiu anticipata a persoanei fizice? De ce este necesara in practica?

Capacitatea de exercitiu anticipata poate fi dobandita fie de minorul de 15 ani care va putea sa incheie singur o serie de acte juridice, fie de minorul de 16 ani care va putea dobandi emancipare. Este necesara in practica in special in cazul minorilor cu indeletniciri artistice, sportive, pentru ca acestia sa poata incheia acte legate de indeletniciri fara incuviintare.

16

24. Enumerati elementele constitutive (conditiile) necesare nasterii unei persoane juridice.

Elementele constitutive (conditiile) necesare nasterii unei persoane juridice sunt: Organizare de sine-statatoare - organizarea ei interna, potrivit naturii si specificului acesteia si consta in structura colectivului ei, constituirea unor organe proprii de conducere, stabilirea atributiilor si delimitarea competentelor acestora; Un patrimoniu propriu - ansamblul drepturilor si obligatiilor patrimoniale care au ca titular respective Persoana Juridica, si care e afectat scopul acesteia; Scopul sau licit si moral, in acord cu interesul general - elemental prin care se desemneaza obiectul si activitate al persoanei juridice si care justifica existent ei, respectiv organizarea de sine-statatoare si patrimoniul. (scop lucrative/patrimonial sau nelucrativ/nepatrimonial).

25. De ce nu se confunda patrimoniul unei persoane juridice cu patrimoniul de afectatiune al unei persoane fizice autorizate?

Patrimoniul de afectatiune este o parte din tot patrimoniul persoanei juridice, pe care acesta este dispus sa o riste in activitatea sa.

26. Enumerati 4 atribute de identificare ale unei persoane juridice.

O lista care contine enumerarea mijloacelor de identificare ale persoanelor juridice ar cuprinde: denumirea, sediul, nationalitatea, firma, numarul de inregistrare in Registrul Comertului, contul bancar, capitalul social, C.U.I.-ul, telefonul, faxul, e-mailul etc.

27. De ce nu se confunda firma cu emblema unei societati comerciale?

Emblema se deosebeste de firma cel putin prin urmatoarele caracteristici: desi are aceleasi functii ca si firma, emblem le potenteaza valentele mai ales cand nu este suficient de atractiva sau de distinctiva desi firma consta intr-o denumire, emblem poate sa constea si intr-un desen firma este obligatorie si unica, pe cand emblema este facultativa, un comerciant putand detine mai multe embleme 17

firma poate fi instrainata doar impreuna cu fondul de comert din care face parte, pe cand emblema poate fi cesionata si separat de aceasta

28. Spre deosebire de firma si embelma, unde se inregistreaza marca? De ce?

Marca este un element esential al strategiei intreprinderilor: ea face distinctia dintre produsele si serviciile intreprinderii si cele ale concurentei. Pentru consumator reprezinta cel mai comod mijloc da a recunoaste rapid o categorie de produse si servicii care i-a fost recomandata sau, pe care experienta l-a determinat sa o prefere altor produse sau servicii de aceeasi natura. Pentru intreprindere, marca reprezinta un mijloc de a cuceri si a pastra o clientela.
O marca poate fi opusa altei marci, utilizata de concurenta, numai dupa inregistrarea la OSIM. (Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci ) si in registrul comertului. Depozitul confera primului solicitant , pentru produsele si serviciile desemnate in cerere, un drept de proprietate, care-i permite sa se opuna contrafacerilor sau imitatiilor ilegale. Astfel, eforturile manifestate de catre titularul marcii ,pentru a-si face cunoscute produsele , nu vor putea fi influentate de catre concurenti.

29. De ce este util sa identificam sediul unei persoane juridice?

Identificarea sediului este relevanta pentru stabilirea nationalitatii persoanei juridice, pentru determinarea legii aplicabile si pentru determinarea instantei judecatoresti competenta sa judece litigiile.

30. Formulati 2 asemanari si 2 deosebiri intre filiala si sucursala.

Atat filiala, cat si sucursala sunt create de societatea mama si sunt amandoua dependente si se afla sub controlul societatilor primare. Insa, deosebirile dintre cele doua sunt: filiala participa la raporturile juridice in nume propriu, adica are personalitate juridica proprie, in timp ce sucursala nu are personalitate juridica prorprie, deci nu poate participa in nume propriu la circuitul juridic. De asemenea in cazul unei infiintari de societate comerciala straina in Romania, filiala societatii va avea nationalitate straina, iar sucursala, nationalitatea societatiimama.

18

31. De ce nu se confunda patrimoniul unei societati comerciale cu capitalul social al acesteia? Patrimoniul este ansamblul drepturilor si obligatiilor patrimoniale care au ca titular respectiva Persona Juridica, drepturi si obligatii ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia. Capitalul social este cuprins in patrimoniu, acesta fiind totalitatea aporturilor asociatilor societatii comerciale.

32. Dati exemplu de 2 forme de garantie pe care le poate cere o banca comerciala la acordarea unui imprumut bancar? Pe care ati recomanda-o? De ce? Doua forme de garantie pe care le poate cere banca sunt gajul si fidejusiunea (sau ipoteca).

33. Ce inseamna in dreptul civil fructe civile? Dati 2 exemple. Exista 3 categorii de fructe: -naturale (ale pamantului de la sine) ex: iarba, pasunile, productia si sporul animalelor - industriale (prin efortul uman) ex: cereale, recolte de orice fel - civile (venituri in bani produse de un bun in virtutea unui act juridic) ex: chirie, arenda, dobanzi, dividende. 34. Ce inseamna accesorium sequitur principalem? Dati un exemplu de aplicare a principiului.

Accesorium sequitur principalem = daca nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaza situatia juridica a celui principal, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare a bunului principal. ex: autoturismul si casetofonul

35. Ce fel de bunuri sunt actiunile? Prin ce fel de contracte pot fi transmise? (cel putin 3) Ce recomandati? De ce?

Actiunile sunt bunuri mobile prin determinarea legii; acestea sunt precizate de art.474 C.civ., astfel: Sunt mobile prin determinarea legii, obligatiile si actiunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, actiunile sau interesele in companii de finante, de comert sau de industrie, chiar si cand capitalul acestor companii consta in imobile. Ele pot fi transmise prin vanzare-cumparare, donatie, testament sau cesiune. 19

36. Pentru obligatia de plata a pretului, cine este subiect activ si cine este subiect pasiv? De ce? Creditorul = subiect activ Debitorul = subiect pasiv In cazul nostru cumparatorul este debitorul deci subiectul pasiv, iar vanzatorul este subiect activ.

37. Ce intelegeti prin proprietate in devalmasie? Ce regim matrimonial recomandati unor persoane ce vor sa se casatoreasca? De ce?

Proprietatea in devalmasie este atunci cand sotii detin bunuri comune, dobandite in timpul casatoriei; nu se stie in ce cota sau ce bunuri apartin unuia sau altuia, partea fiecaruia va fi determinata dupa criteriul gradul de contributie la dobandirea lor. Recomand separatia matrimoniala, fiind cea mai sigura in cazul unui divort. (fiecare isi pastreaza propriul patrimoniu)

20

CAPITOLUL III

38. Enumerati 5 asemanari intre cele 3 forme de desfasurare a activitatii de catre persoanele fizice.

Asemanari intre cele tri forme de desfasurare a activitatii de catre persoanele fizice: Privesc orice persoana fizica, fie ca este cetatean roman sau cetatean al unui stat membru U.E. sau S.E.E., avand capacitate deplina de exercitiu Dobandirea calitatii de comerciant este legata de data inregistrarii in registrul comertului; dovada calitatii se face cu certificatul de inregistrare Au ca obiect de activitate: activitati de productie, comert sau prestari de servicii Au scop lucrativ: obtinerea de venituri Inmatricularea in registrul comertului are valoare de autorizare de functionare, iar inregistrarea fiscala se face prin obtinerea codului unic de inregistrare Autorizatii speciale in functie de domeniul de activitate ales; inclusiv conditii speciale de pregatire profesionala Atribute de identificare proprii: firma/emblema, sediul profesional si puncte de lucru, C.U.I., un nr de inregistrare a Registrului Comertului, contul bancar Pt datoriile comerciale raspundere cu intreaga avere Evidenta contabila se organizeaza in partida simpla Pot colabora atat intre ele, cat si cu alte persoane fizice sau persoane juridice, fara ca aceasta sa le schimbe statutul juridic Etc.

39. Enumerati 3 caracteristici specifice persoanei fizice autorizate/intreprinderii individuale/intreprinderii familiale.

Persoana fizica autorizata: Poate desfasura fie activitati comerciale, fie necomerciale Poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru activitatea economica pentru care a fost autorizata

21

Pers. fizica autorizata nu poate cumula si calitatea de titular al unei intreprinderi individuale, dar isi poate schimba statutul juridic din pers fizica autorizata in titular al intreprinderii individuale prin radierea din Registrul comertului a statutului anterior autorizat

Intreprinderi individuale: Poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, caz in care titularul intreprinderii dobandeste calitatea de angajator persoana fizica Nu are personalitate juridica proprie si patrimoniu distinct de al persoanei fizice ce constituie titularul intreprinderii Activitatea intreprinderii poate fi continuata de mostenitorii sai, daca succesorul legal depune o declaratie in forma autentificata in acest sens, in 6 luni de la deschiderea succesiunii

Intreprinderi familiale: Este constituita din doua sau mai multe persoane fizice, membrii ai aceleiasi familii cu grad de rudenie pana la gradul IV inclusiv, chiar minori care au indeplinit 16 ani la data inmatricularii Membrii pot fi simultan si persoane fizice autorizate sau titulari ai unor intreprinderi individuale Actele se incheie cu tertii de catre un reprezentant, acelasi care a avut si initiativa constituirii intreprinderii si al carui nume se regaseste si in firma Nu poate angaja terte persoane cu contract individual de munca Are la baza un acord de constituire care stabileste conditii de participare la veniturile nete sau pierderile intreprinderii, cotele de participare ale membrilor la constituirea patrimoniului de afectiune, raporturile dintre membrii, conditiile de retragere, incetare Etc.

22

40. Ce acte trebuie sa contina dosarul depus la inmatricularea persoanei juridice la Registrul Comertului? (cel putin 5) Pe parcursul exercitrii comerului, potrivit art. 21 din Legea nr. 26/1990, persoana fizic autorizat este obligat s evidenieze n Registrul Comerului toate modificrile ce vor purta denumirea de nregistrri, cnd se refer la: a) donaia, locaia, vnzarea sau garania real mobiliar constituit asupra fondului de comer, precum i orice alt act prin care se aduc modificri nregistrrilor n Registrul Comerului sau care face s nceteze firma ori fondul de comer; b) datele privind identificarea mputernicitului. Dac dreptul de reprezentare este limitat la o anumit sucursal sau filial, meniunea se va face numai n registrul unde este nscris sucursala ori filiala; c) brevetele de invenii, mrcile de fabric, de comer i de serviciu, denumirile de origine, indicaiile de provenien, firma, emblema i alte semne distinctive asupra crora persoana fizic autorizat sau ntreprinderea familial are un drept; d) hotrrea de divor a comerciantului, precum i cea de mprire a bunurilor comune pronunate n cursul exercitrii comerului; e) hotrrea de punere sub interdicie a persoanei fizice autorizate sau de instituire a curatelei acestuia, precum i hotrrea prin care se ridic aceste msuri; f) deschiderea procedurii de reorganizare judiciar sau de faliment, dup caz, precum i nscrierea meniunilor corespunztoare; g) hotrrea de condamnare a persoanei fizice autorizate, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care l fac nedemn sau incompatibil s exercite aceast activitate; h) oric e modificare privitoare la actele, faptele i meniunile nregistrate.

41. Intre intreprinderea individuala si constituirea unui SRL unipersonal, ce recomandati? De ce?

Intre SRL SI intreprinderea individuala as recomanda SRL-ul deoarece in cadrul acestuia raspunderea este limitata, iar prin bunurile constituite ca aport la patrimoniul respectiv, soceitatea comerciala dobandeste personalitate juridica proprie.

23

42. *Ce trebuie sa contina acordul de constituire al unei intreprinderi familiale? Care dintre caracterele specifice unui contract civil se potrivesc acordului de constituire? Explicati.

Acorsul de costituire va cuprinde : numele si prenumele membrilor, reprezentantul intreprinderii familiale, data intocmirii acordului, participarea fiecarui membru la activitatea desfasurata de intreprinderea familiala, conditiile participarii, cotele procentuale in care vor imparti veniturile nete ale intreprinderii familale, raporturile dintre membrii intreprinderii familiale, conditiile de retragere a membrilor sub sanctiunea nulitatii absolute.

24

CAPITOLUL IV

43. Explicati caracterul solidar, nelimitat si subsidiar al raspunderii unui asociat la un SNC.

Raspunderea asociatilor este nemarginita (nelimitata) in sensul ca, indiferent de contributia fiecarui asociat la constituirea societatii comerciale, fiecare raspunde pentru datoriile societatii comerciale cu intreaga avere personala, nu in limita aportului; aceasta raspundere este solidara, in sensul ca, in caz de neplata a datoriilor sociale, oricare dintre asociati poate fi tinut sa plateasca intreaga datorie, dar, in acelasi timp, aceasta raspundere este subsidiara, in sensul ca, deoarece societatea comerciala are personalitate juridica proprie, ea trebuie intai urmarita la plata propriilor datorii, numai in cazul in care nu se poate plati, respectiv creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor indrepta impotriva acestor asociati.

44. Dati exemplu de aport in creante la infiintarea unei SCS. Cum se explica faptul ca este permis un astfel de aport, tinand cont ca la SRL este interzis prin lege?

Aportul in creante se considera liberat numai dupa ce societatea a obtinut plata sumei de bani care face obiectul creantei (executarea obligatiei de varsamant). Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura. Intrucat valorificarea de catre societate a creantelor dobandite poate crea dificultati, legea interzice creantele ca aport in societatea pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si in societatea cu raspundere limitata. Pentru cazurile cand creantele sunt admise ca aport, raporturile dintre asociat si societate sunt carmuite de regulile cesiunii de creanta. Prin derogarea de la dreptul comun, asociatul raspunde pentru solvabilitatea debitorului.

25

45. Cum se poate evalua un aport in industrie? Exemplificati.

Aportul in industrie consta in prestatiile in munca sau in servicii pe care asociatul promite sa le efectueze in societate, avand in vedere competenta si calificarea sa. Potrivit art. 16 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, aportul in prestatii in munca sau servicii este permis numai asociatilor din societatea in nume colectiv si asociatilor comanditati din societatea in comandita. Evaluarea aporturilor in industrie se face in bani, acestea pot fi evaluate de catre asociati prin contractul de societate sau, in lipsa acordului dintre asociati, prin recurgerea la un evaluator.

46. Ce avanjate reprezinta pentru fondatori infiintarea unui SNC?

Avantaje

organizare simpl nu exist restricii n privina limitei minime a capitalului social

47. Ce particularitati prezinta o SCS fata de un SNC?

In societatea n nume colectiv, gestiunea este asigurata de unul sau mai multi administratori, de regula ei nsisi asociati; fiecare administrator avnd dreptul sa reprezinte societatea (daca actul constitutiv nu prevede altfel); In societatea n comandita simpla, administrarea se ncredinteaza unuia sau mai multor asociati comanditati (daca un comanditar ar face acte de administrare fara mputernicire, va deveni automat asociat comanditat, raspunznd solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale);

O societate in nume colectiv este valabil constituita daca are cel putin doi asociati, in timp ce o societate in comandita simpla e valabil constituita daca are cel putin un asociat comanditar si un asociat comanditat (care are raspundere limitata).

26

48. Cine exercita controlul unui SNC? De ce?

Controlul unui SNC exte exercitat de catre comanditati, care raspund nelimitat, solidar si subsidiar pentru indeplinirea obigatiilor sociale. In functie de prevederile actului constitutiv, ei sunt si administratorii societatii comerciale. Spre deosebire de comanditari, care raspund numai in limita aportului lor la capitalul social, comanditatii raspund cu intreaga avere.

49. Care este capitalul minim admis la infiintarea unei SA?

Fiind societati mari, capitalul minim cerut pentru constituirea valabila a unei societati pe actiuni, este de 90.000 lei, cu posibilitatea ca Guvernul sa poata modifica acest capital minim, cel mult o data la 2 ani, astfel incat acesta sa reprezinte echivalentul in lei a sumei de 25.000 euro.

50. Ce fel de aporturi sunt admise la un SA?

In cadrul societatii pe actiuni se admit aporturi in numerar (lichiditati) si bunuri in natura, fiind interzis aportul in creante si in industrie.

51. Ce deosebiri exista intre firma unui SA si a unui SRL?

SRL este o structura juridica destinata unui numar mic de asociati, legea impunand ca numarul de asociati sa nu fie mai mare de 50, dar poate avea minim un asociat spre deosebire de SA pentru care sunt necesari minim doi acionari (pn la modificarea Legii 31/1990 prin Legea 441/2006 erau necesari minim 5 acionari). SRL trebuie sa aiba un capital social de minim 200 de lei, si trebuie varsat integral in momentul constituirii ( art. 9 din Legea nr. 31 / 1990 republicata si modificata), spre deosebire de SA care trebuie sa aiba un capital social minim de 90000 de lei, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, Guvernul va modifica cel mult o data la 2 ani , tinind seama de rata de schimb, astfel incat cuantumul sa reprezinte echivalentul a 25000 euro. Capitalul social al SRL este impartit in parti sociale, in timp ce la SA este impartit in actiuni, primele nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile si nu pot fi liber transmisibile, in timp ce la SA sunt transmisibile si cu titluri negociabile atat pe piete financiare organizate cat si neorganizate. Administrarea SRL se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor administrator in timp ce la SA se face de catre un consiliu de administratie si de un comitet de directorat.

27

52. Ce inseamna rezervarea firmei/emblemei? Ce utilitate practica are?

Primul pas care trebui facut in momentul in care va hotarati sa inregistrati o firma este sa va hotarati asupra denumirii si emblemei acesteia, pe care apoi trebuie sa o verificati, iar in cazul in care nu exista alta firma cu aceeasi denumire, sa o rezervati.

Verificarea si inregistrarea acestora la Biroul Unic pot fi realizate de catre intreprinzator in persoana, de catre un avocat sau de catre o persoana desemnata de intreprinzator pentru efectuarea formalitatilor de infiintare a firmei.

Obtinerea verificarii disponibilitatii firmei si / sau emblemei si rezervarea lor se fac prin Biroul unic, inainte de intocmirea actelor constitutive.

Rezervarea firmei si / sau emblemei se face pe o perioada de 3 luni de la data inregistrarii cererii. Daca in acest interval de timp societatea comerciala nu s-a inregistrat in registrul comertului trebuie sa solicitati, contra cost, la Biroul Unic, prelungirea rezervarii.

53. Enumerati 3 cauze speciale de dizolvare ale unui SRL.

SRL se dizolva atat pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, cat si pentru cauze speciale. La SRL avem : moartea , incapacitatea, interdictia, retragerea, excluderea unui asociat sau scaderea capitalului social sub limita legala.

54. Ce particularitati prezinta constituirea unui SRL unipersonal?

In cazul S.R.L-ului unipersonal actul constitutiv, reprezentand vointa unei singure persoane, imbraca forma unui act juridic unilateral, respectiv statutul. Fiind vorba de un singur asociat, acesta isi asuma prerogativele pe care Adunarea Generala a asocitatilor le exercita in cazul societatii pluripersonale. Unicul asociat poate fi si administrator, caz in care, daca a varsat contributiile la asigurarile sociale, inclusiv pentru pensia suplimentara, poate beneficia de pensie de la asigurarile sociale. Asociatul unic poate fi si salariat, cu exceptia cazului cand este si administrator unic sau membru al consiliului de administratie. 28

55. Cum se obtine un CUI de la Registrul Comertului? Enumerati 3 categorii de comercianti ce se identifica cu acest atribut specific.

Solicitarea inregistrarii fiscale a unei firme se face prin depunerea cererii de inregistrare la biroul unic din cadrul oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal, iar atribuirea CUI de catre Ministerul Finantelor Publice este conditionata de admiterea cererii de inregistrare in Registrul Comertului de catre judecatorul-delegat.

56. Ce deosebiri exista intre capitalul subscris si cel varsat? La care tip de societate comerciala intalnim distinctia capital subscris/varsat?

Capitalul subscris reprezinta valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au obligat sa contribuie la constituirea societatii; coincide cu capitalul social. Capitalul varsat este valoarea totala a aporturilor efectuate si care au intrat in patrimoniul societatii. Intalnim distinctia capital subscris/varsat la societatea pe actiuni.

57. De ce nu se confunda notiunea de patrimoniu cu cea de beneficiu? Asociatul nu are nici un drept asupra bunurilor din patrimoniul societii, nici chiar asupra celor aduse ca aport propriu, astfel c dreptul su real se transform n dreptul la beneficiu. Patrimoniul cuprinde ansamblul drepturilor i obligaiilor cu coninut economic al societii. El se reprezint ca o totalitate de drepturi i obligaii legate ntre ele sau ca o reunire a mai multor asemenea totaliti, fiecare dintre ele avnd un anumit regim juridic. Rezervele societii, formate din partea de beneficii nedistribuite asociailor; partea de beneficii supus distribuirii participanilor la societate, care pn la momentul cnd adunarea general hotrte separarea ei din activul societii spre a fi mprit asociailor sub form de dividende constituie un element al activului patrimonial, iar dup acest moment devine un element al pasivului patrimonial al societii.

29

58. Ce este dividendul? Dividendul este cota-parte din beneficii ce se plateste fiecaruia dintre asociati.

59. *Intre a detine actiuni nominative si actiuni la purtator, ce ati alege? De ce?

60. Ce sunt actiunile cu dividend prioritar fara drept de vot?

Actiunile cu dividend prioritar fara drept de vot sunt acele actiuni care confera titularului sau dreptul de a primi propriul sau dividend, inaintea oricaror altor retineri din beneficiile societatii, calculate la incheierea exercitiului financiar; drepturile obisnuite ce reveni oricarui titular de actiuni ordinare, mai putin dreptul de a participa la vot in cadrul adunarilor generale. Actiunile cu dividend prioritar nu pot depasi 1/4 din capitalul social, iar valoarea lor nominala va fi aceeasi cu cea stabilita pentru actiunile ordinare. 61. Stabiliti 2 asemanari si 2 deosebiri intre actiuni si obligatiuni. Asemanarile actiunilor cu obligatiunile sunt evidentiate de urmatoarele note comune: sunt titluri de valoare (valori mobiliare sau fiduciare); sunt instrumente negociabile; se vand si se cumpara pe piata capitalurilor la un anumit pret sau curs; pe piata primara ambele titluri de valoare sunt emise si plasate la un pret (curs) ferm egal cu valoarea lor nominala; aduc detinatorului un venit: dividendul si dobanda. Deosebiri intre actiuni comune si obligatiuni: Din punctul de vedere al: 1) modului de definire 2) raporturilor dintre detinator si emitent Actiuni comune reprezinta fractiuni egale ale capitalului social confera calitatea de coproprietar al afacerii; actiunile confera drept de vot in AGA genereaza un flux variabil numit dividend este practic nelimitata, pana la disparitia emitentului riscurile sunt mai ridicate, datorita calitatii de coproprietar al unei afaceri Obligatiuni reprezinta fractiuni egale dintrun imprumut confera calitatea de creditor asupra emitentului si nu confera nici un drept in luare de decizii genereaza un flux constant (fix) numit dobanda este limitata pana la scadenta riscurile sunt mai reduse, fiind specific doar riscul de neplata (care este eliminat la obligatiunile garantate) 30

3) fluxurilor de venit generate 4) duratei de viata 5) riscurilor asumate de posesori

6) In caz de faliment detinatorii de obligatii au prioritate la recuperarea investitiei fata de actionari.

62. Ce drepturi are actionarul fata de societatea la a carei constiuire a contribuit?Ce poate obtine in cazul retragerii/lichidarii din societate?

Drepturile pe care le are actionarul fata de societatea la a carei constiuire a contribuit sunt: Dreptul la vot Dreptul la dividende Dreptul de a fi informati De a avea la dispozitie registrele societatii Drept de participare la adunarile generale ale societatii

In cazul lichidarii societatii, actionarii au un anumit drept asupra partii corespunzatoare actiunilor ce le detine, in urma lichidarii.

63. *Cum se procedeaza pentru a garanta un imprumut bancar cu actiunile detinute la o alta societate comerciala? Unde trebuie inregistrata garantia? De ce?

64. Ce sunt partile sociale? Prile sociale reprezint titluri de participare la capitalul social atribuite asociailor n schimbul aporturilor lor i confer calitatea de asociat, cu toate drepturile i obligaiile aferente

65. Cine poate administra o SA (PF/sau PJ)?

Administratorii unei societati pe actiuni pot fi actionari sau terte persoane (neasociati), constituiti de regula intr-un consiliu de administratie. Actionarii pot fi comercianti sau necomercianti, nefiind relevate calitatile lor personale, ci contributia pecuniana.

66. *Care este durata mandatului unui administrator al unei SRL (minim/maxim)?

31

67. Enumerati 3 obligatii ale administratorului unei societati comerciale. Conform prevederilor legale din Legea societilor comerciale nr.31/1990 republicat, administratorii au urmtoarele obligaii: s preia i s pstreze toate actele oficiale privind nfiinarea firmei; s ndeplineasc i s monitorizeze operaiunile juridice legate de nfiinarea firmei; s administreze operaiunile legale de ncadrare n munc a tuturor angajailor (fia de protecie i PSI, medicin muncii etc.); s depun semnturile (semntura asociailor/ administratorului) la oficiul Registrului Comerului. Semntura n registru poate fi nlocuit de semntura legalizat de un notar public; s verifice vrsmintele datorate de asociaii firmei; s administreze procedurile juridice legate de realizarea obiectului de activitate ai societii comerciale; s stabileasc i s verifice programul de lucru; s gestioneze bunurile societii comerciale i s verifica stocurile firmei; s in i s verifice registrele solicitate de autoritile competente conform legislaiei contabile; s participe la edinele organizate de fondatorii firmei; s ndeplineasc toate angajamentele prestabilite n Actul Constitutiv al firmei; Aici gsii informaii despre ce trebuie s conin actul constitutiv: http://www.avocat-firme.info/cetrebuie-sa-cuprinda-actul-constitutiv-al-unui-s-r-l.html s ndeplineasc toate ndatoririle prestabilite de prevederile legislative; s realizeze deciziile fondatorilor firmei; s realizeze bilanul firmei precum i contul de beneficii i pierderi al societii. Administratorii au obligaia s asigura achitarea dividendelor i repartizarea beneficiilor n conformitate cu legislaia n vigoare.

68. Care sunt obligatiile unui cenzor al unei societati comerciale? Cenzorii ii asigura pe asociati ca sunt informati corect in ceea ce priveste gestiunea societatii si le aduc la cunostinta atat neregulile constatate in administrarea societatii, cat si incalcari ale dispozitiilor legale si ale actului constitutiv. De asemenea, cenzorii au rolul de a verifica reclamatiile facute de catre asociati, iar in situatia in care le gasesc intemeiate intocmesc un raport pe care il prezinta adunarii generale a asociatilor, mai precizeaza Solomon.

32

Conform avocatului, concret, cenzorii trebuie sa verifice: gestiunea societatii comerciale legalitatea intocmirii situatiilor financiare si concordanta acestora cu registrele societatii, modalitatea si legalitatea tinerii registrelor precum si evaluarea elementelor patrimoniale care trebuie efectuate conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Totodata, cenzorii pot sa faca propuneri legate de situatiile financiare precum si de repartizarea profitului societatii.

33

CAPITOLUL V 69. Ce deosebire exista intre un act cu titlu oneros si unul cu titlu gratuit? Dati un exemplu pentru fiecare.

Actul cu titlu oneros este acel act in care, in schimbul folosului procurat se urmareste realizarea altui folos. (ex: vanzarea-cumpararea, asigurarea) Actul cu titlu gratuit este acel act prin care se procura un folos fara a se urmari obtinerea, in schimb, a altui folos. (ex: donatiile, mandat gratuit).

70. Ce deosebiri exista intre acte cu executare dintr-o data si cele cu executare succesiva? Dati un exemplu pentru fiecare.

Actele cu executare dintr-o data (uno ictu), executarea obligatiilor se face printr-o singura prestatie. (ex: vanzare-cumparare, schimb) La actele cu executare succesiva, executarea obligatiilor se face esalonat, in timp. (ex: contractul de inchiriere a suprafetei locative, contractul de arendare)

CAPITOLUL VI

71. Ce deosebiri exista intre contracte consensuale si cele solemne? Dati un exemplu pentru fiecare.

Contractul consensual este contractul care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara nici o formalitate, cum ar fi de exemplu vanzarea-cumpararea, contractul de mandat, de inchiriere etc. Opus celui consensual, contractul este solemn atunci cand validitatea lui este supusa unei formalitati prevazute de lege, astfel inscrisul cerut este ad validitatem si nu ad probationem. Exemplu donatia, vanzarea unei mosteniri, contractul de ipoteca, contractul de intretinere, contractul de arendare.

34

72. Dati exemplu de contract la care forma scrisa este ceruta ad validitatem. Ce efecte are neindeplinirea formei pentru existenta contractului?

Exemple ar fi donatia, vanzarea unei mosteniri, contractul de ipoteca, contractul de intretinere, contractul de arendare. Neindeplinirea formei cerute de lege atrage nulitatea absoluta a contractului.

73. *Ce avantaje are autentificarea unui inscris? De exemplu, o procura speciala.

35

CAPITOLUL VII 74. Enumerati si explicati caracterele unui contract de leasing.

Contractul de leasing este un act juridic bilateral, numit, cu titlu oneros, avand continut patrimonial, cu executare succesiva, intuitu-personae si consensual. Contractul de leasing, confirmat de Ordonanta nr. 51/1997 a devenit un contract tipic. Este un act juridic bilateral, care se incheie intre societatea de leasing, in calitate de locator (finantator), si utilizator. Pe langa conditiile generale, partile trebuie sa indeplineasca si anumite conditii speciale referitoare la incheierea actelor juridice (legate de destinatia bunului, plata ratelor de leasing). Este contract sinalagmatic, pentru ca ambele parti se obliga reciproc, dand nastere unor obligatii corelative si interdependente, fapt ce permite aplicarea principiilor generale relative la executarea ori neexecutarea contractelor sinalagmatice (exceptia de neexecutare a contractului si rezilierea). Este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial, pentru ca ambele parti urmaresc realizarea unui profit propriu, profit evaluabil in bani. Locatorul primeste rate de leasing platite periodic de catre utilizator, iar utilizatorul beneficiaza de folosinta bunului pe perioada derularii contractului. La sfarsitul acestuia, se poate bucura de dreptul sau de optiune. Este un contract cu executare succesiva, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derularii contractului. Acest fapt are consecinte importante legate de desfasurarea raporturilor dintre parti, dintre care amintim problema riscului, a efectelor privind neexecutarea contractului ori a prescriptiei dreptului la actiune. Este un contract ,,intuitu personae" in ceea ce-1 priveste pe utilizator, societatea de leasing incheind contractul in considerarea calitatilor utilizatorului, care este obligat sa prezinte odata cu cererea de a contracta si acte referitoare la situatia sa financiara, precum si date privitoare la exploatarea ulterioara a bunului, in cazul unei destinatii comerciale sau industriale. Contractul de leasing este consensual, simpla manifestare de vointa a partilor fiind suficienta pentru realizarea acordului in mod valabil. Incheierea contractului de leasing in forma autentica sau prin act scris si realizarea procedurilor de publicitate nu reprezinta conditii de valabilitate, forma scrisa avand doar valoare probatorie si legata de opozabilitate. Pentru ca are o reglementare proprie, contractul de leasing este un contract numit, si pentru ca are o existenta de sine-statatoare, nedepinzand de nici un alt contract, intra in categoria contractelor principale. 75. Care este deosebirea intre leasing financiar si cel operational?

Legea face distinctie intre leasing in general si leasingul flnanciar. Distinctia vizeaza elementele minime ale contractului. Contractul de leasing se redacteaza astfel: 36

- cu aratarea partilor participante la incheierea contractului (locator/finantator si utilizator); - descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing; - valoarea totala a contractului de leasing; - perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului; - clauza privind obligatia asigurarii bunului. Pe langa aceste elemente, in momentul incheierii unui contract de leasing financiar, trebuie aratata valoarea initiala a bunului. De asemenea, in cazul contractului de leasing financiar trebuie cuprinsa si clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat.

Leasingul operational este operatiunea d leasing care nu indeplineste nici una din conditiile prevazute pentru leasingul financiar.

76. Se confunda leasingul cu o vanzare? Explicati.

Leasingul nu se confunda cu vanzarea-cumpararea, pentru ca: Vanzatorul, in cazul leasingului e vorba de furnizor, livreaza si instaleaza bunul unei tert, utilizatorul, nu finantatorului cumparator; Vanzatorul (furnizorul) raspunde pentru conformitatea bunului tot fata de un tert, utilizatorul; Finantatorul cumparator are doar nuda proprietate, folosinta apartine unui tert, utilizatorul; Finantatorul cumparator trebuie sa conserve proprietatea bunului, ceea ce inseamna ca, in virtutea caracterului irevocabl al leasingului trebuie sa se abtina de la orice instrainare a bunului, numai ca exceptie se admite cesiunea bunului catre un nou finantator, dar aratam mai inainte raspunderea finantatorului cedent ramane angajata alaturi de cea a finantatorului - cesionar

37

CAPITOLUL VIII

77. *Ce asemanare se poate stabili intre leasing si franciza?

78. Ce obligatii specifice are beneficiarul de franciza?

Beneficiarul are urmatoarele obligatii: a) sa foloseasca numele, insemnele comerciale si marcile ce fac obiectul acestui contract conform art. 10; b) sa foloseasca know-how-ul pus la dispozitie de catre Francizor numai in scopul desfasurarii activitatii descrise, conform art. 8 din prezentul contract; c) sa informeze Francizorul asupra schimbarilor vizand cadrul administrativ, legislativ si de afaceri din Teritoriu; d) sa permita personalului angajat accesul la cursurile de perfectionare asigurate de catre Francizor, conform art. 7 din prezentul contract; e) sa nu afecteze reputatia Francizorului in nici un fel in desfasurarea activitatii sale; f) sa asigure permanent stocurile necesare de Produse, pentru a oferi consumatorilor intregul sortiment propus; g) sa permita accesul Francizorului in spatiile amenajate in timpul programului normal de lucru, pentru a verifica daca au fost respectate reglementarile interne ale Francizorului cu privire la aceasta.

79. Ce cuprinde plata beneficiarului de franciza?

Plata beneficiarului de franciza cuprinde: o suma fixa, taxa de intrare in retea; si plata unei redevente pentru utilizarea marcii, know-how-ului (franchise fee).

80. Enuntati caracterele contractului de franciza. Exemplifcati*

Contractul de franciza este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros (patrimonial), intuitu personae, consensual, legea impune forma scrisa doar ad probationem, in cazul in care se transmit si drepturi de autor forma scrisa se cere ad validitatem. 38