BĂNCILE

Oleg STRATULAT,
prof. univ. dr.
 CUPRINS

I. Băncile – veriga de bază a sistemului

bancar.

II. Activitățile băncilor.

 BIBLIOGRAFIE

1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al
R.Moldova. 1995, nr.56-57/624
2. Legea institutiilor financiare: nr. 550-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al R.Moldova. 1996,
nr.1/2.
3. BASNO, C.; DARDAC, N.; FLORICEL, C. Monedă. Credit. Bănci. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, R. A., 2003, p. 3 – 23.
4. Kiriţescu, C., Dobrescu, E. Moneda: mică enciclopedie. -Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. –
294p.
5. MANOLESCU, Gh. MONEDĂ ŞI CREDIT. Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine",
2003, p.9-15.
6. TURLIUC V.; BOARIU, A.; STOICA, O. Monedă şi credit. Bucureşti: Editura Economică,
Bucureşti, 2005, p.11-36, 41-63.
7. STRATULAT, Oleg. Monedă şi credit.(Manual). (Manuscris).
8. STOICA, VICTOR; DIACONU, P. Bani şi credit : banii, teoriile monetare, administrarea banilor şi
politica monetară. Bucureşti : Editura Economică, 2003, p.19-64.
9. ЖУКОВ, Е.Ф.; МАКИМОВА, Л.М.; ПЕЧНИКОВ, А.В. Деньги. Кредит. Банки: Учебник для
вузов. -2.е изд., перераб. и доп. М.: ЮНИТИ-ДАНА, 2003, c.235.
10. ЛАВРУШИН, O. И. Деньги. Кредит. Банки: учебник. - 2-e изд. Москва: Финансы и
Статистика, 2004, c. 367.
11. ПОЛЯК, Г. Б. Финансы. Денежное обращение. Кредит. - 2-e изд. Москва: ЮНИТИ-ДАНА,
2001, c.8-13.
 I. BĂNCILE
– VERIGA DE BAZĂ A SISTEMULUI BANCAR

1.1. Originea, temeiurile existenței și

evoluției băncilor.
1.2. Caracteristica generală a băncilor.
1.3. Tipuri de bănci.
1.4. Funcțiile şi rolul băncilor.
1.5. Băncile în Republica Moldova.
 1.1. ORIGINEA, TEMEIURILE EXISTENȚEI
ȘI EVOLUȚIA BĂNCILOR

ORIGINEA BĂNCII SE REGĂSEŞTE ÎN ACTIVITĂŢILE

MONETARE ŞI DE ÎMPRUMUT ANTICE

BĂNCA A EVOLUAT DE LA PROTOTIPII SĂI ANTICI (TEMPLE,

ZARAFI ŞI CĂMĂTARI) LA FORMA SA MEDIEVALĂ ŞI APOI
LA INSTITUŢIA FINANCIARĂ MODERNĂ
 REPERE ISTORICE:
EMBRIONUL INSTUTIȚIONAL

• În cunoscutul Cod al lui Hammurabi, adoptat în jurul a. 1760 î. Hr. de

către suveranul regatului babilonean se regăsesc reglementări
referitor la împrumuturi, depuneri, dobânzi, restituirea datoriilor etc.
• Templele erau nu numai centre spirituale, dar şi loc sigur de păstrare a
tezaurelor, iar confienţa în autoritatea duhovnicească favoriza
intermedierea monetară. Preoţii, de rând cu obţinerea recunoştinţei,
realizau şi un anumit profit.
• Treptat funcţiile de intermediere financiară au început să se separe într-
o unitate specializată. În sec. al VIII-lea î. Hr. instituţia financiară din
Babilon primea depuneri băneşti, acorda împrumuturi şi emitea
înscrisuri numite „gudu”.
• În Grecia Antică în sec. al VI-lea î.d.Cr. – “trapeţiile”.
• În Roma Antică primii ocupați cu schimbul diferitor monede ce se
aduceau din diferite regiuni ale imperiului au fost numularii. Mai târziu
au apărut argentarii, mensarii, mensularii, negotiatores, mercatores
etc., aceștia fiind numiți în funcție de genul afacerilor pe care le
practicau
 TEMEIURILE EXISTENŢEI BĂNCII

TEMEIURILE EXISTENŢEI BĂNCII SE AFLĂ ÎN PRODUCŢIA

MATERIALĂ DE BUNURI ŞI SERVICII, ÎN DERULAREA
NORMALĂ A PROCESELOR ECONOMICE.
 NECESITATEA BĂNCILOR

expansiunea economică manifestată prin dezvoltarea producţiei şi

intensificarea comerţului;

Dezvoltarea existenţa comerţului cu banii practicat de zarafi şi cămătari;

băncilor a
fost dezvoltarea activităţilor cu caracter monetar şi de credit;
condiționată
evoluţia şi dezvoltarea mijloacelor de plată (moneda metalică este
de: înlocuită treptat cu banii de hârtie, la care se alătură moneda de cont);

acumularea de capitaluri bănești considerabile;

internaţionalizarea schimburilor etc.

 ZARAF REPREZENTAT ÎNTR-O
MINIATURĂ DIN SECOLUL AL XI-LEA
 CĂMĂTAR MEDIEVAL
(APLICAŢIE DIN MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE,
WASHINGTON, D.C.)


 PROVENIENŢA TERMENULUI “BĂNCĂ”

Cuvântul „bancă” provine de la cuvântul italian

„banko” – masă de schimb a monedei, iar persoanele
care efectuau schimbul se numeau „bancheri”,
“banker” (eng.).
Schimbul şi împrumutul de monedă era ocupaţia
zarafilor şi cămătarilor instalaţi direct în stradă. Cuvântul
vechi englez „bank” înseamnă scaun. Revoltele
clienţilor, în caz de înşelăciune, ajungeau până la
distrugerea scaunului. Fraza „scaun stricat” în limba
engleză se pronunţă „bank rotten”. Aceasta şi este
originea cuvântului ”bankrupt”, “bankruptcy”, adică
faliment.
 PRIMELE BĂNCI MEDIEVALE

Primele
bănci Banca din
Milano î a. 1593
Banco di Rialto
din Veneţia a.
Banca di San 1586.
Grigorio din
Banca de Genova a.1407
Genova a. 1341
Banco di
Venezia
înfiinţată în a.
1171 de dogele
Michele al XI-
lea.
 PRIMELE BĂNCI MODERNE

Banca din
Paris
Banca din - a. 1716
Londra -
a. 1694
Banca din
Rotterdam -
a. 1635
Banca din
Hamburg
- a. 1619

Banca din
Amsterdam
- a. 1609
 PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI BANCARE
în sec. XVII-XVIII

emisiunea banilor;

acceptarea depozitelor şi păstrarea lor;

efectuarea decontărilor prin virament;

acordarea creditelor bancare din contul mijloacelor atrase;

eliberarea certificatelor de depozit cu termen fixat;

emiterea carnetelor de cecuri;

emiterea biletelor de bancă etc.

 EVOLUŢII DIN DOMENIUL BANCAR
în sec. XIX-XX

constituirea
sistemelor bancare
naţionale reglementate apariţia instituţiilor
de autoritatea financiare
publică; specializate;

constituirea băncilor constituirea sistemului

private în formă de bancar internaţional
societăţi pe acţiuni; (Banca
Reglementărilor
Internaţionale, Banca
Momdială, BERD,
Banca Africană de
Dezvoltare, Banca
Asiatică de Dezvoltare
etc).
 1.2. CARACTERISTICA GENERALĂ
A BĂNCILOR
Funcţionarea eficientă a economiei bazate pe principiile pieţii este
în mod decisiv condiţionată de existenţa instituţiilor financiare
performante, tehnologic avansate, organic integrate în sistemul de
credit naţional.
Instituția financiară numită bancă, constituindu-se istoric, în evoluția sa
mereu a fost și continuă să fie în schimbare. Cu toate acestea banca,
ca și în trecut, și în prezent rămâne a fi o instituţie financiară autentică.
Caracteristica generală a băncii poate fi prezentată expresiv prin
prisma destinației acestei instituţii financiare.
În epoca contemporană misiunea băncilor în economie și societate
este legată de calitatea lor de intermediar principal în relaţia economii-
investiţii, contingenţă decisivă în creşterea economică. Deci, banca
este instituția al căreia obiect de activitate este intermedierea
monetară: „activitatea principală a unei bănci constă în comerțul cu
bani.
 ACCEPŢII PRIVIND BANCA

„Banca este instituţia financiară ce-şi axează activitatea

pe atragerea depozitelor şi acordarea creditelor, acceptarea de
depuneri de la populaţie, firme sau alte bănci, operaţiuni
valutare pentru persoane fizice şi juridice, plasamentul
fondurilor, finanţarea schimburilor comerciale”. (Lucian C.
Ionescu).
Banca este o instituție specializată care desfășoară o
activitate complexă și de un caracter special constând în
efectuarea de operațiuni de încasări și plăți în numerar,
depozitarea și fructificarea disponibilităților bănești ale
clienților, efectuarea de decontări și transferuri de sume prin
intermediul conturilor bancare la/din ordinul clienților,
mobilizarea și plasarea resurselor bănești disponibile,
acordarea de credite, organizarea circulației bănești,
efectuarea de operațiuni pe piața bancară (TROACĂ, Victor).
 TRATAREA ORIGINALĂ
A BĂNCII

Banca se identifică ca o instituţie

financiară care atrage de la persoane fizice
şi juridice depozite şi care utilizează aceste
mijloace pentru a acorda credite și a face
investiţii pe propriul cont şi risc.
 SCHEMA FINANŢĂRII
INDIRECTE

depozite Bănci credite

• Agenţi • Agenţi
financiari financiari
excedentari deficitari
 1.3. TIPURI DE BĂNCI

În urma evoluțiilor economice, financiare,

organizatorice și de altă natură, băncile s-au
diversificat, reprezentând în prezent o gamă
variată de instituții bancare.
 CRITERII DE CLASIFICARE ALE BĂNCILOR

importanța în cadrul sistemului bancar

forma de proprietate
CRITERII DE
CLASIFICARE proveniența capitalului

forma juridică de organizare

gradul de specializare a activității bancare

tipul de operațiuni efectuate

aria de activitate

caracterul material-virtual al sediilor bancare

dimensiune
IMPORTANȚA ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR

Banca centrală
reprezintă autoritatea
monetară și bancară
În funcție de supremă și primul nivel
al sistemului bancar.

importanța în cadrul
sistemului bancar se
disting: Băncile reprezintă
instituții financiare
autentice de
intermediere monetară.
 FORMA DE PROPRIETATE

• sunt băncile capitalul cărora

Bănci
este deținut de autoritățile
publice
publice.
• sunt cele capitalul cărora
Bănci
aparține unui grup de persoane
private
fizice și juridice private
• sunt cele în care unul din
Bănci
deținători ai capitalului este o
mixte
autoritate publică.
 PROVENIENȚA CAPITALULUI
Potrivit
provenienței capitalului
băncile se împart în bănci
cu capital autohton, cu
capital străin și cu capital
mixt.
Bănci cu capital autohton
•sunt cele ale căror capital
aparține persoanelor fizice și
juridice rezidente.
Băncile cu capital străin
•sunt cele ale căror capital
aparține persoanelor fizice și
juridice din străinătate.
Băncile cu capital mixt
•sunt cele ale căror capital
aparține persoanelor fizice și
juridice rezidente și nerezidente.
 FORMA JURIDICĂ DE ORGANIZARE

•sunt cele care aparțin unei persoane sau unui grup

Băncile individuale restrâns de persoane, de regulă aceștia fiind o familie de
bancheri.

• sunt băncile fondate prin cooperare la formarea

Băncile capitalului din contul participațiilor și funcționează în
cooperatiste baza principiului mutualității. Acestea sunt frecvent
numite și bănci populare.
• sunt cele constituite ca societăți pe acțiuni, care pot fi
de tip deschis, când acțiunile se vând liber pe piață,
Băncile acționare sau de tip închis, în cazul distribuirii acțiunilor unui
cerc de persoane. Capitalul băncilor acționare se
formează prin emiterea de acțiuni.
• sunt cele constituite de autoritățile administrației
Băncile de stat
publice centrale.
• sunt constituite de autoritățile administrației publice
Băncile municipale
locale
 ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE SPECIALIZARE
A ACTIVITĂȚII BĂNCII

• efectuează diverse
bănci operaţiuni bancare,
deservind clienţi din
universale diferite ramuri ale
economiei naţionale

•se specializează în
bănci anumite operaţiuni în
dependenţă de domeniul şi
specializate ramura în care activează
 POTRIVIT TIPURILOR DE OPERAȚIUNI
EFECTUATE

 Băncile comerciale se specializează în atragerea depozitelor la vedere și acordarea de

credite pe termen scurt, precum și în efectuarea de operațiuni de încasări și plăți, schimb
valutar etc.
 Băncile de afaceri, numite și bănci de investiții, investesc depunerile pe termen lung,
participă la constituirea și iau în gestiune participațiile, oferă servicii financiare de
specialitate.
 Băncile de depozit atrag depozite și acordă credite în diverse domenii și pentru diferite
scopuri.
 Băncile de ramură atrag depozite pe termen lung și fac plasamente pe termen lung numai în
întreprinderile din ramura respectivă. Sunt bănci industriale, agricole, de comerț exterior,
pentru construcții etc.
 Băncile ipotecare obțin resurse pe baza emisiunii de titluri financiare de valoare specifice și
acordă credite pe termen lung pentru achiziții sau construcții de imobile, garantate cu
ipotecă asupra imobilelor.
 Băncile de economii atrag depozite de la populație și le plasează sub formă de credite.
Aceste bănci sunt orientate la realizarea unor obiective sociale.
 Băncile de economisire-creditare în domeniul locativ atrag depozite și finanțează construcția
de locuințe prin îmbinarea economisirii cu creditarea. Clienții beneficiază de credite cu rate
avantajoase.
 Băncile specializate în acordarea de credite auto sunt deținute, de regulă, de marii
constructori de automobile și oferă credite pentru achiziția de automobile.
 Băncile de factoring colectează creanțe și le recuperează, asigurând astfel lichiditatea
anticipată creditorilor, încasând comisioane.
 ÎN FUNCȚIE DE ARIA DE ACTIVITATE

 Băncile locale desfășoară activitățile doar în localitate respectivă.

 Băncile regionale desfășoară activitățile doar în regiunea respectivă –
provincie, formațiune teritorială autonomă etc.
 Băncile naționale desfășoară activități pe întreg teritoriu național și au
filiale numai în țară. Acestea, în cazul statelor federative, se numesc și
bănci federale.
 Băncile transnaționale desfășoară activități în diferite țări, având sediul
central într-o anumită țară și dispunând de sucursale și filiale pe
teritoriul altor țări.
 Băncile „off-shore” funcționează în „zonele libere”, efectuând operațiuni
numai cu nerezidenții, asigurând anonimatul acestora. Aceste bănci nu
intervin pe piața națională și beneficiază de facilități fiscale.
 Băncile interguvernamentale își constituie capitalurile din aportul țărilor-
membre care și sunt principalii beneficiari de credite. Către acestea se
referă Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca
Reglementărilor Internaționale, Banca Europeană pentru Reconstrucție
și Dezvoltare etc.
 POTRIVIT CARACTERULUI MATERIAL-VIRTUAL
AL SEDIILOR BANCARE

 Băncile tradiționale sunt băncile existente

”fizic”, bazate pe rețele de sucursale și filiale
extinse în teritoriu.
 Băncile virtuale oferă serviciile şi comunică
cu clienții exclusiv prin intermediul
calculatorului conectat la internet.
Comisioanele acestor bănci sunt mult mai
mici decât ale băncilor tradiționale.
 ÎN FUNCȚIE DE DIMENSIUNE

 Băncile de talie mare sunt băncile cu capital mare,

rețea de sucursale și filiale extinsă și dețin o cotă
substanțială de piață, situate în partea de sus a
clasamentului
 Băncile de talie mijlocie sunt băncile situate în partea
de mijloc a clasamentului privind capitalul, rețeaua
de filiale și cotă de piață deținută.
 Băncile de talie mică sunt băncile situate în partea de
jos a clasamentului privind capitalul, rețeaua de
filiale și cotă de piață deținută.
1.4. FUNCȚIILE ŞI ROLUL BĂNCILOR

Funcţiile băncii
• mobilizarea mijloacelor monetare;
• plasarea rezervelor bancare;
• crearea instrumentelor monetare (de
plată);
• comercializarea produselor și serviciilor de
natură monetară și de credit
 MOBILIZAREA MIJLOACELOR MONETARE

Formarea capitalului propriu

are loc în urma achitării cotelor
are ca scop crearea părți de fondatori sau emiterii și
plasării acțiunilor băncii (în cazul
capitalului băncii. în care forma organizatorico-
juridică a băncii este societatea
Acesta se divizează, pe acțiuni).
în funcție de
proveniență, în Constituirea capitalului atras se
capitalul propriu și produce din depozitele clienților
băncii acceptate de aceasta.
capitalul atras. Băncile atrag depozite de la
persoane fizice, juridice cu
obligaţia de a le rambursa în
anumite condiţii prestabilite şi cu
plata dobânzii bonificate
 PLASAREA REZERVELOR BANCARE

presupune
Acordarea de credite în monedă națională și
amplasarea valută clienților băncii. Băncile oferă credite
persoanelor fizice și juridice, rezidente și
nerezidente, cu obligaţia de a le rambursa în
acestora în diferite anumite condiţii prestabilite şi cu plata dobânzii
percepute.
active financiare
Achiziționarea valorilor mobiliare de stat și
generatoare de instrumentelor de datorie a băncii centrale.
Băncile, de regulă, achiziționează valorile
mobiliare de stat și titlurile băncii centrale atât în
venituri: credite, contextul contribuirii la realizarea politicii
monetare, cât și cu scopul de a obţine venituri.
valori mobiliare de
Achiziționarea valorilor mobiliare corporative
stat publice de pe piețele financiare. Băncile achiziționează
și valori mobiliare corporative, fiind orientate la
bancare, obținerea veniturilor, care îmbracă forma de
dividende.
participații etc.
 CREAREA INSTRUMENTELOR MONETARE

 presupune emiterea de  Instrumentele de plată

către bancă a diferitor sunt numerarul și
instrumente de plată. substitutele acestuia:
Instrumentele de plată cecul, cambia, biletul
sunt mijloacele prin la ordin, card-ul.
care se derulează
plățile în economie.
 COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ȘI
SERVICIILOR DE NATURĂ
MONETARĂ ȘI DE CREDIT

Băncile, în contextul  Schimb valutar;

funcției comerciale,  Păstrarea metalelor
acordă diferite servicii prețioase;
sau execută anumite  Decontări etc.
operaţiuni în favoarea
clienţilor săi, având ca
recompensă un comision.
 ROLUL BĂNCIILOR ÎN ECONOMIE

permite realizarea
favorizează investiţiilor, fie
tranzacţiile participând direct la realizează politica
comerciale în finanţarea acestora, monetară a băncii
interiorul şi exteriorul fie prin plasamentul centrale
unei ţări; şi gestiunea
economiilor băneşti;

creează posibilităţi de
asigură efectuarea
economisire şi
plăţilor şi schimbul
stocare a mijloacelor
valutar;
băneşti;
 1.5. BĂNCILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Cadrul juridic al activității băncilor în

Republica Moldova îl constituie:
Constituția Republicii Moldova.
 Legea Republicii Moldova cu privire la Banca
Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din
21.07.1995.
Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din
21.07.1995 // Monitorul oficial nr.1 din
01.01.1996.
 BANCA
CA NORMĂ LEGISLATIVĂ

”Banca - instituţie financiară care prin

activitatea sa acceptă de la persoane fizice sau
juridice depozite sau echivalente ale acestora, ce
sunt transferabile prin diferite instrumente de plată,
şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial
pentru a acorda credite sau a face investiţii pe
propriul său cont şi risc”

(Art. 2. al Legii Republicii Moldova cu privire la Banca

Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995)
 2. ACTIVITĂȚILE BĂNCII

2.1. Conținutul și clasificarea activităților

băncii.
2.2. Principiile de activitate ale băncii.
2.3. Activitățile băncilor din Republica
Moldova.
 2.1. CONȚINUTUL ȘI CLASIFICAREA
ACTIVITĂȚILOR BĂNCII

Băncile moderne efectuează o gamă largă de

operaţiuni și prestează o suită extinsă de servicii.
Lista acestora în prezent înglobează peste 300 de
produse bancare. Este evident, operațiunile și
serviciile bancare sunt eterogene după esenţă şi
diferite după conţinut.
 CLASIFICAREA
ACTIVITĂȚILOR BĂNCII

Activități de intermediere monetară

Activități de furnizare a serviciilor financiare

Activități de consultanță

Activități de gestiune a trezoreriei

Activități de natură comercială

 ACTIVITĂȚILE DE INTERMEDIERE MONETARĂ

Atragerea excedentelor monetare și creditarea deficitelor

bănești înseamnă acceptarea de depozite și acordarea acestora în
formă de credite.
Efectuarea plasamentelor pe piețele de capital presupune
investirea mijloacelor bănești în valori mobiliare.
Derularea operațiuni lor pe piețele interbancare înseamnă
atragerea și acordarea de credite altor bănci pe perioadă scurtă.
Gestionarea mijloacelor de plată presupune emiterea
instrumentelor de plată și efectuarea transferurilor monetare. Banca
modernă emite cambii, cecuri, card-uri etc. prin care se fac achitările
pentru mărfuri și servicii, dar și realizează decontările fără numerar prin
diferite modalități.
Derularea operațiunilor extra-bilanțiere presupune activitățile
de dealer, broker etc.
 ACTIVITĂȚI DE FURNIZARE
A SERVICIILOR FINANCIARE

asigură efectuarea operaţiunilor financiare din

toate sursele de finanţare ale băncii
 ACTIVITĂȚI DE CONSULTANȚĂ

Activitatea de
consultanţă
presupune consilierea acordată
clienţilor
desfăşurarea unui
complex de activităţi
care au ca rezultate:
promovarea şi
vânzarea produselor
şi serviciilor băncii, în
vederea dezvoltării
relaţiilor de afaceri ale
băncii
 ACTIVITĂȚI DE GESTIUNE A TREZORERIEI

Activitatea de gestiune a trezoreriei

reprezintă activitatea de gestionare a activelor
şi pasivelor monetare ale băncii în vederea
asigurării capacităţii de plată, valorificării
resurselor disponibile şi prevenirii riscurilor de
lichiditate şi de piaţă. Activitatea de trezorerie
se desfăşoară atât în interesul propriu al băncii,
cât si al clienţilor prin produsele şi serviciile
oferite acestora.
 ACTIVITĂȚILE DE NATURĂ COMERCIALĂ

Activitățile de natură comercială de

asemenea sunt diverse. Așa băncile cumpără și
vând metale prețioase, realizează bunuri mobile
și imobile recepționate ca gaj în vederea
recuperării creanțelor, închiriază casete de
siguranță, administrează portofolii și consultă în
legătură cu aceasta.
2.2. PRINCIPIILE DE ACTIVITATE
ALE BĂNCII

Băncile funcţionează având la baza

anumite principii de activitate.
 PRINCIPIILE DE ACTIVITATE ALE BĂNCII

Banca în activitatea sa
se bazează pe
liberalismul în decizii;

anumite principii, și relaţiile cu clientela se formează

ca relaţii de piaţă;

anume: banca îşi autofinanţează integral

activitatea;

banca se supune cerinţelor de

reglementare a băncii centrale;

principiul rentabilităţii;

principiul lichidităţii;

principiul speculativ.
 LIBERTATEA ÎN DECIZII

Banca este liberă să adopte orice decizie, care

nu este în contradicție cu legislația în vigoare,
în aspect juridic, operaţional, financiar,
administrativ
 RELAŢII DE PIAŢĂ ÎN RAPORT CU CLIENTELA

Banca își construiește raporturile cu clienții în

baza liberei alegeri ale acestora, negocierii de
pe poziții legale etc.
AUTOFINANȚAREA INTEGRALĂ A ACTIVITĂȚILOR

este principiul potrivit căreia banca acoperă

orice gen de cheltuieli legate de activitatea sa în
exclusivitate din propriile venituri.
 CONFORMAREA CERINŢELOR DE
REGLEMENTARE A BĂNCII CENTRALE

Banca se conformează indiscutabil tuturor cerințelor

autorității monetare privind suma minimă a resurselor
lichide, suma totală maximă de investiţii în imobil,
clasificarea şi evaluarea activelor, acordarea unor
anumite tipuri şi forme de credite şi investiţii,
armonizarea termenelor şi dobânzilor la active şi
pasive, poziţiile neasigurate în valută străină, metale
preţioase sau pietre preţioase ce depăşesc o anumită
limită etc. respectarea acestor cerințe asigură
stabilitatea financiară a instituției și evitarea riscurilor
bancare.
 PRINCIPIUL RENTABILITĂŢII

este principiu potrivit căruia banca trebuie să

obțină profit, adică suma veniturilor încasate de
bancă în urma desfășurării activităților trebuie
să depășească suma consumurilor și
cheltuielilor suportate.
 PRINCIPIUL SPECULATIV

la general, presupune cumpărarea bunurilor la

un preț mai mic și vânzarea acestora la un preț
mai mare. Așa, băncile urmăresc să atragă
depozite la o dobândă mai mică și să acorde
credite din contul acestor mijloace cu o
dobândă mai mare.
 PRINCIPIUL LICHIDITĂŢII

înseamnă că banca în orice moment poate să

onoreze orice obligație a sa. Pentru aceasta
banca trebuie să posede suficiente lichidități.
 2.3. ACTIVITĂȚILE BĂNCILOR
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Activitățile băncilor în Republica Moldova

sunt reglementate de

Legea instituţiilor financiare

nr.550-XIII din 21.07.1995.
 ACTIVITĂȚILE FINANCIARE PERMISE BĂNCILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA

Acceptarea de depozite Acordarea de servicii aferente la credit

Acordarea de servicii ca agent sau

Acordarea de credite
consultant financiar

Împrumutarea de fonduri Operaţiuni în valută străină

Acordarea de servicii de decontări şi

Acordarea de servicii fiduciare
încasări

Acordarea de servicii de gestionare a

Emiterea şi administrarea instrumentelor
portofoliului de investiţii şi acordarea
de plată
de consultaţii privind investiţiile

Subscrierea şi plasarea titlurilor de valoare

Cumpărarea şi vânzarea banilor
şi acţiunilor, operaţiunile cu acţiuni

Leasing financiar Orice altă activitate financiară permisă

 ACCEPTAREA DE DEPOZITE

plătibile la vedere sau la termen,

trezorerial;
cu sau fără dobîndă,

cu posibilitate de completare/fără

posibilitate de completare;
cu rată fixă a dobînzii/dobîndă flotantă;
 CARACTERISTICA
DEPOZITULUI BANCAR

 Depozitul bancar reprezintă mijloacele băneşti încredinţate unei

bănci spre păstrare, fără specificarea unui termen sau până la
un termen anumit fixat, deponentul având dreptul să-şi retragă
conform termenului stabilit mijloacele băneşti cu o dobândă
stabilită.
 În funcție de condiţiile de depunere, utilizare şi retragere se
deosebesc: depozite la vedere, care se caracterizează printr-o
stare de flexibilitate, în sensul că depunătorii pot dispune
oricând utilizarea lor sub forma plăţilor sau retragerilor din cont;
depozite la termen, care se constituie potrivit unei convenţii
încheiate între deponent şi bancă privind durata şi condiţiile de
depunere; depozite de economii, care sunt la termen, însă pe
parcursul termenului acestui depozit pot fi efectuate noi
depuneri. Depozitele pot fi plătibile la vedere sau la termen, cu
sau fără dobândă.
 ACORDAREA DE CREDITE

 de consum
 ipotecare,
 factoring cu sau fără drept de regres,
 finanţarea tranzacţiilor comerciale,
 Investiționale;
 overdraft / facilitate overdraft,
 Din resurse proprii ale băncii/ din resurse internaționale,
 Cu porțiune de grant,
 eliberarea garanţiilor şi cauţiunilor (sumă de bani depuși
pentru garantarea executării de către debitor a unei
obligații) etc.
 Linie de garanțuu bancare,
 ÎMPRUMUTAREA DE FONDURI

cumpărarea ori vînzarea, în cont propriu sau în contul

clienţilor (cu excepţia subscrierii valorilor mobiliare), de:
 instrumente ale pieţei financiare (cecuri, cambii şi
certificate de depozit etc.);
 futures şi opţioane financiare privind titlurile de
valoare şi ratele dobînzii;
 instrumente privind rata dobînzii;
 titluri de valoare.
 ACORDAREA DE SERVICII
DE DECONTĂRI ŞI ÎNCASĂRI
Potrivit art. 4 al Legii cu privire la serviciile de plată și moneda electronică nr. 114 din 18.05.2012: „(1) Servicii de plata se considera
oricare din urmatoarele activitati:
1) serviciu legat de depunerea de numerar într-un cont de plați, precum și toate operațiunile necesare pentru funcționarea unui cont de
plăți;
2) serviciu legat de retragerile de numerar dintr-un cont de plăți, precum și toate operațiunile necesare pentru funcționarea unui cont de
plăți;
3) executarea de operațiuni de plată, inclusiv transferul de fonduri într-un cont de plăți deschis la prestatorul de servicii de plată al
utilizatorului sau la un alt prestator de servicii de plată:
a) executarea de debitări directe, inclusiv de debitări directe singulare;
b) executarea operațiunilor de plată printr-un card de plată sau printr-un dispozitiv asemanator;
c) executarea transferurilor de credit, inclusiv a transferurilor programate;
4) executarea operațiunilor de plată în cazul în care fondurile sunt acoperite printr-o linie de credit pentru un utilizator al serviciilor de
plată:
a) executarea de debitări directe, inclusiv de debitări directe singulare;
b) executarea operațiunilor de plată printr-un card de plată sau printr-un dispozitiv
asemănător;
c) executarea transferurilor de credit, inclusiv a transferurilor programate;
5) emiterea și/sau acceptarea cardurilor de plată si a altor instrumente de plată;
6) remiterea de bani;
7) executarea operațiunilor de plată în cazul în care consimțământul plătitorului pentru executarea unei operațiuni de plată este
exprimat prin intermediul oricăror dispozitive de comunicație electronică, digitale sau informatice, inclusiv prin intermediul terminalelor
de plată în numerar (terminale cash-in), și în cazul în care plata este efectuată către operatorul sistemului sau al rețelei informatice sau
de comunicație electronică ce acționează exclusiv ca intermediar între utilizatorul serviciilor de plată și furnizorul bunurilor și serviciilor”.
 EMITEREA ŞI ADMINISTRAREA
INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

cărţi de credit sau de plată,

cecuri de voiaj, cambii bancare
etc.
 CUMPĂRAREA ŞI VÂNZAREA BANILOR

Operațiuni de schimb valutar –

vânzare cumpărare de valută atât din
numele și pe contul clientului, cât și
din numele și din contul băncii
(centrul de dealing valutar)
 LEASING FINANCIAR

Potrivit art. 923 al Codul Civil nr. 1107 – XV din 6 iunie 2002: „(1) Prin contractul de
leasing, o parte – creditorul financiar (locator) se obligă să dobândească în proprietate sau să
producă bunul mobil specificat în contract și să-l dea în posesiune și folosință, pentru o perioadă
determinată în contract, celeilalte părți (locatar), iar acesta se obligă la plata în rate a unei sume
de bani (redevență)…”. În același articol se specifică: „(3) La sfârșitul contractului de leasing,
care se încheie cu deplină amortizare, dreptul de proprietate asupra bunului se transmite
locatarului…”. Anume această particularitate este distinctivă pentru leasingul financiar. În Legea
cu privire la leasing nr. 59-XVI din 28.04.2005 esența, și genurile de leasing au fost concretizate
(vezi capitolul 11).
Procesul de leasing derulează, de regulă, în trei etape, pe parcursul cărora se realizează
anumite acțiuni.
La prima etapă, care începe cu întocmirea și depunerea cererii de solicitantul de leasing, se
desfășoară activități de studierea minuțioasă a afacerii, se elaborează concluzii privind
fezabilitatea proiectului, capacitatea de plată a clientului, condițiile procurării bunului solicitat, se
întocmesc calculele financiare etc.
La etapa a doua are loc legalizarea juridică a afacerii de leasing prin întocmirea și semnarea
contractelor respective: contractul de leasing, contractul de vânzare-cumpărare a bunului urmat
a fi transmis în leasing, contractul de asigurare a bunului - obiect al leasingului, procesul verbal
de dare în exploatare a obiectului leasingului etc.
A treia etapă cuprinde perioada contractului de leasing. Locatorul ține evidența, calculează
redevențele etc., iar locatarul achită plățile periodice respective. La expirarea contractului de
leasing se documentează și realizează, conform procedurii stabilite, transmiterea obiectului
leasingului î proprietate locatarului.
ACORDAREA DE SERVICII AFERENTE LA CREDIT

Analiza financiara/nonfinanciară a agentului

economic.
Sursa de rambursare care poate fi: primară și
secundară.
Determinarea resurselor creditare potrivite
agentului economic după genul de activitate a
acestuia si destinatia resurselor creditare;
 ACORDAREA DE SERVICII
CA AGENT SAU CONSULTANT FINANCIAR

Consultații privind deservirea conturilor clienților;

Consultașii cu privire la efectuarea transferurilor
internaționale;
Consultații privind evoluția cursului valutar;
Consultații privind efectuarea operațiunilor de export – import
etc.
Consultații cu privire la proiectele internaționale de susținere
și dezvoltare a afacerii;
Consultații cu privire la proiectele ce conșin porțiune de
grant,
Consultații cu privirea la produsele bancare ce ar facilita
activitatea curentă a agenților economici,
 OPERAŢIUNI ÎN VALUTĂ STRĂINĂ

Operațiuni de dealing valutar:

•vânzare – cumpărare de valută prin diverse
instrumente financiare (swap, opțiuni valutare,
contracte futures pe valută, pe rata dobânzii
etc.
•Transferuri internaționale,
 ACORDAREA DE SERVICII FIDUCIARE

 investirea şi gestionarea fondurilor fiduciare,

 păstrarea şi administrarea valorilor mobiliare
şi altor valori etc.
 ACORDAREA DE SERVICII DE GESTIONARE A
PORTOFOLIULUI DE INVESTIŢII ŞI ACORDAREA
DE CONSULTAŢII PRIVIND INVESTIŢIILE

 Consultații privind plasamentul de valori

mobiliare;
 Consultații privind gestionarea portofoliului de
investiții a agenților economici;
 Consultații cu privire la fluctuațiile ce au loc
pe piața valorilor mobiliare;
 SUBSCRIEREA ŞI PLASAREA
TITLURILOR DE VALOARE ŞI ACŢIUNILOR,
OPERAŢIUNILE CU ACŢIUNI

 servicii de broker;
 servicii de dealer;
 pregătirea emisiunii de valori mobiliare etc.