51 STRUCTURA SISTEMULUI DE PLATI

sistemul de plati reprezinta un set de aranjamente pentru descarcarea

obligatiilor asumate de agentii economici cu ocazia procurarii de resurse
reale ori financiare, altfel decat prin barter, deci prin transferul titlului de
proprietate asupra unor active, care, in virtutea faptului ca sunt larg
acceptate sunt cunoscute sub numele de bani.
Elementele componente ale unui sistem de plati cuprinde :
institutiile care furnizeaza servicii de plati,
diversele forme de creante transferate, metodele si mijloacele de
transfer,
mesajele si canalele de comunicatie.

Elementele sistemului de pli:

Subiecii - pltitor i beneficiar;
Instrumentele de plat;
Intermediarii - sistemul bancar, ageni nebacari (brokeri), casele de
compensaie;
Baza legislativ.

Sistemul de plati are doua functii complementare:

intermedierea tranzactiilor
garantarea schimburilor
Structura generala a sistemului de plati cuprinde urmatoarele
elemente :
1. bancile comerciale , care reprezinta intermediarii in proces de transfer
de fonduri de la platitor la beneficiar ;
2. banca centrala ca agent unic de decontare si ca persoana ce
reglementeaza procesul de decontare ;
3. mecanismul de derulare a platilor in valori mici (in numele si din
contul clientilor bancari) ;
4. mecanismul de decontare in valori mari (decontari interbancare);
5. tipuri de transferuri de fonduri ;
6. instrumentele utilizate in proces de plata.
Transfer de fonduri modificarea dreptului de proprietate sau gestiune
asupra unui flux de mijloace bneti sau a formei lui.

 Plata stingerea obligaiunilor financiare dintre prile participante la o

tranzacie economic direct, fr utilizarea conturilor bancare.
Decontarea - achitare sau incasare a unei sume datorate, fr a se folosi
numerar, prin intermediul conturilor deschise la banc.

Factorii ce influenteaza sistemul de plati:

Factorul
1 Gradul de concentrare a sistemului
bancar
Diversitatea instituiilor bancare i
non-bancare
Arealul, pe care l ocup sistemul de
pli
Utilizarea tehnologiilor
informaionale

2
3
4

Influeneaz
Rapiditatea i ordinea transferurilor efectuate
Diversificarea formelor de pli
Timpul de parcurgere a fondurilor de la pltitor
la beneficiar
Operativitatea i gradul de securitate a
transferurilor

Instrumente de plata

Fr numerar

Cu numerar

moneda metalic i
bancnotele;
cea mai veche form de

documente standardizate;
necesit conturi bancare.

Informaii ce se
conin

Financiare
suma de bani;
valuta;
bncile participante;
conturile Dt, Ct;
prile participante

Non-financiare
scopul plii;
anumite instruciuni cu
caracter specific.

52 CONCEPTUL I PROCEDEUL AL VIRAMENTULUI

Virament - sunt operaiuni de decontare prin care este creditat
contul beneficiarului plii i este debitat contul pltitorului, iar bncii
i revine rolul de intermediar.

Viramentul presupune urmtoarele noiuni:

1. Pltitorul contul acestuia este debitat;
2. Emitentul de documente de plata.
3. Beneficiarul - contul acestuia este creditat;
4. Banca pltitoare este banca care ofer servicii pltitorului.
5. Banca intermediar (n RM - BNM) pentru a facilita decontrile
prin virament.
6. Banca beneficiarului este banca care ofer servicii beneficiarului.
7. Acceptul este nsoit de punerea semnturii i amprentei bncii
receptoare i se dea curs derulrii operaiunii de decontare.
8. Refuzul banca receptoare poate refuza sau stopa procesul de
virament n cazul cnd: nu este corect ntocmit documentul; suma din
cont este mai mic dect cea necesar; termenul expirat etc.
Sistemul de plati a RM poate fi caracterizat astfel:
a) Subiectii participanti la plati:
Subiecti ai sectorului nonfinanciar (firme comerciale, necomerciale,
organisme publice, statul care furnizeaza marfuri si servicii si frecvent
reprezinta beneficiari sau platitori in procesul de plata);
Gospodarii, persoane fizice care sunt platitori in cazul procesului de achitare
sau beneficiari in cadrul transferului de fonduri in folosul lor;
Sectoare financiare pot fi atat platitori cat si beneficiari in procesul de
intermediere a platilor sau cand efectueaza plati in numele si interes propriu.

b) Obiectul care sta la baza platii:

Obiecte reale sub forma de marfuri si servicii;

Datorii financiare in procesul de achitare a creditelor si dobanzilor

Diferite obligativitati
c) Modul de efectuare a platilor:
Modificarea inscrisurilor in conturi cand soldul unui cont se debiteaza, soldul
altui cont se crediteaza decontare;
Stingerea obligativitatilor reciproce care se numesc compensare sau clearing;
Emiterea de drepturi asupra activelor platitorului sub forma de creante de
datorie(cambiile).
d) Formele de plata:

De credit emise de platitor

De debit emise de beneficiar

e) Localizarea platii:
La nivel national cand subiectii participanti la plata sunt rezidenti ai unuia si aceluiasi
sistem;
La nivel international. Daca nerezidentul este platitor export, beneficiar import.

f)

Termenul de plata:

Achitare in prealabil plata anticipeaza livrarea marfurilor si serviciilor;

Plata posterioara care poate fi imediata sau la termen(prin angajament, pe

termen lung).
g) Tipuri de transferuri de fonduri:
Viramentul

de credit;

de debit;
Cecul
Acreditivul
Cardul
h)Tipul instrumentului de plata:

dispozitie de plata

cererea dispozitiei de plata

dispozitia de incaso

cecul

cardul bancar
Forma instrumentelor de plata:

Materializat (pe suport de hartie)

Nematerializat(inscris)

Mixt
h) Existenta garantiei in procesul de plata:
PLATI GARANTATE (CAMBIA, CEC ACREDITIV)
Plati negarantate (cardul, viramentul)
i)
Sisteme informationale utilizate:

Sistemul national de telecomunicare prin care se efectueaza transmiterea de

informatie de la participantii de plata la executorii platii;

Prin curier in lipsa sistemului national;

Sistem de telecomunicatie intern (swift).

53 MECANISMUL DECONTRILOR PRIN ORDINUL

DE PLAT.
Ordinul de plata - reprezinta dispozitia neconditionata, data unei banci de catre o persoana juridica
sau fizica (denumita ordonator), de a plati o suma determinata in favoarea altei persoane (denumita
beneficiar), in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre
ordonator si beneficiar.

Clasificare
a) Din punct de vedere al monedei de plata, ordinele de plata pot fi exprimate in lei sau in
valuta.
b) In functie de beneficiarul sumei, ordinul de plata exprimat in lei poate fi:
pentru plati in favoarea furnizorilor;
pentru plati in favoarea Trezoreriei Statului.
c) Din punct de vedere al statutului participantilor, ordinele de plata pot fi efectuate:
intre doi rezidenti;
intre un rezident si un nerezident;

 intre doi nerezidenti.

d) Din punct de vedere al modalitatii de incasare, determinata de instructiunile
ordonatorului, ordinul de plata poate fi:
simplu, incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vreunui document sau
indeplinirea unei conditii;
documentar, incasarea sa fiind determinata de obligatia beneficiarului de a
prezenta anumite documente solicitate de ordonator care fac dovada livrarii marfii
sau prestarii serviciului (facturi, document de transport, etc.).
e) Din punct de vedere al locului in care se initiaza si finalizeaza plata, ordinele de plata pot
fi:
intrabancare, atunci cand, banca ordonatorului este una si aceeasi cu banca
beneficiarului;
interbancare, atunci cand, banca ordonatorului difera de cea a beneficiarului.
f) Din punct de vedere al modalitatii de transmitere de catre banca ordonatoare la banca
destinatara, ordinul de plata poate fi:
Letric (pe suport de hartie);
SWIFT/telex/telegrafic.

Ordinul de plata prezinta urmatoarele caracteristici:

1.

Relatia de plata este initiata de catre platitor (ordonator) ca urmare a existentei unei
obligatii, ce urmeaza a se stinge odata cu efectuarea platii;

2.

Revocabilitatea consta in faptul ca, ordonatorul isi poate retrage sau modifica
instructiunile de plata date bancii sale, cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fost
executat, de catre banca destinatara, prin plata in favoarea beneficiarului;

3.

Depozitul presupune obligatia ordonatorului de a crea, odata cu emiterea ordinului de

plata si sursa de fonduri necesara, fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar,
fie prin depunerea ei in vederea executarii platii, fie prin credit bancar acordat de banca
ordonatoare in acest scop;

54 MECANISMUL DECONTRILOR PRIN CEREREA

DE PLAT
55
Ordinul de plat bancar este o instruciune necondiionat, dat n orice form
de emitent instituiei receptoare, n mod direct sau prin intermediul unui sistem de
pli, n scopul punerii la dispoziia unui beneficiar a sumei de plat indicate n ordinul
de plat, prin creditarea unui cont al acestuia deschis la instituia destinatar sau, dup
caz, prin eliberarea sumei respective n numerar, n condiiile n care:
instituia receptoare dispune de fondurile corespunztoare sumei de bani
prevzute n ordinul de plat fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin
ncasarea n numerar a sumei respective de la emitent;
instruciunea nu prevede c plata trebuie s fie efectuat la cererea
beneficiarului.

Descrierea principalelor caracteristici necesare procesrii ordinelor de

plat n lei
Ordin de plat - orice instruciune necondiionat dat de pltitor ctre
prestatorul su de servicii de plat prin care se solicit executarea unei operaiuni de
plat.
Transfer- credit - o serie de operaiuni care ncep prin emiterea de ctre pltitor
a unui ordin de plat dat unei instituii de a pune la dispoziia unui beneficiar o
anumit sum de bani i care se finalizeaz prin acceptarea respectivului ordin de
plat de ctre instituia destinatar.
Emitent - persoana care emite un ordin de plat pe cont propriu; poate fi
pltitorul sau orice instituie emitent, inclusiv instituia iniiatoare.
Pltitor - prima persoan care emite, n nume i pe cont propriu, ordinul de plat
n cadrul unui transfer-credit.
Beneficiar - persoana desemnat prin ordinul de plat de ctre pltitor s
primeasc o anumit sum de bani; beneficiarul poate fi un client al instituiei
destinatare sau instituia destinatar.

55MECANISMUL DECONTRILOR PRIN ORDINUL

INCASO
Incaso-ul, ca modalitate de plata, reprezint tratarea de ctre bnci a documentelor
comerciale (facturi, documente de transport) si/sau financiare (cambii, bilete la ordin) in
conformitate cu instruciunile primite de la exportator, cu scopul de a:

obine plata si/sau acceptarea;

remite documentele contra plata si/sau acceptare;
emite documentele in baza altor termeni si condiii.
Avantaje
utilizarea incasao-ului este mai sigura dect utilizarea ordinului de plata simplu,
conferind o anumita certitudine partenerilor privind ndeplinirea obligaiilor asumate prin
contractul comercial ncheiat;
implica costuri mai mici fata de acreditiv;
in cazul incasao-urilor ce prevd eliberarea documentelor contra acceptare, trasul are
posibilitatea de a vinde marfa si de a obine disponibiliti naintea plaii;
nu necesita blocarea disponibilitilor importatorului.
Caracteristici
Operaiunea este iniiata ntotdeauna de ctre exportator.
Aceasta modalitate de decontare ce se bazeaz, in esena, pe obligaia de plata a
cumprtorului, asumata prin contractul comercial, fr a comporta nici un angajament de
plata din partea bncilor implicate in derulare.

Scopul operaiunii este transmiterea documentelor comerciale si/sau financiare de la

beneficiarul plaii la pltitor contra plata/acceptare sau in alte condiii.
Obligaia de plata in cadrul incasoului revine trasului. Banca preia obligaia de plata
numai in cazul incasoului garantat.
Incaso-urile sunt reglementate prin Regulile Uniforme privind Incaso-urile, Publicaia
522 (revizuita in 1995, in vigoare de 01.01.1996) a Camerei Internaionale de Comer
Paris.
Modalitatea de eliberare a documentelor
documente contra acceptare (D/A): In acest caz, documentele comerciale sunt nsoite
si de o cambie, eliberarea documentelor de banca trasului se face dup ce acesta accepta
cambia (trata);
documente contra plata (D/P): Eliberarea documentelor de ctre banca trasului se
realizeaz dup ce acesta le-a pltit;
in alte condiii, in conformitate cu instruciunile primite de la trgtor.

1-a etap.Importatorul i exportatorul convin prin contract termenii operaiunii i

plata prin incaso.

A 2-a etap.Exportatorul expediaz mrfurile n conformitate cu termenii contractuali,

obine documentele care atest ndeplinirea obligaiilor de livrare i prezint bncii
sale (banca remitent) setul de documente comerciale i/sau financiare, nsoit de
ordinul de plat la incaso (cuprinznd ordinul clar privind eliberarea documentelor
contra plat/acceptare/alte condiii).

A 3-a etap.Banca remitent (a exportatorului) transmite documentele bncii

prezentatoare (a importatorului), nsoite de o scrisoare de remitere, n care sunt
preluate instruciunile primite de la exportator.

A 4-a etap.Banca prezentatoare (a importatorului) avizeaz importatorul despre

primirea documentelor.

A 5-a etap.n funcie de instruciunile primite la incaso, banca prezentatoare

elibereaz importatorului documentele, fie contra plii, fie contra acceptrii unei trate/
emiterii unui bilet la ordin; n baza documentelor de livrare, importatorul preia marfa.

A 6-a etap.Dup ncasarea contravalorii documentelor de la importator, banca

prezentatoare transfer suma bncii remitente sau, dup caz, i remite efectul de
comer acceptat/emis sau i confirm acceptarea acestuia.

A 7-a etap.Banca remitent notific exportatorul despre ncasarea exportului sau

acceptarea tratei/ emiterii biletului la ordin i, dup caz, i crediteaz contul sau i
remite efectul de comer.

56 CONCEPTUL DE CEC BANCAR, CLASIFICAREA

ACESTORA

Cecul este un instrument de plat prin care titularul unui cont d o instruciune
bncii sale de a pune la dispoziie o anumit sum de bani unei alte entit i, persoan
fizic sau juridic, la prezentarea inscrisului.
Cecul este un instrument de plat la vedere, ceea ce nu implic din partea bncii
pltitoare acceptarea lui, ci doar efectuarea serviciului de decontare.
Cecul este un instrument de plat la vedere, ceea ce nu implic din partea bncii
pltitoare acceptarea lui, ci doar efectuarea serviciului de decontare.
In momentul prezentarii la ghiseul bancii a unui cec, casierul trebuie sa verifice
urmatoarele elemente :
Daca data este corecta
Trasul(beneficiarul)
Continutul instrumentului
Semnatura tragatorului
Girarea (o mentiune facuta pe verso girarea in alb nu este indicata nici o
persoana cec la purtator si girare speciala se specifica in favoarea careia este
girat cecul )

Tipuri de cecuri

Cecul la purtator-Acesta reprezinta instrumentul care contine in textul

sau o mentiune speciala la purtator sau platibil la purtator sau nu contine
nici o mentiune
Cecul barat-Acesta reprezinta instrumentul pe care tragatorul sau
posesorul cecului poate face o barare prin inscrierea a doua linii paralele,
orizontale sau oblice pe fata cecului; aceasta insemnind ca beneficiarul
va trebui sa recurga la serviciile unei banci petru incasarea sumei inscrise
pe cec.
Bararea poate fi

Generala
Speciala(cind se specifica denumirea bancii)

Cecul certificat-prin acest instrument, banca (trasul) confirma pe cec

existenta disponibilului necesar efectuarii platii, iar persoana care a emis
cecul(tragatorul) nu mai poate retrage fonduri din contul sau pina la
exprirearea perioadei de prezentare.
Cecul de calatorie-este instrumentul prin care tragatorul poate conditiona
plata acestuia de identitate dintre semnatura persoanei care a primit
cecul(posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza respectiv la
prezentare.De fapt, posesorul cecului depune o prima semnatura pe cec
in momentul in care il cumpara, iar a doua semnatura o face la momentul
incasarii acestuia, in prezenta functionarului bancarde la ghiseul bancii
sau in momentul efectuarii altei plati,in prezenta beneficiarului.

57 PLILE EFECTUATE PRIN INTERMEDIUL

CARDURILOR BANCARE: CONCEPT,
CLASIFICAREA.
Card bancar este un suport de informaie standardizat i personalizat prin
intermediul cruia deintorul, de regul, cu utilizarea numrului personal de
identificare al su i/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la
distan la contul bancar n vederea efecturii anumitor operaiuni prevzute
de banca emitent.
Elemente de securizare

Suport fizic

din material
plastic
cu dimensiuni
standard

Aversul
elemente
confecionate n
relief

Reversal

o band
magnetic
standard;
i/sau
microprocesor;
un panel de
semntur

Standard EMV

Europay,
Mastercard,
VISA

Clasificarea cardurilor bancare

Dupa provenienta mijloacelor banesti

Card de credit
Card de debit
Card cu facilitatea overdraft
Card multifunctional
Dupa zona de acceptabilitate
National
International
In functie de scopul utilizarii
Card personal
Dupa functionalitate
Card personalizat
Card preplatit
Card de afaceri
Operaiunile ce pot fi efectuate prin intermediul cardurilor bancare

Prin intermediul cardurilor bancare personalizate:

plata mrfurilor achiziionate de la comerciani, serviciilor prestate,
lucrrilor efectuate sau a obligaiilor fa de buget (impozite, taxe, alte
pli obligatorii);
retragerea de numerar de la bancomate, de la ghieele bncilor, n
limitele prevzute de actele normative n vigoare;
transferuri naionale i internaionale de mijloace bneti;
alte operaiuni financiare n conformitate cu prevederile actelor
normative n vigoare.
Prin intermediul cardurilor bancare prepltite:
plata mrfurilor achiziionate de la comerciani i achitarea serviciilor
prestate, n limita disponibilului cardului;
eliberarea numerarului de la ghieele bncii, n cazul n care valoarea
disponibil a cardului nu a fost pe deplin utilizat i nu depete 100 lei;
alte operaiuni financiare n conformitate cu prevederile actelor
normative n vigoare.
Dispozitivele utilizate n cadrul operaiunilor cu carduri
bancomat (ATM), destinat autoservirii deintorilor de carduri
bancare (retragerea numerarului, transferul, achitare, informarea
referitor la starea contului
imprinter, destinat deservirii deintorilor de carduri bancare, aflat
la banc sau la un comerciant, care permite transpunerea
amprentei datelor reliefate ale unui card bancar pe un formular
standardizat al chitanei
terminal (POS) destinat deservirii deintorilor de carduri bancare,
aflat la o banc sau la un comerciant, care permite citirea datelor
de pe banda magnetic i /sau de pe microprocesorul cardului
bancar, procesarea acestor date i a altor date referitoare la
operaiunea initiate
Deintorul cardului bancar personalizat este obligat:
a)s ia toate msurile rezonabile de pstrare n siguran a cardului, a numrului
personal de identificare i / sau a unor alte coduri care permit identificarea sa;
b)s ntiineze banca emitent imediat ce constat apariia unei situaii de urgen:
- pierderea sau furtul cardului, numrului personal de identificare i / sau a unor alte
coduri care permit identificarea sa;
- nregistrarea n contul curent bancar a unor operaiuni neautorizate de deintor;
- orice eroare sau neregul aprut n urma gestionrii contului curent bancar de ctre
banca emitent.
- observarea unor elemente ce creeaz suspiciuni cu privire la posibilitatea
copierii cardului sau cunoaterea PIN-ului de ctre persoane neautorizate;

58 SUBIECII PLILOR PRIN INTERMEDIUL

CARDURILOR BANCARE I MECANISMUL DE
DERULARE A ACESTORA.
k Deintorul

Comerciantul

Banca emitenta

Banca acceptanta

emite carduri bancare;

deservete deintorii de carduri
bancare emise de ea;
efectueaz autorizarea operaiunilor
cu carduri bancare.

acord servicii de acceptare la plat

a cardurilor n conformitate cu
contractul de deservire;
i/sau elibereaz mijloace bneti n
numerar deintorilor de carduri
bancare.

Centrul de procesare
o pers.juridic ce acioneaz n cadrul sistemelor de pli
cu carduri, n baza unui contract ncheiat cu banca
emitent/banca acceptant, ca intermediar ntre

59 CONCEPTUL I TIPOLOGIA DECONTRILOR

INTERBANCARE.

1.
2.
3.
4.
5.

Decontarile interbancare reprezinta un sistem de stingere reciproca a obligatiilor de plata

intre 2 banci.
Subiectii platilor interbancare in RM sunt: BNM, bancile comerciale si filialele bancilor
straine, care au obt autorizatia de a efectua operatiuni bancare pe teritoriul republicii.
Efectuarea platilor interbancare se bazeaza pe deschiderea conturilor corespondente
ale bancilor comerciale la BNM. Bancile comerciale sunt conectate la Sistemul Automatizat
de Plati Interbancare.
Clasificarea decontarilor:
Dupa relatia stabilita: centralizate si descentralizate;
Dupa arealul de efectuare: nationale si international;
Dupa operatiunile effectuate in regimul interbancar: operatii in numele clientului in
process de decontare si operatii in nume propriu;
Dupa tipul contului utilizat: operatiuni ce presupun deschiderea unui cont
correspondent si operatii fara deschiderea acestui cont;
Dupa tipul relatiilor intre banci: obligatorii si neobligatorii.

9.1.

DECONTRILE INTERBANCARE: CONCEPT,

TIPOLOGIA, MECANISMUL DE DERULARE
Sistemul bancar modern presupune o reea dezvoltat de
decontri reciproce ntre bncile comerciale n regim real de timp, cu
folosirea obligatorie a tehnologiilor informaionale avansate i a
plilor electronice.
Decontrile interbancare reprezint un sistem de stingere
reciproc a obligaiilor de plat ntre 2 bnci. Exist mai multe tipuri
de decontri bancare (fig.9.6.1). Subiecii plilor interbancare n
Moldova sunt: BNM, bncile comerciale i filialele bncilor strine,
care au obinut autorizaia de a efectua operaiuni bancare pe
teritoriul republicii. Efectuarea plilor interbancare se bazeaz pe
deschiderea conturilor corespondente ale bncilor comerciale la
BNM. Bncile comerciale sunt conenctate la Sistemul Automatizat de
Pli Interbancare.
Tipuri

de

decontri

interbancare

relaia direct ntre bnci de coresponden (descentralizate)

Dup relaia stabilit
printr/un agent de decontare (centralizate)

Dup arealul efecturii operaiunilor

naionale;
internaionale

operaii n numele clientului n proces de decontare;

n nume
propriu (credite interbancare, achitarea serviciilor
Dup operaiunile efectuateoperaii
n regimul
interbancar

operaiile ce presupun deschiderea unui cont corespondent;

Dup tipul contului utilizat
operaii fr deschiderea acestui cont

relaii obligatorii (presupun deschiderea contului LORO ); relaii neobligatorii (banca singur caut
Dup tipul relaiilor ntre bnci

Mecanismul derulrii plilor interbancare

Documentele de plat primare se prezint de clientel la banca
comercial n 2 exemplare. Primul dintre acestea rmne la banc n
dosarul documentelor zilei drept confirmare a trecerii la scderi a
mijloacelor bneti din contul pltitorului, iar al doilea, marcat cu
tampila dreptunghiular a bncii, se restituie clientului n calitate de
confirmare a executrii operaiunii bancare date (fig.9.6.2). Banca
comercial iniiatoare transmite informaia la BNM. Centrul de
procesare al BNM recepioneaz, verific, include informaia bancar
n calculele nregistrate a mijloacelor n conturile Loro i efectueaz
aceste calcule conform graficului stabilit prin ordinul BNM, dup care
distribuie n cutiile potale electronice ale bncilor participante
documentele electronice respective. Banca participant destinatar
extrage din cutia sa electronic informaia privitoare la calculul de
decontare, fiind obligat s nregistreze fr reineri nejustificate
mijloacele n conturile curente ale clientelei.
Banca Naional a Moldovei
Centrul de procesare

3 . Cont corespondent

2. Cont corespondent
Banca comercial (iniiatoare)

Banca comercial (destinatar)

1. Cont curent
Pltitor

4. Cont curent
Beneficiar

Specificul compensrii n decontrile interbancare

Compensarea reprezint actul de lichidare a creanelor prin
centralizarea tuturor datoriilor i creanelor, ctre un singur agent de
decontare, unde se obine diferena sub form de sold debitor sau
creditor i se efectueaz decontarea respectiv din/sau n contul
participantului la compensaie.
Compensarea poate fi :
1. bilateral cnd sunt implicate 2 bnci;

2. multilateral cnd snt implicate mai multe bnci. De obicei

la decontrile multilaterale particip un centru de compensare sau
clearing. Acest centru poate fi Banca Central sau alt intermediar ce
are acceptul pentru desfurarea acestor tipuri de operaiuni.

Etapele

procedurii

I. Inventariere,

are loc determinarea pentru fiecare banc a sumelor debitoare i creditoare n funcie de OP centr

II. Soldarea i co

se stabilete:
valoarea soldurilor brute intrate n co
valoarea soldurilor nete pentru fiecare

III. Stingerea datoriilor r

efectuarea transferurilor ctre bnci cu solduri creditoare

9.2.

Plile

electronice

SISTEME ELECTRONICE DE TRANSFER AL

FONDURILOR
Plile electronice sunt definite ca o form electronic,
Canale de informaii
Instrumente de plat electronic Participanii
complet informatizat i automatizat, de organizare a relaiilor de
pli ntre participanii la o tranzacie, pe baza unui set de reguli i
proceduri.
transfer electronic
instrumente
de fonduri
de plat la distan:
3 entiti
cardul,(banc,
OP electronic
vn-ztor i cumprtor)
interschimb de date electronice
echipamente hardware, software, o reea de transmisie, distribuitor de bani
instrumente de plat de tip moned electronic
transfer de instruciuni de plat

un set de protocoale de plat (instruciuni de lucru)

confirmare a plii

Indiferent de modul de plat, momentul plii este considerat

numai atunci, cnd banii sunt nregistrai n evidena bncii
beneficiarului de fonduri. n funcionarea sa, procedeul electronic de
pli produce efecte de natur juridic, economic, financiar,
tehnic i chiar psihologic.
Din considerente privind riscurile pe care le implic dar i din
raiuni
practice,
transferurile
electronice
interbancare
se
difereniaz, n primul rnd, n funcie de valoarea transferurilor,
astfel:
- transferuri de valori mari (SWIFT i TARGET);
- transferuri de valori mici (Eurogiro, Western Union,
MoneyGram).
Transferul de mare valoare este o noiune care acoper nu
numai valoarea unitar mare dar i pe acela de transfer urgent i
este specific transferurilor interbancare (pe plan intern i n
strintate n valute convertibile).
Sistemul SWIFT este o reea de comunicaii prin intermediul
creia sunt transmise informaii, n baza cror se pot efectua pli de
la o banc la alta. Transferurile de fonduri prin sistem SWIFT sunt
destul de apreciate de utilizatori, datorit urmtoarelor avantaje:
sigurana n funcionare, rapiditate, costuri sczute, fiabilitatea.
Introducerea monedei unice euro a determinat i adoptarea unui
procedeu unic de pli ntre rile din zona euro, care a fost proiectat
s rspund cerinelor de politica monetar ale Bncii Centrale
Europene i care s fie conectat la sistemele naionale de pli din
rile membre. Acest procedeu este cunoscut sub numele de
TARGET
(Transeuropean
Automated
Real-Time
GrossSettelment Express Transfer) i are ca scop s asigure
efectuarea plilor ntre bncile centrale europene, pe baza brut i
n timp real, indiferent de sistemul folosit n fiecare ar i
minimizarea riscului de neplat pn aproape la dispariie. Procedeul
a fost iniiat n 1995 de Institutul Monetar European devenit ulterior
Banca Central European (BCE) i a devenit operativ n ianuarie
1999 prin participarea bncilor centrale din rile membre i prin
acestea instituiile de credit supravegheate de bncile centrale.
Procedeul proceseaz numai tranzaciile n euro.

Transferurile rapide de fonduri au ptruns si n sfera

plilor de mic valoare conducnd la apariia mai multor
modaliti, dintre care cele mai cunoscute sunt EUROGIRO i
WESTERN UNION/MONEY GRAM, etc.
EUROGIRO este o form de transfer de fonduri pe plan
internaional, ntre organizaii potale, dar sunt acceptate i instituii
de credit i alte organizaii interesate n astfel de transferuri.
EUROGIRO a fost creat n 1990 i are o reea proprie de pli
electronice, Euro Giro Network, i este prezent n peste 200 de ri
din Europa, Asia i America de Nord i Sud

9.3.
SISTEMELE INFORMATICE ALE BNCII N
PROCESUL DE PRESTARE A SERVICIILOR CLIENTELEI
Dup tipul aplicaiei utilizate de deintor i al mijlocului de comunicaie
sistemele de deservire bancar la distan vor fi clasificate de banc n felul urmtor:
a) pc-banking;
b) internet-banking;
c) mobile-banking;
d) phone-banking;
e) ATM-banking.
Sistemele de deservire bancar la distan tip pc-banking se bazeaz pe o
aplicaie program a bncii instalat la staiile de lucru la sediul deintorului i pot
utiliza n calitate de mijloc de comunicaie att reele private ct i reeaua Internet.
Sistemele de deservire bancar la distan de tip internet-banking utilizeaz
tehnologia Internet (www - World Wide Web) i sunt caracterizate prin lipsa necesitii
reinstalrii aplicaiei program a bncii (sau stocrii a unor date) la partea client.
Sistemele de deservire bancar la distan tip mobile-banking presupun utilizarea
unui echipament mobil (telefon, PDA - Personal Digital Assistant etc.) i a unor
servicii oferite de ctre operatorii de telecomunicaii.
Sistemele de deservire bancar la distan tip phone-banking se bazeaz pe
metoda vocal de transmitere a informaiei prin intermediul operatorului deservirii
telefonice (Call Center) sau prin autoservire utiliznd telefonul cu culegere prin taste
(Touch Tone Telephone) i a mijloacelor telefoniei computerizate (cum sunt de ex.
tehnologiile IVR (Interactiv Voice Response), Speech to Text, Text to Speech).
Sistemele de deservire bancar la distan tip ATM-banking se bazeaz pe o
aplicaie program instalat la ghieul automat al bncii (ATM - Automated Teller
Machine).