CAPITOLUL II.

DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR ÎN CADRUL

SOCIETĂȚII CORD IMPEX SRL

2.1. Noțiuni introductive privind decontările fără numerar

Operațiunea de decontare presupune justificarea detaliată, pe bază de acte, a întrebuințării

unei sume de bani, precum și stingerea unei datorii sau a unei creanțe.

În cazul plăţilor fără numerar există un decalaj între momentul iniţierii decontării şi cel al
finalizării acesteia, care se face prin intermediul băncilor.

Reflectarea tuturor operaţiilor efectuate prin intermediul băncilor se face în extrasul de

cont emis de bancă.

Plățile fără numerar se pot face:

 prin viramnet bancar;

 prin mijloace electronice.

Viramentul este un procedeu bancar special de plată fără numerar, efectuat prin transferul
unei sume de bani în moneda națională sau în valută, din contul celui care dispune plata în contul
beneficiarului care încasează.

Plata electronică este modalitatea cea mai rapidă, simplă și sigură de a trimite sau primi
bani cu taxe minime prin intermediul contului online oriunde și oricând.

De multă vreme, pe plan internaţional se manifestă tendinţa de creştere a decontărilor fără

numerar, mai ales datorită folosirii tehnicilor de plată electronice.

Plăţile fără numerar se caracterizează prin:

 un flux de înregistrări în conturi, în funcţie de instrumentul de decontare utilizat;

  un flux de mesaje între părţi, conţinând instrucţiunile de decontare ce trebuie
executate de băncile comerciale, în calitate de intermediari.

Practic, în decontările fără numerar, agenţii economici trebuie să contabilizeze distinct:

 valorile de încasat, pe baza instrumentelor de plată la termen;

 viramentele prin conturile curente şi de disponibilităţi;
 dobânzile la conturile curente şi de disponibilităţi;
 creditele pe termen scurt acordate prin conturi bancare distincte.

Instrumentul de plată este un dispozitiv și/sau un set de proceduri convenite între un

utilizator de servicii de plată și un furnizor de servicii de plată, care permit transferul fondurilor
de la plătitor la beneficiar.

Instrumentele de plată fără numerar se pot clasifica după mai multe criterii, și anume:

1. Din punct de vedere al suportului fizic al plății, pot fi împărțite în:

 instrumente de plată pe suport hârtie (cecul, ordin de plată,cambia);
 instrumente electronice de plată (cardul).
2. În funcţie de partea care transmite instrumentul de plată căre procesare sunt:
 instrumente de plată DE CREDIT, unde instrucțiunea de plată este
transmisă de plătitor băncii sale pentru a fi procesată (ordin de plată);
 instrumente de plată DE DEBIT, unde instrucțiunea de plată este
transmisă de beneficiar băncii sale pentru a fi procesată (cecul, cambia,
biletul la ordin).
3. După natura juridică a inițiatorului:
 plăți pentru persoane juridice;
 plăți profesionale, instituționale;
 plăți pentru populație.
4. După raportul de spațiu:
 plată directă (față în față);
 plată la distanță.
5. După modul de transmitere:
  letric;
 automatizat — telex, fax, telefon, rețea electronică.

2.2. Principalele instrumente de decontare fără numerar

Principalele instrumente de decontare fără numerar sunt:

1. cecul;
2. ordinul de plată;
3. biletul la ordin;
4. cambia.

Folosite în operaţiuni de vânzare – cumpărare, credite etc., aceste instrumente de plată

fără numerar se recunosc şi sub numele de ,,efecte comerciale”, fiind denumirea generalizată dată
cambiilor, biletelor la ordin, cecurilor etc.

Efectele de comerţ reprezintă titluri de valoare, negociabile, imediat sau la un termen

scurt, care, în cadrul relaţiilor comerciale cu furnizorii şi clienţii, atestă datorii sau creanţe.

1. Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei
persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Trăgătorul dă un ordin necondiţionat acesteia, care joacă rolul de tras, să plătească la

prezentare o sumă determinată beneficiarului, care poate fi trăgătorul sau o altă persoană.

Cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fără numerar utilizabil de către
titularii de conturi bancare, cu disponibil suficient în aceste conturi creat din operaţiuni de
încasări, din depozite sau prin angajarea unui credit bancar.

Pentru ca trăgătorul să emită cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare
de cecuri în alb, dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont.

Cecurile pot fi clasificate după modul de încasare, astfel:

 Cec nebarat (de casă sau alb). Se plăteşte în numerar, la bancă.

  Cec barat. Trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a
două linii paralele orizontale sau oblice pe faţa cecului. Pentru încasarea sumei
înscrise pe cec, beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei bănci printr-o
unitate bancară aparţinând acesteia şi care să primească plata în locul său. Bararea
poate fi generală, dacă cecul nu prezintă nici o menţiune între cele două linii şi
specială, dacă între cele două linii este înscrisă denumirea băncii.
 Cec de virament. Cuprinde ordinul de a transfera suma înscrisă în cec într-un cont
deschis la o bancă.
 Cec certificat. Prezintă specificarea expresă a provizionului, adică a disponibilului
existent în contul curent al trăgătorului necesar efectuării plăţii. Trăgătorul nu mai
poate retrage din contul său această sumă înainte de expirarea termenului de
prezentare al cecului.
 Cec documentar. Trăgătorul condiţionează plata sumei în favoarea beneficiarului
de prezentarea unor documente care atestă expedierea mărfurilor sau prestarea
serviciilor.
 Cec de călătorie. Este emis în sumă fixă de societăţi bancare (format tip bancnotă)
şi cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi
numerar. Aceştia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărării de
bunuri şi servicii. Beneficiarii filelor încasează sumele de la băncile locale, iar
acestea recuperează sumele de la banca emitentă.
 Eurocecuri (cecurile cu legitimaţie de garanţie). Banca emitentă eliberează odată
cu carnetul de cecuri şi o carte de garanţie care cuprinde o serie de date (numărul
de cont, numele beneficiarului). Pentru încasarea acestor cecuri, beneficiarul este
obligat să se legitimeze cu cartea de garanţie.

Pe lângă acţiunea de stingere a obligaţiilor de plată dintre emitent şi beneficiar, cecul

poate stinge şi alte plăţi, în cazul în care este angajat în operaţiuni de gir.

2. Ordinul de plată este o operaţiune de plată iniţiată de către plătitor, prin care o
instrucţiune de plată este transmisă băncii plătitorului (băncii iniţiatoare), iar aceasta transferă
fondurile către banca beneficiarului (banca destinatară), eventual prin mai mulţi intermediari.
 Transferul credit poate fi iniţiat pe hârtie sau în format electronic, dar de regulă
procesarea lui se realizează electronic.

3. Biletul la ordin este creat de emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o
sumă de bani fixată, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită
beneficiar, care are calitatea de creditor.

Biletul la ordin poate fi considerat o variantă a cambiei. Spre deosebire de acesta, biletul
la ordin implica doar două persoane: emitentul şi beneficiarul, fiind emis de debitor şi, ca urmare,
nu mai are nevoie de acceptare. El este o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată şi se
transmite prin girare. Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli
generale ca şi cele rezultând dintr-o cambie. Totuşi, acceptarea biletului la ordin nu se admite
deoarece emitentul are aceleaşi obligaţii ca şi cel care acceptă o cambie.

Regulile referitoare la plata, scadenţa, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile şi biletului
la ordin.

4. Cambia este un titlu de credit, care pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul.

Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului sau numit tras
să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia
din urmă.

Beneficiarul cambiei este cel care va încasa contravaloarea cambiei, respectiv trăgătorul
însuşi, o terţă persoană sau o bancă.

O cambie trebuie să conţină anumite elemente:

 denumirea de cambie;
 ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
 numele celui care trebuie să plătească (trasului);
 specificarea scadenţei ( în lipsă înseamnă ,,la vedere”);
 arătarea locului unde trebuie făcută plata;
 numele beneficiarului;
  data şi locul emiterii cambiei;
 semnătura celui care emite cambia (a trăgătorului).

Cambia trebuie acceptată de tras. Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă de
orice posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă.

Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, în cazul în care acceptă, el devine debitorul
(obligatul) principal.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi :

 facultativă, putând fi făcută până la scadenţă, sau

 obligatorie, atunci trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu, un
termen pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp
de la vedere, în termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen

pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât
de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului. Simpla semnătură
a trasului pusă pe faţa cambiei este socotită acceptare.

Trasul poate retrage acceptarea la o suma mai mică decât cea prevăzută la cambie.

Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri:

 prin gir

Cambia care cuprinde sau nu menţiunea ,,la ordin” poate fi transmisă prin gir.

Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane numite
giratar toate drepturile izvorând din cambie.

Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al
trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.

 prin cesiune de creanţă ordinară

 Dacă trăgătorul a înscris în cambie menţiunea ,,nu la ordin’’, titlul se transmite prin
cesiune de creanţă ordinară.

Cesiunea de creanţă este un act prin care creditorul numit cedent transferă dreptul sau de
creanţă unei alte persoane numită cesionar.

Scontul este o formă de credit acordat credit de către o bancă posesorului cambiei; la
prezentarea pentru scontare, banca îi achita contravaloarea înainte de scadenţă, percepându-i un
comision (taxa scontului). În urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul cambiei.

Scontarea efectelor comerciale – este operaţia prin care un efect se încasează înainte de
scadenţă.

2.3. Monografii contabile privind decontările cu clienții și furnizorii

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale se referă la reflectarea în contabilitate a

relaţiilor comerciale ale societăţii comerciale cu alte persoane fizice şi juridice, cu termen de
decontare pe termen scurt, mai mic de un an.

Persoanele fizice sau juridice faţă de care unitatea are obligaţii băneşti sunt denumite
generic creditori, în cazul relaţiilor comerciale poartă denumirea de furnizor.

Creditorul, respectiv furnizorul reprezintă deci persoana care în cadrul unui raport
patrimonial a avansat o valoare economică şi urmează să primească un echivalent valoric sau o
contraprestaţie.

Persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valori economice avansate de unitate şi
asupra cărora unitatea are dreptul de primi echivalentul corespunzător poartă denumirea generică
de debitori, în cazul relaţiilor comerciale sunt denumiţi clienţi.

Deci, debitorul, respectiv clientul, reprezintă persoana care în cadrul unui raport
patrimonial a primit o valoare şi urmează să dea un echivalent valoric sau o contraprestaţie.

În funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările de bunuri şi servicii pot fi:

 cu decontare imediată în numerar (cazul desfacerii cu amănuntul);

  pe credit comercial, când decontarea se face ulterior fie prin instrumente clasice
(ordin de plată, chitanţă, cec), fie printr-un efect comercial (cambie, bilet la ordin).

Conturile utilizate pentru înregistrările contabile privind decontările pe baza

instrumentelor de plată la termen sunt:

 403 ,,Efecte de plătit” (pentru bunuri si servicii), cont cu funcţia contabilă de

Pasiv;
 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”, cont cu funcţia contabilă de Pasiv;
 413 ,,Efecte de primit”, cont cu funcţia contabilă de Activ;
 511 ,,Valori de încasat”, care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de
gradul II:
 5112 ,,Cecuri de încasat”, cont cu funcţia contabilă de Activ;
 5113 ,,Efecte de încasat”, cont cu funcţia contabilă de Activ;
 5114 ,,Efecte remise spre scontare”, cont cu funcţia contabilă de Activ.

Aplicație 1

În data de 10.01.2022, CORD IMPEX SRL achiziţionează de la furnizor mărfuri în

valoare totală de 8.000,00 lei. Furnizorul acceptă pentru decontare un bilet la ordin a cărui
scadenţă este peste 15 zile de la data achiziţiei.

1. Se înregistrează achiziţia mărfurilor pe baza facturii fiscale în data de 10.01.2022:

% = 401 8.000,00
„Furnizori”
371 6.722,69
„Mărfuri”
4426 1.277,31
„TVA deductibilă”

2. Se acceptă biletul la ordin de către furnizor în data de 10.01.2022:

401 = 403 8.000,00

„Furnizori” „Efecte de
plătit”

3. Plata la scadenţă (24.01.2022) a biletului la ordin din contul curent:

 403 = 5121 8.000,00
„Efecte de plătit” „Conturi la
bănci în lei”

Aplicație 2

Societatea CORD IMPEX SRL achiziţionează pe bază de aviz de însoţire a mărfii piese
de schimb la un cost de achiziţie de 6.256,00 lei.

Ulterior se primeşte factura şi se decontează cu ordin de plată.

1. Se înregistrează intrarea în patrimoniu a pieselor de schimb pe baza avizului de

expediţie:

% = 408 7.444,64
„Furnizori –
facturi nesosite”
3024 6.256,00
„Piese de schimb”
4428 1.188,64
„TVA neexigibilă”

2. Se înregistrează primirea facturii:

408 = 401 7.444,64

„Furnizori – „Furnizori”
facturi nesosite”

4426 = 4428 1.188,64

„TVA deductibilă” „TVA
neexigibilă”
3. Se înregistrează plata datoriei către furnizor, având la bază ordin de plată:

401 = 5121 7.444.64

„Furnizori” „Conturi la
bănci în lei”

Aplicație 3

În data de 20.01.2022, CORD IMPEX SRL vinde mărfuri unui client în valoare totală de
12.000,00 lei, costul de achiziție al mărfurilor vândute fiind de 6.722,69.
 Entitatea acceptă pentru decontare o cambie de la clientul său, a cărei scadenţă este peste
20 zile de la data vânzării.

1. Se înregistrează vânzarea mărfurilor la data de 20.01.2022:

4111 = % 12.000,00
“Clienți”
707 10.084,03
„Venituri din
vânzarea
mărfurilor”
4427 1.915,97
„TVA
colectată”

2. Se înregistrează scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:

607 = 371 6.722,69

„Cheltuieli privind „Mărfuri”
mărfurile”

3. Se acceptă cambia de la client la data vânzării:

413 = 4111 12.000,00

„Efecte de primit “Clienți”
de la clienți”

4. Remiterea la bancă, spre încasare la scadenţă (după 20 zile) a cambiei:

5113 = 413 12.000,00

„Efecte de încasat” „Efecte de
primit de la
clienți”

5. Se încasează în data de 08.02.2022 contravaloarea cambiei în contul curent:

5121 = 5113 12.000,00

„Conturi la bănci „Efecte de
în lei” încasat”

Presupunem că societatea comercială are nevoie de lichidităţi înainte de scadenţa titlului ,

motiv pentru care decide scontarea cambiei. Banca percepe o dobândă de scont de 600,00 lei.
Ultimele două articole de mai sus devin:
 4. Remitere spre scontare a cambiei:

5114 = 413 12.000,00

„Efecte remise „Efecte de
spre scontare” primit de la
clienți”

5. Încasarea cambiei:
5121 = 5114 12.000,00
„Conturi la bănci „Efecte
în lei” remise spre
scontare”

6. Înregistrarea dobânzii de scont reţinută de bancă din contul curent:

666 = 5121 600,00
„Cheltuieli privind „Conturi la
dobânzile” bănci în lei”

Aplicație 4

CORD IMPEX SRL livrează pe bază de aviz de însoţire a mărfii, mărfuri la un preţ de
vânzare fără TVA de 7.256,00 lei.

Ulterior întocmeşte factura şi primește pentru decontare un cec de la client. Cost de

achiziţie al mărfurilor vândute este de 4.600,00 lei.

1. Se înregistrarează vînzarea mărfurilor pe baza avizului de expediție:

418 = % 8.634,64
“Clienți – facturi
de întocmit”
707 7.256,00
„Venituri din
vânzarea
mărfurilor”
4428 1.378,64
„TVA
neexigibilă”

2. Se înregistrează scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:

 607 = 371 4.600,00
„Cheltuieli privind „Mărfuri”
mărfurile”

3. Se întocmește și se înregistrează factura fiscală:

4111 = 418 8.634,64

“Clienți” “Clienți –
facturi de
întocmit”

4428 = 4427 1.378,64

„TVA neexigibilă” „TVA
colectată”

4. Se primește cecul și se depune la bancă pentru decontare:

5112 = 4111 8.634,64

„Cecuri de “Clienți”
încasat”

5. Se decontează cecul în contul curent deschis la bancă:

5121 = 5112 8.634,64

„Conturi la bănci „Cecuri de
în lei” încasat”

2.4. Monografii contabile privind acreditivele şi viramentele interne

Acreditivele reprezintă disponibilităţi băneşti ale societăţii comerciale virate într-un cont
distinct destinat achitării obligaţiilor faţă de un furnizor.

Specific acestui cont este faptul că plăţile se efectuează pe baza prezentării documentelor
de livrare de către banca furnizorului băncii clientului.

Acreditivul, ca modalitatea de decontare cerută, de regulă, de către furnizor ca o măsură

de siguranţă pentru încasarea creanţelor, poate fi deschis în lei şi în valută.

Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului 541 „Acreditive” cont cu funcţie contabilă
de activ, conţinut economic de mijloace băneşti care se dezvoltă pe două conturi sintetice de
gradul II, 5411”Acreditive în lei” şi 5412 „Acreditive în valută.”
 Deschiderea acreditivului în lei sau în valută pe baza ordinului dat băncii de către client se
înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului 581 „Viramente interne” cont cu funcţie
contabilă de activ şi conţinut economic de mijloace „în tranzit”. Prin intermediul acestui cont se
reflectă orice operaţie de transfer de mijloace băneşti dintr-un cont bancar în altul sau între
conturile bancare şi casierie.

Aceasta întrucât aceeaşi operaţie se evidenţiază în mai multe documente (extras de cont
pentru fiecare cont, registru de casă) existând riscul unor înregistrări duble sau omiterea
înregistrării operaţiei respective. Contul 581 „Viramente interne” se utilizează tocmai pentru
evitarea acestor riscuri, care dă posibilitatea ca dintr-o singură formulă contabilă să se
construiască două formule contabile, corespunzător documentului de bancă sau de casă
înregistrat.

Aplicaţie

Societatea CORD IMPEX SRL deschide un acreditiv în lei în sumă de 5.000,00 lei din
care efectuează plăţi către furnizor în valoare de 3.500,00 lei.

1. Se înregistrează deschiderea acreditivului:

 ieşirea banilor din contul curent – extras de cont curent:

581 = 5121 5.000,00

„Viramente „Conturi la
interne” bănci în lei”

 intrarea banilor în contul de acreditiv – extras de cont de acreditiv:

5411 = 581 5.000,00

„Acredivite în lei” „Viramente
interne”

2. Se înregistrează plata către furnizor:

401 = 5411 3.500,00

„Furnizori” „Acredivite
în lei”
3. Se înregistrează restituirea în contul curent a acreditivului neutilizat:

 extras de cont de acreditiv:

581 = 5411 1.500,00

„Viramente „Acredivite
interne” în lei”

 extras de cont curent:

5121 = 581 1.500,00

„Conturi la bănci „Viramente
în lei” interne”