CUPRINS:

ANNOTATION............................................................................................................................... 3
LISTA ABREVIERILOR………………………………………………………………………..
4
ADNOTARE…………………………………………………………………………………
5
…..

INTRODUCERE....................................................................................................................... 6

CAPITOLUL I: ASPECTE TEORETICE PRIVIND CARDURILE ŞI BANII

ELECTRONICI CA MIJLOC MODERN DE PLATĂ
1.1. Istoria apariției și dezvoltarii plăţilor electronice în activitatea bancară 10
1.2. Premize generale şi caracteristici privind cardurile şi banii electronici 20
1.3. Principalele operaţiuni legate de carduri şi banii electronici 27

CAPITOLUL II: ANALIZA OPERAŢIUNUILOR CU PLĂŢI ELECTRONICE ÎN

CADRUL BĂNCII COMERCIALE „MOLDINCONBANK” S.A
2.1. Prezentarea generală a activității economico-financiare a BC ”Moldindconbank” S.A 33
2.2. Analiza operațiunilor cu carduri bancare şi banii electronici în cadrul BC
„Moldindconbank” S.A 45

CAPITOLUL III: STRATEGII DE OPTIMIZARE A OPERAȚIUNILOR CU

CARDURI ŞI BANII ELECTRONICI ÎN CONTEXTUL
DEZVOLTĂRII DURABILE
3.1 Căi de preîntâmpinare a escrocheriilor și fraudelor efectuate cu carduri și bani electronici 53
3.2 Metode de dimensionare a riscului cu carduri bancare în scopul dezvoltării plăților 63
electronici

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI......................................................................................... 69
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 72
ANEXE....................................................................................................................................... 75
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

ADNOTARE
la teza pentru obţinerea titlului de master cu tema
2
 La teza de master „Carduri și bani electronici în Republica Moldova: evoluție, orientări,
tendințe”

Structura tezei: Teza de master este structurată pe 70 pagini. Aceasta este formată din:
adnotare (română, engleză), lista abrevierilor, introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări,
bibliografie, anexe și declarația pe propria răspundere. Totodată, teza de master conține 22 figuri, 3
tabele și 36 surse bibliografice.

Cuvintele – cheie: card de debit, card de credit, smart card, sistem de plată, retragere de
numerar, tranzacție, posesor de card, comerciant, cont curent. bani electronic, bancomat, POS-
terminal, risc de plată, rentabilitate.
Domeniul de studii: conslidarea și punerea în aplicare a deciziilor din sfera operațiunilor cu
carduri bancare și bani electronici la nivel microeconomic și macroeconomic.
Obiectivul lucrării: studierea problemelor și perspectivelor desfășurării operațiunilor cu
cardurile bancare și banii electronici, analiza aspectelor practice a activității băncii din sectorul
bancar autohton, cît și recomandarea direcțiilor de optimizare a acesteia.
Sarcinile lucrării:
‒ Studierea și precizarea conceptuală a băncii pe piața cardurilor bancare și determinarea gradului
de influență asupra operațiunilor cu cardurile bancare;
‒ Sistematizarea concepțiilor de bază a cardului bancar și banilor electronici în diferite perioade
de dezvoltare economică;
‒ Cercetarea mecanismului de eliberare a cardurilor și banilor electronici;
‒ Analiza operațiunilor cu plăți electronice în sistemul bancar;
‒ Cercetarea și dezvoltarea tendințelor actuale ale operațiunilor cu carduri și bani electronici în
cadrul BC ” Moldindconbank” S.A.;
‒ Propunerea modalităților de prevenire și minimizare a riscurilor specifice operațiunilor cu
carduri și bani electronici.
Valoarea aplicativă a tezei constă în evidențierea rolului cardurilor și banilor electronici ca
o inovaţie revoluţionară care a putut fi aplicată în practică datorită progreselor deosebite din
domeniul tehnologiilor informaționale. Rolul plăților electronice este acela de a facilita schimbul de
fonduri prin tehnici electronice între partenerii de afaceri cu ajutorul băncilor comerciale.

ANNOTATION
to the Master's Thesis with the theme

3
 For my master degree thesis with the topic ”Electronic Cards and Money in the Republic of
Moldova: Evolution, Orientation, Trends”
Russu Nicolaie
Specialization Financial and Banking Administration

Structure of the thesis: The master degree thesis is structured in: 70 pages. This consists
of: annotation (in Romanian and English), list of abbreviations, introduction, three chapters,
conclusion and recommendations, bibliography, appendixes and affidavit. Also, the master degree
thesis includes 22 figures, 3 tables and 36 bibliography.
The key-words: debit card, credit card, smart card, payment system, cash withdrawal,
transaction, cardholder, merchant, current account. electronic money, ATM, POS terminal, payment
risk, profitability.
Field of Study: consolidating and implementing decisions in the field of bank card and
electronic money operations at microeconomic and macroeconomic level..
Objective: studying the problems and perspectives of the bank card and electronic money
operations, analyzing the practical aspects of the bank's activity in the domestic banking sector, as
well as recommending the directions for its optimization.
Work tasks:
‒ Studying and conceptualizing the bank on the banking card market and determining the degree
of influence on banking card operations;
- Systematization of basic concepts of bank card and electronic money in different periods of
economic development;
- Researching the mechanism for issuing cards and electronic money;
- Analysis of transactions with electronic payments in the banking system;
- Research and development of the current trends in card and electronic money transactions within
BC "Moldindconbank" SA;
- Propose ways to prevent and minimize risks specific to card and electronic money operations.
The value of work is to highlight the role of cards and electronic money as a revolutionary
innovation that could be applied in practice due to the advances in the field of information
technologies. The role of electronic payments is to facilitate the exchange of funds through
electronic techniques between business partners with commercial banks.

LISTA ABREVIERILOR

4
SEP Sistemul Electronic de Plăţi
BC Banca comercială
SA Societatea pe acțiuni
BNM Banca Națională a Moldovei
MICB Moldinconbank
RM Republica Moldova
ROA Rata rentabilității economice
ROE Rata rentabilității financiare
POS Point Of Sale (punct de vânzare)
ATM Automated Teller Machine (casier automat)
TPS Terminale de plată simplificate
BIN Bank Identification Number
PIN Personal Identification Number
AIC Asociați interbancară de carduri
EFT POS Electronic funds transfer at point of sail
EBG Electronic banking group
BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
IAPA International airline passangers association
WPC Wood plastic composites

INTRODUCERE
În Republica Moldova, băncile comerciale se întrec în oferte din ce în ce mai inovatoare cu
diversele tipuri de carduri bancare pe care le lansează. De asemenea, tot mai multe unităţi
comerciale dispun de terminale, pentru a-şi putea deservi clienţii cu carduri. Au apărut şi diverse
site-uri ce permit tranzacţiile electronice. Totuşi, obiceiul moldovenilor de a retrage banii de pe
5
carduri şi de a-i cheltui în numerar persistă. Dar este necesar de înţeles că plăţile cu cardul aduc
bine economiei.

În noile condiţii activitatea băncii se orientează spre satisfacerea cerinţelor clienţilor, care
sunt tot mai diversificate şi complexe. Ca urmare a acestor procese tehnologice au apărut
numeroase inovaţii monetare care au schimbat conceptul despre bancă-client care se desfăşoară în
sediul băncii “faţă în faţă”, cu accesarea băncii de la distanţă pentru obţinerea informaţiei necesare
şi emiterea instrucţiunilor de lucru, indiferent de locul în care se află banca şi emitentul
instrumentului de plată.
Mijloacele de plată care folosesc tehnologia s-au revoluţionat nu doar pe ele însuşi, dar au
produs o mutaţie culturală şi de mentalitate şi la utilizatori, în sensul micşorării numerarului şi
intermediarilor.
Actualitatea temei de cercetare. În ultimii ani tema cardurilor și banilor electronici preia o
actualitate tot mai înaltă. Moneda electronică a apărut datorită dezvoltării tehnologice care a făcut
posibil transferul electronic a fondurilor bănești (intre diferite conturi) și reprezentată, in principal,
de cărțile de plată(card), uneori numite și „bani de plastic” (card de debit și card de credit). Experții
care analizeaza tendințele creării unui nou spațiu economic cu valuta comună in rapoartele sale pun
accent pe tema cardurilor de plastic. La etapa actuală aspirația creării unui spațiu comun de plata și
respectiv alegerea instrumentelor de plată electronică este intradevăr o tendința contemporană a
tuturor țărilor.
Cetățenii Republicii Moldova și alte țări CSI pentru o lungă perioadă de timp a avut o idee
foarte vagă în privința cardurilor bancare de plastic. Colapsul Uniunii Sovietice a rupt multe
stereotipuri vechi de plăți fără numerar și relații monetare. Au apărut bănci noi, dinamice care
construiau planurile lor de dezvoltare nu pe dorința de a obține beneficii imediate, ci pe înțelegerea
importanței integrării în comunitatea bancară internațională, acceptarea standardelor de servicii
pentru clienți de înaltă calitate, nevoia de tehnologie avansată și respect pentru nevoile cetățenilor
obișnuiți.
În scopul de a câștiga încrederea clienților nu este suficient doar a le oferi numai serviciile
tradiționale. Trebuie să se schimbe formele și metodele de serviciu, să sporească capacitățile de
serviciu, pentru a oferi servicii bancare complexe.
Într-o piață de retail extrem de competitivă este nevoia de a găsi noi soluții, pentru a adapta
activitățile la infrastructura tehnologică în schimbare.
Pentru băncile din Moldova este foarte actuală întrebarea de oferire populației o gamă
complexă de servicii a plăților fără numerar. Și aici, va fi analizată experiența neprețuită a
sistemelor de plăți din plastic a țărilor occidentale dezvoltate.

6
 Din păcate, problemei utilizării cardurilor internaționale de plastic în Republica Moldova sunt
dedicate foarte puține articole în ziare și reviste.
Tema dată a fost aleasă din motivul interesului major asupra domeniului respectiv, ce
cuprinde noile produse și oferte pe piața bancară. Din studiul efectuat putem percepe că în
Republica Moldova, cardul deși a apărut în anii ’90, este puțin cunoscut, cu toate că prezintă o serie
de avantaje, printre care și substituirea numerarului în relațiile comerciale.
Dacă fără banii electronici serviciile bancare la domiciliu erau doar un vis, în prezent
populaţia a luat în serios acest serviciu. Mai mult, o soluţie este în curs de a fi adoptată în comun de
către marile companii de carduri – standardizarea acestora, care a devenit crucială. Nimeni nu va fi
de acord să aibă mai multe terminale pentru a accepta carduri diferite.
Dacă problema standardelor poate fi rezolvată, cea mai mare chestiune care urmează a fi
hotărâtă este aceea a furnizorului de bani electronici. Vestea bună, atât pentru furnizori, cât şi pentru
clienţi, este că piaţa are cerere suficientă pentru a permite prosperitatea tuturor tipurilor de carduri,
mărind capacitatea de a alege şi încurajând competiţia.
Afacerile bancare cu carduri prezintă un potenţial însemnat pentru obţinerea de profituri în
cazul băncilor care se angajează în proiectarea şi administrarea unor programe integrate de carduri.
Având în vedere preocuparea permanentă a societăților bancare moldovenești în modernizarea
activităților lor și adoptarea tehnicilor mondiale de operare la nivelul de plăți în
țara noastră, este de la sine înțeles că plățile prin carduri vor deveni o realitate cotidiană în scurt
timp.
Domeniul de cercetare. Teza are ca domeniu de cercetare aspectele teoretice, metodologice
şi practice ale Sistemului Electronic de Plăţi (SEP) actual, dar şi de perspectivă, datorită necesităţii
migrării lui viitoare la Sistemul European de Plăţi, riscurile care se manifestă în SEP, instrumentele
de plăţi sub aspectul transpunerii lor în instrucţiuni de plată, pentru a putea fi preluate, transmise şi
procesate automatizat sub formă de mesaje, de actualul sistem.
Obiectul cercetării. Teza de master reuneşte problematica procesului derulării plăţilor,
decontărilor şi transferului de fonduri în cadrul Sistemului Electronic de Plăţi prin intermediul
cardurilor și bani electronici, riscurile specifice sistemului cu o semnificaţie majoră în activitatea
instituţiilor de credit participante la SEP, studiul eficienţei şi performanţei sistemului bazată pe
analiza cantitativă, structurală dar şi comparativă, tratarea Sistemului Electronic de Plăţi de la
general la particular, dar şi pe toate nivelele sale dispuse piramidal, fiind evidenţiate avantajele,
dezavantajele, dar și posibilități de îmbunătățire a acestuia.
Scopul tezei constă în specificarea și evidențierea aspectelor practice și definitorii al plăților
electronice în contextul dezvoltării durabile.
Scopul propus a determinat următoarele sarcini ale cercetării:
7
‒ Studierea evoluției cardurilor și banilor electronici în economia națională;
‒ Descrierea modalităților de realizare e plăților electronice prin intermediul cardurilor bancare.
‒ Prezentarea cardurilor bancare în cadrul sistemului bancar din Moldova.
‒ Descrierea perspectivelor utilizării cardurilor și banilor electronici.
‒ Elaborarea propunerilor privind metodele de soluționare a problemelor apărute în urma utilizării
plăților electronice.
Având în vedere metodologia cercetării, teza se desfășoară pe următoarea structură:
introducere, trei capitole, concluzii, recomandări, referinţe bibliografice și Anexe.
Ţinând cont de scopul şi sarcinile cercetării dar şi de complexitatea temei studiate, pe
parcursul celor trei capitole am evidenţiat atât aspectele teoretice a conceptelor, sintagmelor şi a
conţinutului semantic al unor termeni de specialitate uzitaţi în acest domeniu abordat şi supus
cercetării noastre, cât şi aspectele practice actuale şi de perspectivă ale sistemului de plăţi din
Republica Moldova.
Astfel, în Introducere, este prezentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate
obiectivul, sarcinile, obiectul cercetării, structura lucrării și suportul metodologic, teoretico-
științific și informațional al cercetării.
Capitolul I „Aspecte teoretice privind cardurile şi banii electronici ca mijloc modern
de plată” descrie etapele de apariție a cardurilor virtuali, se concentrează asupra specificul plăților
electronice și tipologia cardurilor bancare.
Capitolul II ”Analiza operaţiunuilor cu plăţi electroniceîn cadrul Băncii Comerciale
„MOLDINCONBANK” S.A abordează clasamentul eficienței băncilor comerciale din Republica
Moldova și poziția BC ”Moldindconbank” S.A în sectorul bancar autohton, cît și descrierea
operațiunilor cu carduri și bani electronici la BC ”Moldindconbank” S.A.
Capitolul III „Strategii de optimizare a operațiunilor cu plățile electronice în contextul
dezvoltării durabile” cuprinde modalitățile de escrocherii şi fraude efectuate cu carduri bancare și
bani electronici, posibilitățile de preîntâmpinare a acestora și gestiunea riscurilor cu carduri
bancare.
Ultimul segment al lucrării „Concluzii şi recomandări”, cuprinde sinteza rezultatelor
obţinute şi prezintă concluziile desprinse, opiniile care reprezintă posibile măsuri, orientări şi
tendinţe în perfecţionarea Sistemului Electronic de Plăți, precum şi perspectivele cercetării care
alcătuiesc obiectul tezei de licenţă.
Baza informaţională a tezei o constituie datele Departamentului de Statistică şi Sociologie
al Republicii Moldova; rapoartele Băncii Naţionale a Moldovei privind activitatea băncilor
comerciale; informaţiile statistice ale organizaţiilor internaţionale şi autohtone, publicate în presa
economică; datele operative ale băncilor comerciale din Moldova, informaţiile centrelor de

8
cercetări; informaţiile plasate pe paginile web ale băncilor comerciale; datele şi informaţiile
rezultate din cercetările de teren, realizate de autor.
Metodologia de cercetare aplicată în lucrare are la bază utilizarea metodelor ştiinţifice de
cercetare, cum sunt: analiza economică, metoda statistică, metoda normativă, metoda grafică,
metoda sintezei, comparaţiei, inducţiei şi deducţiei, modelarea economico-matematică, interviul.
Rezultatele cercetării poartă un caracter teoretico-metodologic şi aplicativ. Ele pot fi utile
în elaborarea şi realizarea unor proiecte care au drept scop dezvoltarea şi consolidarea pieţei
bancare în Republica Moldova.

CAPITOLUL I: ASPECTE TEORETICE PRIVIND CARDURILE ŞI BANII

ELECTRONICI CA MIJLOC MODERN DE PLATĂ

1.1 Istoria apariției și dezvoltarii plăţilor electronice în activitatea bancară

9
 Banii au apărut cu mult timp în urmă, ca rezultat al dezvoltării economiei de schimb. Iniţial,
rolul lor era îndeplinit de obiecte cum ar fi: blănuri, animale, scoici sarea, etc. Pe o anumită treaptă
a dezvoltării schimbului, rolul banilor a început să-l îdeplinească metalele preţioase, aurul şi
argintul, care prezintă o serie de calităţi speciale: au o valoare mare într-un volum relativ mic, sunt
uşor divizibile, nu se oxidează, etc. Astfel, după Herodot, în Europa, monedele bătute din metale
preţioase, au apărut în secolul al VI-lea i.H. şi au continuat să îndeplinească rolul de bani timp de
peste două milenii. [10, p.56]
În procesul de circulaţie a banilor, rolul acestora poate fi îndeplinit nu numai de monedele de
aur şi argint (banii-marfă cu valoare intrinsecă ) ci şi de alţi bani, care sunt înlocuitori sau simboluri
ale bunurilor-marfă. Astfel, încă din antichitate, au fost lansate în circulaţie asemenea tipuri de bani,
sub formă de monede bătute din metale nepreţioase. În secolul al VII-lea în Europa banii au început
să fie confecţionaţi din hârtie. Iniţial banii de hârtie au apărut sub forma de bilete de bancă sau
bancnotă, pe care băncile le eliberau în schimbul scontării cambiilor şi a depunerilor de aur la
bancă. Treptat, bancnotele s-au transformat în banii de hârtie obişnuiţi. [33]
Până la primul război mondial, monezile din metale preţioase circulau împreună cu banii de
hârtie fără valoare intrinsecă. După 1922, din cauza concentrării metalelor preţioase în unele ţări
puternice, a fost suspendată circulaţia banilor confecţionaţi din metale preţioase (Anglia 1922)
precum şi convertibilitatea banilor de hârtie în aur de către bănci. Legătura banilor de hârtie cu
aurul s-a mai menţinut încă o perioadă de timp, datorită fixării conţinutului în aur a monedelor
naţionale. În 1976 a fost sistată complet şi această practică. [29]
Până de curând cardurile de plată conţineau o bandă magnetică cuprinzând toate informaţiile
esenţiale legate de deţinătorul de card. În ultima perioadă a apărut o nouă generaţie de carduri care
conţin incorporate un microprocesor şi o componentă de memorie (chip). Acestea aşa numite chip-
carduri sunt mult mai sofisticate decât cele tradiţionale, cu bandă magnetică, deoarece prezintă un
grad de securitate mult mai înalt. Cardurile de plată se pot clasifica în funcţie de momentul în care
are loc decontarea efectivă a plăţilor privită ca termen diferit de momentul în care se face tranzacţia.
Astfel, cardurile se clasifică:
1. cu plata înainte: carduri prealimentate;
2. cu plata pe loc(acum): carduri de debit;
3. cu plata mai târziu: carduri de credit, carduri de comerciant (retailer card), carduri
de cheltuieli ( charge card).
Cardurile prealimentate au o adevărată putere de cumpărare deoarece pentru ele
utilizatorul a plătit în avans. Scopul fundamental al utilizării cardurilor prealimentate este
decontarea imediată a tranzacţiilor cu o valoare mică şi foarte mică. Cel mai cunoscut exemplu îl
reprezintă cardul telefonic. Inventarea chip-cardului a făcut posibilă din punct de vedere tehnic
10
utilizarea cardurilor prealimentate pentru o gamă mai largă de scopuri.
Cardurile de debit conţin o bandă magnetică şi necesită introducerea în terminalul
electronic, înainte de accesare serviciului, a unui număr personal de identificare (PIN) echivalent cu
semnătura deţinătorului. Pentru comercianţi, plata efectuată prin carduri de debit, acceptate de către
sistem prin operaţiunea de autorizare on-line, reprezintă o plată garantată. Cele mai multe carduri de
debit au două funcţii principale: retragerea de numerar din distribuitoarele automate sau din
ghişeele automate de bancă (ATM-uri) şi efectuarea plăţilor la punctele de vânzare (EFTPOS) prin
transfer electronic de fonduri.
Cardurile de credit - conţin aceleaşi elemente ca şi cardul de debit, dar principala lor
caracteristică o constituie faptul că deţinătorului i-a fost deschisă, în prealabil, o linie de credit.
Deţinătorul poate să achiziţioneze bunuri şi servicii şi să retragă numerar în limita unui plafon
prestabilit. La punctele de vânzare autorizarea plăţii are loc pe baze electronice on-line, iar detaliile
privind tranzacţia efectuată sunt înregistrate imediat de către sistemul computerizat al emitentului.
Debitul pe care deţinătorul îl înregistrează faţă de emitentul cardului poate fi decontat parţial sau
integral, la sfârşitul unei perioade specificate, situaţie în care soldul remanent este considerat ca un
credit extins pentru care se percepe dobândă. Având în vedere aceste caracteristici, cardurile de
credit combină două funcţii principale: cea de instrument de plată şi cea de facilitate de credit
(revolving) pe termen scurt. Cardurile de credit sunt, în general, emise de o bancă sub sigla unei
organizaţii, cum ar fi VISA sau EUROPAY.
Cardurile de comerciant (retailer card) – sunt emise de comercianţii care doresc să-şi
asigure în acest mod loialitatea clienţilor şi nu pot fi utilizate decât la punctele de vânzare controlate
de emitentul cardului, de obicei lanţuri de magazine, staţii de benzină. Cardurile de comerciant sunt
larg utilizate în S.U.A. şi mai puţin în Europa, cu excepţia Franţei.
Cardurile de cheltuieli (charge card) cunoscute şi sub denumirea de carduri de călătorie şi
de petrecere a timpului liber (T & E - travel and enterteinment card) sunt emise de persoane
nonbancare şi presupun existenţa unor linii de credit deschise pentru deţinători. Acest tip de carduri
permite deţinătorului să efectueze cheltuieli şi, de regulă, să retragă numerar din ghişeele automate
de bancă şi/sau ghişeele emitentului de card. Toate operaţiunile de debitare a contului deţinătorului
trebuie decontate integral, la anumite momente de timp sau la sfârşitul unei perioade specificate.
Practic, cardurile de cheltuieli acordă deţinătorului credite pentru perioade de timp limitate pentru
care nu se percepe dobândă. Cele mai cunoscute exemple din această categorie sunt cardurile emise
de American Express şi Diners Club.
În ultimul deceniu se afirmă tot mai puternic în economiile de piaţă avansate specializarea:
plăţi fără numerar. Progresul tehnologiilor informatice şi de telecomunicaţii a permis globalizarea
tranzacţiilor şi creşterea fiduciarităţii în comerţul de servicii. Serviciile financiare au devenit un
11
factor de creştere a eficienţei tranzacţiilor, dar şi a independenţelor între partenerii de afaceri. Plaţile
sunt astăzi critice, iar riscul generat de comportamentul în timp al resurselor de creditare are la
dispoziţie formule revoluţionare de management. Datorită performanţei în transferul şi deconectarea
banilor, devin posibile noi produse în întreaga economie fiduciară, deocamdată doar prin
materializarea unei singure ramuri de opţiune tehnologică: instrumentul multifuncţional şi
personalizat de economisire, credit şi plată. [21, p. 66]
Este desigur, o certitudine că puţini specialişti din domeniul financiar ar fi putut ghici cu mai
bine de 40 de ani în urmă impactul pe care urma să-l aibă cardul bancar asupra întregii vieţi
economice şi sociale, că acest produs urma să devină cel mai profitabil şi des utilizat dintre
produsele financiare oferite consumatorilor.
În anul 1946, John C. Biggins creează premisele apariţiei cardului bancar. Lucrând ca
specialist în domeniul creditelor de consum la Flatbush National Bank din Brooklyn, Biggins s-a
gîndit să lanseze un nou plan de creditare denumit “Charge-it” care să utilizeze bonurile valorice în
schimbul cărora se puteau face achiziţii de la comercianţi la acest nou plan de creditare. Principiul
care stătea la baza acestui plan era relativ simplu: comercianţii depuneau aceste bonuri valorice
obţinute în urma vânzărilor efectuate (în general de mică valoare) într-un cont bancar, iar banca
factura cumpărătorii pentru contravaloarea lor. [24, p.25]
De la acest plan de creditare şi pâna la apariţia efectivă a primului credit-card modern nu
mai era decât un singur pas, iar în 1951 acest pas este făcut de Franklin National Bank din New
York.
Cam în aceeaşi perioadă, în 1950, Dinners Club introducea primul card pentru călătorii şi
consum (Travel&Entertainment Card). Acest nou card a stârnit interesul băncilor de a lua în
considerare o nouă formă de acordare de credite pentru consum pe baza unui card de plastic care
funcţiona într-un mod similar cu bonurile valorice introduse de J. C. Biggins.
Ideea de creditare pe baza cardurilor de plastic s-a transformat într-un instrument propriu-zis
abia în 1960, când Bank of America a lansat BankAmericard (în prezent denumită VISA
International). Persoanele care au conceput acest nou instrument şi sistem-suport, se aşteptau de la
bun început ca produsul să fie rapid absorbit de consumatori. Ceea ce nu au sesizat a fost ca acest
nou instrument bancar, în doar câţiva ani de la lansarea sa, va revoluţiona definitiv modul de
achiziţionare de bunuri şi servicii pentru milioane de consumatori de pretutindeni. [24, p.28]
BankAmericard, emis de Bank of America, a fost utilizat la început de foarte puţini
consumatori, pentru ca apoi, în numai zece ani, statisticile să indice existenţa a peste 20 milioane de
deţinători de carduri.
Odata cu succesul nemaiîntâlnit al cardului BankAmericard, un grup de 17 bancheri din
diferite instituţii financiare s-au decis sa-şi creeze propria reţea, prin care sa-şi accepte reciproc
12
credit-cardurile locale. Astfel, în 1966 aceste 17 banci înfiinţeaza AIC, care se ocupă cu procedurile
de autorizare, clearing şi decontare.
Odată cu dezvoltarea pe plan internaţional a acestei organizaţii, în 1979 aceasta şi-a
schimbat denumirea în Master Card. Astfel, această organizaţie, a cunoscut, ca şi BankAmericard
(VISA International), o dezvoltare rapidă, ajungând ca în 1990 să aibă peste 90 milioane de carduri
MasterCard în circulaţie. [33]
Piaţa cardului a evoluat ascendent, aceasta întrucât, cu toate reticenţele, acest instrument
rămâne pentru consumatorul de baza, turist sau om de afaceri, o modalitate practica de
reglementare. “Alergia” manifestată de anumite categorii de utilizatori potenţiali faţă de acest
produs (riscurile de fraudă, furt sau pierdere, la care se adaugă incitarea spre consum) nu a
împiedicat extinderea lor. [34]
Motivele pentru care acest nou instrument de plată, cardul, a cunoscut o dezvoltare
fenomenală într-o perioadă atât de scurtă pot fi analizate din următoarele puncte de vedere: a) al
deţinătorilor de carduri, b) al comercianţilor şi c) al băncilor. Noţiunea de card provine din
limba engleză deoarece acest instrument a apărut pentru prima dată în S.U.A. şi ulterior a apărut şi
s-a dezvoltat în alte părţi, preluând denumirea generică consacrată pe piaţa americană. [39]
A. Deţinătorii de carduri. La început, instituţiile financiare emitente de credit-carduri s-au
confruntat cu o problemă deosebit de importantă. Bancherii nu ştiau ce segment de piaţă să
abordeze cu prioritate în emiterea cardurilor: cel al comercianţilor (astfel încât deţinatorii să poată
utiliza cardul în multe locuri) sau cel al deţinătorilor (astfel încât comercianţii să poată utiliza
carduri). Multe bănci au atacat ambele segmente în egală măsură, dar s-a dovedit ulterior că tactica
cea mai bună era atragerea comercianţilor în acceptarea cardurilor. Astfel, consumatorii (potenţialii
deţinători de carduri) puteau observa din ce în ce mai mute locuri unde îşi puteau folosi cardurile.
[2]
Reţelele hoteliere de lux, companiile petroliere sau marile magazine au adoptat imediat
cardurile de plată pentru a obţine fidelitatea din partea clienţilor.
Uşurinţa în utilizare a cardurilor a asigurat succesul acestora. Băncile au promovat ideea
uşurinţei în utilizare, atrăgând atenţia asupra faptului că nu mai era nevoie ca deţinătorii de carduri
să poarte asupra lor sume însemnate de numerar, numai apăreau probleme ivite în utilizarea
cecurilor, nu exista nici o dificultate în achiziţionarea de bunuri şi servicii, iar cardurile erau
acceptate de foarte mulţi comercianţi.[38]
Costurule referitoare la gestiunea cecurilor au determinat bancile să încurajeze plăţile prin
intermediul cardurilor. Afirmaţia cu privire la eliminarea progresiva a cecurilor şi înlocuirea lor cu
carduri este exagerata: cele două instrumente vor coexista, completându-se în unele funcţii.

13
 Cardul bancar asigură obţinerea instantanee de credite. Acest aspect este foarte convenabil
pentru acei consumatori care nu dispun de sumele necesare sau nu doresc să achiziţioneze anumite
produse din fondurile proprii. Creditele obţinute automat prin utilizarea cardului puteau fi
rambursate într-o singură rată, la scadenţă, sau în rate lunare flexibile. Pentru prima dată în istoria
bancară, clienţii băncilor puteau obţine credite fără să mai completeze cereri de credite, chiar dacă
se aflau în altă localitate.
Deţinătorilor de carduri le covenea să utilizeze cardul deoarece obligaţia de a achita efectiv
bunurile şi serviciile achiziţionate era amânată cu aproape o lună. Până în ziua de astăzi, peste 70%
din deţinătorii de carduri nu plătesc în întregime soldul din conturile lor şi utilizează creditul tip
“revolving”.
Pe scurt, deţinătorii de carduri sunt atraşi de uşurinţa de utilizare a credit-cardurilor. Se poate
obţine credit imediat, iar sumele cheltuite pot fi urmărite cu uşurinţă la sfârşitul lunii şi astfel se
poate verifica extrasul de cont trimis de bancă.[38]
B. Comercianţii. Din punct de vedere al comercianţilor, cardurile reprezentau anumite
avantaje:
În primul rând, vânzările se puteau autoriza cu uşurinţă. Procedura a fost şi este relativ
simplă: dacă numărul de card nu apărea pe lista “neagră” a comerciantului şi valoarea tranzacţiei se
încadra sub limita de autorizare stabilită, atunci achiziţia deţinătorului de card era considerată
validă. În cazul în care valoarea tranzacţiei depăşea limita de autorizare stabilita de bancă,
comerciantul lua legătura telefonic cu centrul de autorizare al bancii pentru a valida tranzacţia. Prin
această procedură, comercianţii nu erau expuşi riscurilor inexistenţei de fonduri sau a invalidităţii
cardurilor, iar contravaloarea achiziţiilor clienţilor le era plătită de către bancă în momentul în care
aceştia depuneau la bancă chitanţele în original.
În al doilea rând, prin utilizarea cardurilor, creşte volumul vânzărilor comercianţilor, băncile
şi asociaţiile naţionale emitente de carduri au cheltuit sume însemnate de bani pentru publicitate si
direcţionarea posesorilor de carduri către punctele de vânzare ce afişau autocolante cu însemnele
băncii- marcă. Astfel, cu cât erau emise mai multe carduri, cu atât erau frecventaţi mai mult aceşti
comercianţi. Comercianţii alegeau cardurile şi pentru faptul că deţinătorii acestora făceau achiziţii
de valori mult mai mari decât ar fi făcut cu numerar.[22, p.97]
În al treilea rând, gestionarea achiziţiilor efectuate pe credit era aproape imposibilă pentru
micii comercianţi. Odată cu apariţia MasterCarInternational, comercianţii au putut să vândă pe
credit. Rezultatul imediat a fost sporirea numărului deţinătorilor de carduri, a valorii şi volumului
vânzărilor la comerciant.

14
 Singurul aspect care i-a împiedicat pe unii comercianţi să accepte carduri a fost plata
comisionului bancar pentru serviciile oferite în momentul acceptării cardurilor, întrucât acest
comision reprezenta un anumit procent din valoarea achiziţiilor.[25, p.196]
C. Băncile. Şi pentru băncile care ofereau carduri clienţilor lor existau anumite avantaje. La
început, ceea ce atrăgea, era linia de credit revolving asociată cardurilor. Prin linia de credit
revolving, clientul putea împrumuta fară a fi nevoit să meargă la bancă pentru a completa o cerere
de împrumut, atâta timp cât suma împrumutată nu depăsea plafonul de creditare stabilit şi rambursa
sumele la scadenţe lunare. Veniturile băncii sporeau cu dobânda încasată de la toţi clienţii care
împrumutau bani şi care îi rambursau în tranşe lunare la scadenţă.[39]
În timp ce clienţii furnizau noi surse de venit băncilor în urma utilizării cardurilor, acelaşi
lucru se întâmpla şi cu comercianţii, aceştia plătind comisioane băncii pentru prestarea serviciilor de
prelucrare şi decontare a tranzacţiilor cu carduri.
Pe lângă veniturile din comisioane, comercianţii mai aduceau şi depozite suplimentare
băncii. Lista cu chitanţe a comerciantului era considerată drept un depozit. Deci, banii obţinuţi din
achiziţiile clienţilor cu ajutorul cardului generau noi depozite pentru bancă, iar aceste sume, la
rândul lor, deveneau noi sume de creditare. Se poate observa, astfel, crearea unei relaţii ciclice de
interdependenţă între cele trei părţi participante la acest nou fenomen, şi anume cardul. Tocmai
această relaţie unică a dus la dezvoltarea rapidă a acestui nou produs încă de la lansarea sa pe piaţă.
Progresele deosebite realizate în domeniile informaticii și telecomunicațiilor au revoluționat
societatea și au schimbat radical relațiile bancă – client și chiar conceptul despre bancă. Noile
tehnologii au devenit atît un catalizator al marilor schimbări de care beneficiază consumatorii de
servicii bancare, cat și un suport pentru bănci care încearcă să răspundă noilor cerințe.
În cadrul sistemului bancar există o activitate foarte importantă atât pentru întreprinzători,
pentru guvern și pentru populaţie şi aceasta este funcţionarea sistemului de plată prin băncile
comerciale. Dacă ne uităm la funcţionarea şi inovarea sistemului de plată, atunci de la mijloacele
clasice cum ar fi ordinele de plată, cambiile, filele CEC etc., ajungem la mijloacele moderne de
plată, ceea ce înseamnă în primul rând mijloacele electronice de plată. Aceste plăți micşorează
semnificativ gripajul unei economii, reducând substanţial întârzierile de plată şi diminuând o
oarecare lipsă de încredere în sistemul bancar, care poate acţiona ca o frâna în procesul dezvoltării.
Ele au o influenţă benefică asupra ecomiei şi prin diminuarea volumului economiei subterane,
reintroducând o mare parte din banii acesteia în circuitele legale ale economiei şi producând o
creştere bine venită a veniturilor bugetare.
Într-o variantă mai pragmatică, specialiştii de la Banca Mondială, consideră că operaţiunile
financiare electronice reprezintă utilizarea mijloacelor electronice în scopul schimbului de

15
 informaţii, al transferului de simboluri sau reprezentări ale valorii şi a executării de tranzacţii într-un
mediu comercial.
Acest concept cuprinde patru canale, tipul cărora este prezentat în figura 1.1.1.

o formă electronică, complet informatizată

şi automatizată, de organizare a relaţiilor de plăţi între participanţii la o
tranzacţie, pe baza unui set de reguli şi proceduri operatorii

PLĂŢILE cuprinde patru canale:

ELECTRONIC
E
transfer interschimb transfer de
electronic de date instrucţiuni confirmare a plăţii
de fonduri electronice de plată

Figura 1.1.1 Componentele de bază a plăților electronice

Sursa: [13, p.248]
Instrumentele de plată electronică sunt de două feluri:
- instrumente de plată la distanţă (cardul, ordinul de plată electronic, cecul electronic);
- instrumente de plată de tip monedă electronică (portofelul electronic).

cardul, ordinul de plată

instrumente de plată electronic,
INSTRUMENTE DE la distanţă
PLATĂ ELECTRONICĂ cecul electronic
instrumente de plată
de tip monedă portofelul electronic
electronică

Figura 1.1.2 Instrumente de plată electronică

Sursa: [13, p. 249]
Instrumentele de plată la distanţă permit destinatarului să aibă acces la fondurile aflate în
contul său bancar şi mijlocesc efectuarea de plăţi către un beneficiar sau alt gen de transfer de fonduri
şi care necesită un nume de utilizator şi un cod personal de identificare, precum este cardul de debit
sau de credit. În această categorie, se includ şi aplicaţiile de tip Internet-banking şi home-banking
bazate pe cardurile clasice. Instrumentele de plată de tip monedă electronică permit accesul numai la un
depozit electronic (deci nu direct la contul bancar) constituit, în prealabil şi instrumentul poate fi sau nu
reîncărcabil cu o anumită valoare (unităţi valorice de monedă electronică).
Instrumente de plată de tip monedă electronică pot fi chip - cardul, memoria unui calculator
(portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pe care sunt stocate unităţi valorice de monedă din
care se pot face plăţi către altă entitate care acceptă această modalitate de plată. În ansamblu, plăţile
electronice cuprind totalitatea entităţilor, echipamentelor şi procedeelor de lucru care conlucrează

16
pentru efectuarea plăţii tranzacţiilor. În general, într-un procedeu electronic de plată sunt implicate:
trei entităţi care interacţionează, respectiv o bancă, un vânzător şi un cumpărător;
mai multe echipamente hardware, software, o reţea de transmisie (cu unul sau mai multe
centre de recepţie, validare şi retransmisie), punct de vânzare (POS), distribuitor de bani electronici
(cont-bani, credit-bani, numerar-bani);
un set de protocoale de plată (instrucţiuni de lucru).

Într-un
Într-un procedeu
procedeu electronic
electronic sunt
sunt implicate:
implicate:

trei
trei entităţi
entităţi care
care mai
mai multe
multe echipamente
echipamente un
un set
set de
de protocoale
protocoale
interacţionează,
interacţionează, hardware,
hardware, software,
software, de
de plată (instrucţiuni
plată (instrucţiuni
respectiv
respectiv oo bancă,
bancă, oo reţea
reţea de
de transmisie,
transmisie, de
de lucru)
lucru)
un
un vânzător
vânzător punct
punct de
de vânzare
vânzare
şi
şi un
un cumpărător
cumpărător (POS),
(POS), distribuitor
distribuitor de
de
bani
bani electronici
electronici

Figura 1.1.3 Elementele implicate într-un procedeu electronic

Sursa: [19, p.249]
Sistemele de plăţi electronice operează pe baza unor module de codificare/decodificare a
operaţiunilor de plăţi şi folosesc chei publice şi chei private pentru asigurarea integrităţii şi securităţii
plăţilor. Trăsătura fundamentală a unui sistem electronic de plăţi constă în rapiditatea cu care
circulă informaţia-bani. Plăţile electronice au o arie foarte mare de aplicabilitate de la tranzacţiile
economice şi financiare până la compensările şi decontările finale. Efectuarea plăţii electronice este
prezentată în figura 1.1.4.
SITUAŢII
SITUAŢII DE
DE EFECTUARE
EFECTUARE A
A PLĂŢII
PLĂŢII ELECTRONICE
ELECTRONICE

un
un sistem
sistem de
de acest
acest gen
gen funcţionează
funcţionează înîn cazul
cazul avansurilor
avansurilor care
care se
se acordă
acordă
plata pentru
pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un
realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un disc
disc
plata înainte
înainte de
de
tranzacţie sau
sau smart-card
smart-card din
din care
care sese pot
pot face
face plăţi
plăţi
tranzacţie
în
în momentul
momentul convenit
convenit

necesită
necesită accesul
accesul direct
direct lala baza
baza de
de date
date aa băncii
băncii şi
şi aa ofertantului
ofertantului de
plata
plata concomitent
concomitent cu
cu plată
plată electronică, iar securitatea transferului trebuie să
electronică, iar securitatea transferului trebuie să fie
fie
tranzacţia
tranzacţia implementată mai strict
implementată mai strict

plata
plata după
după cea
cea mai
mai frecventă
frecventă formă
formă de
de plată
plată şi
şi în
în care
care se
se foloseşte
foloseşte cardul
cardul de
de credit
credit
tranzacţie
tranzacţie

Figura 1.1.4. Situaţii de efectuare a plăţii electronice, [13, p.251]

Indiferent de modul de plată, momentul plăţii este considerat numai atunci când banii sunt
înregistraţi în evidenţa băncii beneficiarului de fonduri. În funcţionarea sa, procedeul electronic de
plăţi produce efecte de natură juridică, economică, financiară, tehnică şi chiar psihologică, adică
fenomenul încrederii neîntrerupte în monedă (fiduciaritatea) până la desăvârşirea procesului de
plată. Spre deosebire de sistemele clasice de plăţi fără numerar, la sistemele electronice de plăţi nu
se înregistrează o întârziere între momentul emiterii instrucţiunii de plată şi momentul în care are
17
loc înregistrarea transferului de fonduri în conturile bancare, fiind eliminat riscul asociat
intervalului de timp în care intermediarul să dea curs instrucţiunii de plată, risc ce include eroarea,
ratarea, neperformanţa de acurateţe, întârzierea. În prezent, se cunosc mai multe modalităţi de plată
diferenţiate din punct de vedere al tehnologiei folosite şi al segmentelor de piaţă cărora se
adresează.
Plăţile electronice se pot clasifica după mai multe criterii, tipologia cărora este prezentată în
figura 1.1.5:
TIPOLOGIA PLĂŢILOR ELECTRONICE

după tipul de tehnologie

 plăţi bazate pe carduri

 plăţi bazate pe aplicaţii modem – în special pentru persoanele juridice
care efectuează plăţi de valori mai mari
 plăţi bazate pe aplicaţii Internet – în special pentru persoane fizice
 plăţi bazate pe telefonia mobilă – în special pentru persoane fizice
după volumul tranzacţiei

 microplăţi – plăţi pentru produse şi servicii oferite pe web şi de valori

până la 5 euro/$
 plată de tip consumator – între 5 – 500 euro/$, reprezentând
cumpărăturile de zi cu zi ale bunurilor şi serviciilor care posedă o
valoare mai mare decât a microplăţilor
 plăţi de tip afaceri – peste 500 euro/$ pentru cumpărarea unor cantităţi
mai mari de bunuri şi servicii, plăţi comerciant către comerciant

după natura informaţiei

 plăţi bazate pe valoare - se transferă efectiv valoare în format electronic

 plăţi bazate pe informaţie - numai informaţia circulă prin Internet, iar
tranzacţia efectivă are loc în afara conexiunii
după natura monedei electronice

 plăţi bazate pe bani electronici de cont - implică înregistrarea în

conturile bancare ale utilizatorului şi comerciantului
 plăţi bazate pe bani electronici semn - valoarea este încorporată într-un
soft existent pe un dispozitiv electronic, valoarea circulând de la un
dispozitiv la altul fără nicio referinţă la un cont bancar

după instrumentele de plată oferite

- plăţi cu carduri bancare; - plăţi on-line;

- microplăţi; - plăţi prin cecuri electronice

Figura 1.1.5. Tipologia plăţilor electronice

Sursa: [13, p.253]

Toate aceste mijloace electronice funcţionează integrat într-un sistem de securitate, care în

mod normal oferă garanţii suficiente pentru utilizatori. Desigur, mereu sunt infractori care încearcă

să falsifice carduri sau să spargă sistemele de securitate, dar sistemul este protejat. Există

18
reglementări europene foarte clare preluate şi de către România în ceea ce priveşte emiterea,

manipularea mijloacelor electronice de plată inclusiv plată prin folosirea aparatelor digitale, sunt

reglementate acele servicii care necesită autorizare prealabilă şi supraveghere în decursul activităţii,

deci se poate spune că sunt luate toate măsurile pentru a preveni fraudele, dar desigur că tentative

pot apărea întotdeauna.

1.2.Premize generale şi caracteristici privind cardurile şi banii electronici

În ultima perioadă, datorită efortului masiv financiar, derulată de instituţiile bancare din
ţările puternic industrializate, baza materială a operaţiunilor de plăţi prin carduri a crescut foarte
mult încât folosirea cardurilor a devenit uzuală. Cardurile și banii electronici au devint
instrumentele preferate pentru derularea plăţilor de valori mici iniţiate de persoane fizice deţinătoare
de conturi bancare, care formează în ţările avansate o parte importantă a clientelei bancare. Apariţia
cardurilor și banilor electronici a avut un rol important în atragerea de către bănci a persoanelor
fizice cu venituri modeste, care au apreciat în acest instrument de plată o posibilitate de a obţine
credite care, deşi mici, le asigurau plată unor datorii curente. O largă răspândire a cardurilor și
banilor electronici se înregistrează, în ultimul timp, în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii,
datorită avantajelor pe care le prezintă.
Cardurile și banii electronici sunt o inovaţie revoluţionară care a putut fi aplicată datorită
progreselor deosebite în domeniile informatic şi electronic în măsura să faciliteze schimbul de
fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacţii prin intermediul băncilor.
Cardul bancar este un suport de informaţie standardizat şi personalizat prin intermediul
căruia deţinătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său şi/sau al altor
coduri care permit identificarea sa, are acces la distanţă la contul bancar în vederea efectuării
anumitor operaţiuni prevăzute de banca emitentă.
Cardul conţine elemente de securizare şi de individualizare încorporate pe suprafaţa sa, care
să asigure următoarele caracteristici obligatorii:
- suport fizic din material plastic şi cu dimensiuni standard;
- aversul care conţine elemente confecţionate în relief (numărul cardului redactat în cifre arabe,
numele şi prenumele posesorului redactat cu caractere latine, data expirării valabilităţii [LL/AA]
conform calendarului gregorian, card internaţional sau local); şi elemente destinate informării (sigla
proprietarului de marcă, denumirea sau sigla emitentului, eventual o hologramă de securitate,
tridimensională, vizibilă la lumina naturală);
- reversul care conţine o bandă magnetică standard pentru înregistrare cu cel puţin trei piste
şi/sau un
19
- microprocesor integrat (chip); un panel de semnătură, având elemente de siguranţa în desen care
să îngrădească posibilitatea ştergerii sau modificării semnăturii;
- pentru asigurarea interoperabilităţii sistemelor de plăţi electronice emitenţii trebuie să folosească
numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).

Informaţia încorporată în card

Informaţie Informaţie Informaţie Informaţie cu

confidenţială, cu neconfidenţi- ală, inaccesibilă, cu privire la
privire cu privire la privire la parolă, PIN înregistrările
la soldul identitatea care oferă accesul la soldului în cont.
contului. posesorului. operare în cont.

Figura 1.2.1. Informaţia încorporată în card

Sursa: [13, p.130]

În funcţie de modul de păstrare a informaţiei, există următoarele tipuri de carduri:

În
În funcţie
funcţie de
de modul
modul de
de păstrare
păstrare aa
informaţiei se deosebesc:
informaţiei se deosebesc:

Cardul Cardul cu bandă Carduri hibride,

cu magnetică,
micopreocesor,
Figura 1.2.2. Tipurile de carduri
Sursa: [13, p.131]

Cardurile cu banda magnetică sunt cele care au pe verso o bandă magnetică prin care se
realizează procesul de citire şi de transmitere prin linie telefonică a datelor (codul BIN – engl. Bank
Identification Number, codul PIN – engl. Personal Identification Number, numele si prenumele
deţinătorului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/fără PIN, data expirării, alte date privind
securitatea cardului). La centrul de autorizare, există un cititor de carduri care introduce automat în
reţea informaţiile cuprinse în bandă. Astfel, viteza de procesare este destul de mare şi se înlătură
inconvenientul întârzierii tranzacţiei. Cardurile cu bandă magnetică prezintă dezavantajul că pot fi
furate sau falsificate şi utilizate în mod fraudulos, ceea ce reprezintă un risc pentru posesor. Codul
PIN este un număr atribuit de emitent pentru identificarea deţinătorului şi se utilizează de acesta
atunci când foloseşte cardul la un terminal. În cazul în care plata se face prin transfer electronic,
PIN are rolul de semnătură electronică a destinatorului cardului.
Cardurile cu microprocesor, cunoscute şi sub numele de SMART CARDS sau chip-
carduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) încorporată într-o capsulă de dimensiuni
20
mici.
Cardul cu microprocesor prezintă avantaje certe faţă de cardul cu bandă magnetică:
 securitatea pe care o oferă în sensul reducerii la minim a riscului falsificării şi întăririi
controlului în momentul folosirii;
 capacitatea de a primi şi stoca date într-un volum destul de mare pentru a permite extinderea
serviciilor electronice.
Băncile sunt cele mai interesate în extinderea acestui nou tip de card, întrucât reduce riscul
de falsificare şi deci pierderile care s-ar înregistra în asemenea situaţii, inclusiv disconfortul în
relaţiile cu clienţii determinat de apariţia falsurilor, iar pe de altă parte, cresc posibilităţile de
extindere a gamei serviciilor faţă de clienţi.
Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care conţine atât bandă magnetică, cât şi
microprocesor şi care permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.
În funcţie de emitent, deosebim:
 carduri bancare care se emit în unităţi monetare;
 carduri comerciale care confirmă achitarea, în prealabil, a unor mărfuri sau servicii şi presupun
cumpărarea ulterioară a acestora. (Ca exemplu poate servi cartela de telefon).
În practică, există o mare diversitate de carduri, care răspund cerinţelor tot mai complexe
ale clienţilor. Aceste carduri se pot împărţi în mai multe tipuri, în funcţie de următoarele criterii:
provenienţa mijloacelor în cont, emitentul, zona de acceptabilitate.
În funcţie de provenienţa mijloacelor băneşti disponibile în cont, se disting următoarele
tipuri de carduri bancare, figura 1.2.3:

Din punct de vedere al operaţiunilor efectuate, cardurile bancare pot fi:

Card de debit simplu, care este utilizat pentru plata mărfurilor sau serviciilor în
limita soldului contului pe baza căruia a fost emis.
Carduri
de debit Card de debit cu facilităţi de overdraft, care presupune dreptul la depăşirea limitei
soldului în valoare nu mai mare decât cea stabilită dintre bancă şi client.

Card de credit, care nu necesită existenţa soldului în cont necesar pentru achitarea plăţii (pentru
deservirea cardurilor şi deschid linii de credit).

Card pentru retragerea de numerar.

Card pentru garantarea cecurilor, care presupune demonstrarea existenţei soldului în cont în
momentul emisiunii cecului.

Card pentru transferul de fonduri doar pentru virament.

Card multifuncţional, permite efectuarea mai multor tipuri de operaţiuni.

Figura 1.2.3. Operaţiuni efectuate de cardurile bancare

21
Sursa: [13, p.134]

Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de următoarele tipuri:

Carduri emise de bănci (carduri bancare). Băncile emit o gamă largă de carduri şi intră în
competiţie pentru câştigarea unui segment cât mai mare de piaţă. Pentru a facilita accesul clienţilor,
băncile încheie între ele convenţii de plăţi prin carduri, astfel că un client al unei bănci poate apela
la bancomatele altor bănci cu care banca sa are încheiată o convenţie.
Carduri emise de comercianţi (cărţi private). Marile firme comerciale emit propriile cărţi
de plată clienţilor lor pentru a permite sau facilita plăţi în vederea achiziţionării de bunuri sau
servicii exclusiv de la comercianţii emitenţi fără a acorda accesul la un cont bancar. Aceste carduri
sunt însă valabile numai în magazinele sau lanţul de magazine ale comerciantului sau ale unui grup
de comercianţi.
Cardul co-branded este emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca
obiect principal de activitate comerţul sau prestările de servicii.
Carduri emise de alte instituţii sau organizaţii. Deosebit de bănci şi comercianţi, există
numeroase alte instituţii care emit carduri, ca, de exemplu: instituţiile internaţionale specializate în
carduri, instituţiile de credit, companiile de transporturi, în special cele aeriene, agenţiile de turism,
cluburi etc. Acestea emit carduri cu acceptabilitate redusă, specifice domeniului lor de activitate, cu
excepţia instituţiilor internaţionale de specialitate şi a instituţiilor de credit care emit carduri cu
acceptabilitate largă. Dintre instituţiile internaţionale specializate cele mai importante sunt
American Express, American Express Gold şi Diners Club.
În funcţie de zona de acceptabilitate, cardurile pot fi:
Carduri naţionale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul naţional şi se pot
emite de băncile locale, fie sub marca şi firma lor, fie sub marca şi denumirea unei instituţii
internaţionale specializate. Cardurile au o utilizare tipică, adică pentru eliberări de numerar şi
efectuarea de plăţi din disponibil sau din credite.
Carduri internaţionale. Asemenea carduri se emit de instituţiile internaţionale sau de
băncile locale care au devenit membre ale sistemelor internaţionale pentru carduri, dar numai sub
marca şi firma sistemului internaţional folosit. Cele mai cunoscute sisteme internaţionale sunt VISA
INTERNATIONAL şi EUROPAY INTERNATIONAL,
sisteme folosite şi în ţara noastră. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plăţi din disponibil
sau din credite, în funcţie de tipul cardului, atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
În funcţie de scopul utilizării, cardurile se clasifică în:
carduri personale, titularii cărora sunt persoanele fizice;
carduri de afaceri (business), titularii fiind persoanele juridice. Astfel de carduri sunt carduri

22
multifuncţionale, cunoscute şi sub denumirea de carduri corporative.
Pentru a fi puse în circulaţie în Republica Moldova, cardurile sunt:
a) Emise de către bănci sau organizaţii financiare autorizate. Procedura de emisiune a cardurilor
presupune efectuarea de către băncile autorizate a următoarelor operaţiuni:
➢ Stabilirea de către bancă a sistemului prin care ea va efectua operaţiunile cu cardurile. În
Republica Moldova, băncile operează prin sistemul de plăţi Visa şi Europay (Mastercard);
➢ Formarea cadrului de activitate al băncii în sistemul de plăţi prestabilit, determinându-se tipul
de carduri pasibile a fi emise, diversitatea operaţiunilor ce vor fi efectuate şi garanţiile
asiguratorii de plată;
➢ Cererea acceptului Băncii Naţionale cu privire la permisiunea desfăşurării operaţiunilor cu
cardurile, prezentându-i toată informaţia necesară;
➢ Stabilirea unei informaţii până la punerea în circulaţie a cardului, iar această informaţie va
determina drepturile şi obligaţiile atât ale băncii, cât şi ale posesorului cardului. Această informaţie se
stabileşte prin următoarele operaţiuni:
1. Deschiderea contului şi identificarea persoanei pentru care va fi emis cardul şi stabilirea informaţiei
confidenţiale, a informaţiei inaccesibile şi transcrierea acestei informaţii în card
2. Verificarea informaţiei de către posesorul cardului prin accesarea cardului, cât şi introducerea
elementelor de personalizare a cardului;
3. Eliberarea cardului;
4. Stabilirea condiţiilor pentru utilizarea cardului;
5. Eliberarea documentelor rezultate din utilizarea cardului.
b) Acceptarea cardurilor bancare spre plată presupune obligaţia băncii de a efectua
necondiţionat operaţiunea în contul posesorului de card la dorinţa acestuia.
Cardurile se acceptă prin sisteme specifice de transfer al informaţiei cu implicarea unui centru
de procesare.
Centrul de procesare este o persoană juridică ce acţionează în cadrul sistemelor de plăţi cu
carduri, în baza unui contract încheiat cu banca emitentă /banca acceptantă, ca intermediar între
deţinător, comerciant, banca emitentă şi banca acceptantă. Actualmente, băncile cooperează cu 3 tipuri
de centre de procesare:

tipuri de centre de procesare

centrul de procesare al băncii, membre a unui sistem de plată

cu carduri bancare.

23
 centrul de procesare al sistemului.

centrul de procesare terţ,

Figura 1.2.4.Tipuri de centre de procesare

Sursa: [13, p.144]

Oamenilor le place să folosească banii de hârtie, pentru că în primul rând intervine

obişnuinţa, apoi aceștia sunt uşor de purtat, pot face plăţi cu banii primiţi şi nu au nevoie de
consimţământul unei bănci pentru a efectua o plată. Banii de hârtie pot, totuşi, să fie furaţi sau
pierduţi şi nimeni nu compensează aceste pierderi. Sistemele simbol de plată cum ar fi bani de
hârtie, cartelele de telefon pre-plătite, sau timbrele mail, nu îi identifică pe utilizatorii săi. O cartelă
de telefon pre-plătită, cărţile de credit sau conturile bancare trebuiesc, prin design, să identifice
utilizatorii din sistem şi tranzacţiile lor.
Cardurile de credit reduc riscul de a pierde bani, dar prin utilizarea banilor electronici
oameni riscă să piardă intimitatea banilor. Anual, companii de carduri de credit şi băncile pierd
sume mari de bani, deoarece acestea sunt necesare pentru a compensa pentru cardurile pierdute şi
costurile asociate cu fraudă şi eroarea umană. Având în vedere creşterea explozivă a serviciilor
electronice cum ar fi Internetul, nevoia pentru mai multe plăţi electronice eficiente a devenit un
fapt esenţial.
Intr-o acceptiune generală, banii electronici (BE) sunt definiți ca stocare electronică a
valorii monetare pe un suport tehnic, care poate fi utilizată pe scara largă pentru efectuarea de plăți
spre firme, altele decît ale emitentului, fără a implica obligatoriu conturi bancare în acest proces,
dar acționînd ca un instrument la purtător pre-plătit.
Banii electronici utilizează criptografia pentru autentificarea tranzacțiilor, protejarea
confidențialității și pentru integritatea datelor. Pentru că nu necesită schimbul fizic ca în cazul
bancnotelor și al monezilor, banii electronici pot fi utilizați mai facil pentru plățile la distanță. În
plus, spre deosebire de cash, în cele mai multe aranjamente disponibile în prezent, banii electronici
primiți de către beneficiar nu pot fi utilizați din nou. Produsele bazate pe stocarea valorii sunt, în
general, instrumente de plată preplătite în care o înregistrare de fonduri deținute sau la dispoziția
clientului, este stocată pe un dispozitiv electronic aflat în posesia acestuia. Cantitatea valorii
stocate este sporită sau micșorată, corespunzator, ori de cîte ori clientul folosește dispozitivul
pentru a face o achiziție sau altă tranzacție, fără a implica în mod obligatoriu un cont bancar.
Dimpotriva, produsele "de acces" implică de obicei un telefon sau un computer personal (cu softul
necesar), care permit clienților să acceseze conturile lor de depozit și să transfere aceste depozite
prin intermediul tehnologiilor informaționale.
24
 Pentru a putea fi utilizate, cardurile sunt procesate prin intermediul unor dispozitive
speciale, care pot fi:
‒ bancomat, destinat autoservirii deţinătorilor de carduri bancare, ce permite acestora retragerea
mijloacelor băneşti în numerar din conturi de card, transferuri de mijloace băneşti, depunerea
mijloacelor băneşti în conturi şi informarea privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor
efectuate prin intermediul cardurilor bancare;
‒ imprinter, destinat deservirii deţinătorilor de carduri bancare, aflat la bancă sau la un
comerciant, care permite transpunerea amprentei datelor reliefate ale unui card bancar pe un
formular standardizat al chitanţei;
‒ terminal, destinat deservirii deţinătorilor de carduri bancare, aflat la o bancă sau la un
comerciant, care permite citirea datelor de pe banda magnetică şi/sau de pe microprocesorul
cardului bancar, procesarea acestor date şi a altor date referitoare la operaţiunea iniţiată.
Oamenilor le place să folosească banii de hârtie, pentru că în primul rând intervine
obişnuinţa, apoi aceștia sunt uşor de purtat, pot face plăţi cu banii primiţi şi nu au nevoie de
consimţământul unei bănci pentru a efectua o plată. Banii de hârtie pot, totuşi, să fie furaţi sau
pierduţi şi nimeni nu compensează aceste pierderi. Sistemele simbol de plată cum ar fi bani de
hârtie, cartelele de telefon pre-plătite, sau timbrele mail, nu îi identifică pe utilizatorii săi. O
cartelă de telefon pre-plătită, cărţile de credit sau conturile bancare trebuiesc, prin design, să
identifice utilizatorii din sistem şi tranzacţiile lor.
Cardurile de credit reduc riscul de a pierde bani, dar prin utilizarea banilor electronici
oameni riscă să piardă intimitatea banilor. Anual, companii de carduri de credit şi băncile pierd
sume mari de bani, deoarece acestea sunt necesare pentru a compensa pentru cardurile pierdute şi
costurile asociate cu frauda şi eroarea umană. Având în vedere creşterea explozivă a serviciilor
electronice cum ar fi Internetul, nevoia pentru mai multe plăţi electronice eficiente a devenit un
fapt esenţial.
Într-o accepțiune generală, banii electronici (BE) sunt definiți ca stocare electronică a
valorii monetare pe un suport tehnic, care poate fi utilizată pe scara largă pentru efectuarea de plăți
spre firme, altele decît ale emitentului, fără a implica obligatoriu conturi bancare în acest proces,
dar acționand ca un instrument la purtător pre-plătit.
Banii electronici utilizează criptografia pentru autentificarea tranzacțiilor, protejarea
confidențialității și pentru integritatea datelor. Pentru că nu necesită schimbul fizic ca în cazul
bancnotelor și al monezilor, banii electronici pot fi utilizați mai facil pentru plățile la distanță. În
plus, spre deosebire de cash, în cele mai multe aranjamente disponibile în prezent, banii electronici
primiți de cître beneficiar nu pot fi utilizați din nou. Produsele bazate pe stocarea valorii sunt, în
general, instrumente de plată preplătite în care o înregistrare de fonduri deținute sau la dispoziția
25
clientului, este stocată pe un dispozitiv electronic aflat în posesia acestuia. Cantitatea valorii
stocate este sporită sau micșorată, corespunzator, ori de cîte ori clientul folosește dispozitivul
pentru a face o achiziție sau altă tranzacție, fără a implica în mod obligatoriu un cont bancar.
Dimpotriva, produsele "de acces" implică de obicei un telefon sau un computer personal
(cu softul necesar), care permit clienților să acceseze conturile lor de depozit și să transfere aceste
depozite prin intermediul tehnologiilor informaționale.

1.3. Principalele operaţiuni legate de carduri şi banii electronici

Pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul cardurilor și banilor electronici pot fi
efectuate următoarele operaţiuni:
1. Retragerea numerarului de la așa produse auxiliare ca terminalele, distribuitoarele de
numerar și ATM, ghișeele instituțiilor financiare-bancare acceptante;
2. Achiziționarea mărfurilor și produselor de la comercianții acceptanți fără plata în numerar
și achitarea obligațiilor pentru impozite, taxe, amenzi, penalități, etc., către autoritățile bugetare,
prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte modalități electronice;
3. Alte transferuri de fonduri între conturi, decît cele efectuate de instituțiile financiare,
creîndu-se astfel legătura financiară dintre comercianți și consumatori în mod electronic.
Activităţile efectuate în cadrul unei tranzacţii efectuate cu ajutorul cardurilor de plată și
banii electronici pot fi rezumate după cum urmează: iniţierea, autentificarea, autorizarea,
compensarea şi decontarea. Tranzacţiile cu carduri pot fi iniţiate fie la un terminal (POS sau ATM),
fie de la distanţă, ȋn forma unei tranzacţii card not present (ex. prin e-mail, telefon sau internet).
Serviciile bancare la distanţă, realizate pe cale electronică (ebanking),au început să se dezvolte
începînd cu anul 1995, an în care banca americană Prezidenţial Bank din Mariland a lansat primele
servicii bancare prin Internet. La jumătatea anului 2004, peste 17% dintre americani utilizau
serviciile bancare electronice (e-bancă). În prezent, serviciile bancare electronice sunt folosite, în
special, de europeni: 48 de milioane de europeni, faţă de 21 de milioane de americani şi, respectiv
20 de milioane de japonezi, în cursul întregului an 2003. În anul 2004, circa 16.000 de instituţii
financiare din intreaga lume ofereau servicii de e-bancă.
În general, internet banking reprezintă, practic, un fel de “umbrelă” care acoperă întregul
proces prin care un client poate să realieze tranzacţii bancare pe cale electronică, fără a fi nevoie să-
şi viziteze banca. Este necesar să menţionez, totuşi, că termenii utilizaţi pentru a descrie diferitele
tipuri de servicii bancare electronice sunt, adesea, utilizate concomitent.
PC banking reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienţilor posibilitatea
de a executa tranzacţii bancare de pe un computer via un modem. În acest caz, banca oferă
clientului în proprietate un software financiar care permite clientului să realizeze tranzacţii

26
financiare prin propriul său computer de acasă. În mod curent, multe bănci oferă sisteme de PC
banking care permit clienţilor să obţină extrase de cont cu soldurile conturilor, note de plată şi
transferuri de fonduri între conturi.
Internet banking, uneori este denumit serviciu bancar online şi reprezintă o formă mai
avansată de PC banking. Internet banking utilizează Internetul ca şi canal de distribuţie prin care se
dirijează activitatea bancară, de exemplu;: transferarea fondurilor, plata facturilor, vizualizarea
soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor şi cumpărarea instrumentelor financiare şi a
certificatelor de depozit.
Serviciile bancare de Internet sunt cunoscute ca ca fiind servicii virtuale interactive sau web-banks
(web-site-urile băncilor).În prezent, multe bănci şi-au realizat reclamă publicitară - la început sub
forma unor web-site-uri cu informaţii, apoi, şi-au creat web-site-uri interactive şi, ulterior, şi-au
creat web-site-uri tranzacţionale.
E-banking-ul este definit de Comitetul de Supraveghere Bancară cu sediul la Basle ca fiind
activitatea de distribuire a serviciilor şi produselor bancare detailiste de valori diferite, prin
intermediul canalelor electronice.
Aceste produse şi servicii bancare pot include:
 atragerea depozitelor bancare, acordarea împrumuturilor,
 managementul contabil,
 acordarea de consultanţă financiară, precum şi
 furnizarea altor servicii şi produse de plată electronică, cum ar fi moneda electronică.
Conceptul de bancă virtuală a fost definit în literatura de specialitate ca fiind “banca in care
contactul poate fi făcut printr-o varietate de canale, dar menţinînd aceeaşi interfaţă şi accesînd
aceleaşi servicii”.
În mod obişnuit, cele mai la îndemană procedee prin care se distribuie consumatorilor
produse şi servicii bancare electronice sunt:
 terminal POS (point of sale terminals),
 ATM-uri (automatic teller machine),
 telefoane mobile,
 calculatoare personale,
 terminal la distanţă,
 Internet şi altele.
Prin intermediul Internet-ului, o persoană poate avea acces 24 de ore/7 zile pe săptămană la
conturile sale şi poate realiza tranzacţii, fiindu-i necesar pentru aceasta doar un calculator conectat
la Internet şi un browser. Serviciile bancare prin Internet pot fi accesate şi prin dispozitivele de
telefonie mobilă şi cu ajutorul WAP (Wireless Application Protocol). Astfel, datorită extinderii sale
rapide, Internet-ul aduce noi oportunităţi pentru industria bancară.

27
 Fiecare bancă devenită e-bancă oferă unele dintre aceste servicii sau chiar pe toate,grupate
pe pachete de servicii adecvate unor anumite canale de acces. Dacă accesul se face, de exemplu,
prin SMS de la un telefon mobil, atunci, de regulă, se oferă numai informaţii,în vreme ce în cazul
unui acces prin Internet pot fi disponibile toate serviciile, inclusiv plăţile şi transferurile.
Pentru a avea acces la toate aceste servicii, un deţinător de cont, persoană fizică sau
companie, trebuie să se înregistreze la e-banca la care deţine contul. Ca urmare a aprobării
înregistrării, sistemul bancar informatizat al băncii (SBI) îl înregistrează în lista celor care au drept
de acces şi îi furnizează o metodă de identificare, care va fi folosită de solicitant în momentul
apelării serviciului.
În general, identificarea se face prin nume şi parolă, dar pot fi şi alte metode, cum ar fi
alocarea unui PNB (Personal Banking Number; util atunci cand accesul la servicii se face prin mai
multe canale de acces, la alegere), împreuna cu un PIN, cuplarea la calculatorul de acces la Internet
a unui cititor de carduri cu cip de identificare sau furnizarea unui mic dispozitiv de securitate
(token), care generează un cod recunoscut de server-ul băncii, cod care e citit din dispozitiv şi
introdus de solicitant.Solicitantul va plăti aceste servicii printr-un abonament lunar, în care intră
diverse servicii de furnizare de informaţii la care se pot adăuga comisioane pentru unele servicii,
cum ar fi plăţile.
Serviciile bancare electronice sunt implementate de e-bancă prin aplicaţii speciale aflate în
SBI-ul propriu (programe, proceduri) sau, în cazul conturilor de card, în SMC-ul (Sistem de
Management de Carduri) băncii. Aceste aplicaţii primesc solicitarea de serviciu, identifică
solicitantul, efectuează serviciul cerut, trimit un mesaj de răspuns către solicitant şi păstrează o
înregistrare a tranzacţiei. Aplicaţiile de e-bancă pot fi dezvoltate chiar de bancă sau pot fi
achiziţionate de la furnizorii specializaţi. În cazul unui acces prin Internet, legăturile de
telecomunicaţii sunt sigure (SSL- Secure Socket Layer), iar în cazul unei legături prin telefonul
mobil mesajele pot fi criptate.
Accesul de la distanţă la serviciile de e-bancă se poate face prin mai multe canale de acces,
acestea fiind bazate, în principal, pe telefonul fix, telefonul mobil şi pe calculatorul personal. Prin
aceste canale, se transmit mesajele şi datele de solicitare a serviciului, se desfăşoară dialogul între
solicitant, serviciu şi se primesc mesajele şi datele furnizate de serviciu.
Serviciile bancare prin Internet (Internet Banking, Web Banking) sunt din ce în ce mai
folosite, în special, pentru ca pot avea loc în condiţii de siguranţă sporită şi pot oferi gamă completă
de servicii bancare. Legătura de telecomunicaţii pînă la serverul e-băncii se asigură prin protocolul
SSL/TLS (Transaction Layer Security), iar solicitantul este identificat prin nume şi parolă. În
momentul înregistrării la e-bancă, în vederea utilizării serviciilor electronice, solicitantul poate
primi, în unele cazuri, pe lîngă nume şi parolă, o aplicaţie (pe CD, prin e-mail sau descărcată şi
28
instalată automat la prima conectare la pagina de Internet a băncii), pe care o instalează pe PC-ul
propriu şi prin care are acces la serviciile oferite. Aplicaţia are, de regulă, un meniu simplu, din care
solicitantul poate alege şi comandă serviciile bancare dorite.
Analiza a tuturor serviciilor bancare on-line trebuie efectuată atît din perspective instituţiei
bancare, cît şi din punctul de vedere al clientului/utilizator, sub cele două forme în care se prezintă
acesta:
-clientul individual şi
- clientul instituţional.
Din punctul de vedere al băncii furnizoare, serviciile de electronic-banking comportă
următoarele avantaje:
-Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor clientului, datorită faptului că acest serviciu este
disponibil 24 de ore pe zi şi 7 zile pe săptămană, lăsînd clientului posibilitatea să aleagă cînd şi
unde să îşi efectueze tranzacţiile;
-Creşterea ratei de păstrare a clienţilor prin eliminarea condiţionării faţă de locaţia fizică a unei
bănci sau de numărul de filiale şi personalul disponibil, avînd în vedere că un contact direct cu
reprezentanţii unei bănci este mult mai rar;
-Posibilitatea extinderii regionale cu investiţii mult reduse în locaţiile fizice ale filialelor sau
agenţiilor.
-Internet-ul, prin intermediul marketingului bazelor de date, prezintă oportunităţi unice de oferte
personalizate pentru un număr mult mai mare de clienţi. Spre exemplu, în momentul în care un
client accesează website-ul, cunoscînd serviciile pe care clientul respectiv le foloseşte şi interesele
pe care le are, prin intermediul unui software personalizat, clientului i se poate oferi noul
produs/serviciu, fie al băncii, fie al unui partener.
-Identificarea clienţilor sau segmentelor profitabile de clienţi. O bază de date cu informaţii
complexe despre clienţi, ce pot fi obţinute prin site-ul de internet, poate facilita analiza detaliată a
fiecărui client sau a unor grupe de clienţi şi măsurarea profitabilităţii acestora. Acestor clienţi
profitabili li se pot face oferte speciale pentru a-i reţine.
-Tranzacţiile bancare on-line au costurile cele mai reduse dintre toate tipurile de tranzacţii.
-Imagine bună pe piaţă. Băncile care oferă astfel de servicii sunt percepute ca lideri in
implementarea tehnologiei, avînd o imagine mai bună pe piaţă.
Pentru utilizatorul-persoană fizică, banking-ul prezintă următoarele avantaje:
-Costuri reduse pentru accesul şi folosirea diferitelor produse şi servicii bancare;
-Comoditate. Toate tranzacţiile bancare pot fi efectuate de acasă sau de la birou, fără a fi necesară
deplasarea la sediul băncii.

29
-Viteză. Răspunsul mediului este foarte rapid, astfel încît clientul poate aştepta pană în ultimul
minut pentru a iniţia un transfer de fonduri.
-Administrarea fondurilor. Clientul poate avea istoricul diferitelor conturi şi poate face analize pe
propriul computer înainte de a realiza o tranzacţie pe web.
Pentru clienţii instituţionali, banking-ul prezintă următoarele avantaje:
-Costuri reduse pentru accesarea şi utilizarea diferitelor produse şi servicii, solicitarea de credite,
deschiderea de acreditive etc.
-Acces la informaţii. Corporaţiile pot avea acces la informaţii, putînd vedea situaţia conturilor
printr-un simplu click de mouse.
-Managementul lichidităţilor. Serviciile bancare prin internet permit clienţilor instituţionali să-şi
transfere banii dintr-un cont intr-altul pentru a face plăţi, avînd şi o imagine permanentă asupra
lichidităţilor.

CAPITOLUL II. ANALIZA OPERAŢIUNUILOR CU PLĂŢI ELECTRONICE ÎN CADRUL

BĂNCII COMERCIALE „MOLDINCONBANK” S.A

2.1. Prezentarea generală a activității economico-financiare a BC ”Moldindconbank” S.A

Banca comercială pentru industrie şi construcţii BC „Moldindconbank” S.A. este una din
cele mai vechi şi mai mari bănci din Moldova. Banca şi-a început activitatea la 1 iulie 1959 în
calitate de filială a Stroibank-ului din URSS, sarcinile de bază ale căreia erau finanţarea
construcţiilor obiectelor industriale, a întreprinderilor complexului energetic, magistralelor de
30
transport. Banca a fost reorganizată ulterior în Banca republicană moldovenească a Promstroibank-
ului din URSS cu atribuirea funcţiilor complexe adăugatoare de deservire de casă şi de creditare a
întreprinderilor industriale, de transport, de telecomunicaţii, a organizaţiilor tehnico-ştiinţifice şi de
furnizare. Pe parcursul activităţii sale, banca a participat la realizarea celor mai mari proiecte de
stat, ce au contribuit la formarea şi dezvoltarea economiei republicii.
Dupa destrămarea URSS, prin decizia Adunării de Constituire din 25 octombrie 1991, banca
a fost reorganizată în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii BC
„Moldindconbank” S.A. Fondatorii băncii au fost Calea Ferată din Moldova, Aeroportul din
Chișinău, „Moldagrotehnica”, „Moldavhidromaș”, şi alţii.
Reorganizarea a adus cu sine extinderea gamei de servicii oferite, iar în scurt timp, banca a
devenit o instituţie financiară universală, prestând tot spectrul de servicii financiar-bancare.
BC „Moldindconbank” S.A. este organizată şi activează în calitate de persoană juridică în
conformitate cu Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare,
Legea privind societăţile pe acţiuni, legislaţia privind piaţa de capital, alte acte legislative, Statutul
şi regulamentele interne ale Băncii.
BC „Moldindconbank” S.A a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la 20 iunie
2001 atribuindu-se codul fiscal 1002600028096, eliberîndui-se certificat de înregistrare seria MD
0081717. Momentat activează în baza licențelor Seria A-MMII Nr.004507 (anexa 2)și CNPF Nr.
000814, autoritatea de licențiere fiind Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței
Financiare (anexa 1).
Conform Statutului (anexa 4) aprobat la Adunarea generală ordinară anuală a acționarilor
BC „Moldindconbank” S.A, și înregistrat la „Camera înregistrării de Stat” din 02.07.2015,
denimirea completă a Băncii este: Banca Comercială „Moldindconbank” S.A, sediul fiind: MD–
2012, Republica Moldova, mun. Chiєinгu, str. Armenească, 38.
În baza licenţei Seria A MMII Nr. 004507, eliberate de către Banca Naţională a Moldovei, în
conformitate cu prevederile Legii instituţiilor financiare și a Statutului, BC „Moldindconbank” S.A
e în drept să efectueaze următoarele activităţi: (anexa 2)
acceptarea de depozite (plătibile la vedere sau la termen etc.) cu sau fără dobîndă;
acordarea de credite (de consum şi ipotecare, factoring cu sau fără drept de regres, finanţarea
tranzacţiilor comerciale, eliberarea garanţiilor şi cauţiunilor etc.);
împrumutarea de fonduri, cumpărarea ori vînzarea, în cont propriu sau în contul clienţilor (cu
excepţia subscrierii valorilor mobiliare), de:
- instrumente ale pieţei financiare (cecuri, cambii şi certificate de depozit etc.);
- futures şi opţioane financiare privind titlurile de valoare şi ratele dobînzii;
- instrumente privind rata dobînzii;
31
 - titluri de valoare;
acordarea de servicii de decontări şi încasări, prestarea serviciilor de plată şi emiterea monedei
electronice, în conformitate cu Legea nr.114 din 18 mai 2012 cu privire la serviciile de plată şi
moneda electronică;
emiterea şi administrarea instrumentelor de plată, altele decît cele expuse mai sus;
cumpărarea şi vînzarea banilor (inclusiv a valutei străine);
leasing financiar;
acordarea de servicii aferente la credit;
acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar, cu excepţia celor expuse mai sus;
operaţiuni în valută străină, inclusiv contracte futures de vînzare a valutei străine;
acordarea de servicii fiduciare (investirea şi gestionarea fondurilor fiduciare, păstrarea şi
administrarea valorilor mobiliare şi a altor valori etc.);
acordarea de servicii de gestionare a portofoliului de investiţii şi acordarea de consultaţii
privind investiţiile;
ubscrierea şi plasarea titlurilor de valoare şi acţiunilor, operaţiunile cu acţiuni;
agent bancassurance – încheierea, în baza mandatului acordat de asigurator în numele şi din
contul asiguratorului, a contractelor de asigurare cu terţii conform condiţiilor stipulate în
contractul de mandat;
orice alte activităţi sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar,
permise de Banca Naţională a Moldovei.
BC „Moldindconbank” S.A. îşi desfăşoară activitatea în baza autogestiunii şi autofinanţării
integrale şi este posesoare a propriului patrimoniu. În decursul anilor de activitate în calitate de
bancă comercială, BC „Moldindconbank” S.A. a ocupat o poziţie solidă pe piaţa bancară,
optimizînd structura activelor şi pasivelor, dezvoltînd baza de clienţi, modernizînd şi îmbunătăţind
spectrul serviciilor prestate clienţilor.
În prezent BC „Moldindconbank” S.A. este una din cele mai mari bănci din Republica
Moldova cu o infrastructură bine dezvoltată şi cu o reputaţie înaltă pe piaţa financiară
internaţională. La moment banca prestează întreaga gamă de servicii bancare prin intermediul
reţelei sale de subdiviziuni/filiale pe tot teritoriul Moldovei (se anexează), inclusiv.
− deschiderea și deservirea conturilor bancare multivalutare;
− transferuri bănești rapide în orice punct al lumii în cadrul sistemelor de plată internaționale
Western Union, RUS-Express, VMT, STRADA ITALIA, cât și prin intermediul rețelei conturilor
corespondente cu utilizarea sistemei S.W.I.F.T.;
− emiterea și deservirea cardurilor MasterCard și American Express;
− operații documentare privind operațiile de export-import;
32
− emiterea cecurilor nominative și a cecurilor de călătorie American Express;
− servicii de consultanță în sfera investițiilor;
− servicii de brokeraj pe piața hârtiilor de valoare și pe piața Forex;
− servicii bancare electronice: „Internet-banking”, „Telebanking”, „Client – Bank” și extrase
electronice din conturile clienților;
− emiterea cambiilor bancare;
− servicii în domeniul activității investiționale;
− creditarea în monedă națională și valută străină, inclusiv din liniile de credite ale organismelor
financiare internaționale;
− finanțarea și asigurarea operațiilor de export-import;
− acceptarea unui larg spectru de depozite;
− păstrarea valorilor în safeuri individuale.
Banca deţine relaţii de corespondenţă cu bănci de talie mondială, totodată colaborează cu
instituţii financiare internaţionale ca Corporaţia Financiară Internaţională, Banca Mondială şi alte
fonduri de dezvoltare internaţională, care permit băncii să atragă resurse financiare pe termen lung.
Cîțiva ani la rând, au fost valorificate mijloacele financiare pentru finanțarea operațiunilor
comerciale din liniile de credite oferite de către Citibank, N.А. și Commerzbank, Frankfurt. Din
anul 1999 s-a început utilizarea liniei de credit de la Banca Mondială în cadrul proiectului de
dezvoltare a sectorului privat. În anul 2000 banca a aderat la sistemul Europay, ceea ce i-a permis să
emită cardurile bancare Cirrus/Maestro și Mastercard. În 2001 a fost deschisă linia de credit de la
Corporația Financiară Internațională, mijloacele căreia sunt valorificate cu succes. Extinderea
relațiilor externe și-a găsit expresia în cooperarea BC „Moldindconbank” S.A. cu băncile străine –
Citibank, Commerzbank, Drezdnerbank, Rabobank, Interbanka, Eximbank (Washington). De
asemenea se duc tratative de cooperare cu alte instituții financiare internaționale.
Relaţiile de colaborare cu organizaţiile financiare internaţionale, precum şi cu băncile de
talie mondială, demonstrează profesionalismul echipei dar şi reputaţia înaltă pe care o are
Moldindconbank pe piaţa internaţională.
Potrivit unui clasament realizat de Agenția de Rating și Estimare Estimator-VM SRL, BC
„Moldindconbank” S.A., s-a propulsat pe prima poziția a top-ului elaborat pe rezultatele activităţii
băncilor comerciale din Moldova pentru perioada ianuarie – mai 2017. Metodologia aplicată la
elaborarea clasamentului este fixată pe 5 indicatori de eficiență: venituri totale, venit net, ROE,
ROS și rotația activelor.
BC „Moldindconbank” S.A. deține întâietatea în sub-clasamentul ROS (rentabilitatea
cifrei de afaceri) și în sub-clasamentul ROE (rentabilitatea financiară).
Performanțele obținute demonstrează eficiența și calitatea strategiei adoptate de
33
Moldindconbank și a eforturilor sale pentru obținerea celor mai bune rezultate.

Figura 2.1.1 Clasamentul de eficiență pentru Băncile Comerciale din Moldova,

trimestrul I al anului 2017
Sursa: Elaborat de autor în baza evm.md / bancamea.md
Clasamentul eficienței bancare este elaborat în baza datelor financiare dezvăluite public de
băncile comerciale din Moldova (trimestrul I anul 2017), în conformitate cu legislația în vigoare.
Metodologia aplicată la elaborarea acestui top este fixată pe 5 indicatori de eficiență: venituri totale,
venit net, ROE, ROA și rotația activelor.
Sfârșitul anului economic și a celui financiar denotă o atenție sporită a băncilor asupra
rezultatelor și performanțelor înregistrate. Pe fundalul procesului de re-evaluare a portofoliului de
credite și a unor cerințe de clasificare înăsprite, majoritatea băncilor și-au consolidat volumul de
provizioane în detrimentul profitului calculat, susțin experții Expert-Grup.
În mod individual, în urma aplicării metodologiei Clasamentului performanței bancare, la
sfârșitul lunii decembrie 2017 rezultatele se prezintă în felul următor. Topul în continuare este
condus de patru bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național – B.C.
Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C.
Victoriabank. Totuși, pe fundalul unor performanțe sporite, alte trei bănci (BC ProCreditBank; BC
Energbank și BC EuroCreditBank) înregistrează o stabilitate față de lunile precedente.

34
 Figura 2.1.2 Performanțele bancare a Băncilor comerciale în luna decembrie 2017
Sursa: Elaborat de autor în baza https://www.micb.md/noutati-en/101915/
În mod particular, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice putem
menționa următoarele:
–Băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele: BCR Chișinău; B.C.
„EuroCreditBank” și B.C. „Comerțbank”
–Băncile cu cel mai mare volum de active lichide: B.C. „Victoriabank” B.C. „Comerțbank” și
B.C. „Energbank”
–Băncile cu cele mai calitative active: B.C. „FinComBank”;B.C. „EuroCreditBank” și B.C.
„Mobiasbanca”
–Băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului: B.C. „Mobiasbanca”; B.C.
„Moldindconbank” și B.C. „Moldova-Agroindbank”
–Băncile cu cea mai mare cotă de piață după portofoliul de credite: B.C. „Moldova-
Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Mobiasbanca”.
La nivel agregat, luna decembrie 2017 înregistrează o reducere a profitului acumulat în
primele 11 luni cu circa 170 mil. MDL, respectiv valoarea totală a profitului înregistrat pentru întreg
anul fiind de 1,48 mlrd. MDL. În aceste condiții, doar o singură bancă (BC Eximbank) a înregistrat
pierderi la sfârșit de an, dar nivelul de capital și capacitatea financiară a noilor acționari asigură în
continuare reziliența băncii la situații neprevăzute.
Chiar dacă baza de capital tinde să se micșoreze aproximativ în aceeași măsură ca și profitul,
acest fapt nu comportă careva riscuri imediate asupra capacității băncilor de a absorbi pierderile
neprevăzute. Mai mult ca atât, soliditatea prezentă a băncilor este confirmată și de valorile
indicatorilor de lichiditate și solvabilitate la nivel agregat și la nivel individual. Astfel, suficiența
capitalului ponderat la risc rămâne la un nivel de peste 30% pe întreg sectorul bancar, oscilând în
limitele 25% pentru băncile mari și de peste 50% pentru cele mici. În același timp, la nivel agregat

35
volumul de active lichide tinde spre ponderea de 56% din total active, în timp ce la nivel individual
se înregistrează valori chiar și de peste 68%.
Deși economia națională dă semnale de creștere, totuși intermedierea bancară continuă să
înregistreze rezultate modeste. Astfel, chiar dacă procesul de creditare înregistrează semne de
revigorare în ceea ce privește credite noi acordate, totuși rambursarea creditelor acordate anterior
continuă într-un ritm rapid. Astfel, soldul creditelor acordate înregistrează la sfârșitul lunii
decembrie 17 valoarea de 33,5 mlrd. MDL, ceea ce reprezint doar 42% din totalul activelor bancare.
În același timp, dinamizarea activității de creditare este caracteristică în special pentru componenta
persoane fizice pe segmentul credite de consum, în timp ce pentru persoanele juridice cea mai
dinamică categorie o reprezintă creditele acordate comerțului.
Anul 2017 a fost un an relativ stabil pentru sectorul bancar din Republica Moldova. În pofida
continuării trendului de contractare a portofoliului de credite, majoritatea băncilor au înregistrat
rezultate financiare pozitive, datorită noilor abordări de dezvoltare echilibrată și a strategiilor
focusate pe inovații și dezvoltarea produselor destinate persoanelor fizice.
Pe parcursul celor 26 de ani de activitate în calitate de societate pe acțiuni, B.C.
„Moldindconbank” a făcut față provocărilor mediului economic, social și de business. Aceste
experiențe au făcut B.C. „Moldindconbank” mai încrezătoare și determinată în dezvoltarea mediului
de afaceri, eficientă în relația cu clienții săi și i-a adus recunoașterea calității produselor sale în
rândul clienților.
La finele anului 2017, B.C. „Moldindconbank” a continuat să gestioneze cea mai mare rețea
de subdiviziuni teritoriale (194 unități) și bancomate multifuncționale (59 unități), păstrându-și
poziția a doua în clasamentul general al băncilor moldovenești după volumul de active - 15,2 mlrd.
lei (19,1% cota de piaţă), portofoliu de credite brut - 6,4 mlrd. lei (19,0% cota de piață) și total
depozite 12,0 mlrd. lei (20,0% cota de piață), generând la finele anului 2017 al doilea cel mai mare
profit net de 364,3 mil. lei.
Totodată, B.C. „Moldindconbank” a reușit să-și consolideze pozițiile pe mai multe sectoare
ale pieței bancare în care deține întâietatea, inclusiv pe piața remiterilor de bani (39,0% cota de
piață) și a cardurilor bancare puse în circulație (36,7% cota de piață).
În calitate de lider pe piața cardurilor bancare și a serviciilor electronice, B.C.
„Moldindconbank”a continuat pe parcursul anului 2017 dezvoltarea serviciilor de servire la
distanță, prin intermediul celor mai moderne canale digitale. Astfel, a fost actualizată aplicația
mobilă MICB Mobile Banking, cu un șir de servicii și posibilități unice pe piață, cum ar fi
autentificarea biometrică (cu amprenta digitală), achitarea 24/24 a serviciilor și
retragerea/depunerea banilor la bancomat doar cu telefonul mobil (mobile cash). Concomitent,
dezvoltarea de către Bancă a celei mai mari rețele de bancomate multifuncționale (Cash-in) a
36
permis diminuarea mai multor operațiuni efectuate de către clienți la ghișee băncii, sporind
confortul și numărul utilizatorilor de carduri B.C. „Moldindconbank”.
Fiind una dintre principalele instituţii financiare din ţară, B.C. „Moldindconbank” a
continuat să investească în educația financiară, să susțină cultura și să promoveze un stil de viață
sănătos, toate pentru bunăstarea și dezvoltarea societății noastre.
B.C. „Moldindconbank” ţine mult la fidelitatea clienților săi, fapt pentru care îi răsplăteşte
permanent cu surprize şi premii de valoare, în cadrul campaniilor promoționale desfăşurate pe
parcursul anului.
Toate aceste realizări se datorează mai întâi de toate celor peste 630 mii de clienți fideli și
devotamentului a cca 1 500 de angajați profesioniști, care au reușit să dezvolte o instituție bancară
modernă, eficientă, inovativă și, în același timp, receptivă necesităților clienților și oportunităților
contemporane.
Pe parcursul anului 2017, B.C. „Moldindconbank” a continuat o dezvoltare echilibrată,
accentul fiind pus pe digitalizare și eficientizare, concomitent cu o gestionare prudentă a riscului,
lucruri care s-au reflectat în rezultatele financiare obținute.
Performаnţа de bаză а bănсii în аnul 2017 а fost menţinereа dinаmiсii pozitive а
indiсаtorilor de volum, саre аu аtins сele mаi mаri ritmuri de сreştere din sistemul bаnсаr. Tot
odаtă, lа аstfel de indiсаtori, preсum portofoliul de сredite şi împrumuturile аtrаse, bаnса а devenit
pentru аl doileа аn сonseсutiv liderul pieţii după сreştereа аbsolută.
Pe parcursul anului 2017 B.C. „Moldindconbank” a funcţionat stabil şi a menţinut poziţiile
înalte pe piaţa bancară autohtonă.
Activele totale ale BC „Moldindconbank” S.A. au crescut în anul 2017 cu 5,5% sau 783,6
mil. lei şi au atins valoarea de 15 153,1 mil. lei la 31 decembrie 2017.
În structură, activele au evoluat conform următoarelor tendinţe:
− majorarea activelor lichide;
− micşorarea portofoliului de credite ale persoanelor juridice şi majorarea portofoliului de credite
ale persoanelor fizice.
Astfel, activele totale ale BC „Moldindconbank” S.A. la 31 decembrie 2015, au constituit 15
478,8 mil. lei, în creştere cu 2 246,5 mil. lei (+17,0%) comparativ cu anul 2014. Mijloacele băneşti
şi conturile la Banca Naţională au sporit cu 1 529,4 mil. lei (+80,0%), însumând la finele anului
2015 valoarea de 3 441,0 mil. lei. Portofoliul de credite net, s-a majorat cu 360,7 mil. lei (+4,2%)
comparativ cu anul precedent, înregistrând valoarea de 8 951,6 mil. lei. Totodată, la sfîrşitul anului
2015, investiţii păstrate pînă la scadenţă s-au majorat cu 251,1 mil. lei (+24,8%), atingînd valoarea
de 1 262,9 mil. lei

37
 Figura. 2.1.3. Evoluția activelor ale BC Moldindconbank S.A, anii 2015-2017 mii lei
Sursa: Rapoartele BC Moldindconbank S.A
La sfârşitul anului 2017, capitalul propriu a constituit 1 779,8 mil. lei, în creştere cu 117,9
mil. lei (+7,1%), comparativ cu valoarea raportată la finele anului 2016 Această creştere a fost
condiţionată de majorarea profitului nerepartizat cu 205,5 mil. lei (+24,3%). În același timp, pe
parcursul anului 2017 rezervele prevăzute de statut s-au diminuat cu 87 mil. lei (-28%) constituind
la finele anului 224 mil lei. Capitalul social al Băncii a constituit 494,5 mil. lei, valoare înregistrată
şi la finele anului 2015. Саpitаlul Bănсii а depăşit în a.2016 nivelul de 2,1 miliаrde lei față de 1,9
miliаrde lei înregistrаt în anul precedent, mаjorându-se pe pаrсursul аnului cu 7,4% (sau cu 141 mln
lei). Асeаstă сreştere se dаtoreаză în mаreа mаjoritаte rezervelor formate. (Саpitаlul Bănсii în a.
2015 a notat nivelul de 1,9 miliаrde, ceea ce e cu 12,6% mai mare fața de a. 2014.) În struсturа
саpitаlului propriu сeа mаi mаre pondere o deține rezerve prevăzute de stаt – 76% și саpitаlul soсiаl
în mărimeа de 24%. Mărimeа саpitаlului soсiаl în аnul 2016 rămâne lа асelаși nivel са și în аnul
preсedent și а сonstituit 496,8 mln lei. Menționăm că rezervele din reevaluare în a.2016 brusc au
scăzut – de la 11,647 mln lei (a.2015) pînă la 0,458 mln lei.
Totаl dаtorii аle BС „Moldindсonbаnk” S.А. în a.2016 s-au diminuat cu 1 259,5 mln lei față
de anul precedent și аu сonstituit 12 439 mln lei, datorită reducerii datoriilor financiare evaluate la
cost amortizat. Lа finele аnului 2015 datorii 13,699 mln. lei, fiind сu 2 129 mln. lei sаu сu 18,4%
mаi mult fаţă de finele аnului 2014. Sursа prinсipаlă а dаtoriilor bănсii а reprezentаt dаtorii сătre
сlienţi, soldul сărorа s-а mаjorаt pe pаrсursul аnului 2015 сu 2 062 mln. lei și а аtins sumа de 11
831,86 mln. lei, сonstituind 86,4% din totаl dаtorii аle Bănсii. Сonсomitent, dаtoriile сătre bănсi în
а.2015 аu сonstituit 1 741 mln. lei, сeeа сe reprezintă o сreştere сu 84 mln. lei sаu 21,1% fаţă de
аnul preсedent.
38
Figurа 2.1.4 Struсturа Саpitаlului BC Moldindconbank S.A, în а. 2017
Sursа: Elаborаt de аutor în bаzа rаpoаrtelor bănсii

Totаl dаtorii аle BС „Moldindсonbаnk” S.А. аu сonstituit 13.699 mln. lei lа finele аnului
2017, fiind сu 2129 mln. lei sаu сu 18,4% mаi mult fаţă de finele аnului 2016. Sursа prinсipаlă а
dаtoriilor bănсii а reprezentаt dаtorii сătre сlienţi, soldul сărorа s-а mаjorаt pe pаrсursul аnului
2017 сu 2.062 mln. lei şi а аtins sumа de 11831,86 mln. lei, сonstituind 86,4% din totаl dаtorii аle
Bănсii. Сonсomitent, dаtoriile сătre bănсi în а.2015 аu сonstituit 1.741 mln. lei, сeeа сe reprezintă o
сreştere сu 84 mln. lei sаu 21,1% fаţă de аnul preсedent.
Сu o istorie de peste 55 de аni BС "Moldindсonbаnk" SА este аstăzi unа din сele mаi
prestigioаse bănсi din Republiса Moldovа. BС "Moldindсonbаnk" SА presteаză o gаmă lаrgă de
serviсii, iаr struсturа асestorа şi numărul mаre de subdiviziuni o poziţioneаză са bаnсă universаlă.
Ultimii аni de асtivitаte bаnса şi-а formаt o eсhipă profesionаlă de mаnаgement, şi-а mаjorаt
numărul de сlienţi fideli bănсii dаtorită саlităţii serviсiilor oferite.
Bаnса deţine relаţii de сorespondenţă сu bănсi de tаlie mondiаlă, totodаtă сolаboreаză сu
instituţii finаnсiаre internаţionаle așa са Bаnса Europeаnă pentru Reсonstruсţie şi Dezvoltаre,
Сorporаţiа Finаnсiаră Internаţionаlă, Bаnса Mondiаlă şi аlte fonduri internаţionаle de dezvoltаre,
саre permit bănсii să аtrаgă resurse finаnсiаre pe termen lung.
În condiţiile economiei de piaţă, fiecare agent economic îşi pune scopul de a obţine rezultate
maxime cu cheltuieli minime. Aceasta este valabil şi pentru Băncile comerciale, care reprezintă şi
ele o categorie de agenţi economici.
Veniturile reprezintă aflux de avantaje economice generate în cursul anului de gestiune în
urma activităţilor desfăşurate. Sursele de formare a veniturilor unei bănci comerciale sunt:
veniturile din dobânzi, venituri din comisioane şi alte venituri operaţionale.
Cheltuielile băncilor comerciale reprezintă toate cheltuielile şi pierderile perioadei, care se
scad din venituri în vederea determinării profitului.
39
 Principalul scop al fiecărei unităţi economice, inclusiv şi al celor din domeniul bancar, este
profitul, care reprezintă principala sursă din care băncile îşi constituie fondul de rezervă, îşi sporesc
capitalul acţionar, contribuie la îmbunătăţirea capitalizării băncii, protejându-le faţă de eventualele
pierderi înregistrate în unele exerciţii financiare.
Pe pаrсursul аnului 2017, BС „Moldindсonbаnk” S.А. а generаt venituri în vаloаre de 2
136,4 mln lei, înregistrând creștere față de anul precedent cu 10,1% sau cu 196,8 mln lei. Din sumа
totаlă а veniturilor obținută în a.2017 veniturilor din dobânzi revine 72,7% sаu 1 552,7 mln. lei și
саre аu sporit сu 13,5% sаu 185,3 mln. lei față de perioada precedentă. În anul 2016 au fost create
venituri în sumă de 1 831,1 mln. lei, сeeа сe reprezintă сu 34% sаu сu 464,4 mln. lei mаi mult fаţă
de аnul 2015.
Structura veniturilor BС „Moldindсonbаnk” S.А este redată în figura ce urmează:

Figurа 2.1.5. Structura veniturilor BС „Moldindсonbаnk” S.А, anii 2015-2017 (ml. lei)
Sursа: Elаborаt de аutor în bаzа rаpoаrtelor bănсii
Veniturile din сomisioаne s-аu majorat de două ori față de a.2015 de la 154 mln lei (a.2013)
până la 1 552,7 mln lei până la 317,1 mln lei (a.2017). Totodаtă, сheltuielile privind сomisioаnele
аu însumаt 66 mln. lei în anul 2016, înregistrând creștre în ultimii 4 ani de trei ori.
Сheltuielile privind dobânzile аu înregistrat o сreştere în a. 2015 cu 2,9%, în a.2016 cu 35%,
în a.2017 cu 16,5% și au atins în a. 2017 suma de 791,3 mln lei. Acest indicator a crescut în anul de
gestiune față de a.2014 cu 302,1 mln lei. Tendinţa pe piaţa monetară de majorare a ratelor
dobânzilor înregistrată pe parcursul anului 2017 a influenţat majorarea marjei nete a dobânzii cu
0,42 p.p. cifrând la finele anului valoarea de 5,66%.
Сheltuielile privind taxe și comisioane s-au majorat în anul 2017 cu 62,6% sau cu 25,4 mln
lei și au înregistrat valoarea de 66 mln lei. E bine venit că alte cheltuieli operaționale în ultimul an
au diminuat cu 4,6% ( de la 102,1 mln lei în a.2015 până la 97,4 mln lei în a.2017).
Totodată, în anul 2017, BC „Moldindconbank” S.A. a înregistrat cheltuieli din deprecierea

40
activelor în valoare de 711,1 mil. lei, în creştere cu 655,8 mil. lei faţă de anul precedent. Iar în anul
2016 Banca a înregistrat pierderi din deprecierea activelor în valoare de 55,3 mil. lei, în creştere cu
1,4 mil. lei sau cu 2,6% faţă de anul 2015.

Figura 2.1.6. Structura cheltuielilor BC „Moldindconbank” SA, ml. lei

Sursa: Elaborat de autor în baza informației BC „Moldindconbank” SA
La finele anului 2017, cheltuielile neaferente dobînzilor au constituit 392,8 mil. lei în
creştere cu 24,9% sau cu 78,1 mil. lei în comparaţie cu finele anului precedent. Îar la finele anului
2016, acestea au constituit 314,0 mil. lei în creştere cu 36,0 mil. lei sau cu 12,9% în comparaţie cu
finele anului 2015. Această majorare se datorează sporirii cheltuielilor generale şi administrative cu
42,9 mil. lei în 2017 față de 2016 și cu 59,9 mil. lei în 2015 față de 2014 dar și a cheltuielilor
privind retribuirea muncii care pe parcursul anului 2017 cresc cu 31,2 mil. lei. Structura
cheltuielilor BC „Moldindconbank” S.A. este redată în figura 2.1.6.
La 31 decembrie 2017, profitul net al Băncii a constituit 143,4 mil. lei, în scădere cu 254,1
mil. lei sau cu 63,9%, datorită formării reducerilor pentru pierderi la deprecierea activelor.
Micşorarea profitului a influenţat la diminuarea indicatorilor de eficienţă a Băncii astfel încît
rentabilitatea activelor (ROA) la finele anului 2017 a constituit 0,94% fiind cu 2,25 p.p. mai puţin
faţă de anul precedent. De asemenea s-a micşorat şi rentabilitatea capitalului acţionar (ROE) cu 18,5
p.p. pînă la 7,63% la finele anului 2017. Indicele eficienței la 31 decembrie 2017 a constituit 112,6
fiind în scădere cu 76,8 p.p comparativ cu anul precedent, (vezi figura 2.1.7).

41
 Figura 2.1.7 Evoluția indicatorilor de eficiență a BC „Moldindconbank” S.A, %
Sursa: Raportul anual al BC „Moldindconbank” S.A

Dacă să ne referim la perioada 2015-2016 majorarea profitului a permis îmbunătăţirea

indicatorilor de eficienţă a Băncii astfel încît rentabilitatea activelor (ROA) la finele anului 2016 a
constituit 3,19% fiind în creştere cu 0,25 p.p. faţă de anul 2015. De asemenea s-a majorat şi
rentabilitatea capitalului acţionar (ROE) cu 0,3 p.p. pînă la 26,08% la finele anului 2015.
De menţionat că BC „Moldindconbank” S.A. a ocupat primul loc pe sistemul bancar pe
indicatori de eficienţă ROA şi ROE în perioada respectivă.
În această ordine de idei putem menționa că prosperitatea BC „Moldindconbank” S.A. se
bazează pe trei factori decisivi: fidelitatea clienților, susținerea acționarilor și profesionalismul
angajaților. Atașamentul față de cele mai bune tradiții bancare, profesionalismul înalt al echipei de
angajați, preocuparea continuă pentru dezvoltarea celor mai noi servicii și tehnologii bancare îi
permit băncii să mențină una dintre pozițiile de vârf pe piața financiară a Moldovei și reputația unui
partener de afaceri de încredere.

2.2. Analiza operațiunilor cu carduri bancare şi banii electronici în cadrul

BC„Moldindconbank” S.A

42
 Numărul cardurilor bancare eliberate populației în anul 2017 a trecut peste 1,6 milioane și
continuă să crească lunar, iar achitarea mărfurilor și serviciilor prin intermediul lor devine un proces
tot mai simplu și mai obișnuit.
Pe acest fondal, escrocheriile în domeniul circulației cardurilor bancare se înmulțesc an de
an. Practica organelor de drept din Moldova arată că proprietarii de carduri riscă în permanență să
cadă pradă diferitor escroci. Proporțiile iau amploare
Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), la momentul actual în țară se află în circulație
1,62 milioane de carduri bancare, cu cca 20% mai multe decît anul trecut. Lunar, băncile
moldovenești emit zeci de mii de carduri. În același timp, o parte a lor este scoasă din circuit din
diverse motive. BNM a calculat că rețeaua de utilizare a cardurilor bancare în Moldova numără 17
mii de instalații speciale (terminale POS, imprimante, bancomate), sporind cu aproape 15%
comparativ cu anul trecut.
Sporește constant și numărul operațiunilor cu utilizarea cardurilor bancare emise în
Moldova, de cele mai multe ori – pentru extragerea banilor. Însă tot mai des ele se folosesc la plățile
fără numerar, inclusiv peste hotare. Datele statistice vorbesc și despre faptul că în Moldova crește
constant numărul operațiunilor cu carduri bancare emise peste hotare.
În anul 2017 BC „Moldindconbank” S.A a continuat elaborarea și implementarea
produselor aferente cardurilor, revoluționare pe piața bancară din Republica Moldova, precum şi
atragerea clienţilor noi.
Pe categorii de beneficiari, cardurile de plată emise de Bancă se clasifică în felul următor:
− Categoria "General";
− Categoria "Young and Smart";
− Categoria preferenţială "Depozit";
− Categoria preferenţială "Salarial";
− Categoria preferenţială "Social";
− Categoria preferenţială "Exclusiv";
− Categoria “Business”.
Soldul resurselor atrase prin intermediul cardurilor persoanelor fizice la 31.12.2017 a
constituit 1,8 mld. MDL şi s-a majorat cu cca. 40 la sută față de perioada corespunzătoare a anului
precedent.
Pentru a cerceta perspectivele utilizării cardurilor bancare la BC „Moldindconbank” S.A
vom utiliza figura 2.2.1.

43
 Figura 2.2.1 Dinamica numărului cardurilor aflate în circulație, BC „Moldindconbank”
pentru anii 2015-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale BC „Moldindconbank”
La 31.12.2017, numărul cardurilor emise s-a majorat comparativ cu perioada similară al
anului precedent cu 20,4 la sută (cu 108 mii de carduri) şi a atins сса. 637 mii de carduri în
circulaţie. La data de 31.12.2017 cota băncii în totalul cardurilor aflate în circulație în
Republica Moldova a constituit 36,7 la sută.
Numărul cardurilor emise s-a majorat în anul 2016 comparativ cu anul precedent cu
23% (+99 mii de carduri) şi a atins 529 mii de carduri în circulaţie. Cota Băncii în totalul
cardurilor aflate în circulație în Republica Moldova a constituit 35%.
Datorită desfășurării unui șir de promoții referitoare la activarea cardurilor, volumul
operațiunilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova cu carduri emise de Bancă a crescut
la 31.12.2017 cu cca. 63,2 la sută comparativ cu anul precedent, și a constituit cca. 1,5 mld.
MDL. Cota băncii a crescut de la 28,5 la sută (31.12.2016) până la 31,2 la sută (31.12.2017).

Figura 2.2.2 Evoluţia volumului de tranzacții fără numerar (mil. lei)

BC „Moldindconbank” pentru anii 2015-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale BC „Moldindconbank”

44
 Este remarcabilă și creşterea cu 47,6 la sută sau cu 371 mil. MDL a achitărilor fără
numerar peste hotare prin intermediul cardurilor emise de bancă.
În scopul oferirii serviciilor calitative şi accesibile clienţilor săi, banca a continuat
extinderea reţelei de bancomate şi POS-terminale, pentru a asigura un număr optim de puncte
de deservire necesar pentru satisfacerea necesităţilor clienţilor retail.

Figura 2.2.3 Evoluția numărului bancomatelor, BC ” Moldindconbank” S.A. pentru anii

2015-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale BC ” Moldindconbank” S.A.

Efectuînd analiza evoluției pentru numărul de bancomate proprii băncii vedem o

creștere variabilă. Anului 2015 îi corespunde totalul de 200 de bancomate, pentru 2016 - 226
de bancomate. Numărul bancomatelor MICB a atins cifra de 255 la data de 31.12.2017 în
comparaţie cu 226 de bancomate în perioada similară a anului 2015.
În 2016 creșterea este în număr de 26 bancomate față de 2015, iar în 2016 cu 29 utilaje
față de 2016. Astfel creșterea în anul 2017 este impunătoare față de anul precedent, ceea redă
că necesitatea utilizării acestui produs este în creștere, deci crește și numărul de clienți care
folosesc cardul al BC „Moldindconbank” S.A.
În anul 2017, la cele 11 bancomate de tip Cash-In/Cash-Out a fost implementată
funcţionalitatea de alimentare a conturilor şi în valută EURO sau USD. Astfel, clienţii MAIB
pot efectua la ARM-urile Cash-In/Cash-out prin intermediul cardului bancar următoarele
operaţiuni:
1. depunerea numerarului în MDL/USD/EUR în conturile de card personale, cât şi
ale persoanelor terţe deţinătoare de carduri MAIB;
2. depunerea sau retragerea numerarului în MDL/ USD/EUR din conturile de card
în altă valută decât valuta contului de card;
3. achitarea ovedraft - ului la contul de card şi datoriile la cardul de credit.
45
 Clienţii băncii au acces nelimitat la bancomate, acestea fiind amplasate în zonele de
deservire 24/24.
Un alt produs folosit în activitatea cu carduri este POS-terminalul. Graficul ce urmează
este construit pe baza datelor prezentate de BC „Moldindconbank” S.A.

Figura 2.2.4 Evoluția POS-Terminale, BC „Moldindconbank” S.A.

pentru anii 2015-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale BC ” Moldindconbank” S.A.
Urmărind figura 2.2.4 observăm că axa se mișcă crescător într-un mod aproximativ
constant. În 2015 numărul acestor dispozitive ale băncii s-au diminuat cu au constituit 2202, în
2016 înregistrând o creștere cu 133 POS-terminale, iar pentru 2017 valoarea acestora s-a
diminuat cu 341 dispozitive. Deci, numărul terminalelor în 2017 s-a micșorat cu 14,60 % față de
2015.
În ce priveşte reţeaua de POS - terminale instalate la comercianţi, BC ”
Moldindconbank” S.A. este lider atât în plan cantitativ, cu 3,899 de POS - terminale
instalate, cât şi calitativ, fiind în continuare promotorul principal la nivel naţional al
implementării tehnologiei contactless. BC ” Moldindconbank” S.A. deţine peste 1,905 POS-
terminale dotate cu această tehnologie, capabilă să accepte în acest regim toate cardurile
sistemelor de plăţi Visa, MasterCard şi American Express. Cota de piaţă la numărul de
bancomate instalate constituie 24,38%, iar cota de piaţă pentru numărul de POS-terminale
instalate constituie 28,7%.
Asfel, în reţeaua fizică de acceptare, volumul tranzacţiilor acceptate a înregistrat în anul
2017 valoarea de 1,108 mil. lei, o creştere de 50% faţă de anul 2016.
ATM - urile și POS-terminalele prezintă împreună o rețea a produselor existente asociate
cardurilor bancare. Această rețea poate la fel fi redată printr-un grafic comun, care ar include
ambele dispozitive pentru a vedea o imagine mai amplă a ansamblului dat și ar permite
compararea numărului lor în dependență de ani.
46
 Astfel, preluând datele din raporturile anuale ale BC „Moldindconbank” S.A. pentru anii
2015- 2017, obținem următoarea evoluție a rețelei:

Figura 2.2.5 Dinamica dezvoltării rețelei ATM-uri și POS-Terminale, BC ”

Moldindconbank” S.A. pentru anii 2014-2017
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale ale BC ” Moldindconbank” S.A.
Analizând datele din figura 2.2.5. putem face următoarele concluzii că numărul POS-
terminalelor depășesc cu mult numărul bancomatelor, chiar dacă mărirea pe parcursul anilor
2014-2017 persistă la ambele dispozitive. O creștere mai mare îi sunt caracteristice numărului
POS-terminalelor, deoarece companiile sunt obligate să dispună de astfel de dispozitive.
Bancomatele la rândul lor, sunt într-un număr mai mic din motivul costului ridicat de
instalare și exploatare pe care trebuie să le suporte banca. Totodată, putem menționa faptul că
bancomatele se află la dispoziția tuturor deținătorilor cardurilor ale BC „Moldindconbank” S.A.
și la orice oră a zilei, spre deosebire de POS-terminalele companiilor, care sunt destinate către
achitarea a mărfurilor și serviciilor proprii. Studiind rapoartele anuale ale BC „Moldindconbank”
S.A. sunt depistate următoarele informații privind operațiunile cu cardurile bancare, care pot fi și
ele analizate la rândul său.
Astfel de date sunt: tranzacțiile efectuate cu carduri de debit din veniturile din
comisioane și tranzacțiile efectuate cu carduri de debit din cheltuieli cu comisioane,
comisioanele aferente salariilor transferate la cardurile de debit din veniturile din comisioane și
veniturile din realizarea acțiunilor Visa și MasterCard care formează alte venituri operaționale.
Astfel vom analiza fiecare tip printr-un tabel.
Folosind primul tip de operațiuni legate de tranzacțiile cu carduri de debit, și anume cele
ce includ veniturile din comisioane, am inclus aceste date din rapoartele anuale din perioada
2013-2017 în tabelul 2.2.1. Aici s-a calculat atât abaterea pentru anii analizați ca să determinăm
evoluția sumei veniturilor, cât și cota – parte din venitul total din comisioane, procentajul căruia
va arăta influența veniturilor din aceste tranzacții asupra mărimii totale ale veniturilor din

47
comisioane, astfel obținem:
Tabelul 2.2.1.
Analiza tranzacțiilor cu cardurile de debit din veniturile din comisioane (mil. lei)
Perioada analizată Abaterea (+;-)

Indicatori

2016-

2017-
2015

2016

2017

2015

2016
Tranzacții cu carduri de
14,070 17,57 18,42 +3,500 +0,85
debit

Venituri din comisioane 151,186 171,995 151,585 +20,815 -20,41

Ponderea 9,31% 10,22% 12,15%

Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare.
Din tabelul 2.2.1. observăm că suma tranzacțiilor privind cardurile de debit înregistrează
o evoluție variabilă. În anul 2016 față de 2015 sau majorat cu 3,5 mil. lei ajungând la 17,57 mii
lei, și deja în 2017 crește față de anul 2016 cu 0,85 mil. lei. Însăși veniturile din comisioane
cresc pe an în perioada analizată, doar că pentru 2017 veniturile din comisioane descresc cu
20,41 mil.lei. Referitor la cota-parte, putem zice că operațiunile cu carduri au o influență
considerabilă în veniturile din comisioane, constituind 9,31 % pentru anul 2015, în 2016 de
10,22 %, iar deja pentru anul 2017 cota se majorează pînă la 12,15 puncte procentuale.
În următorul tabel vom analiza comisioanele aferente salariilor transferate la cardurile de
debit, conform datelor din rapoartele BC „Moldindconbank” S.A.:
Tabelul 2.2.2.
Analiza comisioanelor aferente salariilor transferate la cardurile de debit din veniturile
din comisoane (mil. lei)
Perioada analizată Abaterea (+;-)
2016-2015

2017-2016

Indicatori
2015

2016

2017

Comisioanele aferente
salariilor transferate la 6,121 6,685 7,231 +0,564 +0,546
cardurile de debit

Venituri din comisioane 151,186 171,995 151,585 +20,815 -20,41

Ponderea 4,05% 3,89% 4,77%

Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale BC „Moldindconbank” S.A.
Conform datelor din tabelul 2.2.2. observăm că comisioanele aferente salariilor
transferate la cardurile de debit s-au majorat în anul 2016 față de anul 2015 cu 564 mii.lei iar

48
față de 2017 comisioanele aferente salariilor transferate pe cardurile de debit cresc cu 546 mii
lei. Veniturile din comisioane înregistrează o creștere în anul 2016, doar că în anul 2017 suma
acestor venituri s-a micșorat 20,41 mil.lei. Ponderea cea mai mare pe care o au comisioanele
aferente salariilor în totalul veniturilor din comisioane a fost marcată în 2015 de 4,05%, pentru
anul 2015 ponderea alcătuiește 3,89 %, anul 2017 marcându-se prin 4,77%.
Următorul tabel va reda situația tranzacțiilor cu cardurile de credit din componența
cheltuielilor efectuate pentru comisioane astfel:
Tabelul 2.2.3.
Analiza tranzacțiilor cu cardurile de debit din cheltuieli cu comisioane (mil. lei)

Perioada analizată Abaterea (+;-)

2016-2015

2017-2016
Indicatori

2015

2016

2017
Tranzacții cu carduri de debit 5,622 5,454 5,682 -0,168 +0,228

Cheltuieli cu comisioane 26,326 33,357 34,200 +7,031 +0,843

21,36
Ponderea 16,35% 16,61%
%
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor anuale BC „Moldindconbank” S.A.
Tabelul 2.2.3. este format în baza informațiilor financiare anuale ale BC
„Moldindconbank” S.A. pentru perioada analizată. Astfel, în 2015 aceste tranzacții constituie
cuantumul de 5,622 mil. lei, care în 2016 va descrește cu 168 mii. lei, ca apoi să se micșoreze în
2017 cu 228 mii lei, ajungând la un nivel de 5,682 mil. lei pentru 2017. Cheltuielile totale cu
comisioane, fixează o creștere de la 26,326 mil lei în 2015 până la 33,357 mil. lei în 2016, iar în
anul 2017 mărimea tranzacțiilor au înregistrat o sporire de 843 mii.lei. Tranzacțiile cu cardurile
de debit au influențat cel mai mult totalul cheltuielilor în 2015, când cota – parte alcătuia
21,36%, iar cel mai puțin s-a înregistrat în 2016 în valoare de 16,35% în anul 2017 cota accestor
tranzacții în suma totală a cheltuielilor cu comisioane constitiui 16,61 puncte procentuale. Un alt
indicator privind cardurile care influențează alte venituri operaționale este venitul din realizarea
acțiunilor Visa și MasterCard, care revine din postul BC „Moldindconbank” S.A. de membru
principal al acestor două sisteme de mari de plăți, tabelul 2.2.4.
Tabelul 2.2.4.
Analiza veniturilor din realizarea acțiunilor MasterCard și Visa (mil.lei)
Abatere
Perioada analizată
a
Indicatori
2016- 2017
2015 2016 2017
2015 -2016

49
 Venituri din realizarea acțiunilor
31 47 49 +16 +2
MasterCard și Visa, mil. lei.

Alte venituri operaționale, mil. lei. 12209 12305 14697 +96 +2392

Ponderea 0,25% 0,38% 0,33%

Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale BC „Moldindconbank”” S.A.
Efectuând analiza tabelului putem susține că veniturile ce provin din realizarea acțiunilor
Visa și MasterCard influențează în cel mai activ mod veniturile operaționale, fapt ce se vede din
cota – parte ce ocupă 0,25 % în 2015, 0,38% pentru 2016, 0,33% pentru 2017. În 2016 cresc
veniturile din realizarea acțiunilor cu 16 mil. lei ajungând la 47 mil lei, concomitent crește
totalul altor venituri operaționale cu 96 mil lei, iar caracteristic anului 2017 este sporirea atât
veniturilor din acțiuni pînă la 49 mil. lei, cît și a sumei altor venituri operaționale cu 2392 mil.
lei. Parteneriatul cu American Express este un avantaj strategic pentru dezvoltarea operaţiunilor
cu carduri şi consolidarea poziţiei de lider incontestabil pe piaţa bancară. În martie 2017 au fost
lansate cardurile de debit American Express – Green debit şi Gold debit, completând astfel
portofoliul produselor de card American Express. Reţeaua de acceptare a cardurilor American
Express a fost extinsă semnificativ, numărul de POS - terminale care acceptă spre plată cardurile
American Express fiind de 1,730 de unităţi instalate în 1,259 de puncte comerciale. Cardurile
American Express sunt acceptate în toate filialele, agenţiile şi bancomatele MICB (255 unităţi).
În luna noiembrie 2017, MICB a lansat cardurile din segmentul Premium, Visa Gold şi
Visa Platinum. Aceste produse consolidează portofoliul băncii pe acest segment, fiind dedicate
unei categorii de clienţi cu cerinţe înalte în domeniul serviciilor bancare, persoanelor din top
managementul companiilor, oamenilor de afaceri, persoanelor care dispun de venituri mari. În
acest sens, Moldindconbank deţine cel mai vast portofoliu de produse Premium de pe piaţa
bancară: MasterCard Gold, MasterCard Platinum, MasterCard World Elite, Visa Gold şi Visa
Platinum. Prin intermediul acestor produse MICB oferă servicii exclusive pentru clienţii săi. Din
luna octombrie 2017, deţinătorii de carduri MasterCard Platinum şi MasterCard World Elite,
emise de băncile din Republica Moldova, au acces gratuit în sala de aşteptare de clasa
business din Aeroportul Internaţional Chişinău.

CAPITOLUL III. STRATEGII DE OPTIMIZARE A OPERAȚIUNILOR CU CARDURI

ŞI BANII ELECTRONICI ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE

3.1 Căi de preîntâmpinare a escrocheriilor și fraudelor efectuate cu carduri și bani

electronici
Plăţi electronice efectuate prin carduri și bani electronici, constituie o un mecanism
50
suficient de flexibil şi universal din lanţul de plăţi interbancare "Bank1-client-Bank2" şi de tip
"Bank1-...-BankN". Dar universalitatea acestor instrumente de plată le face deosebit de atractive
pentru fraudă. La rîndul său, utilizarea tehnologiilor înalt dezvoltate în diverse domenii de
finanţare, în special în utilizarea de carduri de plastic nu exclude posibilitatea de diferite tipuri
de abuz. Apariţia mijloacelor de plată de plastic în sistemul de aşezări fără numerar în mod
inevitabil a dat naştere la modalităţi alternative de infracţiuni. Fraudele devin din ce în ce mai
sofisticate, şi protecţia tot mai vicleană, şi aşa mai departe pîna la infinit. Nu trebuie de
subestimat amploarea acestui fenomen: din moment ce piaţa de cardurilor de plastic complet în
Moldova nu este încă formată (dar evident, totul merge la asta), referindu-se la anomalii ale
acestei pieţe, este recomandabil să se folosească nu numai experienţa penală a Republicii
Moldova, dar de asemenea și practica internaţională.[25, p.195]
Pe plan internaţional, rezultatele de fraudă cardurilor de plastic sunt impresionante:
numai în Statele Unite au fost comise fraude în sistemul de plăți fara numerar de 1 miliard dolari
americani.
Sistemul de securitate financiară şi juridică dintre bănci şi clienţii lor, poate fi împărțit în
12 tipuri de crime de bază: Pentru comoditatea de cararcterizare, metodelor individuale de
fraudă, este recomandabil să fie analizate după subiecți și fiecare dintre aceste metode necesită o
caracteristică individuală.
Operaţiunile cu carduri false. Acest tip de fraudă a reprezentat cea mai mare parte din
pierderi a sistemului de plăți prin carduri. Datorită securității tehnice și tehnologice înalte a
cardurilor originale, în ultima vreme sunt rar folosite așa fel carduri şi pot fi depistate cu ajutorul
unei simple diagnostice. De regulă, pentru falsificare sunt utilizate cardurile de credit pure
furate, pe care sunt aplicate datele băncii și a clientului. Fiind extrem de dotați tehnic, criminali
pot aplica chiar informaţii pe banda magnetică a unui card sau să copie informația, pentru a
efectua o falsificare la nivel înalt. Autorii de astfel de acţiuni, de obicei, sunt grupurile criminale
organizate care uneori vin în complicitate cu angajații băncilor emitente cu acces la informaţii cu
privire la conturile clienților. Ar trebui de remarcat că cardurile false în Moldova au apărut
aproape simultan cu inceputul dezvoltării acestui sector de piață bancară.[25, p.198]
Frauda cu falsificarea cardurilor de plată este caracterizată prin falsificarea parţială sau
completă. Sub carduri autentice schimbate se subînțeleg acele carduri care sunt fabricate la
fabrici autorizate, dar care conţin informaţii despre titularul de card care diferă de cardul original
lansat. Card parţial falsificat se angajează prin utilizarea de un adevărat card.
Mecanismul de fraudă poate fi diferit: infractorul devine posesor legal de card în bancă
și introduce summa minimă necesară in contul special de card . După aceea (sau înainte), el
obține informațiile necesare despre titularul de card din aceeaşi companie, dar cu un cont mai
51
solid, şi introduce noi date pe cardul său. Pentru a pune în aplicare această metodă de fraudă
infractorul trebuie să obţină informaţii despre cod privat, nume de familie, Prenume, Prenume
proprietar, proba semnăturilor, etc.[23, p.102]
Realizarea unei astfel de falsificări poate fi diferită:
‒ schimbarea informaţiei pe suportul magnetic;
‒ modificarea informaţiilor, imprimarea în relief pe avers;
‒ ambele tipuri;
‒ forjarea semnăturii titularului cardului legitim.
În falsificarea semnăturii sunt folosite cîteva variante, dar ţinând cont de faptul că
ştergerea semnăturii nu poate fi realizată, pentru că dacă încerci să faci aceasta, în cîmpul pentru
semnătură v-a apărea cuvîntul VOID “invalid”. Prin urmare, este adesea pur şi simplu vopsită cu
vopsea albă. Se întâmplă că cîmpul pentru semnătură se schimbă cu unul nou folosind banda
adezivă de hirtie. Aplicarea externă de informaţii despre proprietarul a benzii magnetice și
înainte, din punct de vedere tehnic, nu a fost o mare problemă nici înainte. Datele se introduceau
după principiul unei benzi de înregistrare în formatul corespunzător. Cînd emitenţii au început să
se apere folosind înregistrările de codificare numite “skimming”-o copie aprofundată şi completă
a întregului conținut de piese magnetice (piese).
Hologramele şi emblemele, făcute după tehnologia de difracție, nu este o protecţie prea
eficientă, deoarece în timpul procedurilor de rutină pentru identificarea lor, de obicei se atrage o
atenţie mai mică decât la semnătura şi alte detalii personale. Modificările imprimate în relief a
informațiilor pe suprafața cardului se fac în diferite moduri.
Literele și cifrele, imprimate în relief în planul cardului, infractorii pot tăia, folosind
lipici pentru a înlocui cu altele. Astfel, pe card apar complet noi numărul şi numele de familie.
Aşa cum deja s-a observat, există multe modalităţi de a obţine noi date la un card ( ele
provin din contracte între firme, cecuri, sau sunt obţinute de la angajaţi, etc.). Instrumentele de
obicei sunt: lama, bisturiu, lupa cu lumina. Drumul este destul de dur deoarece la o examinare
atentă a suprafeței cardului la un unghi la lumină, se observă urme de lipici și a numărului vechi.
Pe lângă acestea literele şi numerele pot fi lipite inegal, care de asemena pot fi
observate. Disponibilitatea de instrumente folosite la comiterea acestui tip de fraudă, trebuie
luată în vedere la perchiziția suspectului.[23, p. 105]
O altă cale de forjare parţială este "netezirea" materialului plastic. În străinatate acest
tip de fraudă se numește o "lucrare de fier". Acesta a fost practicat de la începutul anului 80’ şi
provine din capacitatea materialului din care a fost făcut cardul de a devine elastic, atunci cînd
este expus la căldură. Înainte de netezire vopseaua este zgîrîiată de pe literele convexe. Pentru
incălzire se folosesc o varietate de mijloace: fier, lumînare, apă caldă, cuptor cu microunde, etc.
52
După încălzirea cardului, manual sau prin utilizarea unui pres hidrauluic el este netezit și adus la
nivel. Infractorul înainte de procesul termic sau presare ar trebui să îndepărteze vopseaua cu
umflături. Pentru aceasta, sunt utilizaţi agenţi de curăţare normală care conţin ponce, vîndute în
magazine de hardware. În cazul în care vopseaua veche nu este eliminată complet, apoi devin
vizibile contururile fontului autentic. Pentru a pune în aplicare această metodă este nevoie de o
maşină cu tabel de presare cu un set de litere şi cifre. Unele dintre ele sunt efectuate astfel încît
noile numere şi litere pot fi apăsate peste cele vechi.[23, p.108]
Ar trebui de remarcat că, în cazul în care cardul a fost supus procesului termic este
posibil să rămînă urme văluroase pe suprafaţă. Un semn clar de falsificare, de asemenea,
servește existenţa unor urme de lovituri pe font și offset de litere şi numere, etc. Complet forjate,
sunt cardurile care au falsificate şi plasticul şi sigiliu.
Unul dintre cele mai periculoase tehnici de falsificare a cardului de plastic este
producţie cardurilor complet falsificate. Această metodă este ades utilizată în unele ţări din Asia
de Sud-Est de grupuri criminale organizate, care au tendinţa de a include în fraudă angajaţii de
restaurante şi a altor instituţii de serviciu „comercianți”. Aceștia sunt utilizați pentru a colecta
informaţii despre cardurile de credit care se încadrează în mâinile lor, atunci cînd se efectuează
plata la restaurant şi altor servicii, după cum s-a menţionat mai sus, atunci cînd cardul pentru un
timp dispare din perspectiva clientului, dar cînd se întoarce, criminali dețin în mâinile lor "fratele
geamăn" a acestui card.
La acest tip de fraudă i se atribuie și metoda de "plastic pur"(WPC). Forjarea cardului
este o tehnologie scumpă deoarece gradul de protecţie externă a cardului autentic “desene slim-
line, holograme, fotografie, imagini UV”, cu fiecare an devine mai avansată. WPC reprezintă
utilizarea unei bucăți de plastic pură sub forma unui card normal, pe care se aplică datele reale
„numărul contului real, data de expirare, numele, etc.”
Mai departe cardul este utilizat de comerciant, care acţionează împreună cu grupul
penal. Comerciantul efectuează o circulație fictivă- trimite la emitent conturi pentru achitare şi
împarte profitul cu partenerii săi.
Folosind cardurile "albe", deținînd codul PIN, se poate efectua furtul, retragerea de
numerar prin ATM-uri, care nu diferențiază semnătura, fotografiile și alte date nu verifică.
Informația creditară, utilizată pentru fabricarea cardurilor falsificate poate fi colectată în diferite
ţări ale lumii. Cele mai adesea folosite sunt date din Canada, Statele Unite, ţările europene,
precum şi din regiunea Asiei. Grupările criminale care operează în diferite regiuni, împărtăşesc
aceste informații între ele.
Tranzacţiile cu carduri furate/pierdute. Utilizarea frauduloasă a cardurilor furate
rămîne crima cea mai răspînidită. Metodele de contorizare a furtului şi utilizării frauduloase de
53
carduri sunt îmbunătăţite de-a lungul anilor, dar în prezent, companiile preferă să producă
carduri ieftine pentru a reduce cantitatea posibilă de pierderi la folosirea lor. Atunci cînd
cantitatea de daune crește, companiile fac eforturi urgente să introducă noi măsuri de securitate.
[23, p.89]
Serviciile de securitate a companiilor străine care se plâng din cauza lipsei de atenţie de
către poliţie la acest tip de infracţiune. La rîndul său, poliția adesea este de părere că companiile
pur şi simplu îi utilizează în scopul colectării datoriilor.
Provocarea pagubelor majore cu ajutorul unui card furat este posibilă numai în cazul în
care escrocul știe codul PIN al clientului. Atunci este posibilă retragerea de sume mari de pe
contul special de card a clientului prin intermediul reţelei electronice de casieri-ATM-uri înainte
ca banca-emitentă introduce cardul furat în „stop-list” electronic.
Metoda specifică este caracterizată prin deținerea de aplicații softwear ca urmare a
furtului din apartamente, transport sau în alte locuri, precum şi pierderea de proprietarul cardului
după achiziția și semnătura sa din bancă.
Cardul este răpit de la proprietar, de obicei, împreună cu documentele, portofelul și alte
bunuri. Evenimentul este cel mai adesea nedetectat. În acest caz trebuie de recurs la banca
emitentă pentru îngheţarea conturilor, ce oferă posibilitatea de a aresta infractorul, sau
prevenirea furtului în excepţia cazului în care hoțul nu începe imediat a face achiziţii care
cauzează suspicii prin comportamentul său, sau dacă hoțul nu exploatează cardul în regiune unde
nu este susținut cardul în lista "stop". Acest caz se referă la carduri cu bandă magnetică, nu la
cardurile cu microprocesor. Astfel, infractorii folosesc cardul, de obicei, în timp ce "stop-listul"
nu a fost încă primit de către comercianti şi se bucură de asemenea de neglijenţa personalului
care nu verifică "stop listul" care li se oferă.
În caz de răpire a cardului când el este trimis prin poştă, caracteristic acestei fraude este
că proprietarul nu ştie despre pierderea cardului. Prevenirea furtului în acest tip de fraudă este
foarte dificilă. Astfel de tip de fraudă înca nu este răspîndit în Moldova. Problema constă în
aceia că, în Statele Unite, de exemplu, atunci cînd propritarul de card își scimbă locul de
reşedinţă, titularul cardului de credit poate apela cu o cere la emitent pentru primi o copie a
cardului la adresa nouă.
Infractorul schimbă notificarea despre mutarea titularului de cont şi emitentul trimite
cardul chiar în mîinile infractorului prin poştă. Soarta cardului furat în acest caz poate fi
diferită. Hoțul o poate utiliza el însuşi, sau o poate revinde la un alt infractor . Acesta este un alt
mod de penetrare a cardului furat în țară.
Cutiile poştale sunt de asemenea, un obiectiv preferat al furătorilor de carduri
străine. Infractorii sunt adesea conştienţi de termenul de livrare al cardului nou. Hoțul urmărește
54
poștașul, așteaptă cînd acesta coboară poșta şi merge mai departe, şi apoi preia
conţinutul. Anchetatorii au numit acest tip de furt "trecător lent".
Din cauza pierderilor semnificative prin intermediul furtului poștal, multe organizaţii
producătoare de carduri, utilizează livrarea de scrisori înregistrate. Ca o măsură de precauţie
suplimentară se utilizează un preaviz a livrării viitoare a cardului, uneori împreună cu un sistem
numit "datare dublă". În acest caz cardul începe să funcționeze într-o lună sau mai mult după
data expedierii. În cazul în care cardul nu a ajuns la destinatar, această perioadă de timp este
suficient pentru a raporta pierderea şi de a introduce cardul într-o listă de avertismente. Unele
organizaţii producătoare de carduri, solicită de la destinatar confirmarea obligatorie a livrării
cardului [26, p.43].
În cazul în care un membru al grupului criminal are capacitatea de a se incadra în
organizarea poștală, el primeşte o oportunitate unică pentru furt a cardurilor personele, care apoi
sunt redirecţionate la complici. Astfel, îmbunătăţirea modului de livrare de corespondenţă în
combinaţie cu măsurile sporite de protecție duce la reducerea furtului de carduri prin poștă.
Potrivit experţilor internaţionali, mafia cea mai puternică, specializată în afaceri din
material plastic, este formată de imigranţii din Nigeria. În această ţară, potrivit Interpol, există
cel puţin cinci centre majore pentru formare profesională de escroci. După studierea modurilor
de fraudă "absolvenţii" de aceste şcoli sunt trimiși în Europa. Aici ei sunt întîlniți, angajați în
cîmpul de muncă, de regulă, la curăţenie în firmele mari. Sarcina este destul de sigură-colectarea
informației despre o anumită persoană, cu un cont solid în bancă.
Infractorii sunt interesați de tot: mostre de semnătura lui, conturi bancare, fotografii,
corespondența.
După colectarea informaţiei care durează de 2-3 luni, criminali aleg banca la care
clientul nu deține card și apelează cu o cerere la conducere din numele victimei de a emite un
card. Finanțatori, după ce primesc o astfel de declaraţie, după o scurtă verificare cu pace de spirit
trimit cardul de credit la adresa lui. Însă cardul nu ajunge la destinație, el este interceptat de
provinentu din Nigeria care s-a stabilit la oficiul poştal pentru acest scop. Acum rămâne
falsificarea semnăturii victimei pe card şi utilizarea lui. Timp de o lună, de regulă, grupurile
criminale reuşesc să cîştige de la 300 la 500 de mii de dolari SUA.
În 2017 la Moscova s-au reţinut doi cetăţeni din Nigeria, "absolvenți" a învățămîntului
utilizării frauduloase a cardurilor de credit cu cartele VISA forjate. Acum aceștia sunt închiși
pentru termenul de trei ani, după articolul 147 p.1 al Codului penal al Federaţiei Ruse [26, p.51].
Criminalii au arătat mare ingeniozitate şi îndrăzneală în încercarea de a utiliza în
sistemul de decontare a cardurilor de credit pentru propriile scopuri. Cu toate acestea, furtul de la
proprietarul de card legitim ramîne modul cel mai răspîndit de fraudă. Aceasta se poate face de
55
un infractor singuratic sau de un grup organizat ca urmare a unui jaf de buzunar, a genții sau a
furtului din mașină. Cazul cel mai dificil pentru investigare este existența de coluziune între
vânzători sau între vânzător şi cumpărător. De exemplu, doi vînzători pot colabora prin
schimbul de carduri pierdute sau furate pentru a efectua tranzacţii fictive. Vânzătorul poate
vinde escrocului bunuri, care de fapt rămân la el şi suma plătită de instituția financiară, este
împărţită între ei prin acord. Casierul oferă, de obicei, 10-20 % din fiecare tranzacție cash.
Există un alt fel de fraudă, ceea ce implică un vînzător necinstit sau o altă persoană cu un
număr de telefon pentru testarea cardului. Apelul permite de a afla dacă cardul este în lista de
furt sau nu. Dacă nu, vânzătorul poate realiza o tranzacţie fictivă pentru o sumă mare prin
intermediul instituţiei sale. În cazul în care cardul este furat, el poate face mai multe tranzacţii
care nu trec de limita impusă pe el.
Criminalii au numeroase moduri de a utiliza cardurile furate. Grupuri criminale
organizate achită de la 100 pana la 500 de dolari SUA pentru un card furat, în funcţie dacă acesta
este semnat sau nu, cît de de mult a fost furat, dacă este în listele de furt, cât timp acesta a fost
folosit de proprietarul legal, dacă există documente suplimentare.
În organizaţiile cele mai criminale, hoţul vinde cardul furat "furnizorului", care are
numărul necesar de parteneri pentru utilizarea sa. Membrii grupei criminale fac cumpărături
folosind cardurile furate în conformitate cu lista de la "furnizor", pentru a se asigura că prețul de
achiziție nu se extinde dincolo de limitele stabilite pentru vânzătorul dat. Bunurile cumpărate
sunt apoi trimise la comerciant. Persoana care direct comite activitate frauduloasă cu ajutorul
cardului, primeşte, de obicei, aproximativ 40 % din venit sau i se permite utilizarea cardului
pentru achiziţiile sale înainte de a se întoarce cardul la"furnizor".
Există câteva metode folosite în mod frecvent pentru fraudarea cardurilor:
Metoda „Skimming”. Datorită evoluţiei tehnologiilor bancare, cardul a devenit un
instrument foarte utilizat pentru plata cumpărăturilor , dar este bine de ştiut faptul că, atunci când
doreşti să plăteşticumpărărturile cu cardul, vânzătorul îl poate trece printr-un dispozitiv special
care citeşte informaţiile de bază. Această metodă „clasică” de fraudare se numeşte skimming .
Totuși, skimmingul datelor de pe card ca metodă de sustragere a banilor treptat rămîne în
trecut, grație implementării masive a cardurilor cu cip sau cu plata fără contact. Trecerea
băncilor la emiterea cardurilor cu cip a redus numărul cazurilor de escrocherii nemijlocit cu
plasticul, deoarece pe banda magnetică informația se păstrează în formă deschisă, iar pe cip –
cifrată. Însă multe bănci emit carduri care conțin și cipul, și banda, ceea ce garantează acceptarea
lor în orice punct comercial și în bancomatele din diferite țări. Dar banda magnetică de pe cardul
”combinat” este supusă acelorași riscuri de fraudă ca și cardul obișnuit care are o asemenea
bandă.
56
 Răufăcătorii, desigur, mai încearcă să fure banii de pe conturile de card, folosind
skimmingul, dar, în ultimul timp, în prim-plan iese problema operațiunilor frauduloase din
internet, cu utilizarea numărului cardului și a codului CVV. Acest tip de crimă cibernetică este
tot mai răspîndit, or, atunci cînd escrocul dispune de toată informația necesară pentru a opera
furtul, nu mai contează dacă are cardul cip sau nu.
Conform datelor MAI, tot mai mulți cetățeni-victime ale phishingului – un gen de fraudă
de rețea, în care oamenilor le este cerută informația confidențială, inclusiv datele de identificare
ale cabinetului on-line sau codul PIN cu numărul cartelei pentru scoaterea banilor din cont. Se
poate întîmpla prin intermediul unui spam, a mail-urilor sau mesajelor instant, a site-urilor
malware din internet. Ca regulă, pe internet este creată o pagină care ca aspect nu se deosebește
sau seamănă cu un site original, pe care utilizatorului i se cer date confidențiale.
În anul 2018, consideră experții, criminalii virtuali vor ataca mai activ utilizatorii de
dispozitive mobile, deoarece oamenii tot mai des preferă smartphoneul sau tableta, și nu
computerul tradițional. Potrivit băncilor, în Moldova circa o treime dintre utilizatori intră în
sistemul on-line banking anume de pe dispozitivele mobile. În vederea prevenirii furturilor,
experții recomandă să utilizăm parole sigure, pe care să le schimbăm mai des, să monitorizăm
regulat securitatea dispozitivelor noastre digitale și să folosim soluții moderne de protecție.
Problema pierderilor și a pedepsei. Periodic, organele de drept se confruntă cu fraudatori
care provoacă daune majore posesorilor de carduri ale băncilor străine. În unul dintre cazuri au
fost reținuți doi tineri care figurau într-un dosar penal de introducere în circulație a cardurilor
bancare false. Cu ajutorul lor, au fost furate sume impunătoare de la clienții Capital One Bank
din SUA. Prin utilizarea tehnologiilor informaționale avansate, ei au obținut datele de pe
cardurile unui șir de clienți ai băncii americane și au furat din conturi cca 1,5 milioane de lei.
Potrivit angajaților organelor de drept, adesea apar dificultăți la soluționarea problemelor
ce țin de despăgubirile acordate băncilor străine atunci cînd banii din conturile clienților lor au
fost sustrași în Moldova. Nu întotdeauna se ajunge la o înțelegere cu băncile și utilizatorii
moldoveni ai cardurilor din plastic ai căror bani au dispărut din conturi. Mai multe bănci au
comunicat pentru NOI.md că problema despăgubirilor, de regulă, este pusă după finalizarea
procedurilor judiciare. Atunci devine clară suma exactă a daunelor și dacă vinovatul o poate sau
nu achita.
Printre cauzele care duc la creșterea acestei categorii de infracțiuni organele de drept
enumeră vulnerabilitatea mare a sistemelor de securitate ale multor instituții bancare, internet-
magazine și a celor folosite de utilizatorii dispozitivelor. Drept una dintre măsuri specialiștii
propun înăsprirea sancțiunilor pentru crimele ce țin de devastarea conturilor bancare. Cele
actuale nu sînt suficiente pentru ca să exercite un efect de inhibiție asupra criminalilor. Dacă
57
pentru crimele cibernetice mari poți înhăța un termen real, atunci fraudatorilor obișnuiți de
carduri li se aplică amenzi sau privare condiționată de libertate, după care ei revin nestingheriți
la activitatea lor ilegală.
Metoda „Phishing”. Procedeul de obţinere a datelor personale de pe un card cunoscut
sub denumirea de „phishing”este tot mai des întâlnită pe teritoriul ţării noastre. Des utilizată este
metoda creării unui siteweb, cu o aparenţă de seriozitate (uneori o copie fidelă a unor website-uri
foarte cunoscute), de preferinţă website-uri financiare, prin care se solicită o serie de date printre
care şi codul PIN. Frauda se va petrece într-un moment ulterior prin utilizarea datelor personale
de pe cardul copiatfie la cumpărături pe Internet, fie prin fabricarea unui card clonă la retragerea
de numerar sau la cumpărături în magazine.[17, p. 67].
Bancomatul fantomă. Acesta este realizat în aşa fel încât să semene foarte bine cu cele
folosite de băncile comerciale,chiar şi meniul bancomatului este identic cu unul original. Victima
după ce îşi introducea cardul în bancomat, selecta limba de utilizare, introducea codul de
securitate şi opta pentru retragerea de numerar, în acel moment, pe ecran apărea mesajul că
tranzacţia nu poate avea loc din motive tehnice. Între timp cu ajutorul computerului erau copiate
şi memorate datele privind contul şi codul de securitate ale cardului. Hoţii folosesc aceste date
pentru a clona cardurile victimelor,care au aceleaşi elemente de identificare ca şi cele originale
iar conturile accesate prin cardurile clonă sunt golite de bani.
Aflarea PIN - ului cu senzori sonori. O altă metodă de sustragere a datelor de pe carduri,
folosită de infractori este înlocuire a minicamerelor video, amplasate la bancomate care
înregistrează posesorii cardurilor în momentul tastării PIN - ului cu sisteme de senzori sonori,
capabile să identifice tasta apăsată după sunetul produs. Cu ajutorul unui astfel de dispozitiv
digital semnalul special al automatului bancar citeşte şi acceptă cardurile bancare la staţiile de
alimentare cu combustibil.
Ce şanse avem să recuperăm banii furaţi de pe card? la tranzacţia frauduloasă ATM
(automated teller machine)- sunt şanse mici de a recupera paguba. Banca emitentă îl acuză pe
titularul cardului de înstrăinarea PIN - ului. Acesta trebuie totuşi să reclame tranzacţia, să
anuleze urgent cardul, să ceară o investigaţie (în care ar trebui analizate imaginile video - toate
ATM - urile au/ar trebui să aibă o cameră video). Investigaţia este lungă şi cu mici şanse de
recuperarea sumelor la tranzacţia POS (point of sale - commercial) - şanse mai mari de a
recupera pierderea. Se reclamă imediat frauda, se cere blocarea cardului, banca cere
comerciantului chitanţele si compară semnăturile. Dacă acestea nu corespund atunci
comerciantul pierde deoarece nu averificat semnătura de pe chitanţă cu cea de pe spatele
cardului. În majoritatea cazurilor comerciantul pierde banii.
La tranzacţia e - commerce: şanse mai mari de recuperare a banilor. Se reclamă imediat
58
frauda, se blochează/anulează cardul, banca cere procesatorului/magazinului detalii despre
livrare si detaliile tehnice (toate datele postate de fraudator, IP, etc.). Se încearcă analiza la
nivelul livrărilor si a adreselor utilizate. În majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate de
procesator/banca/ instituția emitentă a cardului şi in rare cazuri pierde magazinul. Card holderul
are şanse mari de recuperare a pierderii.[14, p.4].
Spre deosebire de cardurile tradiționale, cardurile cu cip pot oferi numeroase avantaje -
securitate, viteza, funcționalitate si longevitate. Informațiile stocate pe un card cu cip sunt
extrem de sigure, în primul rând pentru ca sunt aproape imposibil si extrem de costisitor de
falsificat. Chiar daca nu toate băncile emit astfel de carduri si nu toate accepta tehnologia CIP,
aceasta este soluția de viitor împotriva hoților de carduri.
Un atac de tip phishing este o modalitate de frauda ce consta in trimiterea de către
atacator a unui e-mail in care utilizatorul este sfătuit sa-și dea datele confidențiale pentru a
câștiga anumite premii, sau este informat ca acestea sunt necesare datorita unor erori tehnice
care au dus la pierderea datelor originale. In mesajul electronic este indicata de obicei și o adresa
de web care conține o clona a sitului web al instituției financiare.
Majoritatea hoților folosesc aceasta metoda pentru a obține date bancare, bazându-se pe
naivitatea clienților care vor cădea in plasa si vor completa datele conturilor.
Nici o banca nu cere, prin intermediul internetului sau altfel, datele de securitate ale
cardului, mai exact codul PIN. Contactează banca sau instituția financiara pentru a verifica daca
au transmis astfel de mesaje, având în vedere ca în politica băncilor nu se practica astfel de
procedee pentru solicitarea datelor confidențiale.
Cel mai rapid crescător fel de fraudă de carduri bancare, cât priveşte frecvenţa şi
cantitatea, constă în falsificarea cardurilor Visa şi MasterCard. Noile tehnologii au venit în
ajutorul infractorilor în producerea copiilor exacte ale cartelelor existente şi în crearea cartelelor
false de la zero. Acestui tip de infracţiuni îi revine cea mai mare parte din prejudiciul cauzat.
Deseori o cartelă falsă poate fi rapid identificată prin examinarea hologramei. Pe cartelele
legitime holograma este introdusă în plastic din fabricaţie, iar cartelele false de regulă conţin o
hologramă procurată de la un distribuitor ilegal. Aceste holograme sunt lipite deasupra cartelei şi
nu sunt introduse în cartelă; se pot vedea sau simţi că aceste holograme sunt ridicate pe suprafaţa
cartelei Industriile ce se dezvoltă atât de rapid sunt deseori vulnerabile în faţa schemelor de
fraudă născocite de cei care caută să câştige capital folosind metode ilegale nou apărute ajutaţi
fiind de măsurile de securitate învechite şi de legile inactuale. Sectorul cardurilor nu prezintă o
excepţie.
Infracţiunile săvârşite cu utilizarea cardurilor se pot atribui către cele mai periculoase
infracţiuni economice datorită faptului că impactul negativ se răsfrânge nu numai asupra
59
activităţii băncii dar şi a altor subiecţi. În SUA se întâmplă în mod frecvent ca deţinătorii de
carduri să fie sunaţi de bancă atunci când în cont apar tranzacţii suspecte, fie că e vorba de
cumpărături la ore târzii din noapte, sau de tranzacţii realizate la intervale de timp apropiate dar
în colţuri diferite ale Americii.
Băncile vigilente îşi anunţă clienţii că se întâmplă ceva ciudat cu cardul lor. Apelurile
pentru confirmarea unor plăţi făcute prin card pot părea o ciudăţenie dar în SUA şi UE sunt la
ordinea zilei. Este vorba de mecanismele de avertizare timpurie implementate în SUA încă de 10
ani. [28].
Visa EU a lansat un nou instrument de detectare a tranzacţiilor frauduloase cu scopul
reducerii nivelului fraudelor înregistrate în ţările Europei. VISOR (Visa Intelligent Scoring of
Risk) este un sistem care verifică tranzacţiile cu carduri pentru a oferi un punctaj cât mai
corectal riscului prin analizarea comportamentului de consum al fiecărui posesor de card
împreună cu profilul fiecărui comerciant. VISOR este disponibil tuturor băncilor membre Visa
din Europa şi poate fi utilizat pentru minimizarea pierderilor pe tranzacţiile cu carduri Visa
procesate prin intermediul reţelei VisaNet.[30].
Registrul fraudelor cu carduri (RFC) conţine informaţii despre fraudele cu carduri
produse de către posesori raportate de instituţiile de credit şi este actualizat online.
Având în vedere creşterea semnificativă a numărului de fraude cu carduri bancare,
considerăm că pentru limitarea fraudelor cu carduri sunt necesare următoarele soluţii:
‒ Existenţa unor limite de retragere de numerar de pe carduri;
‒ Înlocuirea cardurilor cu bandă magnetică cu cardurile cu cip;
‒ Verificarea identităţii deţinătorului de card în cazul tranzacţiilor de ridicarea
numerarului de la POS-uri;
‒ Instruirea prin toate mijloacele posibile a posesorilor de carduri, privind corecta
utilizare a acestora;
‒ Posibilitatea obţinerii unui mini-extras de cont de la ATM - ul băncii.
Cardul a reușit să devină un instrument de neînlocuit în societatea contemporană. La fel,
putem susține că crește și numărul total de carduri în sistemul bancar al Republicii Moldova. În
condițiile expansiunii plăților electronice cardurile cu cip prezintă caracteristici de securitate
performantă, care au avut un impact asupra măririi nivelului calitativ al serviciilor oferite da
bancă clientelei sale, totodată reduc riscurile de falsificare sau fraudă.
Cardurile cu cip sau smart cardurile sunt înzestrate cu un microprocesor instalat, în unele
cazuri conțin și o bandă magnetică. Microprocesorul permite criptarea și salvarea unui volum
mare de informație cu privință la identitatea posesorului, la contul bancar, la evidența
operațiunilor realizate. Gradul înalt de securitate exclude orice modalitate de descifrare, citire
60
sau copiere datelor incluse în microprocesor.
Utilizatorii cardurilor cu cip preferă acest produs din motivele că aceste cărți de plată
măresc viteza tranzacțiilor ceea ce oferă economisirea timpului, diminuează riscurile de fraudă,
ceea ce asigură securitate, prezintă capacitatea de a instala diferite aplicații de loialitate sau
fidelizare clientelei.
Aceste carduri pot fi folosite atît la bancomatele și POS-terminalele băncii, cât și restul
echipamentelor auxiliare din întreg sistem bancar al Republicii Moldova și peste hotarele ei.
Astfel, utilizând cardul cu cip peste hotare, posesorul cardului este încredințat că nu va întâlni
riscurile proprii numerarului.

3.2 Metode de dimensionare a riscului cu carduri bancare în scopul dezvoltării plăților

electronici
Datorită schimbărilor rapide intervenite în tehnologia informatică, băncile şi în special
BC ” Moldindconbank” S.A. se confruntă cu riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi
monedă electronică. La acest nivel, riscul operaţional, riscul reputaţional şi riscul juridic
reprezintă cele mai importante categorii de riscuri, în special pentru băncile internaţionale.
Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative în integritatea şi viabilitatea sistemului. Considerentele de securitate sunt supreme,
dacă banca este subiect de atac extern sau intern asupra produselor şi sistemelor ei. Riscul
operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă
electronică, precum şi din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme. În această
categorie se încadrează următoarele riscuri:
Riscul de securitate. Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce în ce mai
complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului, dispersării geografice a punctelor
de acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzând reţelele publice cum ar fi Internet-ul.
Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe, adăugarea unor datorii clienţilor
etc. Ar putea, de asemenea, avea loc o varietate a problemelor de autentificare şi acces specific.
De exemplu, controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor
care operează prin Internet, care ar putea accesa, salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre
clienţi. În lipsa unor controale adecvate, o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul
computerizat al băncii şi ar putea să-l viruseze. Pe lângă atacurile externe asupra sistemelor
băncii electronice şi banilor electronici, băncile sunt expuse riscului operaţional în ceea ce
priveşte frauda angajaţilor. Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare
în vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare înmagazinată.
Erorile datorate angajaţilor ar putea, de asemenea, compromite sistemele băncii. O
61
importanţă deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor
electronici, faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni. Acest risc poate fi mărit dacă
băncile eşuează în incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea şi împiedicarea
contrafacerilor. O bancă se confruntă cu riscul operaţional din falsificări şi devine datoare cu
suma soldului banilor electronici falsificaţi. Mai pot apărea, de asemenea, şi costuri datorate
reparaţiilor unui sistem compromis.
Riscuri legate de proiectarea, implementarea şi întreţinerea sistemelor. Astfel, o bancă
este expusă riscului unei întreruperi sau încetiniri a sistemelor sale, dacă cardurile sau banii
electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele utilizatorului.
Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a produselor şi
serviciilor bancare. Riscul este mărit atunci când o bancă nu îşi educă corespunzător clienţii cu
privire la precauţiile de securitate. În plus, în lipsa existenţei unor măsuri adecvate de verificare
a tranzacţiilor, clienţii ar putea să respingă tranzacţiile pe care le-au autorizat în trecut, creându-i
astfel băncii numeroase pierderi financiare. Clienţii care folosesc informaţii personale
(informaţii de autentificare, numere de cărţi de credit etc.) într-o transmitere electronică
neasigurată poate permite persoanelor rău intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor.
Ca urmare, banca poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate. Spălarea
banilor poate fi o altă sursă de îngrijorare.
Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative care
constă într-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii. Riscul reputaţional poate apărea
atunci când acţiunile băncii produc o piedere majoră a încrederii publicului în abilitatea băncii
de a îndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea. Riscul reputaţional este important
nu numai pentru o singură bancă, ci acesta este important pentru întreg sistemul bancar.
Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile, regulile, reglementările
sau practicile prescrise, sau atunci când drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor participante la
o tranzacţie nu sunt stabilite corect. Banca angajată în activităţile de “e-banking” sau “e-money”
se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informaţii privind clienţii şi la
protecţia secretului bancar.
Alte riscuri. Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de lichiditate, riscul de piaţă
sunt riscuri care pot apărea şi în activitatea băncii electronice.
Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi
îndeplini obligaţiile atunci când vin scadenţele.
Riscul de piaţă este riscul piederilor înregistrate în poziţiile din interiorul bilanţului, cât
şi în cele din afara acestuia, pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă, incluzându-
se şi cursurile de schimb valutar.
62
 Riscul de management. Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei
elemente de bază evaluarea riscului, controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor va
ajuta băncile şi supraveghetorii să atingă aceste obiective. Este esenţial ca băncile să aibă o
gestionare transparentă a riscurilor. Iar atunci când sunt identificate noi riscuri în aceste
activităţi, consiliul de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate.
În plus, au mai apărut în ultimul timp şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie, care
apare ca rezultat al lipsei de înţelegere dintre conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi
implicaţiile acestora în conducerea băncii.
Banca trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare, care să
pornescă de sus şi să ia în calcul toate efectele relevante ale activităţii de e-banking. O astfel de
strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe un plan de
afaceri adecvat, cu scopul efectiv de a monitoriza performanţa activitatii de e-banking.
Riscul de pierderi financiare apare la toţi actorii implicaţi într-o trazacţie cu card-deţinătorul de
card,comerciantul,banca emitentă şi banca acceptătoarea.Fraudele şi disputele apar de regulă la
nivelul unei tranzacţii.
În funcţie de obiectul şi dimensiunile de estimare, metodele de evaluare a riscurilor
bancare sunt delimitate in două mari categorii:
- Pentru evaluarea individuală a tranzacţiilor, operaţiunilor cu cardurile și banii
electronici etc.
În această categorie sunt incluse metode pentru evaluarea riscului unic aferent unei
singure tranzacţii, operaţii bancare, precum şi pentru evaluarea expunerilor la risc ale unor
elemente patrimoniale separate.
- Pentru evaluarea globală a expunerilor la risc ale băncii.
În această categorie sunt incluse metode pentru evaluarea riscului global al unei
subdiviziuni structurale a băncii (de ex., filiale, reprezentanţe), al unui subansamblu al reţelei
băncii (de ex., mai multe filiale şi reprezentanţe), al unui profil funcţional (de ex., credite,
depozite, valută, decontări, carduri, portofolii de titluri de valoare etc.), precum şi al băncii in
ansamblu. Metodele din această categorie sunt mult mai complicate şi complexe, deoarece
presupun evaluarea, analiza, compararea, sistematizarea, stabilirea corelaţiilor dintre diferite
expuneri la risc, demers ce poate fi extrem de dificil a fi realizat in practică.
Se va vedea, că riscul unic al unui proiect/activ poate fi destul de mare, pe cand privit
prin prisma portofoliului de active ale firmei sau al celui de piaţă, proiectul/activul poate să nu
fie atat de riscant.
Metodele interne reprezintă un ansamblu coerent de metodologii de evaluare şi analiză a

63
diferitelor expuneri la risc, metodologii pe care fiecare bancă le are. Acestea sunt utilizate de
către funcţionarii băncii in activitatea lor pentru a aprecia şi a evalua nivelul de risc pe care il
implică o operaţie sau o tranzacţie bancară (de ex., emiterea cardurilor bancare), precum şi
pentru gestiunea eficientă a poziţiilor deschise pe diferite elemente patrimoniale.
Aceste metode pot fi elaborate de către:
- banca comercială;
- alte bănci şi instituţii financiare;
- companii de consulting;
- autorităţi (de ex., BMN);
- instituţii academice (de ex., universităţi).
Astfel, metodele interne utilizate de către bancă pentru evaluarea expunerilor sale la risc
pot fi publice (sunt accesibile publicului larg; de ex., metode elaborate şi publicate de autorităţi,
metoda ratelor, Value at Risk etc.) şi nonpublice (nu sunt accesibile publicului larg şi ale căror
metodologii sunt ţinute in secret de către bancă; de ex., metode de scoring, de simulare). Tot in
categoria metodelor interne nonpublice sunt incluse şi metodele a căror metodologie este
cunoscută, dar pentru care nu se cunosc detaliile operaţionale (de ex., metodele de scoring
utilizate de către băncile comerciale din Republica Moldova pentru care detaliile (numărul,
natura şi tipul indicatorilor de scoring; punctajul de scoring etc.) nu se cunosc şi sunt ţinute in
mare secret!)
Metodele din această clasă sunt delimitate in trei mari categorii, pe care le vom prezenta in
continuare.
1. Metoda ratelor. Este cunoscută şi ca metoda indicatorilor. Este cea mai simplă metodă
de apreciere şi evaluare a riscurilor operațiunilor cu carduri și bani electronici. Utilizează date şi
informaţii din diverse rapoarte statistice, contabile, financiare etc. Majoritatea metodelor
elaborate şi publicate de către autorităţi fac parte din această categorie. Metoda foloseşte, aşa
cum sugerează şi denumirea aceste, diferite rate pentru evaluarea şi aprecierea riscurilor la care
este expusă banca.
Avantajele generale ale aplicării acestei metode sunt:
- transparenţa completă, atat la nivel conceptual, cat şi la cel tehnic;
- simplitatea estimărilor şi a calculelor;
- comoditate;
- rapiditate;
- aprecieri statistice in dinamică;
- reprezentare globală.
Dintre dezavantajele acestei metode remarcăm:
64
- nu sunt reflectate detaliile elementelor patrimoniale;
- nu sunt luate in considerare corelaţiile care există intre diferite expuneri şi surse de risc.
2. Metode analitice. Sunt cunoscute şi cu numele metode parametrice. Sunt ceva mai
complicate decît metodele din categoria precedentă, pentru că fac apel la unele mărimi şi
estimări probabilistice (sunt utilizate concepte şi indicatori din teoria probabilităţilor şi statistica
matematică). Utilizează date şi informaţii din diverse rapoarte statistice, contabile, financiare,
precum şi o serie de informaţii probabilistic (de ex., frecvenţa istorică de apariţie a unor
evenimente critice în operațiunile cu cardurile bancare etc.). Oferă rezultate mult mai
interesante, cu un grad mult mai mare de credibilitate şi utilitate practică, pentru că iau in
considerare gradul de realizare a unor evenimente relative riscurilor.
Avantajele generale ale aplicării acestei metode sunt:
- transparenţa completă la nivel conceptual;
- simplitatea calculelor (atunci cind sunt cunoscute toate estimările statistice şi probabilistice);
- comoditate;
- poate fi aplicată atat pentru proiecte individuale, cît şi globale.
Dintre dezavantaje remarcăm:
- ambiguitate şi complexitate (uneori, excesivă) la nivel tehnic;
- dificultatea şi complexitatea estimărilor statistice şi probabilistice.
Metode externe de evaluare a riscurilor operațiunilor cu carduri și banii electronici. S-a
menţionat anterior că în această clasă sunt incluse metodele de evaluare a riscurilor ce nu sunt
aplicate direct de către bancă. De regulă, alţi participanţi la viaţa economică evaluează riscul la
care sunt expuşi clienţii băncii, precum şi insăşi activitatea băncii, pe elemente definitorii şi pe
ansamblu. Rezultatele acestor evaluări sunt ulterior comunicate băncii prin diferite mijloace:
informaţii relative cotării (bid/offer) diferitelor tipuri de riscuri, aprecieri ale firmelor de rating,
aprecieri ale specialiştilor şi diferiţilor analişti etc.
Toate metodele externe de evaluare a riscurilor sunt delimitate următoarele categorii.
1. Metode bazate pe rating. Riscurile la care sunt expuşi clienţii băncii şi unele active
financiare ale băncii sunt apreciate de către firme notorii de rating prin calificative adecvate,
care reflectă obiectiv gradul de risc aferent. De ex. Standard&Poor’s, Moody’s, Fitch etc.
2. Metode bazate pe estimările pieţei. Sunt metode ce au căpătat o notorietate din ce în ce
mai mare în activitatea şi practica bancară din ultimii ani. Au la bază estimările numerice ale
diferiţilor participanţi la tranzacțiile cu carduri bancare și banii electronici.
Luând în considerare cauzele care au determinat manifestarea riscului în tranzacțiile cu
cardurile bancare, tipul limitei de atenţie/maxim tolerată ce a fost depăşită, corelarea dintre
diverşi indicatori de risc, consecinţele şi gravitatea situaţiei, clasa de risc în care se încadrează
65
operațiunea bancară, banca comercială va întreprinde una sau mai multe dintre măsurile
specifice gestionării riscului operațiunilor cu banii electronici: corectarea comportamentului şi
atitudinilor faţă de risc prin aplicarea unor stimulente care să faciliteze conştietizarea riscului şi
prin aceasta implementarea strategiei de control a riscurilor; furnizarea unor fonduri pentru
pierderile anticipate (asteptate) şi mentinerea unor rezerve financiare pentru pierderile
neaşteptate ce pot surveni în desfăşurarea normală a activităţii; formarea profesională la locul de
muncă a salariaţilor sau facilitarea participării acestora la traininguri externe; implementarea de
noi norme/proceduri/instrucţiuni; restricţionarea accesului la diverse module informatice pentru
anumiţi utilizatori de carduri bancare.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Operaţiunile cu carduri bancare şi în general modalitățile de plată non cash au cunoscut o
creştere constantă în ultimii 15 ani. Tot mai mulţi moldoveni folosesc cardurile bancare pentru
plăţi la comercianţi, în special cei tineri. Conform unui studiu realizat de Master Index, dedicat
pieţei cardurilor, 21% din populația Moldovei de peste 10 ani utilizează cardul. Aceştia tind să
fie persoane cu vârsta de până la 50 de ani, cu educaţie şi venituri peste medie, angajaţi pe
poziţii importante şi provenind din mediul urban, în special din oraşele mari.
66
 De asemenea, statisticile de piaţă arată că, deşi vânzările în general au scăzut sub
impactul crizei economice, cumpărăturile prin card au crescut. Această tendinţă este remarcabilă
cu atât mai mult cu cât disponibilităţile financiare ale populaţiei s-au diminuat semnificativ în
ultima perioadă.
În urma cercetării aspectelor teoretice, metodologice și practice conștientizăm
importanța studierii, în special problemelor și perspectivelor plăților cu cardurile bancare,
desprindem următoarele concluzii:
1.În ultimul deceniu, moneda electronică a evoluat într-o unealtă formidabilă având un
impact major în toate aspectele vieții. La fiecare jumătate de an apar schimbări așa de importante
încât este imposibil de prevăzut unde se va ajunge în următorii 10 ani. În prezent, participăm cu
toții la o revoluție care are loc în comerț și telecomunicații. Marile companii ale secolului își vor
avea originile în această decadă .
2.Monedele electronice prezinta o multime de avantaje:
-Rapiditatea plăţii. Banii sunt transferaţi instant din portofelul electronic al
cumpărătorului în cel al vânzătorului. Tranzacţiile cu monedă electronică nu pot fi reversate,
adică o plată făcută prin acest mencanism nu poate fi anulată. Cum nu există dispute în ceea ce
priveşte plata, nu există cereri de investigare a plăţilor, deci banii nu trebuie să fie blocaţi o
perioadă, motiv pentru care „banii” electronici sunt transferaţi imediat.
- Costul plăţii. Comisionul pentru tranzacţie este foarte mic (0-1%). Astfel costul
transferului de monedă electronică, mai ales internaţional este foare mic comparativ cu
alternativele clasice (ordin de plată, transfer instant de bani prin moneygram sau western union)
sau moderne (paypal sau moneybookers). Cardurile de plată au urmatoarele beneficii:
- economisirea timpului – achitările se realizează direct cu cardul de plată, nefiind
necesară retragerea preventivă a numerarului;
- comoditate – la procurarea mărfurilor/serviciilor de mare valoare atît în ţară, cît şi
peste hotare achitările se realizează direct din contul plătitorului, nefiind necesară deţinerea
numerarului;
- lipsa comisioanelor- la achitarea serviciilor prin intermediul cardurilor de la plătitor nu
se percep comisioane;
3. Vestea bună, atât pentru furnizori, cât şi pentru clienţi, este că piaţa are cerere
suficientă pentru a permite prosperitatea tuturor tipurilor de carduri, mărind capacitatea de a
alege şi încurajând competiţia.
4.Afacerile bancare cu carduri prezintă un potenţial însemnat pentru obţinerea de
profituri în cazul băncilor care se angajează în proiectarea şi administrarea unor programe
integrate de carduri.
5.Având în vedere preocuparea permanentă a societăților bancare moldovenești în

67
modernizarea activităților lor și adoptarea tehnicilor mondiale de operare la nivelul de plăți în
țara noastră, este de la sine înțeles că plățile prin carduri și banii electronici vor deveni o realitate
cotidiană în scurt timp.
Pentru a se asigura succesul activităţii bancare de impunere a cardurilor și banilor
electronici ca mijloc de plată în economia moldovenească, ar fi necesar să recomandăm o serie
de propuneri specifice:
1.BC ” Moldinconbank” SA trebuie să-și focuseze atenția asupra clientului și intereselor
lui, oferindu-i servicii și produse personalizate, extinzându-și tot mai mult programul său de
loialitate, oferind un service de înaltă clasă și creând o experiență a consumatorului de neuitat.
2. BC ”Moldinconbank” SA, are și obligația de educa populația țării despre cum și de ce
trebuiesc utilizate cardurile bancare. Marea provocare este de a face titularii de carduri să le
utilizeze tot mai mult pentru plăți fără numerar și mai puțin pentru retragerile de numerar. În
acest aspect e recomandabil ca BC ” Moldinconbank” SA să își extindă rețeaua de acceptare, atît
în orașele mari, cât și în regiuni, creînd și oferind produse speciale pentru locuitorii acestora (ex.
citycard-urile).
3.BC ” Moldinconbank” SA trebuie să fie conștientă că majoritatea din tehnologiile
implementate sunt de tranziție, cardurile bancare din plastic în curând vor rămîne în trecut. În
schimbul cardurilor bancare de plastic vin tot felul de portofele mobile, care în următorii 5-10
ani vor scoate din utilizare plasticul și cardurile de reduceri din portofelele clienților înlocuindu-
le cu plata pentru servicii și produse cu ajutorul smartphone-ului sau, spre exemplu, cu alt fel de
echipament electronic mobil, începând cu ceasurile inteligente și terminând cu implanturi
subcutanate sau bijuterii programabile. Recomandarea este ca BC ” Moldinconbank” SA să
lucreze activ spre extinderea rețelei de POS-terminale staționare și mobile, care ar permite
efectuarea plăților fără numerar cu utilizarea noilor carduri contactless MasterCard PayPass și
Visa payWave și cu utilizarea tehnologiei NFC. Astfel, în momentul când va veni vremea să se
dezică de cardul bancar "fizic" de plastic din portofel, în favoarea unui "virtual" descărcat prin
eter în telefonul mobil, consumatorii deja vor fi pregătiți pentru aceasta. Iar BC ”Moldinconbank
SA” va avea la dispoziție toate cele trei componente ale succesului pentru noul mod al plăților
pentru bunuri și servicii: Rețea - Echipamente - Tehnologie.
4. Extinderea funcțiilor de administrare a cardurilor bancare prin intermediul internet-
banking-ului, mobile banking-ului, la ATM-uri obișnuite și la terminale multifuncționale CashIn
(modificarea limitelor și numărului tranzacțiilor cu cardurile, posibilitatea alimentării cardului la
ATM CashIn cu valută străină, blocarea solicitării CVV2, posibilitatea efectuării tranzacțiilor la
ATM-uri fără prezența fizică a cardului).
5.Piața va continua să se dezvolte foarte rapid și comercianții nu vor mai putea să-și mai
68
permită să nu accepte carduri bancare spre achitare. Sugestia este ca BC ” Moldinconbank” SA
să implementeze și să ofere comercianților mPOS-urile, astfel banca va putea în deplină măsură
să ofere soluții spre acceptarea cardurilor bancare atât business-ului mare și mijlociu, cât și celui
mic și micro, mărind volumul tranzacțional și totodată comisioanele încasate.
5.Crearea unui sistem de livrare prin curierat al cardurilor bancare, direct clientului,
astfel creând o experiență unică pentru client și o raționalizare a proceselor băncii.
Cardurile și banii electronici oferă tehnologia care permite cîștiguri de eficiență în
folosirea mediilor prin care se fac plățile. Acest lucru este posibil numai în condițiile în care sunt
luate suficiente precauții care să facă din banii electronici un produs de încredere, acceptat de
toți utilizatorii. În caz contrar, management-ul neperformant, apariția de valoare contrafăcută,
defecțiune tehnnică majoră, dificultăți ale emitentului, ar putea avea un impact negativ asupra
credibilității banilor electronici și chiar a produselor de plată bazate pe card

BIBLIOGRAFIA
I.ACTE LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE ALE REPUBLICII MOLDOVA
1. Legea RM nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 ”Cu privire la Banca Naţională a Moldovei”,
republicată. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300.
2. Legea RM Nr. 202 din 06.10.2017 privind activitatea băncilor. In: Monitorul Oficial al RM,
Nr. 434-439 din15.12.2017.
3. Regulamentul privind filialele, reprezentanţele şi oficiile secundare ale băncilor Nr. 84 din
28.04.11. In: Monitorul Oficial al Republica Moldova nr.110-112 din 08.07.2011, (cu
modificările ulterioare).
69
4. Regulament cu privire la operaţiunile de piață monetară ale Băncii Naţionale a Moldovei
Nr.188 din 25.09.2014. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 293-296 din
03.10.2014.
5. Regulament cu privire la cardurile de plată ,aprobat prin HCA al BNM nr.157 din 01.08.2013.
In: Monitorul Oficial al RM nr.191-197 din 06.09.2013.
6. Regulament privind suspendarea operațiunilor, sechestrarea și perceperea în mod
incontestabil a mijloacelor bănești din conturile bancare aprobat prin HCA al BNM nr.
375 din 15.12.2005. In: Monitorul Oficial al R. Moldova nr.1-4/6 din 6 ianuarie 2006.
II. MANUALE, MONOGRAFII ŞI EDIŢII PERIODICE
7. BASNO, C. Dardac, N. Operaţiuni bancare : Instrumente şi tehnici de plată. Ed. Didactică şi
Pedagogică , Bucureşti, 2014, p.261.
8. BERBEC, Fl., Popescu, R., Tudorancea, C Cardul instrument modern de plată. Tribuna
economică, București, 2013, p.142.
9. CIOBU, S., Luchian, I., Iordachi, V. Economica. Cardurile bancare - instrumente de
fidelizare a clienţilor băncilor comerciale. Volumul 2011, Nr.2 (76), p. 112.
10. CUHAL, R. Monedă, modalităţi şi instrumente de plată clasice şi moderne: Mică
enciclopedie. CEP USM, Chișinău, 2015, p.184.
11. DEACONU, P., STOICA, V. Bani şi credit: Banii. Teoriile monetare. Administrarea banilor
şi politica monetară. Ed. Economică, Bucureşti, 2003, p,532.
12. FURTUNĂ, G. Profit: revista lunară economico-dinanciară. Cardul bancar : jucărie sau
utilitate cotidiană. Volum 2003, Buccurești, Nr.5 (96), p.38.
13. GEORGESCU-GOLOŞOIU, L. Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată.. Ed. ASE,
Bucureşti, 2014, p.321.
14. GRIGORIŢĂ C. Activitate Bancară, Chişinău, ASEM, 2004.-424 p. ISBN 9975-79-256-1.
15. GUST, M.; VECHIU D., C.; BOGOI, D. Management bancar. Editura Independenţa
Economică, Piteşti, 2014, p. 184.
16. HOYE, B. IONESCU, C., MASON, A. Băncile şi operaţiunile bancare: Fundamentele
profesiunii bancare. Ed. Tehnică, Bucureşti, 2014, p.413.
17. IAȚCO, S., Economia. Realizarea banilor electronici prin carduri. Volum 2002, nr.3-4, p.62.
18. NEGRUŞ, M. Plăţi şi garanţii internaţionale. Editura C.H. BECK, Bucureşti, 2006, p.345.
19. POANTA, D. Instrumente de plată: sisteme de plăți. Editura Universitară, București, 2010,
p.118.
20. ROŞU HAMZESCU, I.; Ciora, I., Roşu, N. Rolul cărţilor de plată pe plan mondial şi în
România. Volum XXVI, nr. 26, 1997, p.152.
21. RUDACOVA O.S. Servicii bancare electronice: Ghid de studiu.S: Bănci și burse, Unite,
70
 1997, 216 p.
22. RUSSEL, T. The Economics of Bank Credit Cards, Praeger, New York, 1975.
23. VASILACHE, DAN. Plăţi electronice. O introducere. Editura Rosetti Educational,
Bucureşti, 2014, p.213.
24. ГУСЕВА, А. Потребительский кредит, кредитные истории и другие предшественники
банковских карточек в США// Платежи. Системы. Карточки, 1999,-№8
25. ВЕРТУЗАЕВ, М.С., ЧУНИС И.Ф., ТАРАСОВ, А.В., ЮРЧЕНКО, А.И., Контроль
подлинности пластиковых платежных средств международного образца, 1999, p.195-
197.
26. МАКСИМОВ С.В., АСТАПКИНА С.М., Криминальные расчеты: уголовно-правовая
охрана инвестиций: Научно-практическое пособие.-М.: Учебно-консультационный
центр ЮрИнфоР, 1995.-128с.
III. SURSE ELECTRONICE
27. http://www.ase.ro/biblioteca/carte
28. http://www.Bani.md
29. http://www.bnm.md
30. http://www.profit.md
31. http://www.micb.md
32. http://lex.justice.md/document_rom.php?id=518876C0:64AFD799
33. http://documents.tips/documents/instrumente-de-plata-bancare-cardul.html
34. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/ROLUL-CARDURILOR-IN-
SISTEMUL-D534.php
35. http://www.scrigroup.com/finante/Tipuri-de-carduri-emise-de-ins52568.php
36. http://documents.tips/documents/proeict-practica-brd.html
37. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/Cardul-VISA-International296.php
38. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/SISTEME-MONDIALE-
MAJORE-CARE-A71.php
39. http://docshare.tips/diploma-wwwtocilarro_58e3e30bee3435c07c991c84.html#

71
72
ANEXE

DECLARAŢIA MASTERANDULUI

73
 Subsemnatul (a) Russu Nicolaie de proprie răspundere că lucrarea cu tema Carduri și banii
electronic în Republica Moldova: evoluție, orientri, tendințe este rezultatul muncii mele, pe baza
propriilor cercetări şi pe baza informaţiilor obţinute din surse care au fost citate şi indicate, conform
normelor etice, în note şi în bibliografie.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituţie de
învăţământ superior în vederea obţinerii unui grad sau titlu ştiinţific ori didactic.

Data_____________ Semnătura_____________

74