Sunteți pe pagina 1din 52

Lucrare de diploma – Sistemul bancar

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I - Notiuni introductive privind structura sistemului bancar

1.1 Banca si activitatea bancara in timp si spatiu

1.2 Structura sistemului bancar

1.3 Corelatie intre structura sistemului bancar si cresterea economiei

CAPITOLUL II – Sistemul bancar in strainatate

2.1 Structura grupurilor financiar bancare in strainatate

2.1.1 Modelul European

2.1.2 Modelul American

2.2 Comparatie intre sistemul financiar bancar European si cel American

2.3 Comparatie intre Romania si tarile Europei Centrale si de Est

CAPITOLUL III – Sistemul financiar bancar in Romania

3.1 Sistemul financiar bancar romanesc

3.2 Primele grupuri financiar bancare romanesti

CAPITOLUL IV-Studiu de caz

4.1 Prezentare grup financiar bancar ERSTE BANK

4.2 Grupul financiar bancar BCR


4.3 Achizitia si dezvoltarea BCR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Aparitia grupurilor financiare este strans legata de dezvoltarea comertului,acumularea de


capital monetar si pe aceasta baza este o expresie a dezvoltarii si expansiunii generale a
economiei.

Functiile grupurilor financiare au evoluat in timp foarte mult datorita activitatii pe care
acestea au desfasurat-o, observandu-se o tendinta permanenta de largire a activitatii lor.

Extindera grupurilor financiare a aparut mai intai in strainatate ,apoi revolutionand piata
si la noi.

Odata cu privatizarea economiilor s-a întarit prezenta marilor grupuri bancare si


financiare internationale prin achizitionarea de banci si institutii locale.

Deja din anul 2004, cotele de piata ale bancilor straine în tarile din Europa de est se
ridicau în medie la 75 la suta. Acest fapt a favorizat formarea pietelor de credit concurentiale si
adecvarea ofertei de servicii financiare la cerintele economiilor locale.

Domeniul de activitate al unui grup financiar este unul foarte variat.Acesta se ocupa in
principal de activitati bancare si tot ce tine de acestea : activitati de leasing financiar,asigurchiar
deschizandu-si orizonturile spre piata imobiliara si cea a tranzactiilor bursiere.

Initial au aparut bancile ,activitatea bancara avandu-si originea inca din antichitate.
Aparitia lor a avut loc in Grecia si Roma antica in sec. VI-VII.

Operaţia fundamentală şi iniţială a băncilor este mijlocirea plăţilor. Prin aceasta băncile
transformă capitalul bănesc inactiv în capital activ, adică aducător de profit, şi adună toate
veniturile băneşti, punîndu-le la dispoziţia clasei capitaliste.

Funcţiile implicite ale bancilor au evoluat , în doua etape:

- din organizator care se situeaza la intersecţia circuitelor monetare, fiind un punct de


trecere obligatorie pentru toate plaţile efectuate între agenţi economici şi, băncile , au
devenit entităţile compensatoare în spaţiu ale activelor monetare si compensatoare în
timp ale ofertei si cererii de fonduri;

- ulterior , din compensaţii , banca s -a transformat în creator al monedei adiţionale,


oferind , cu titlu de credit , solicitanţilor , mai mult decât ar putea să-i fie cerut de către
deponenţii cu titlu de restituire a depozitelor , precum şi în creaţii ale afacerilor ,
stimulând direct iniţiativa economică.

Analiza comparatistă a dezvoltării bancilor în special în Ţările Occidentale dezvoltate:


Anglia, Statele Unite, Japonia, Franţa, Canada, dar şi ţări socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria,
România, China etc. conduc la două constatări esenţiale: emisiunea monetară ia treptat forma
unei monopol de stat şi în schimb banca îşi asumă mai multe funcţii, pe care fiecare ţară le va
organiza şi dezvolta conform particularităţilor proprii, determinând sisteme şi structuri bancare.

Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei, stimularea atragerii în


sistemul bancar a economiilor agentilor economici si populatiei ,modernizarea sistemului de
plati, prin dezvoltarea sistemului electronic de plata, intensificarea operatiunilor pe piata de
capital, dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj,
asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de pensii reprezinta realizari ale
cresterii evolutiei bancare.
Operatiunile de leasing sunt elemente relativ noi pe pietele financiare. Primele operatiuni
de leasing s-au derulat in Statele Unite in 1954, acesta fiind momentul infiintarii American
Leasing Corporation.

In perioada urmatoare, activitatile specifice leasingului au inregistrat o dezvoltare rapida,


extinzandu-se in toate tarile dezvoltate ale lumii , fiind un element important al mecanismelor
economiei de piata.

Pentru a se proteja impotriva riscurilor ce ar putea surveni dar si pentru protectia


clientilor , din ce in ce mai multe grupuri financiare includ in componenta lor si piata
asigurarilor.

Asigurarea este operatiunea prin care un asigurator constituie pe principiul mutualitatii un


fond de asigurare pe baza sumelor platite de catre un numar de asigurati.

Grupurile financiar-bancare sunt intr-o continua extindere insusindu-si cat mai multe
domenii de activitate.Dezvoltarea lor reprezinta dezvoltarea intregii piete si implicit a economiei
unei tari.

Pe măsura dezvoltării activităţii bancare şi a concentrării ei într-un număr mic de


instituţii, băncile se transformă din mijlocitori modeşti în monopolişti atotputernici, care dispun
de aproape tot capitalul bănesc al tuturor capitaliştilor şi al tuturor micilor patroni, precum şi de
cea mai mare parte a mijloacelor de producţie şi a resurselor de materii prime din ţara respectivă
sau din mai multe ţări.

CAPITOLUL I

Notiuni introductive privind structura sistemului financiar bancar

1.1 Banca şi activitatea bancară în timp şi spaţiu


Activitatea bancară îşi are originile în Antichitate, perioadă în care bogăţiile erau păstrate
în temple, fapt ce aducea un anumit “profit” preoţilor, pe lângă recunoaşterea templelor de către
populaţie. În măsura în care bunurile păstrate erau perisabile, modalitatea de păstrare era
împrumutul de consumaţie. Pentru deponenţi se asigura plasarea bogăţiei într-un loc sigur, iar
pentru preoţi se realiza un profit. Dovada acestor practici este descoperirea de către arheologi în
Mesopotamia a tabelelor de contabilitate[1] datând din 3400-2500 î.H.

O altă practică des întâlnită în perioada antică era împrumutul cu dobândă, practică ce la
început nu a putut fi controlată de autorităţi, deoarece nu existau reglementări în domeniu.

Împrumutul cu dobândă este reglementat mai târziu prin Codul lui Hammurabi[2] care
este recunoscut cu prima reglementare în domeniu[3]. Printre altele, Codul prevede şi contractele
d eîmprumut pentru a căror recunoaştere era nevoie să fie vizate de funcţionari regali; şi
contractul de comision, strămoşul contractului de cont curent de astăzi.

Apariţia băncilor ca instituţii a avut loc în Grecia şi Roma antică în secolele VI-VII î.H.
Acesta este rezultatul dezvoltării comerţului ca o consecinţă a emiterii monedei proprii de către
fiecare oraş comercial. În scopul de a combate camăta mai multe cetăţi greceşti au decis să
constituie “bănci publice” care pe lângă rolul propriu.zis bancar, mai aveau şi sarcina strângerii
impozitelor şi dreptul de a bate moneda[4]. După modelul grecesc, în Roma antică apar
“bancheri privaţi” şi “bănci publice”.

În porturile greceşti, “trapeziştii” devin bancheri veritabili în sensul actual altermenului;


ei îndeplinesc majoritatea funcţiilor băncii moderne: depuneri credite, schimb, crearea altor
mijloace de plată decât bancnota sau moneda.

În Egipt, unde statul era atotputernic, erau imitaţi “trapeziştii” greci prin înfiinţarea
“Băncii Regale” (Banca Regală din Alexandria) care deţinea monopolul activităţilor respective.

Banca Statelor Unite a fost constituită printr-un act al Congresului din 1791 cu drept de a
bate monedă şi de a emite bilete.
În Franţa, după eşecurile suferite de Colbert cu Casa de Împrumuturi (1674) şi de
John Law cu Banca Generală şi Compania Occidentului, publicul nu mai acceptă ideea banilor
de hârtie. În 1776 ministru finanţelor, Turgot, împreună cu Beaumarchais şi cu doi bancheri
constituie Casa de Scont care primeşte depozite, emite bilete şi sconteazăefecte de comerţ. În
anul 1900, primul consul, generalul Bonaparte, fondează Banca Finanţei.

Analiza comparatistă a dezvoltării bancilor în special în Ţările Occidentale dezvoltate:


Anglia, Statele Unite, Japonia, Franţa, Canada, dar şi ţări socialiste dezvoltate: Polonia, Ungaria,
România, China etc. conduc la două constatări esenţiale: emisiunea monetară ia treptat forma
unei monopol de stat şi în schimb banca îşi asumă mai multe funcţii, pe care fiecare ţară le va
organiza şi dezvolta conform particularităţilor proprii, determinând sisteme şi structuri bancare
specifice.

La sfârşitul secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, băncile numite de


“emisiune”, se înmulţesc în toate ţările, conducând în cele din urmă la constituirea Băncilor
Centrale. Fenomene economice sociale şi politice va favoriza concentrarea băncilor de emisiune
până când va rămâne doar una singură: Banca Centrală.

1.2.Structura sistemului bancar

Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de institutii


financiar-bancare, care functioneaza intr-o tara raspunzand necesitatilor unei etape a dezvoltarii
social-economice.

In general, sistemul bancar dintr-o tara cuprinde:

- cadrul institutional - format din banca centrala (cu rol de coordonare si


supraveghere), banci comerciale si alte institutii financiare asimilate acestora;

- cadrul juridic – format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea


bancara.
In evolutia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare si sectorizare.

Specializarea (din punct de vedere al persoanelor economice) reprezinta limitarea


productiei la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restranse de produse.

In acest context, specializarea bancara poate fi privita ca fiind orientarea activitatii


diferitelor banci doar spre anumite servicii, operatiuni, produse bancare.

Notiunea de sectorizare poate fi definita, ca fiind un tip aparte de specializare ce consta


in orientarea activitatii bancare spre anumite domenii de activitate economica (sectoare ale
econimiei nationale).
1.3.Corelatia intre structura sistemelor financiar bancare si cresterea economiei

Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care sa asigure mobilizarea
disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor spre desfasurarea unor activitati
economice eficiente.

Intr-o economie de piata, sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentrare a


economiilor societatii si de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv si impartial de alocare
a creditului, catre cele mai eficiente investitii. In indeplinirea acestei prime functii, bancile, ca
verigi de baza ale sistemului, urmaresc modul in care debitorii utilizeaza resursele imprumutate.
Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si
reprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare.

Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu plasarea lor pe piata


prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si a altor operatiuni pe piata financiara,
bancile indeplinesc rolul de intermediari intre detinatorii de capitaluri si utilizatorii acestora.

In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza in numele lor, pe contul


lor propriu, depunatorii si imprumutatorii neavand nici o legatura de drept intre ei. Ne referim la
faptul ca bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel, colectand
depozitele, bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu maxim de randament,
in beneficiul propriu si al depunatorilor.

In vederea realizarii obiectivelor finale, Banca Centrala urmareste stabilirea valorii


interne si externe a monedei nationale, concomitent cu punerea la dispozitia economiei nationale
a cantitatii optime de moneda, necesara cresterii economice. Sistemul bancar, transformand
resursele pe care mediul economic i le pune la dispozitie, se constituie subsistem al
macrosistemului economico-social.

Sistemul bancar se afla intr-o continua interactiune cu mediul economic, din care preia
“intrari” sub diferite forme (resurse umane, resurse financiare, informatii) pe care le prelucreaza
in vederea obtinerii “iesirilor” (produse si servicii bancare, informatii financiar-bancare). Altfel
spus, sisitemul bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific sistemelor deschise (deci si
sistemului bancar) este faptul ca isi regleaza activitatea prin conexiune inversa (feedback), deci
sunt capabile de autoreglare.
CAPITOLUL II

SISTEMUL FINANCIAR BANCAR IN STRAINATATE

2.1.Structura grupurilor financiar bancare in strainatate

2.2.1Modelul european

In Marea Britanie, bancile au jucat un rol insemnat de-a lungul timpului. Economia
britanica a avut o pozitie importanta pe arena mondiala, nu doar in dezvoltarea industriala si
comerciala, ci si in organizarea sistemului bancar.

Banca Angliei (Bank of England) a fost infiintata in 1694 (prin decret regal – Royal
Charter), avand, initial, un capital de 1,200,000 lire sterline. Treptat, Banca Angliei a evoluat de
la rolul unei banci comerciale spre functiile unei banci centrale.

Functiile actuale ale Bancii Angliei:

- banca a guvernului;

- banca a bancii;

- gestioneaza contul de regularizare valutara;


- raspunde de emiterea bonurilor de trezorerie;

- supravegheaza institutiile bancare din Regatul Unit al Marii Britanii;

- pastreaza conturile in lire sterline ale altor banci centrale si organizatii


internationale;

- imprumutator de ultima instanta ;

- autoritatea de emisiune monetara.

Bancile care opereaza in sistemul britanic sunt clasificate in functie de mai multe criterii.

Un criteriu de clasificare este marimea tranzactiilor tipice pe care o banca le deruleaza.

 Retail banks (banci “cu amanuntul”) – aceste banci se adreseaza cu porecadere,


clientilor individuali (persoane fizice), in acest scop dezvoltand o retea larga de unitati cat mai
aproape de clientii potentiali.

 Wholesale-banks (banci ”en-gros”) – in principal, aceste banci opereaza numai cu


afaceri de valori mari, avand relatii financiare cu firme de mari proportii sau cu alte banci, pe
piata monetara.

Un alt criteriu de clasificare a bancilor porneste de la bilantul lor contabil si are in vedere
tipurile de depozite pe care le accepta. Aceasta abordare imparte bancile in primare si secundare .

 Bancile primare – sunt acele banci care deruleaza operatiuni prin intermediul
mecanismului de plati, in interiorul tarii, ele oferind un sistem de transfer monetar, prin
intermediul conturilor curente.

 Bancile secundare – nu sunt parte a mecanismului de plati si nu participa la sistemul


de compensare. Majoritatea depozitelor acestor banci sunt depozite la termen, in mare parte in
valuta, chiar daca aceste aspecte difera de la banca la banca.

GRUPUL HSBC – LONDRA


Grupul bancar britanic HSBC este primul grup bancar din Europa.Supranumita “banca
lumii”, HSBC are sediul central in Londra.

Numarul trei la nivel mondial si deosebit de activa pe piata asiatica, HSBC are
aproximativ 9500 de sucursale , 250.000 de angajati in 77 de tari din Europa, regiunea Asia-
Pacific, America, Orientul Mijlociu si Africa.Profiturile bancii britanice s-au situat peste
estimarile a 11 analisti economici chestionati la Bloomberg.

31.dec.2005 30.iun.2005 30.iun.2006


Total venituri pentru 29.789 31.915 34.334
operare
Profit inainte de 10.326 10.640 12.517
impozitare
Profit atribuit 7.485 7.596 8.729
actionarilor grupului
mama
Dividende 3.175 4.575 5.263

RAPORT ANUAL

Preturile
sunt exprimate in
milioane de
dolari.Este preferat
dolarul pentru
exprimarea acestor
performante
deoarece este
principalul mijloc
de plata utilizat in
majoritatea tranzactiilor.

Dupa cum ne putem da seama din acest raport, HSBC se afla intr-o continua
dezvoltare, evolutia sa fiind vizibila in toate elementele acestu raport.

Din 2005 fata de 2006 au crescut veniturile, proportional cu profitul si


dividendele.Profitul inainte de impozitare crescand cu 18% fata de 2005.

Italia are cea mai veche traditie in activitatea bancara dintre toate tarile europene si multe
din tehnicile cheie ale activitatii bancare au fost ”inventate” in Italia.

Evolutia sectorului bancar in Italia, in ultimele decenii, a fost diferita de cea urmata de
bancile altor tari.

Pana de curand, sistemul bancar italian a functionat pe baza unei legi din 1936, care a fost
votata dupa o serie de falimente bancare. Scopul principal al legii era sa previna alte falimente
ale bancilor. Acest lucru s-a realizat prin impartirea institutiilor financiare in sapte categorii,
pentru care s-au stabilit specializarile bancare.

S-a creat astfel, un sistem financiar unic, a carui organizare reflecta interactiunea a trei
factori principali:

- coexistenta institutiilor publice si a celor private;

- distinctia dintre banci si alte institutii financiare;

- codificarea relatiilor dintre diferite sectoare.

Multe dintre bancile sectorului public nu aveau ca scop realizarea de profit, ci acordarea
de asistenta financiara si realizarea de acte de caritate, pe plan local. Existau mecanisme
complexe ce permiteau diferitelor tipuri de institutii financiare sa colaboreze, fara a fi
concurente. Bancile de economii erau, in mod deosebit, limitate la anumite tipuri de operatiuni.

O lege recenta a schimbat complet acest sistem.

Scopul principal al acestei legi este sa permita institutiilor financiare de stat sa-si schimbe
forma legala si sa devina companii de imvestitii in domeniul titlurilor de valoare. Alte tendinte
structurale ale industriei financiare italiene, demne de remarcat, sunt:
 eliminarea diferentei, prin lege, dintre tipurile de banci;

 acordarea dreptului bancilor din sectorul public de a intra pe pietele de capital;

 favorizarea fuziunilor intre banci;

 privatizarea bancilor de stat;

 posibilitatea expansiunii bancilor, pe tot teritoriul Italiei;

 permisiunea acordata bancilor de a opera si in alte sectoare financiare.

Evolutia sistemului bancar italian demonstreaza o tendinta de transformare a marilor


banci in conglomerate financiare (asemanatoare celor britanice) si mai putin in banci universale
(ca in cazul bancilor germane).

SANPAOLO IMI BANK - ITALIA

Grupul SANPAOLO IMI este una dintre principalele entitati financiar-bancare italiene,
având o acoperire teritoriala si o capacitate distributiva semnificativa, care îi permite sa
deserveasca atât piata retail cât si piata companiilor.

Grupul are peste opt milioane de clienti, ceea ce îi asigura o pozitie dominanta din punct
de vedere comercial.

Dimensiunile actuale ale Grupului SANPAOLO IMI au fost atinse în urma unui proces
de crestere interna, dar si în urma unor fuziuni cu alte entitati financiar-bancare din Italia.

Misiunea grupului este de a desfasura activitati financiare si de împrumut, oferind servicii


de excelenta însotite de management prudent al resurselor populatiei si un angajament de
implicare în sustinerea continua a dezvoltarii sistemului antreprenorial, cu scopul de a contribui
la cresterea economica globala a tarilor în care este prezent.
Profilul operativ

SANPAOLO IMI GROUP are o pozitie de anvergura pe piata financiara italiana, fiind
unul dintre cele mai importante grupuri bancare italiene.

Specializarea Grupului în domenii cum sunt Corporate Banking, Investment Banking sau
serviciile financiare pentru clientela retail, se traduce în cote de piata semnificative.

Este lider pe piata italiana în sectorul serviciilor financiare oferite clientelei datorita fortei
de vânzare a propriilor canale distributive (Banca Fideuram si Banca Sanpaolo Invest).

SANPAOLO IMI poate conta pe mai mult de 4.300 promotori financiari si 200 de locatii
distincte. SANPAOLO IMI deserveste numai în Italia peste 7 milioane de clienti retail, printr-o
retea care depaseste 3.200 de sucursale (peste 10 la suta din piata) în domeniul Corporate
Banking, SANPAOLO IMI opereaza cu o structura teritoriala dedicata si cu specialisti cu
experienta în gestionarea creditului.

Activitatile de Investment Banking ale Grupului sunt administrate de Banca IMI, o


atentie deosebita fiind acordata consultantei din domeniul Corporate Finance, precum si
activitatilor de trading.

Activitatile de finantare si asistenta acordata operatorilor publici si în special finantarii


investitiilor în infrastructura sunt derulate prin Banca OPI.

Activitatile de Private Equity si de gestionare a fondurilor închise sunt desfasurate


prin SANPAOLO IMI Pivate Equity.

Sanpaolo Vita, societatea de asigurari a grupului, este unul dintre liderii indiscutabili
între societatile de asigurari bancare italiene.

Activitatile de leasing derulate de Grupul SANPAOLO IMI sunt gestionate prin


Sanpaolo Leasing.

Profil International SANPAOLO IMI GROUP


Dimensiunile actuale ale Grupului SANPAOLO IMI se reflecta într-un numar de 3.205
sucursale si filiale functionale în Italia, ceea ce asigura o prezenta în aproape toate regiunile
acesteia. Aceasta structura reprezinta business-ul SANPAOLO IMI, fiind organizata dupa un
model inovativ care combina o structura operativa cu o prezenta la nivel local modulara ce
asigura o mai buna adaptare la exigentele clientelei zonale.

Pe piata internationala, este prezent din punct de vedere operativ în mod direct sau
indirect în peste 33 de tari. Structura internationala compusa din 13 sucursale si 19 birouri de
reprezentare, precum si din cele peste 95 de sucursale ale Bancilor controlate, asigura o pozitie
strategica pe pietele de referinta din Europa, America, Asia si Africa.

Grupul este prezent si pe pietele din Europa Centrala si de Est, având participatii la
Banca Inter-Europa Bank din Ungaria, Banca Kope din Slovenia si la SANPAOLO IMI
ROMÂNIA.

Clientela Retail

Are de asemenea o serie de servicii de calitate puse la dispozitia clientilor constând în


conturi curente, depozite la termen, carduri de debit Sanpaolo Bank, get money to family,
produse de finantare, produse de angajament, produse de leasing, operatiuni de schimb valutar,
instrumente financiare de acoperire a riscului de dobânda.

2.1.2.Modelul American

Unele din cele mai importante banci din America sunt Bank of America cu sediul in San
Francisco, California,si Citigroup.

BANK OF AMERICA

Structura

Bank of America de astazi este formata din 3 mari ramuri:


CONSUMATORUL- consumatorul global si Small Business Banking este cea mai mare
ramura a companiei .Achizitia FleetBoston si MBNA au marit semnificativ marimea si locul
bancii in rating.

CORPORATIA- Global Corporate si Investment Banking, de asemenea cunoscuta sub


numele de Banc of America Securities asigura fuziuni si achizitii, sfaturi si cosiliere.Cele mai
puternice grupuri ale sale sunt: Leveraged Finance, Syndicated Loans, si Mortgage Backed
Securities.

INVESTITIILE- In prezent Bank of America construieste un nou sediu urias pentru


operatiunile din New York.Cladirea va fi sediul ramurii de investitii a companiei .

Evolutie

Bank of America a cunoscut o uimitoare evolutie in toate domeniile sale de activitate.In


prezent ea depaseste rivala sa, grupul financiar Citigroup, devenind astfel cea mai mare banca
din lume,in functie de valoarea de piata.

Astel actiunile sale au crescut cu 35 de centi la 54.27 dolari pe unitate , in timp ce pretul
titlurilor rivalului sau Citygroup a coborat cu 33 de centi la 49.56 de dolari pe unitate.Acest lucru
a fost posibil datorita unor achizitii realizate sub conducerea lui Kenneth Lewis directorul
FleetBoston Financial, in 2004, si a companiei de carduri de credit MBNA.

Pe de alta parte, seful de la Citigroup, Charles Prince, a avut probleme de natura juridica
si etica si a fost criticat de actionari importanti.

Bank of America este cea mai mare banca de retail din SUA, in timp ce Citigroup obtine
peste 40% din venituri din activitati internationale.

Bank of America a anuntat recent cresterea profitului cu 41%, pentru al treilea trimestru
al anului.Aceste rezultate sunt explicate de catre oficialii bancii ca urmare a majorarii
comisioanelor pentru cartile de credit si a vanzarii unei unitati braziliene.

Raport
-Profitul net al bancii a crescut cu 5,42 miliarde de dolari, ceea ce inseamna 1,18 dolari
pentru o actiune, comparativ cu 3,84 de miliarde de dolari, respectiv 95 de centi actiunea,
inregistrate in anul precedent.
Rezultatele reflecta si achizitia, in valoare de 34,2 miliarde de dolari, a corporatiei
MBNA, la 1 ianuarie, care a transformat Bank of America in cel mai mare emitator de carti de
credit de pe piata americana.
Veniturile provenite din serviciile de carduri au crescut cu 137%, in al treilea trimestru
al anului 2006, la 5,33 miliarde de dolari.

2.2.COMPARATIE INTRE SISTEMUL FINANCIAR EUROPEAN(Cazul german) ŞI


SISTEMUL FINANCIAR AMERICAN

Fiecare sistem financiar naţional este un ansamblu specific de instituţii, reglementări şi


practici, ce constituie un răspuns diferit la aceeaşi problemă: finanţarea activităţii economice.
Structurile financiare sunt deci determinate în mare măsură de reglementări naţionale specifice,
precum şi de nivelul de dezvoltare economică.

În ceea ce priveşte evoluţia istorică a băncilor universale germane, proeminenţa acestora


în finanţarea industriei este consecinţa unei rămâneri în urmă din punct de vedere economic a
Germaniei, situaţie în care finanţarea de către bănci a economiei a constituit singura soluţie
viabila. În cazul Angliei, pe măsură ce nevoia de fonduri pe termen lung a crescut, capitalurile
acumulate în perioadele anterioare au fost utilizate, iar apelul la fondurile bancare nu a fost
necesar.

În cazul Germaniei, băncile sunt cele care au realizat mobilizarea capitalului extern
pentru finanţarea industriei, fondurile fiind insuficiente.

Sistemul financiar bancar german este format din:


Bănci universale-se implică într-o gama variată de activitaţi (colectarea depozitelor, acordarea
creditelor, ipoteci, subscriere de titluri, investiţii în acţiuni, etc.)

Bănci comerciale -sunt reprezentate de cele trei mari bănci comerciale Deutsche Bank, Dresdner
Bank şi CommerzBank, precum şi băncile regionale, de filiale ale băncilor străine şi de alte bănci
private

Bănci populare-sunt instituţii bancare care nu funcţionează în de economii scopul maximizării


profitului, ci în interes public; ele există la trei nivele:local, regional şi naţional.

Bănci cooperatiste-funcţioneaza conform unui principiu mutual, deponenţii acestora fiind în


acelaşi timp şi acţionari; ele există la cele trei nivele.

Bănci specialiste-furnizeaza o gamă mai restransă de servicii decât băncile universale; se


specializează în creditul ipotecar, agricol, finanţarea micilor afaceri, etc.

Proporţiile sistemului bancar în sens larg (măsurat ca raport între activele totale şi PIB)
este de 89%. din categoria băncilor universale, doar băncile comerciale (26% din totalul
activelor) desfaşoară o politică de maximizare a profitului; băncile populare de economii (36%
din totalul activelor) nu funcţioneaza după această optică, ele fiind create iniţial pentru a acorda
credite celor săraci şi pentru a finanţa proiectele de investiţii locale şi regionale şi continuă să
indeplinească acest rol.

Băncile cooperatiste (15% din total active) au o structură mutualistă, deponenţii fiind în acelaşi
timp şi acţionari.

Băncile specialiste (23% din activele totale) sunt fie private (funcţionand în scopul maximizarii
profitului), fie publice. Economia germană se bucură de o bancarizare pe scara largă: numărul de
agenţii bancare era în 1998 de peste 45.000 şi nu a incetat să crească până în prezent.

Semnificativ este rolul băncilor în controlul firmelor industriale. Participarea directă a


băncilor la capitalul acestor firme era de 8,9 din totalul capitalului în 1991, cea mai mare parte
fiind concentrată la firmele mari (băncile deţin de exemplu peste 25% din capitalul a 33 de firme
mari). În plus, mulţi dintre clienţii băncilor deţin participaţiile la capitalul intreprinderilor sub
formă de depozite, permiţând băncilor să acţioneze în interesul lor

Rezultă că băncile controlează de fapt o mult mai mare parte a drepturilor de vot şi au un
mai mare număr de reprezentanţi în consiliul de administraţie al marilor intreprinderi decât
participarea lor directă lasă de bănuit.

Băncile germane au astfel legături foarte strânse cu industria şi intreţin relaţii pe termen
lung cu firmele, sistem cunoscut sub numele de Hausbank, deosebit de avantajos pentru ambele
parţi.

În concluzie, sistemul financiar german este dominat de bănci; industria bancară este
relaţiv concentrată iar economia este putemic bancarizată. Băncile nu intâmpină o concurenţă
semnificativă din partea pieţelor financiare.

Sistemul financiar American cuprinde:

Bănci comerciale-finanţează nevoile pe termen scurt ale firmelor, cumpararea de locuinţe de


către particulari , agricultură, etc.

lnstituţii financiare-oferă în mod tradiţional credite ipotecare şi credite de consum; multe dintre
ele au o structura mutualistă, deponenţii fiind şi acţionari.

Piaţa acţiunilor-există trei mari burse: NYSE, AMEX şi NASDAQ, unde erau inregistrate 6409
firme în 1991; constituie o sursa tradiţională de fonduri pentru firmele americane.

Piaţa obligatară-importantă sursă de fonduri pentru firme şi pentru stat, la nivel federal şi local.

Piaţa opţiunilor-a aparut la inceputul anilor '70; au evoluat contractele futures rapid, fiind
utilizată în mare măsură şi dispunând de o mare lichiditate.

Sistemul de pensii-firmele dispun de mai multe posibilitaţi; fondurile sunt investite în acţiuni şi
obligaţiuni.
Proporţiile sistemului bancar american în sens larg (active total în PIB) este de 87%.
Valoarea de piaţa a acţiunilor emise de firmele americane este de 77,3%, adică de trei ori mai
mare decât cea a firmelor germane.

Deşi Statele Unite au mai multe bănci decât orice altă ţară, cele mai mari 10 bănci
americane au o participare destul de redusă la finanţarea economiei, deoarece sistemul bancar
este foarte fragmentat. Relaţiile stabilite cu clientela au o importanţă mult mai redusă decât în
Germania.

Elementul cel mai important al sistemului american il constituie locul ocupat de


finanţarea directă: de-a lungul ultimelor decenii; mai mult de 50% din fondurile exteme ale
firmelor au fost colectate prin vânzarea de titluri (acţiuni şi obligaţiuni) pe pieţele financiare.
Băncile folosesc şi ele pieţele financiare pentru a se acoperi impotriva riscurilor.

2.3. Comparatie intre Romania si tarile Europei Centrale si de Est.

Dezvoltarea grupurilor financiar bancare porneste de la analiza cadrului economic


general de implicare a capitalului străin în economiile europene emergente.Aici sunt analizate
cauzele, motivatiile si formele pătrunderii băncilor străine în Europa Centrală si de Est.

În toate tările emergente, implicarea capitalului străin s-a realizat întâi pe calea
fluxurilor transfrontaliere (care au crescut de la cca. 500 miliarde dolari în 1990 la aproape 1500
miliarde dolari în prezent), si abia apoi pe calea investitiilor directe, respectiv implantarea de
bănci străine.

În primul rând, intrarea capitalului străin în sectorul bancar din tările Europei
Centrale si de Est poate fi definită ca fiind constituirea sau cumpărarea de institutii bancare, care
devin astfel bănci străine.

Pentru a analiza formele si dimensiunile expansiunii capitalului străin în Europa


Centrală si de Est, trebuie să distingem două aspecte: activitătile transfrontaliere ale băncilor si
activitătile subsidiarelor si sucursalelor locale în tările gazdă.
După 1990, la început mai timid, dar ulterior tot mai pregnant, tările Europei
Centrale si de Est au devenit un receptor important al creditelor acordate de băncile străine, fie
transfrontalier fie local, prin subsidiare deschise în tările emergente ale Europei. Tările în curs de
dezvoltare din Europa (unde se includ tările foste socialiste dar si Cipru, Malta si Turcia)
cumulează cca. 2,6% din creantele externe pe ansamblu, respectiv 27% din totalul creantelor
externe către tările în curs de dezvoltare.

Trebuie remarcat faptul că aceste creante se realizează într-o măsură tot mai mare
prin subsidiarele locale ale băncilor străine (tările în curs de dezvoltare din Europa cumulează
aproape 5% din creantele locale ale subsidiarelor străine) si mai putin prin credit transfrontalier
(unde tările în curs de dezvoltare din Europa totalizează 1,5% din

creantele internationale). Se pare deci că Europa Centrală si de Est a trecut de faza


implicării băncilor pe calea fluxurilor financiare, ajungându-se la investitii directe(sucursale si
subsidiare implantate local), ceea ce înseamnă desigur o mai mare stabilitate financiară si
expresia intentiei de implicare pe termen lung în regiune.

Dacă în 1990, Europa Centrală si de Est cumula 5% din creditele acordate de băncile
multinationale în tările în curs de dezvoltare, în 2005 se ajungea la 23% din acestea. Ca urmare,
băncile străine au ajuns să domine în prezent piata bancară natională a acestor tări. După 1994 si
până în prezent, ponderea băncilor străine în totalul institutiilor de credit din Europa Centrală si
de Est a crescut de la 20% (pondere în numărul total al băncilor), respectiv 55% (pondere în
activele totale) la 60%, respectiv peste 70%42. În ări precum Estonia, Slovacia si Croatia,
băncile autohtone sunt aproape in totalitate detinute de străini, în Cehia, Lituania, România si
Ungaria ponderea capitalului străin este de peste 80%43. Singura exceptie notabilă este Slovenia,
cu o pondere a băncilor străine mai mică de 30%.

Prezenta dominantă a capitalului străin este legată de privatizarea fostelor bănci de


stat, modul preferat de intrare fiind înfiintarea de subsidiare prin achizitionarea de bănci locale si
mai putin crearea de sucursale.

Prezenta băncilor străine are o serie de avantaje incontestabile sub aspectul


îmbunătătirii eficientei economice si a dezvoltării sistemului bancar, atât în mod direct, cât si
prin presiunea pe care o impun celorlalte bănci din sistem prin standardele aplicate.
Totusi, prezenta acestora nu este o conditie neapărat necesară pentru dezvoltarea sistemului
financiar, exemplul concret fiind furnizat de Slovenia, tară cu un nivel ridicat de eficientă a
sectorului bancar si cu un grad ridicat de intermediere financiară, chiar dacă prezenta băncilor
străine este sub 25%, de departe cea mai mică din regiune. Nu este nici neapărat o conditie
suficientă, fapt ilustrat de situatia României si Bulgariei, cu un grad de prezentă străină mult mai
ridicat decât în cazul fostelor tări iugoslave, de exemplu, dar cu un grad de dezvoltare si
intermediere financiară mai mic decât acestea.

Un exemplu concret al dezvoltarii unui grup financiar bancar in


Europa Centrala si de Est este ERSTE BANK.

Cu o istorie datand din 1819, cand imparatul Franz I a initiat fondarea unei banci de
economii, intr-o perioada dificila ce venea dupa razboaiele napoleoneene, Erste Bank este acum
cea mai mare companie din Austria, conform clasamentului Forbes Global 2000, ca valoare a
activelor si cel mai mare grup financiar din Europa Centrala, atat ca numar de clienti cat si ca
active, devansand grupul belgian KBC. De asemenea, banca detine prima pozitie pe piata de
retail din Cehia si Slovacia (27% si, respectiv 35%), a doua in Ungaria (10%) si a treia pozitie in
Croatia (10%).

Managementul bancii austriece vede in statele est-europene singurele piete cu


potential de crestere din Europa. Asadar, in ultimii ani Erste Bank a realizat o serie de achizitii,
in ordine cronologica in Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia si, recent in Serbia, Ucraina si
Romania. Erste Bank este listata la bursa din Viena din 1997 (in urma unei oferte publice
primare in valoare de 508 milioane euro, cea mai mare de pana atunci) si din 2002 la bursa din
Praga.

CAPITOLUL III

SISTEMUL FINANCIAR BANCAR IN ROMANIA


3.1.Sistemul bancar in Romania

Primele dovezi ale desfasurarii unei activitati bancare pe teritoriul Romaniei au fost
descoperite intre anii 1786-1855 , reprezentand 55 de placi de piatra , gasite intr-o zona de mine
aurifere 25 s-au păstrat şi au fost publicate integral în anul 1873, la Berlin în opera Corpus
Inscriptiorum Latinarum[5]. . Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane si contin detalii
referitoare la contractul privind infiintarea unei institutii bancare . Clauzele principale se refereau
la faptul ca bancile acordau imprumut in numerar si percepeau dobanzi .
In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au avut loc la inceputul
secolului al XIX-lea .
Inca din 1861 , a fost ridicata problema crearii unei banci nationale de Ion C. Bratianu , care , in
discursul sau rostit in Camera in ziua de 10 ianuarie , a afirmat ca : " atat timp cat nu vom avea o
banca nationala nu vor dispare crizele financiare din tara " .
In perioada urmatoare , au aparut tot felul de proiecte si incercari , mai ales din cercuri
straine , in vederea organizarii unei banci de scont si circulatie.
Creditul Funciar si celelalte institutii financiare , create prin forte proprii , care
prospereau , au intensificat discutiile si pregatirile pentru infiintarea unei banci de emisiune .
Infiintarea unei banci de emisiune ramanea , in continuare , o mare nevoie, determinata de
interesele generale ale statului sub aspect financiar si valutar , a greutatilor politice din anii 1876-
1877 .
La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Bratianu 2 a depus in Camera proiectul unei banci nationale
care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca oricare alta institutie .
Acest moment important a fost caracterizat de Stefan Zeletin ca " cel mai de seama
eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne , metropola capitalismului nostru bancar
".
Sediul principal al bancii s-a stabilit la Bucuresti , cu obligatia de a infiinta sucursale si
agentii in principalele orase ale tarii si , in special , in fiecare capitala de judet .
Datorita urmaririi in permanenta a mersului pietei , adaptandu-se cu elasticitatea la
cerintele acesteia , asigurand respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei tarii ,
ingrijindu-se de garantarea si existenta disponibilitatilor de fonduri in lei si in moneda straina ,
Banca Nationala a contribuit , efectiv , la depasirea cu succes a perioadelor de criza cu care s-a
confruntat economia tarii in acea perioada .
Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata in acea perioada , care , din
punct de vedere organizatoric , a fost conceputa dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei .

In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 banci principale : Banca Romaneasca ,
Banca de Credit Roman , Banca Comerciala Romana , Banca Comerciala Italiana si Romana si
Societatea Bancara Romana . Aceste banci realizau 50% din totalitatea operatiunilor bancare .
Pana in 1947 , sistemul bancar romanesc cunoscuse o dezvoltare remarcabila . Bancile
detineau resurse importante si functionau conform standardelor internationale ; personalul bancar
era format de specialisti pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte
ridicate , asa cum erau stabilite de Banca Nationala .
In anul 1989 in Romania existau 4 banci : Banca Nationala a Romaniei , Banca
Romana de Comert Exterior , Banca de Investitii si Banca Agricola , la care se adauga si C.E.C.-
ul .

Sistemul bancar existent in tara noastra este rezultatul unei evolutii rapide pe parcursul
celor sapte ani postrevolutionari. De la cateva banci specializate existente in 1989, ulterior
transformate in societati pe actiuni, s-a ajuns in prezent la un numar semnificativ de societati
bancare, ale caror unitati bancare acopera cea mai mare parte a unitatilor administrativ-teritoriale
ale tarii. Activitatea de informatica bancara a cunoscut o evolutie marcata de conditiile noi create
de trecerea la sistemul economiei de piata.

Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele , respectiv o banca centrala si
institutile financiare , carora prin lege li s-a acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centrala
a tarii , institutia de emisiune a statului roman .

3.2 Primele grupuri financiar bancare romanesti

De la cateva banci specializate existente in 1989, ulterior transformate in societati pe


actiuni, s-a ajuns in prezent la un numar semnificativ de societati bancare, ale caror unitati
bancare acopera cea mai mare parte a unitatilor administrativ-teritoriale ale tarii.
Stimularea atragerii în sistemul bancar a economiilor agentilor economici si populatiei,
modernizarea sistemului de plati prin dezvoltarea sistemului electronic de plata, intensificarea
operatiunilor pe piata de capital, au dus la dezvoltarea de institutii financiare specializate
precum activitatile de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de investitii,
fonduri de pensii, etc.

Romania are cea mai mare capacitate de dezvoltare a serviciilor financiare si bancare din
Europa de Sud-Est datorita dimensiunii pietei astfel, grupurile financiar-bancare vor sustine
dezvoltarea economiei romanesti.

In acest context, suntem tinta expansiunii grupurilor din Polonia, marilor operatori din
Belgia, Austria, precum si a jucatorilor financiari UniCredit, City Bank, Volks Bank, BRD Grup
Societe Generale.

"Romania este tinta numarul doi dupa Polonia a grupurilor financiar bancare" a spus
presedintele IBR.

Romania si Bulgaria sunt tintele favorite de dezvoltare a retailului, iar procesul de


expansiune a grupurilor mari europene in Romania se va intensifica, incepand de anul viitor.

Se apreciaza ca Romania se apropie, treptat, de o plafonare a creditului de consum, in


timp ce creditul si leasingul imobiliar vor constitui motorul de dezvoltare, in urmatorii ani.

Reforma sistemului bancar românesc a început în 1991 prin crearea unui sistem pe
doua nivele. Treptat, Banca Nationala îsi pierde caracterul de banca comerciala (prin
desprinderea din BNR a BCR) si domeniul deschizandu-se noilor operatori bancari.

Evolutia sistemului bancar, privita în ansamblu, nu poate fi detasata de situatia generala a


economiei nationale, cu fluctuatiile acesteia, atât la nivel microeconomic, cât si macroeconomic.

3.3 Caracteristicile sistemului bancar romanesc

Participarea bancilor cu capital strain la activitatea sistemului bancar


Dupa cum
ne putem da seama
si din acest
grafic,participarea
statului in
activitatile bancare
scade foarte mult
,ajungand in 2006
sa aiba o prezenta aproape invizibila.Pe masura ce trece timpul,bancile vor fi din ce in ce mai
mult obiectul privatizarilor,ceea ce va face imposibila prezenta statului in activitatile lor.

Ponderea bancilor – septembrie 2006(%)

Total activ Credit Depozite clienti


neguvernamental nebancari
Banci cu capital 87.9 89.1 85.5
majoritar strain
Banci cu capital 6.7 7.4 7.9
majoritar privat
Banci cu capital 5.4 3.4 6.3
majoritar de stat

Gradul de concentrare al sistemului bancar

Septembrie 2006 Miliarde RON Miliarde EUR Pondere in total


sistem(%)
ACTIVE 92.5 26.2 61.1
CREDITE 54.6 15.5 64.5
CAP.PROPRIU 10.6 3.0 54.4
DEPOZITE 61.5 17.4 58.8

Principalii indicatori bilantieri

Depozite atrase de la persoane fizice şi juridice: +15,6%

Împrumuturi şi depozite atrase de la alte bănci: +40,0%

Resurse din emisiuni de obligaţiuni şi împrumuturi pe gaj de titluri: +97,5%

Dinamica structurii activelor bilanţiere*: +24,5%

Credite acordate persoanelor fizice: +75,2%

Credite de consum: +85,7%

Credite imobiliare/ipotecare: +46,9%

Credite acordate persoanelor juridice: +31,6%

Operaţiuni cu titluri: -37,0%

Plasamente şi credite interbancare: +14,2%, din care:

Plasamente la BNR: +8,2%

CARACTERISTICILE SECTORULUI BANCAR

-37 de bănci (din care 6 sucursale ale unor bănci străine)

-Total active bancare: 43 miliarde EUR (circa 54% din PIB)

-61% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem

- Indicatorul de solvabilitate = 17,8%


- Acţionariat reprezentat în majoritat de entităţi străine
Exemple de grupuri financiar bancar romanesti in ordinea evolutiilor lor:

-BCR [6]

-BRD [7]

-RAIFFEISEN BANK [8]

-UNICREDIT

-BANCA TRANSILVANIA [9]


CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

4.1Prezentare Grup ERSTE BANK

ERSTE BANK-dupa valoarea activelor dar si dupa numarul clientillor este cel mai mare
grup financiar bancar din Europa Centrala si de Est.

Componenta grupului ERSTE BANK

Nr. anagajati Ramuri activitate Nr. clienti


Bank of CEHIA 10.856 637 5.3 mil
Bank of SLOVENIA 708 1.8 mil
Bank of UNGARIA 2.881 182 0.9 mil
Bank of AUSTRIA 14.709 278 1.0 mil
Bank of ROMANIA 13.492 473 3.5 mil
Bank of CROATIA 1.759 112 0.6 mil
Bank of SERBIA 871 60 0.3 mil

- managementul bancii austriece a vazut in statele est-europene singurele piete cu


potential de crestere din Europa. Asadar, in ultimii ani Erste Bank a realizat o serie de
achizitii, in ordine cronologica in Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia si, recent in Serbia,
Ucraina si Romania.
- Erste Bank este listata la bursa din Viena din 1997 (in urma unei oferte publice
primare in valoare de 508 milioane euro, cea mai mare de pana atunci) si din 2002 la
bursa din Praga.

Tendinte de dezvoltare
-Dezvoltarea corporate Erste Bank pe domenii de activitate-2006

ASSETS CREDITE DEPOZITE


Ungaria 40% 42% 48%
Croatia 59% 60% 68%
Cehia 64% 60% 63%
Romania 22% 23% 28%

-Dezvoltarea pe piata retail-2006

ASSETS retail CREDITE retail DEPOZITE retail


Ungaria 7.1% 6.2% 6.0%
Croatia 9.5% 10.3% 11.3%
Cehia 33% 33% 33%
Romania 36% 35% 31%

Dupa cum putem observa din tabele,

In Ungaria,

-depozitele au suferit o crestere, nu substantiala dar destul de avantajoasa pentru banca mama(de
la 40% in 2002 la 48% in 2006).

- creditele nu sunt mai prejos,ele crescand de la 42% in 2002 la 59% in 2006,o crestere destul de
mare.

-cresc depozitele clientilor,numarul asigurarilor de viata,medicale,fonduri de pensii de asemenea


si imprumuturile pentru locuinte.

-in ceea ce priveste domeniul retail,exista o mica scadere dar acest lucru nu impiedica ca Erste
Bank Hungary sa obtina o crestere de la 71% in 2005 la 73% in 2006,si un profit net de 111,8
mil.euro,fata de 98.9 mil.euro in 2006.

-strategiile in ceea ce priveste activitatea bancara a Erste Bank in Ungaria sunt in mare parte
reprezentate de incercarea de crestere a activitatilor in retail.

In Croatia :

- depozitele au crescut din 2002 pana in 2006 cu aproape 10%,creditele avand o crestere mult
mai mare si anume cu 23%.

-retailul,este in continua crestere spre deosebire de Erste Bank Ungaria.Creditele pe retail au avut
o crestere 20% din 2004 pana in 2006,

-depozitele au crescut cu 18 %.
In ceea ce priveste domeniul retail,croatii au introdus o noua metoda de plata a
creditelor,astfel incat dobanda sa fie platita in intregime la final,moment in care daca nu exista
disponibilitati se mai poate face un nou credit.Aceasta metoda a fost primita foarte bine de catre
clienti,crescand astfel numarul clientilor

-domeniile asigurari,leasing,fonduri de pensii,asset management sunt foarte bine


dezvoltate,aflate intr-o continua crestere.

-profitul Erste Bank Croatia,creste de la 26.8 mil euro,la 32.9 mil Euro, adica o crestere de 6 mil
euro.

In Cehia:

-cresteri economice corelate cu o rata a dobanzii foarte mica.

-creditele persoane fizice au crescut dar cele persoane juridice au cam stagnat

-retailul cunoaste in ultimii 5 ani o crestere constanta, datorata in special cresterii numarului de
credite pentru locuinte, credite ipotecare.

-obiectivul principal al Erste Bank Cehia este acela de a gasi o noua modalitate de banking, un
nou program mai usor si mai comfortabil pentru clienti.Acest program urmeaza a fis lansat in
2008 si se asteapta un succes destul de mare

-crestere si in domeniul electronic banking,si carduri.Nr.de carduri a crescut foarte mult cu


aproape 10% mai mult decat anul precedent

-profit net de 324,4mil euro in 2006 cu 67,6mil euro mai mult decat in 2005.

4.2.Grupul financiar bancar BCR


Aparitia BCR

Banca Comercială Română ia fiinţă la 1 Decembrie 1990 prin preluarea şi continuarea activităţii
comerciale pe care o derula până atunci B.N.R..

Banca Comercială Română şi-a propus încă de la infiinţarea sa, să ofere clienţilor săi
toate produsele şi serviciile bancare ce se practică pe piaţa internă. Această capacitate a băncii
justifică caracterul său de bancă universală.

În acest interval de timp banca s-a dezvoltat prin creşterea produselor şi serviciilor bancare
specifice pe care le-a oferit până în 1990 clientelei sale B.N.R. (creditarea pe termen scurt a
economiei naţionale) cât şi prin asimilarea rapidă a unor activităţi pe care în trecut nici B.N.R. şi
nici B.C.R. nu le-a realizat:

- trecerea la creditarea pe termen mediu şi lung pentru investiţii;

- acordarea de credite în valută pentru persoane fizice şi juridice;

- efectuarea de operaţiuni de schimb valutar;

- efectuarea operaţiunilor de decontare în numele clienţilor în activităţi de comerţ exterior.

Banca are in prezent 456 sucursale si agentii in intreaga tara, avind unitati in majoritatea
oraselor cu peste 10.000 de locuitori.

Banca pune la dispozitia clientilor servicii de Internet banking si e-commerce, emite 21


tipuri de carduri de credit si de debit si are instalata cea mai mare retea nationala de ATM – peste
1.200 si aproape 8.800 de POS.
Componenta Grupului BCR

Pe data de 20 iunie 2007 BCR a primit autorizatia de costituire a Sistemului de Pensii Private.

-BCR LEASING - companie membra a Grupului Banca Comerciala Romana, creata in


martie 2001, isi asuma misiunea de a raspunde necesitatilor de dezvoltare a economiei romanesti,
prin oferirea de instrumente moderne de finantare a investitiilor corporative si personale, in
sistem leasing financiar intern.

-BCR SECURITIES SA este societatea de servicii de investitii financiare a Grupului


BCR, rezultata din procesul de fuziune prin absorbtie a celor doua societati de valori
mobiliare la care Banca Comerciala Romana detinea participatii de capital, respectiv
INTERMOB SVM SA si Financiara Stock Agency (FINAREX) SA. Fuziunea a avut loc
in luna Decembrie 2000.

-BCR SECURITIES SA, este membra/actionar la mai multe institutii ale pietei de
capital din Romania:
o Bursa de Valori Bucuresti;
o Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare;
o Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare;
o RASDAQ;
o SC Fondul de Compensare a Investitorilor SA.

-BCR ASIGURARI si BCR ASIGURARI DE VIATA a fost infiintata in 2001 si face


parte dintre societatile ce apartin Grupului Banca Comerciala Romana, cel mai important
furnizor de servicii financiare integrate din Romania si primul furnizor care aplica cu succes
conceptul modern de „one – stop – shopping” prin intermediul unui „supermaket financiar”.
Cu un capital social de 30 milioane RON structura actionariatului este urmatoarea:

• BCR (direct si indirect prin subsidiarele sale): 81,74%


• Angajatii Grupului BCR: 18,26

-SAI BCR Asset Management SA, membra a Grupului BCR s-a constituit, in aprilie
2002 ca societate pe actiuni cu un capital social de 500.000 lei, subscris si varsat

Primul fond lansat de SAI BCR Asset Management SA in august 2002 este BCR
Clasic, un fond de obligatiuni si instrumente cu venit fix - risc scazut, avand ca principal obiectiv
asigurarea unui randament al investitiei care sa depaseasca rata inflatiei cat si devalorizarea
leului. In conformitate cu politica sa de investitii.

In iulie 2003 a fost lansat cel de al doilea fond, BCR Dinamic, care este fond deschis de
investitii de risc mediu. Ponderea actiunilor in portofoliul Fondului este de pana la 50%.
Distribuirea unitatilor de fond se face direct prin societatea de administrare si prin toate unitatile
BCR. Depozitarul fondului este Banca Comerciala Romana.

Incepand cu 14 decembrie 2005, la familia de fonduri administrate s-a adaugat BCR


Expert fond de actiuni, care investeste preponderent in actiuni listate la BVB, dar si in
instrumente financiare purtatoare de dobinda fixa sau variabila cum ar fi titluri de stat,
obligatiuni municipale sau corporative, depozite bancare sau certificate de depozit. Distribuirea
unitatilor de fond se face direct prin societatea de administrare si, din 14 decembrie 2005, prin
toate unitatile BCR. Depozitarul fondului este Banca Comerciala Romana.

Randamentele inregistrate de cele 3 fonduri administrate de BCR Asset Management SA


in ultimele 4 luni respectiv iulie, august, septembrie si octombrie sunt:

FOND LUNA IULIE AUGUST SEPTEMBRIE OCTOMBRIE


CLASIC 1.55% 0.76% 1.77% 1.43%
DINAMIC 4.64% 1.58% 2.81% 3.07%
EXPERT 8.49% 1.6% 4.02% 5.09%

4.3.Achizitia BCR- si dezvoltare

Ultima achizitie este si cea mai mare de pana acum a Erste Bank ,este Banca Comerciala
Romana. Erste Bank Austria a cumparat pachetul de 61,8825% din actiunile Bancii Comerciale
Romane.Pretul platit pe acest pachet, de 3,75 miliarde euro a fost considerat de unele voci din
presa austriaca prea mare, peste asteptari, altii fiind mai increzatori in capacitatea bancii Erste de
“a ochi” afacerile bune.

Dupa cum au decurs achizitiile anterioare ale bancii austriece, constatam ca nu exista un
scenariu tipic, o politica de la care aceasta nu se abate. Fiecare achizitie a avut ceva aparte,
diferente ce tin de fiecare stat in parte, de legislatia in vigoare la vremea respectiva, precum si de
particularitatile bancilor vizate

Inainte de achizitie
CLIENTI 4.5 mil

DEPOZITE RETAIL 30 %

RAMURI 339

Dupa achizitie
Semnare contract de achizitie la data de 21 dec 2005

Actuni cumparate : 61.88%

Data aproximativa de incheiere a contractului-2006.

Masuri ce vor fi luate, dezvoltare si previziuni

Achizitia BCR este incomparabil de importanta tinand cont numai de faptul ca ar aduce
aproape cinci milioane de noi clienti. BCR avea la sfarsitul anului trecut, 4,5 milioane clienti
persoane fizice si juridice, in crestere cu aproape 15% fata de decembrie 2004.

-Erste Bank va pastra denumirea BCR timp de 3 ani,acest nume fiind foarte bine cotat.

- se doreste imbunatatirea si optimizarea functionalitatii bancii

- imbunatatirea sistemului informatic

- optimizarea ramurii de internet si a productivitatii muncii


Dupa cum putem vedea din grafic activitatea corporate Bcr s-a imbunatatit dupa
achizitie.

Activele bancii cresc de la 32% la 51% din 2004 pana in 2006.

Creditele de asemenea cresc cu 12 %.In ceea ce priveste depozitele ,acestea au o crestere


de 5 %.

Obiectivele Erste Bank in acest sens sunt foarte inalte.Se doreste cresterea creditelor
persoane fizice de la 26% la 30% pana in 2010,iar in ceea ce priveste depozitele se doreste o
mentinere a lor in starea de acum la 28-29%.
Pe piata de retail putem observa stagnari atat in ceea ce priveste creditele cat si in ceea ce
priveste depozitele.Dar aceste stagnari nu dauneaza profitului bancii.

BCR a inregistrat cresteri, insa nu semnificative, si in ceea ce priveste profitul operational al


bancii, care a ajuns la 83,3 milioane de euro, dupa cum se arata in raportul trimestrial al bancii
austriece.

BCR – ca entitate a grupului ERSTE BANK

Profitul net ROE(%) Activ Total

(mil euro) (mld euro)


Erste Bank Austria 544.5 16.3 139.7
Erste Bank Ungaria 31.5 2.4 4.7
Erste Bank Croatia 21.6 17.6 3.6
Erste Bank Cehia 209.4 43.2 19.8
Erste Bank Slovacia 59.6 48.8 6.2
Erste Bank Serbia -13.2 - 0.13
Erste Bank Romania 232.7 17 6.43

Perspective Erste Bank privind dezvoltarea Bancii Comerciale Romane pana in 2009

Dezvoltarea Bancii Comerciale Romane este principalul obiectiv al Erste Bank pentru anul 2007.
In acest sens se doreste:

- creşte nivelul activelor bancare de la 67% din PIB în ECE – 14 (SIovenia 117% -
România 51%) la nivelurile înregistrate în zona Euro, de 236%,prin convergenta catre pietele
mature.
- majorarea cu 40%, fata de 2006, a castigurilor

- cresterea cu aproximativ 20% pana in 2009 a profitului net

-scaderea costurilor sub 55%

-integrarea cit mai rapida in activitatile grupului.

In sensul eficientizarii activitatii, Erste nu exclude nici :

-posibilitatea reducerii numarului de angajati ai BCR.

BCR a obtinut, in primele trei luni ale anului, cistiguri nete de 62 de milioane de euro, potrivit
raportarilor financiare prezentate de grupul Erste Bank.

Valoarea reprezinta ceva mai mult de o cincime din obiectivul anual stabilit de grupul austriac,
adica 350 de milioane de euro.

-veniturile din dobinzi au fost de 119,4 milioane de euro, iar cele din comisioane de 45,3
milioane de euro, in contextul in care portofoliul de credite s-a majorat cu 7,5% comparativ cu
finele anului trecut.
-BCR a inregistrat in primul trimestru al acestui an o crestere a activelor totale cu 3,7%, la 14,66
miliarde de euro, in principal pe baza creditelor acordate clientilor, ceea ce a favorizat si
cresterea profitabilitatii.

-Creditele de retail au urcat de la 2,1 miliarde de lei la finele anului trecut la 2,2 miliarde de lei,
iar cele de consum de la 7,8 miliarde de lei la opt miliarde de lei.

- Depozitele populatiei s-au majorat de la 14 miliarde de lei la 15 miliarde de lei, iar cele totale
au fost de circa 26 miliarde de lei.

-Creditele acordate de BCR ar putea urca la 8,4 miliarde de euro in 2007

-portofoliul de credite al BCR s-ar putea majora, în acest an, cu 7,5%, faţă de 2006, până la 8,4
miliarde euro. Motivul ţine de introducerea unor produse noi adaptate standardelor grupului
Erste Bank şi a unei creşteri economice a României care ar putea depăşi aşteptările.

Astfel, activitatea BCR, atât pe segmentul de retail, cât şi pe corporate, este în plin
proces de restructurare pentru a fi adusă la nivelul standardelor Erste Bank. Austriecii
subliniază faptul că :

-BCR dezvoltă, în acest moment, noi produse adaptate standardelor băncii-mamă, care se
adresează unui portofoliu de peste trei milioane de clienţi, iar funcţiunile de back-office ale
băncii au fost optimizate deja, spune Erste.

- se asteapta pentru 2007 la crestere a profitului cu 62% si a activelor cu 31% fata de


nivelurile inregistrate in 2006, ca urmare a sporirii eficientei activatii prin aplicarea standardelor
grupului Erste Bank.
-se preconizeaza o apreciere usoara a leului si randamente pe Bursa de valori
comparabile cu cele realizate in 2006. '

-Romania va urma modelul celorlalte tari din regiune si in sectorul imobiliar, unde majorarea
preturilor a fost urmata de o reducere pe masura.
-se considera ca oferta se va diversifica in continuare, iar dezvoltatorii straini vor intra
in numar mare pe piata de profil din Romania, ceea ce va pune o presiune puternica asupra
preturilor.
-Studiul Erste estimeaza un deficit de cont curent la finele anului de 9,2% din PIB,
concomitent cu o crestere economica de 6,5%.

-BCR se va concentra in acest an pe finalizarea principalelor proiecte din cadrul


Programului de Integrare si Dezvoltare (IDP), pe dezvoltarea activitatii de retail banking,
cresterea finantarilor imobiliare si implicarea activa in distributia fondurilor europene post-
aderare.
-de asemenea isi va dezvolta activitatile de investitii bancare si finantari corporative, cu
scopul de a acorda servicii si instrumente financiare mai sofisticate marilor corporatii.
-BCR va incerca sa obtina o crestere medie a profitului net calculat in euro cu 40% pana
in 2009 si un raport cost/venit de mai putin de 40%.
-Auditorii financiari ai Erste Bank, Sparkassen-Prüfungsverband (auditorul legal mandatat) si
Deloitte Wirtschaftsprüfungs (auditorul suplimentar selectat), au confirmat rezultatele financiare
pentru 2006 anuntate de banca austriaca pe 28 februarie, respectiv un profit net de 932,2
milioane euro, in crestere cu 30% fata de 2005.

La acest rezultat, BCR a contribuit cu un profit net de 34,6 milioane euro, calculat ca o
cota parte din profitul total al bancii romanesti, in functie de data la care banca a devenit membra
a grupului Erste.
-se mai precizeaza ca implementarea noii structuri de grup a bancii va permite obtinerea
unui profit solid si pe viitor, in medie de peste 20% in urmatorii trei ani, pana in 2009.

Similar situaţiei din celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, România va constitui şi
în următorii ani un punct de atracţie pentru marile instituţii financiar-bancare din Europa, datorită
potenţialului ridicat de dezvoltare.
Gradul de bancarizare din România este încă destul de redus, în special în mediul rural,
unde este de aşteptat să crească pe măsură ce cultura bancară şi veniturile locuitorilor acestor
zone se vor apropia de cele ale locuitorilor din Uniunea Europeană.
Concluzii:

Evolutia sistemului bancar, privita în ansamblu, nu poate fi detasata de situatia generala a


economiei nationale, cu fluctuatiile acesteia, atât la nivel microeconomic, cât si macroeconomic.

Astfel, transformarile specifice perioadei de tranzitie, mediul economic inflationist,


legislatia bancara precum si problemele de natura manageriala înregistrate la nivelul anumitor
societati bancare au contribuit la mentinerea unui nivel scazut al gradului de intermediere
financiara, datorat în principal urmatoarelor fenomene:

-mentinerea unui nivel ridicat al riscurilor în procesul de creditare, urmare a unui mediu
economic înca inflationist si grad redus de adaptare a agentilor economici la cerintele economiei
de piata, ceea ce a condus la angajarea incompleta, de catre banci a resurselor în procesul de
crestere economica.

-intensificarea procesului de economisire la nivelul economiei românesti, concomitent cu


incapacitatea acesteia de a absorbi resursele, nefiind astfel respectata egalitatea dintre economii
si investiti, ca regula a dezvoltarii.

-valorificare insuficienta în procesul de creditare a economiilor si disponibilitatilor alese


de banci, rolul de intermediar al acestora fiind partial materializat

Evolutiile pietei monetare interne si internationale din ultima perioada de timp


caracterizate printr-o volatilitate ridicata a ratelor dobânzilor si a cursurilor de schimb, cuplate cu
cresterea concurentei, a volumului activelor si reducerea marjelor de profit, cuvenite institutiilor
de credit din cadrul sectorului românesc, a stimulat realizarea unei gestiuni prudente a activelor
si a pasivelor bancare, în scopul reducerii variabilitatii venitului net din dobânzi cu impact major
asupra performantelor financiare ale bancii.

Mentinerea solvabilitatii constituie unul din obiectivele fundamentale ale diagnosticului


performantelor bancare, deoarece asigura buna functionare a institutiei bancare, iar lipsa
lichiditatii sau imposibilitatea procurarii acesteia echivaleaza cu falimentul bancar.
Pentru bancheri, lichiditatea reprezinta respiratia bancii.

Insuficienta lichiditatii poate afecta semnificativ activitatea curenta, antrenând costuri


financiare si de imagine importante.

În cazul în care banca dispune de un nivel adecvat al fondurilor proprii care finanteaza o
parte însemnata din activele bancii, acoperirea nevoilor de lichiditate nu constituie o problema
dificila deoarece, un nivel adecvat al fondurilor proprii a fost generat fie de profiturile mari
realizate de banca respectiva fie de o calitate corespunzatoare a creditelor ce genereaza în mod
cert fluxuri de intrare la scadenta. Pozitia si reputatia unei banci în cadrul sistemului bancar
evaluata prin profitabilitatea trecuta si viitoare influenteaza gestiunea activelor si a pasivelor
bancare.

Profitabilitatea bancara nu poate fi apreciata numai prin analiza statica, realizata cu


ajutorul situatiilor financiare, a performantelor financiare ale bancii, ci mai ales prin analiza
profilului de scadenta pe active si datorii, aceasta din urma evidentiind necorelarile de scadenta
bruste ce modifica structura bilantiera a bancii.

Cuantificarea performantelor financiare ale unei banci presupune raportarea lor la un


punct de reper numit benchmark.

Conform Cambridge Advenced Learns Dictionary, benchmark-ul este un nivel de calitate


care poate fi utilizat ca standard în comparatii.

Evaluarea performantelor financiare în urma acoperirii la expunerile la risc, se realizeaza


global si se axeaza pe explicarea cauzelor generatoare ale ecartului fata de benchmark.

Evolutia sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala a economiei


nationale, cu fluctuatiile acesteia atât la nivel microeconomic cât si macroeconomic.

Sistemul electronic de plati aliniaza sectorul bancar românesc la standardele europene în


materie de decontare a platilor, principalul beneficiu fiind reducerea semnificativa a duratei de
decontare a operatiunilor, dar numai pentru institutiile financiare care dispun de o infrastructura
informatica moderna, practica dovedind ca, în unele banci din România, unde sistemul
informatic nu e destul de dezvoltat, introducerea sistemului electronic de plati a dus chiar la
încetinirea decontarilor.

În ultimii ani, sectorul bancar din România manifesta o angrenare din ce în ce mai mare
în activitatea de creditare, cu o explozie a finantarilor pentru populatie. Societatile bancare îsi
diversifica tot mai mult portofoliul si patrund pe segmente de populatie si categorii de firme mai
putin avute în vedere. În acest sens, 2005 si 2006 au fost dominati de operatiunile pe piata de
retail, piata pe care serviciile oferite de banci s-au diversificat foarte mult, ceea ce a dus la
scaderea costurilor.

Se consideradera ca, in viitor trebuie luate masuri pentru pastrarea spread-ului de


dobânda în valori acceptabile pentru banca. Se poate realiza cresterea ratelor activelor sensibile
prin fixarea de pret la mai multe împrumuturi pe o baza de rata fluctuanta, sau reducerea
scadentelor titlurilor de valoare investite, precum si o descrestere a ratei pasivelor sensibile prin
substituirea lor cu certificate de depozit pe termen mai lung pentru fondurile cumparate peste
noapte (over night). De asemenea, pentru protejarea împotriva riscului de dobânda, o
oportunitate tot mai des folosita de banci e reprezentata de activitatile extrabilantiere.

BIBLIOGRAFIE:

DOCUMENTE

1. BIS Quarterly Review decembrie 2004, decembrie 2005, iunie 2006, Banca Reglementelor
Internationale

2. BIS Annual Report, 2002, Banca Reglementelor InternaŃionale

3. Consolidated Banking Statistics, Banca Reglementelor InternaŃionale, 1998-2004

4. Development and Globalization Report, UNCTAD, 2004

5. Global Development Finance: Financing the Poorest Countries, Banca Mondială, 2002

6. Global Stability Forum Report, Fondul Monetar InternaŃional, 2002


7. Global Development Finance, Banca Mondială, 2004

8. OECD Economic Survey, 2005

9. Raport anual, Banca NaŃională a României, 1993-2006

10. Raport asupra stabilităŃii financiare, Banca NaŃională a României, 2006

11. Raport Bank Austria Creditanstalt 2004

12. Rapoarte anuale BRD-Groupe Société Générale, 2001-2005

13. Rapoarte anuale Raiffeisen Bank, 2003-2005

14. Rapoarte anuale BCR, 2000-2005

15. World Development Indicators, Banca Mondială, 2004, 2005 http://web.worldbank.org/

16. World Investment Report, UNCTAD, 2001, 2005

17. World Economic Outlook, Fondul Monetar InternaŃional, mai 1997

SITE-URI WEB

1. http://www.bcr.ro

2. http://www.bis.org

3. http://www.datamonitor.com/

5. http://www.bnr.ro

6. http://www.bancatransilvania.ro

7. http://www.raiffeisen.ro
8. http://www.brd.ro

Baze de date:

1. BankScope, http://www.bvdep.com/BANKSCOPE.html

2. MGI Global Financial Stock Database,

http://www.mckinsey.com/mgi/publications/gcm/images/

3. Mergers and Acquisitions, http://www.gsionline.com/livedgar/mergersacquisitions.html

4. World Economic Outlook Database, FMI,

Reviste

1. Applied Financial Economics

2. Banca Nazionale del Lavoro Quarterly Review

3. Capital

4. Current Issues in Economics and Finance

5. Federal Reserve Bank of New York Economic Policy Review

6. Journal of Banking and Finance

7. Journal of Emerging Market Finance

8. Journal of Economics and Business

9. Journal of Money, Credit and Banking

10. Săptămâna financiară

11.Ziarul financiar
[1] Acestea erau tabele de argilă pe care erau grevate pictograme reprezentând imaginea stilizată
a obiectului pe care îl simbolizau. Dispunătorului i se elibera drept chitanţă tot o plăcuţă de argilă
pe o cărămidă păstrată în templu se nota operaţiunea făcută.

[2] Codul lui Hammurabi a fost descoperit sub ruinele templului din Gizeh şi expus la Muzeul
Louvre.

[3] Simon Claude, Băncile, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 10,

[4] Ion Turcu, Drept bancar, Vol. I, Editura Lumina Lex, 1999, p. 20,

[5] Ion Turcu, Drept bancar

[6] Dezvoltarea BCR- in studiu de caz

[7] Dezvoltarea BRD-in anexe

[8] Dezvoltarea RAIFFEISEN BANK-in anexe

[9] Dezvoltarea BANCA TRANSILVANIA-in anexe

S-ar putea să vă placă și