TITULARUL DISCIPLINEI UNIVERSITARE

”MONEDĂ ȘI CREDIT”

Mihail GÎRLEA

conferențiar universitar,
doctor în economie,
Departamentul ”Finanțe și
banci”

www.moodle.usm.md
SUBIECTUL 10

Băncile

Mihail Gîrlea
conf. univ., dr.
 CUPRINS

1. Originea, temeiurile existenţei şi evoluţia

băncilor.
2. Caracteristica generală a băncilor.
3. Tipuri de bănci.
4. Funcţiile şi rolul băncilor.
5. Activităţile băncilor.
6. Băncile în Republica Moldova.
 Obiectivele studiului

 să recunoască conceptele de bază cu privire la bancă comercială, sistem

bancar, instituţie financiară;
 să aplice legislaţia bancară naţională, comunitară, internaţională în
identificarea activităţilor proprii băncilor;
 să distingă esenţa, necesitatea, evoluţia, tipurile, funcţiile bancilor, precum
şi originea şi caracteristicile generale privind funcţionalitatea băncilor,
inclusiv, a băncilor din Republica Moldova;
 să ilustreze structura organizatorică a băncii comerciale;
 să relateze despre principalele operaţiuni ale bănclor comerciale;
 să ilustreze rolul băncilor comerciale în cadrul economiei naţionale;
 să ilustreze criteriile de clasificare a băncilor comerciale la nivel naţional şi
internaţional;
 să analizeze operaţiunile şi serviciile bancare moderne
 să analizeze aplicarea noilor operaţiuni ale băncilor comerciale în RM
 să elaboreze lucrări scrise şi prezentare a discursurilor verbale pe
problematica bancară generală.
 Cuvinte - cheie

 bancă, bancă comercială, sistem bancar,

 intermediere monetară, activitate financiară,
 mibilizare a mijloacelor băneşti, creare a intrumentelor de plată
 operaţiuni bancare, operaţiuni active, operaţiuni pasive,
 operaţiuni de intermediere,
 funcţii ale băncilor,
 internaţionalizare bancară, statutul băncii,
 contract de constituire, autorizaţie preliminară,
 Adunarea generală a acţionarilor,
 comisie de cenzori, centrala băncii, regulamente interne,
 agenţie, filială, reprezentanţă.
 1. ORIGINEA, TEMEIURILE EXISTENŢEI ŞI
EVOLUŢIA BĂNCILOR.

ORIGINEA BĂNCII SE REGĂSEŞTE ÎN ACTIVITĂŢILE

MONETARE ŞI DE ÎMPRUMUT ANTICE

BĂNCA A EVOLUAT DE LA PROTOTIPII SĂI ANTICI (TEMPLE,

ZARAFI ŞI CĂMĂTARI) LA FORMA SA MEDIEVALĂ ŞI APOI
LA INSTITUŢIA FINANCIARĂ MODERNĂ
 REPERE ISTORICE:
EMBRIONUL INSTUTIȚIONAL

• În cunoscutul Cod al lui Hammurabi, adoptat în jurul a. 1760

î. Hr. de către suveranul regatului babilonean se regăsesc
reglementări referitor la împrumuturi, depuneri, dobânzi,
restituirea datoriilor etc.
• Templele erau nu numai centre spirituale, dar şi loc sigur de
păstrare a tezaurelor, iar confienţa în autoritatea
duhovnicească favoriza intermedierea monetară. Preoţii,
de rând cu obţinerea recunoştinţei, realizau şi un anumit
profit.
• Treptat funcţiile de intermediere financiară au început să se
separe într-o unitate specializată. În sec. al VIII-lea î. Hr.
instituţia financiară din Babilon primea depuneri băneşti,
acorda împrumuturi şi emitea înscrisuri numite „gudu”.
• În Grecia Antică în sec. al VI-lea î.d.Cr. – “trapeţiile”.
• În Roma Antică – “tabernae”, “mensae”
 TEMEIURILE EXISTENŢEI BĂNCII

TEMEIURILE EXISTENŢEI BĂNCII SE AFLĂ

ÎN PRODUCŢIA MATERIALĂ DE BUNURI ŞI
SERVICII, ÎN DERULAREA NORMALĂ A
PROCESELOR ECONOMICE.
 NECESITATEA BĂNCILOR

Dezvoltarea băncilor a fost condiționată de:

•expansiunea economică manifestată prin dezvoltarea
producţiei şi intensificarea comerţului;
existenţa comerţului cu banii practicat de zarafi şi cămătari;
dezvoltarea activităţilor cu caracter monetar şi de credit;
dezvoltarea activităţilor cu caracter monetar şi de credit;
evoluţia şi dezvoltarea mijloacelor de plată (moneda metalică
este înlocuită treptat cu banii de hârtie, la care se alătură
moneda de cont);
acumularea de capitaluri băneşti considerabile;
internaţionalizarea schimburilor etc.
 ZARAF REPREZENTAT ÎNTR-O
MINIATURĂ DIN SECOLUL AL XI-LEA
 CĂMĂTAR MEDIEVAL
(APLICAŢIE DIN MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE,
WASHINGTON, D.C.)
 PROVENIENŢA TERMENULUI “BĂNCĂ”

 Cuvântul „bancă” provine de la cuvântul italian

„banko” – masă de schimb a monedei, iar
persoanele care efectuau schimbul se numeau
„bancheri”, “banker” (eng.).
 Schimbul şi împrumutul de monedă era ocupaţia
zarafilor şi cămătarilor instalaţi direct în stradă.
Cuvântul vechi englez „bank” înseamnă scaun.
Revoltele clienţilor, în caz de înşelăciune, ajungeau
până la distrugerea scaunului. Fraza „scaun stricat”
în limba engleză se pronunţă „bank rotten”. Aceasta
şi este originea cuvântului ”bankrupt”,
“bankruptcy”, adică faliment.
 PRIMELE BĂNCI MEDIEVALE

 Banco di Venezia înfiinţată în a. 1171 de

Dogele Michele al XI-lea.
 Banca de Barcelona constituită în a. 1341
 Banca di San Grigorio din Genova fondată în
a.1470
 Banco di Rialto din Veneţia întemeiată în a.
1584.
 Banca din Milano înființată în a. 1593
 PRIMELE BĂNCI MODERNE

Banca din Amsterdam - a. 1609

Banca din Hamburg - a. 1619

Banca din Rotterdam - a. 1635

Banca din Londra - a. 1694

Banca din Paris - a. 1716

 PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI BANCARE
în sec. XVII-XVIII

• emisiunea banilor;
• acceptarea depozitelor şi păstrarea lor;
• efectuarea decontărilor prin virament;
• acordarea creditelor bancare din contul
mijloacelor atrase;
• eliberarea certificatelor de depozit cu
termen fixat;
• emiterea carnetelor de cecuri;
• emiterea biletelor de bancă etc.
 EVOLUŢIILE DIN DOMENIUL BANCAR
în sec. XIX-XX

• constituirea sistemelor bancare naţionale

reglementate de autoritatea publică;
• constituirea băncilor private în formă de
societăţi pe acţiuni;
• apariţia instituţiilor financiare specializate;
• constituirea sistemului bancar
internaţional (Banca Reglementărilor
Internaţionale, BM, BERD, Banca Africană
de Dezvoltare, Banca Asiatică de
Dezvoltare etc).
 2. Caracteristica generală a băncilor.

Banca este o instituţia financiară autentică.

Banca are posibilitatea ca prin desfăşurarea şi

dezvoltarea activelor lor să-şi dezvolte simultan
pasivele.
 ACCEPŢII PRIVIND BANCA

 „Banca este instituţia financiară ce-şi axează activitatea pe atragerea

depozitelor şi acordarea creditelor, acceptarea de depuneri de la populaţie,
firme sau alte bănci, operaţiuni valutare pentru persoane fizice şi juridice,
plasamentul fondurilor, finanţarea schimburilor comerciale”. (Lucian C.
Ionescu. Băncile şi operaţiunile bancare. Institutul Bancar Român– Bucureşti:
Editura Economică, 1996.-P.30)

 “Banca este o instituţie financiară care atrage de la persoane fizice sau

juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite
instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace integral sau parţial
pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc".
(Legea institutiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.1/2 din 01.01.1996)
 BANCA ÎN ABORDARE FORMALĂ

 Pornind de la această particularitate,

considerată exclusivă, banca se identifică
ca o instituţie financiară care atrage de la
persoane fizice şi juridice depozite şi care
utilizează aceste mijloace pentru a acorda
credite şi a face investiţii pe propriul cont
şi risc, activităţile respective fiind
desfăşurate pe piaţa deschisă.
 BANCA ÎN ABORDARE FORMALĂ

 ” Banca - persoană juridică a cărei activitate

constă în atragerea de depozite sau de alte
fonduri rambursabile de la public şi în
acordarea de credite în cont propriu; ”

 art. 3. privind Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06

octombrie 2017, https://www.bnm.md/files/legea_202-2017.pdf
 CARACTERISTICILE
DETERMINANTE ALE BĂNCII

 intermediar principal în relaţia economii-investiţii;

 intermediar monetar.
3. Tipuri de bănci -
în baza diferitelor criterii.

 importanţa în cadrul sistemului bancar

 forma de proprietate
 provenienţa capitalului
 forma juridică de organizare
 gradul de specializare a activităţii bancare
 tipul de operaţiuni effectuate
 caracterul naţional-internaţional al operaţiunilor
effectuate
 caracterul material-virtual al sediilor bancare
 Dimensiune
 etc.
 În funcţie de importanţa în cadrul
sistemului bancar

• constituie autoritatea monetară şi bancară

Banca supremă şi primul nivel al sistemul ui
centrală bancar.

• reprezintă instituţii financiare autentice

Băncile de intermediere monetară şi constituie
nivelul doi al sistemului bancar.
 După forma de proprietate
• sunt băncile al căror capital este deţinut de
administraţia publică. În cazul în care deţinătorul
Băncile capitalului este administraţia publică centrală,
publice instituţia este numită bancă cu capital de stat, iar
dacă deţinător este administraţia municipală,
instituţia este numită bancă municipală.

Băncile • sunt cele al căror capital aparţine unui grup de

private persoane fizice şi/sau juridice private.

Băncile sunt cele în care unul din deţinători ai

capitalului este administraţia publică.
mixte
 Potrivit formei juridice de organizare

• sunt cele care aparţin unei persoane sau unui

Băncile individuale grup restrâns de persoane, de regulă, acestea
fiind o familie de bancheri.

• sunt băncile fondate prin cooperare la formarea

Băncile cooperatiste capitalului din contul participaţi ilor şi funcţionează în
baza principiului mutualităţii. Acestea, frecvent, sunt
numite şi bănci populare.
• sunt cele constituite ca societăţi pe acţiuni, care pot fi
de tip deschis, când acţiunile se vând liber pe piaţă,
Băncile acţionare sau de tip închis, în cazul distribuirii acţiunilor unui
cerc de persoane. Capitalul băncilor acţionare se
formează prin emiterea de acţiuni.

• sunt cele constituite de autorităţile administraţiei

Băncile de stat publice centrale.

Băncile municipale sunt constituite de autorităţile administraţiei publice locale.

Potrivit gradului de specializare a activităţii
bancare

Băncile
• efectuează toate tipurile de activităţi
universal bancare.
e

Băncile • efectuează activităţi bancare de un

specializat anumit tip sau desfăşoară activităţi într-
e un domeniu, sector, ramură.
 În funcţie de tipul operaţiunilor efectuate
 Băncile comerciale se specializează în atragerea depozitelor la vedere şi acordarea de
credite pe termen scurt, precum şi în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, schimb
valutar etc.
 Băncile de afaceri, numite şi bănci de investiţii, investesc depunerile pe termen lung,
participă la constituirea şi iau în gestiune participaţiile, oferă servicii financiare de
specialitate.
 Băncile de depozit atrag depozite şi acordă credite în diverse domenii şi pentru diferite
scopuri.
 Băncile de ramură atrag depozite pe termen lung şi fac plasamente pe termen lung numai
în întreprinderile din ramura respectivă. Astfel, există bănci industriale, agricole, de comerţ
exterior, pentru construcţii etc.
 Băncile ipotecare obţin resurse pe baza emisiunii de titluri financiare de valoare specifice
şi acordă credite pe termen lung pentru achiziţii sau construcţii de imobile, garantate cu
ipotecă asupra imobilelor.
 Băncile de economii atrag depozite de la populaţie şi le plasează sub formă de credite.
Aceste bănci sunt orientate la realizarea unor obiective sociale.
 Băncile de economisire-creditare în domeniul locativ atrag depozite şi finanţează
construcţia de locuinţe prin îmbinarea economisirii cu creditarea. Clienţii beneficiază de
credite: cu rate avantajoase.
 Băncile specializate în acordarea de credite auto sunt deţinute, de regulă, de marii
constructori de automobile şi oferă credite pentru achiziţia de automobile.
 Băncile de factoring colectează creanţe şi le recuperează, asigurând, astfel, lichiditatea
anticipată creditorilor, încasând comisioane.
 După aria de activitate

 Băncile locale îşi desfăşoară activităţile doar în localitatea respectivă.

 Băncile regionale îşi desfăşoară activităţile doar în regiunea respectivĂ -
provincie, formaţiune teritorială autonomă etc.
 Băncile naţionale îşi desfăşoară activităţile pe întreg teritoriul naţional şi au
filiale numai în ţară. Acestea, în cazul statelor federale, se numesc şi bănci
federale.
 Băncile transnaţionale desfăşoară activităţi în diferite ţări, avându-şi sediul
central într-o anumită ţară şi dispunând de sucursale şi filiale pe teritoriul altor
ţări.
 Băncile „off-shore” funcţionează în „zonele libere”, efectuând operaţiuni numai
cu nerezidenţii, asigurând anonimatul acestora. Aceste bănci nu intervin pe piaţa
naţională şi beneficiază de facilităţi fiscale.
 Băncile internaţionale regionale îşi desfăşoară activitatea în ţările-membre
dintr-o anumită zorii a lumii.
 Băncile interguvernamentale îşi constituie capitalurile din aportul ţărilor-
membre, care sunt principalii beneficiari de credite. La acestea se referă Banca
Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Reglementărilor
Internaţionale, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare etc.
În funcţie de caracterul material-virtual al sediilor

• sunt băncile existente ”fizic”, bazate pe

Băncile
reţele de sucursale şi filiale extinse în
tradiţionale teritoriu.

• oferă serviciile şi comunică cu clienţii

Băncile exclusiv prin intermediul calculatorului
conectat la internet. Comisioanele
virtuale acestor bănci sunt mult mai mici decât
ale băncilor tradiţionale.
 Potrivit dimensiunii

Băncile de • sunt băncile cu capital mare, reţea de sucursale

talie mare şi filiale extinsă şi deţin o cotă substanţială de
piaţă, situate în partea de sus a clasamentului.

• sunt băncile situate în partea de mijloc a

Băncile de
clasamentului privind capitalul, reţeaua de filiale
talie mijlocie şi cota de piaţă deţinută.

Băncile sunt băncile situate în partea de jos a

de talie clasamentului privind capitalul, reţeaua de
filiale şi cota de piaţă deţinută.
mică
 4.Funcţiile şi rolul băncilor.
 mobilizarea mijloacelor monetare

 plasarea rezervelor bancare

 crearea instrumentelor de plată

 comercializarea produselor şi serviciilor de

natură monetară şi de credit.
 4.Funcţiile şi rolul băncilor.
 De depozitare – băncile atrag depozite de la
persoane fizice, juridice cu obligaţia de a le rambursa
în anumite condiţii prestabilite şi cu plata unei
dobânzi.
 De investire – băncile plasează mijloace proprii şi
atrase atât pe piaţa monetară, cât şi pe piaţa de
capital cu scopul de a obţine profit pe propriul cont şi
risc.
 Comercială – băncile acordă diferite servicii sau
execută anumite operaţiuni în favoarea clienţilor săi,
având ca recompensă un comision.
 ROLUL BĂNCIILOR ÎN ECONOMIE

 favorizează tranzacţiile comerciale în

interiorul şi exteriorul unei ţări;
 asigură efectuarea plăţilor şi schimbul valutar;
 permite realizarea investiţiilor, fie participând
direct la finanţarea acestora, fie prin
plasamentul şi gestiunea economiilor băneşti;
 creează posibilităţi de economisire şi stocare
a mijloacelor băneşti;
 realizează politica monetară a băncii centrale.
 5. Activităţile băncilor.

 activităţi de intermediere monetară

 activităţi de gestiune a mijloacelor de plată
 activităţi de furnizare a serviciilor financiare
 activităţi de consultanţă
 activităţi de gestiune a trezoreriei
 activităţi de natură comercială.
 PRINCIPIILE DE ACTIVITATE ALE BĂNCII

 liberalismul în decizii;
 relaţiile cu clientela se formează ca relaţii de
piaţă;
 banca îşi autofinanţează integral activitatea;
 banca se supune cerinţelor de reglementare
a băncii centrale;
 principiul rentabilităţii;
 principiul lichidităţii;
 principiul speculativ.
 6. Băncile în Republica Moldova.

 Bănicile moderne autohtone apar odată cu obţinerea independenţei de

Republica Moldova în anul 1991 şi declanşarea tranziţiei la economia de piaţă.

 Activitatea băncilor este reglementată de Codul Civil nr. 1107-XY din 6 iunie
2002, Legea privind activitatea băncilor nr. 202 din 06.10.2017, Legea instituţiilor
financiare nr.550-XIII din 21.07.1995 şi altele.

 Potrivit art. 3 al Legii privind activitatea băncilor nr.202 din 06.10.2017

„bancă – persoană juridică a cărei activitate constă în atragerea de
depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public şi în acordarea de
credite în cont propriu”

 Băncile, în Republica Moldova, sunt organizate ca societăţi pe acţiuni în

corespundere cu legislaţia despre societăţile pe acţiuni. Băncile se constituie
sub formă de societăţi pe acţiuni de tip deschis.
 Băncile dispun de independenţă juridică, operaţională, financiară şi
administrativă faţă de orice persoană, inclusiv faţă de BNM, de Guvern şi de alte
autorităţi ale administraţiei publice. Băncile pot deschide filiale şi reprezentanţe
în ţară şi peste hotare cu aprobarea prealabilă a BNM.
 6. Băncile în Republica Moldova.

 Legea privind activitatea băncilor nr. 202

din 06 octombrie 2017,

https://www.bnm.md/files/legea_202-2017.pdf
Băncile licențiate din RM
.
Băncile licențiate din RM
.