Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS:
Mijloace si instrumente de plata: Viramentul; Cecul; Cartea bancara (cardul); Cambia. Tehnicile de plata internationala:
Tehnici de decontare. Ordinul de plata; Incasso-ul documentar.
Acreditivul documentar:
Caracteristicile; mecanismul derularii acreditivului documentar.
Introducere
Contractele de vanzare - cumparare utilizate in tranzactiile comerciale internationale, datorita ariei largi de probleme pe care le implica derularea unor astfel de tranzactii, cuprind o serie de clauze cu caracter mai special. Pentru argumentarea celor de mai sus se poate afirma ca, intrucat scopul oricarei tranzactii, in general, cu atat mai mult a celor internationale, este obtinerea profitului , si deci clauzele legate de pret, de conditiile de plata si de modalitatea de plata solicita din partea exportatorului si a importatorului un interes mai mare atat in timpul negocierilor cat si pe parcursul derularii contractelor. Un alt argument este rolul pe care il au aceste clauze in contractele internationale si anume acela de a stabili cat, cum si unde se vor plati marfurile expediate de exportator. Datorita faptului ca intre momentul expedierii marfurilor si cel al incasarii valorii acestora exista o diferenta de timp si spatiu considerabila, fiecare parte contractanta urmareste, in timpul negocierilor sa castige garantii cat mai multe, exportatorul va incasa la timp contravaloarea marfurilor, iar importatorul va primi la timp cantitatea de marfuri solicitata la pretul si parametrii calitativi stabilite in contract. In practica economica actuala, in afacerile economice internationale sunt utilizate o serie de mijloace, instrumente si tehnici de plata menite sa acorde partenerilor de afaceri garantiile mai sus mentionate, in functie de gradul de cunoastere si incredere existent intre acestia. Adoptand o uniformizare pe plan mondial, in ceea ce priveste utilizarea mijloacelor, instrumentelor sau tehnicilor de plata, forurile internationale ce activeaza in domeniu au vizat si vizeaza in continuare reducerea riscurilor majore tinand cont de faptul ca o eliminare totala a acestora nu este posibila din punct de vedere practic.
1.1. Viramentul
Moneda scripturala (sau banii de cont) reprezinta disponibilitati banesti aflate in conturile bancare si circuland itntre aceste conturi prin operatii de virament. Viramentul este operatiunea efectuata de o banca, pe baza dispozitiei clientului sau, de transfer al unei sume de bani din contul clientului respectiv in contul beneficiarului desemnat, prin debiterea contului clientului si creditarea contului beneficiarului. In operatiunile de comert exterior viramentul consta in ordinal dat de debitor (importator) bancii sale de a transfera din contul sau in contul creditorului (exportator) la banca acestuia o suma de bani reprezentand contravaloarea marfii. Ca atare, apar doua aspect specifice: plata in valuta (devize) si transferul international al fondurilor. In cazul in care se solicita plata in devize, iar clientul bancii nu are cont valutar, banca importatorului va proceda la cumpararea de devize, debitarea contului importatorului si efectuarea viramentului catre exportator. In regimurile valutare cu retentive (asa cum este cazul in Romania) agentii economiei dispunand de un cont in valuta, banca poate efectua direct transferul in devize catre vanzatorul strain. Pentru a depasi neajunsurile modalitatilor clasice de transfer-posta, telex-si a raspunde exigenetelor de rapiditate, confidentialitate si securitate impuse de tranzactiile international, 239 tari din 15 tari au creat in mai 1973 societatea SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication), care s-a bucurat ulterior de un success remarcabil in lumea bancara. SWIFT este o retea de comunicare interbancara international pe support electronic. De la inceput sistemul a fost conceput intr-o maniera modular pentru a permite integrarea treptata de noi aderenti si adaptarea la cresterea continua a traficului de informatii, SWIFT cuprinde trei niveluri de functionare: banca, cu terminalul propriu, cumulatorul national, centrul de comutare. Pentru realizarea de transferuri via SWIFT, cumparatorul, debitorul platii completeaza un formular la banca sa (un ordin de plata). Banca debiteaza contul importatorului si transmite
ordinul la banca exportatorului (beneficiarul platii), toate mesajele care se introduce in retea sunt codificate. La primirea mesajului, banca exportatorului crediteaza contul acestuia cu suma specificata in ordin. Durata de executare a ordinului (realizarea viramentului) este de 20 de minute in procedura normal si de 5 minute in procedura de urgent.
1.2. Cecul
Cecul este un ordin scris dat de o persoana unei banci la care persoana respective are un disponibil in cont de a plati o suma de bani determinate unui tert beneficiarului cecului. In acest sens, ordonatorul foloseste un formular tipizat, pus la dispozitie de catre banci pentru titularii de conturi de cecuri. Principala functie a cecului este cea de mijloc de plata. Debitorul unei plati trage un cec in favoarea creditorului, acesta din urma putand incasa contravaloarea cecului de la banca emitentului. In acest caz, cecul poate fi normativ (se indica numele beneficiarului si se face mentiunea nu la ordin, caz in care va fi platit numai persoanei indicate pe cec) sau la purtator (fara includerea numelui beneficiarului, cel care-l detine putandu-l incasa). Cecul poate fi utilizat si pentru obtinerea de numerar de la banci (atunci emitentul trage un cec pe numele sau), ca si pentru amanarea platii (credit pe termen scurt din momentul nasterii obligatiei de plata pana cand cecul este efectiv incasat). Circuitul cecului implica ordonatorul, beneficiarul si banca sau bancile care deruleaza operatiunile de plata. In principiu, un cec nu poate fi tras (emis) decat daca ordonatorul are disponibil in cont pentru a acoperi plata, respectiv daca are un provizion. In caz contrar, cecul este fara acoperire, iar tragerea unui astfel de cec este, in cele mai multe tari, sanctionata cu infractiune. Cecului ii este asociat, de regula, un anumit termen pana cand acesta trebuie sa fie prezentat spre incasare, acesta incepand de la data emisiunii indicata pe document. Pe langa avantajele sale (utilizare simpla, operativitate), cecul prezinta si o serie de riscuri (nu ofera garantia impotriva riscurilor comerciale, poate fi fara acoperire). In vederea cresterii sigurantei platii prin cec se pot avea in vedere: Solicitarea platii prin cec in avans: Solicitarea unui cec inainte de expedierea marfii este frecvent utilizata , mai ales de catre exportatorii din Extremul Orient si SUA. In Europa metoda este mai putin folosita, data fiind impresia negative pe care o poate crea in ochii importatorilor. Cecul certificat: Pentru acoperirea riscului de neplata, creditorul poate solicita clientului sau sa emita un cec garantat de catre banca sa. Prin inscrierea mentiunii certificat pe formularul de cec banca garanteaza existent provizionului in contul ordonatorului.
Cecul bancar: Acest tip de cec prezinta cele mai mari garantii privind plata. El este emis de catre banca exportatorului pe contul sau. Cecul barat: Denumit astfel datorita faptului ca prezinta doua bare paralele pe fata formularului de cec, acesta este decontat intre banci prin virament, el nu poate fi platit in numerar. Cecul barat nu poate fi andosat, spre deosebire de cecul nebarat care circula de la o persoana la alta prin gir. O forma a cecului larg utilizata in turismul international este cecul de calatorie. Este un cec de valori fixe, emis de banci si cumparat de turisti in vederea achitarii diverselor cheltuieli (cazare, transport) fara a folosi numerar. Eurocecurile (cecurile cu legitimatie de garantie) reprezinta un gen de cecuri la care au aderat majoritatea tarilor europene. Specificul lor consta in faptul ca banca emitenta elibereaza odata cu carnetul de cecuri si o carte de garantie. Aceasta din urma cuprinde o serie de date care permite o mai mare securitate si, totodata, garanteaza bancii platitoare incasarea banilor de la banca emitenta.
Adevaratul atu al cardurilor il reprezinta tehnologia electronica pe care se bazeaza utilizarea lor. In acest sens o revolutie in domeniul deconectarilor a constituit-o crearea sistemului de transfer electronic al fondurilor la locul de vanzare. Este vorba de decontarea tranzactiei prin simpla introducere a unei carti inteligente in terminalul situate la locul platii si apartinand sistemului computerizat de decontare al emintentului cardului.
Cambia
Cambia este un ordin scris si neconditionat dat de o persoana unei alte persoane de a plati o suma de bani, la vedere sau la o anumita scadenta, unui beneficiar. Unul din cele mai vechi instrumente financiare , cambia (numita si trata sau polita) a fost folosita incepand cu secolul X de catre bogatii comercianti arabi pentru ca in Evul Mediu sa cunoasca o mare extindere in Europa occidentala. Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezinta acest instrumest de plata si credit si ele sunt obligatorii (denumirea de cambie, ordinul neconditionat de plata, scadenta, locul platii, beneficiarul, data si locul emiterii s.a.) si facultative (dobanda, domicilierea, mentiunea nu la ordin etc.). Cambia indeplineste in circuitul comercial mai multe functii de plata, de creditare, de garantie: Mijloc de plata: Datorita faptului ca trata la ordin poate fi transmisa prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obligatiilor de plata intre participantii la lantul andosarii. Astfel, beneficiarul unei trate care are o datorie fata de un tert, poate plati cu trata, andosand-o in favoarea creditorului sau care devine noul beneficiar al cambiei, acesta poate sa o utilizeze in acelasi fel pentru plata propriilor datorii. Mijloc de garantare: Operatiunile cu trata se caracterizeaza printr-un grad ridicat de garantie conferit de mecanismul cambial. Pe de o parte, cambia poate fi avalizata, un tert (avalistul) asumandu-si obligatia de a plati in locul debitorului daca acesta nu efectueaza plata. In cazul neonorarii cambiei se poate recurge la procesul de neplata. Pe de alta parte, datorita sigurantei de care se bucura, trata poate fi utilizata ca instrument de garantare in cadrul unor tehnici de plata nesigure sau ca mijloc de garantare a indeplinirii unor obligatii contractuale.
Mijloc de creditare: Intre momentul nasterii obligatiei de plata a debitorului si momentul incasarii contravalorii creantei sale de catre creditor se scurge un anumit interval de timp, deci se creeaza o relatie de creditare. Ca atare, in valoarea cambiei trebuie sa se reflecte si costul creditarii, tinand seama de valoarea creantei, dobanda pietei si numarul de zile pana la scadenta.
si garant al restituirii pretului catre exportator daca a acceptat formula cash on delivery pentru marfa transportata; Importatorul, care primind marfurile in conformitate cu prevederile contractului este obligat sa achite carausului contravaloarea acestora. Principalul dezavantaj al acestei tehnici de plata deriva din riscul de refuz al platii din partea importatorului, ceea ce produce daune de partea vanzatorului si necesitatea intentarii unui proces pentru despagubiri. c) Ordinul de plata: Ordinul de plata reprezinta dispozitia data de o persoana, numita ordonator, unei banci, de a plati o suma determinata in favoarea unei alte persoane, numita beneficiar, in vederea stingerii unei obligatii banesti a ordonatorului fata de beneficiar. Partile implicate in derularea unui ordin de plata sunt: ordonatorul, cel care initiaza operatiunea, beneficiarul, cel in favoarea caruia se face plata, bancile, care au rol de prestatoare de servicii. Caracteristica ordinului de plata este aceea ca el poate fi anulat sau modificat de catre ordonator. Pe de alta parte, ordinul poate fi simplu si documentar, acesta din urma fiind folosit in tranzactiile internationale. In tara noastra, in vederea efectuarii platii prin ordin de plata, ordonatorul (importatorul) completeaza formularul Declaratia de plata valutara externa-DPVE- pe care il depune la banca sa impreuna cu facture comerciala si declaratia vamala de import. In relatiile comerciale internationale utilizarea ordinului de plata este rar intalnita, ca urmare a riscului de revocare pe care il prezinta. Aceasta modalitate se intalneste mai frecvent in operatiunile necomerciale (cheltuieli de transport, comisioane, taxe vamale etc.), iar in cazul operatiunilor comerciale se utilizeaza mai ales pentru plata avansurilor si a ratelor. In vederea maririi garantiei de plata, exportatorul poate pretinde o scrisoare de garantie bancara, dar costul acesteia influenteaza marimea pretului incasat de exportator sau a celui de desfacere catre consumatorul final. In situatia in care debitorul principal (ordonatorul) nu si-a indeplinit obligatiile garantate prin scrisoarea de garantie bancara, beneficiarul se adreseaza bancii garante, adica executa garantia bancara.
3. Acreditivul documentar
Acreditivul documentar este modalitatea de plata cel mai frecvent utilizata in tranzactiile internationale, fiind in mod deosebit solicitat in cazul contractelor de valoare ridicata, ori atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste solvabilitatea partenerului. Principalul avantaj al acestei tehnici de plata este garantia pe care o ofera celor implicate (exportator, importator, banci) in legatura cu apararea intereselor acestora in procesul efectuarii platii, pe de alta parte, buna sa executare cere din partea exportatorului o munca de administrare riguroasa, iar din partea importatorului suportarea unor costuri specifice.
Documentele ce pot fi solicitate in mod uzual in cazul utilizarii acreditivului documentar sunt urmatoarele: Documente comerciale de identificare cantitativa, calitativa si valorifica a marurilor livrate, facture externa, emisa de exportator, pe baza carora se efectueaza plata, functii diferite; Documente de transport maritim si fluvial; Documentul de asigurare (in cazul in care conditia de livrare din contract prevede ca obligatia a importatorului de a asigura marfurile). Anexa 6A. Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare Publicatia 500 a Camerei Internationale de Comert de la Paris. Regulile uniforme si practica creditelor documentare, fiind obligatorii pentru toate partile implicate in acestea, daca nu se stipuleaza altfel in credit, in mod expres. Publicatia 500 cuprinde urmatoarele capitole: Primul capitol, Prevederi generale si dispozitii, face referire la semnificatia creditului, contractele de credit; documente, marfuri/servicii/prestari, instructiuni de emitere/ modificare a creditelor. Astfel, potrivit Publicatiei 500, creditele prin natura lor sunt tranzactii separate de contractele de vanzare-cumparare sau alte contracte pe care se pot baza si bancile nu sunt interesate in nici un fel sau obligate de asemenea contract, chiar daca vreo referire la asemenea contract este inclusa in credit. Forma si notificarea creditelor cuprinde reglementari privind: tipul creditului revocabil sau irevocabil -, in absenta unei astfel de indicatii creditul va fi considerat irevocabil, obligatiile bancii avizatoare, revocarea creditului un credit poate fi modificat sau anulat in orice moment fara anuntarea prealabila a beneficiarului, responsabilitatile bancii emitente si ale celei confirmatoare, in functie de modalitatea de stingere a obligatiei de plata; tipuri de credite toate creditele trebuie sa indice clar daca sunt utilizabile prin plata la vedere, plata amanita, prin acceptare sau prin negociere; creditele transmise si preavizate; instructiuni neclare sau incomplete. Obligatii si responsabilitati, capitol ce curpinde articole referitoare la standarde pentru examinarea documentelor, documente cu discrepant si avizare; nerecunoasterea eficacitatii
documentelor; responsabilitatea transmisiei mesajelor; forta majora bancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele decurgand din intreruperea activitatii lor Datorita razboaielor civile,catastrofelor natural,insurectiilor razboaielor sau oricaror altor cause ce nu depind de vointa lor,raspunderea pentru actiunile unei parti instrcuctate;aranjamentele de rambursare banca-la-banca. Documentele,capitol ce face referire la ambiguitatea emitentilor documentelor,continutul documentelor si emitentii lor neprecizati;data emiterii documentelor si data creditorului in afara cazului in care se stipuleaza altfel in contract,bancile vor accepta un document care poarta ca data de emitere o data anterioara emiterii creditului,important la un asemenea document fiind sa fie prezentat in interiorul perioadei de timo stabilita in credit;consosamentul maritime document ce indica numele carausului ,faptul ca marfurile au fost incarcate la bord,sau imbarcate pe un anumit vas,portul de incarcare sic el de descarcare stipulate in credit,conosamentul maritime negociabil;conosamentul se subinchiriere;documentele de transport multimodal;documente de transport aerian;documente de transport rutier,feroviar sau pe apele interioarelchitantele postale si de agent;documentele emise de agentiile de expeditie;documentele de transport curate un document de transport curat este acela care nu poarta nici o clauza sau notatie care sa declare expres o deteriorare a marfurilor sau ambalajul,bancile nu vor accepta un astfel de document de transport decat in cazul in care creditul prevede in mod expres clauzele si noutatile ce pot fi acceptate,documentele de transport cu transport platit sau cu transport platit in avans;documentele de asigurare ;tipuri de asigurare de acoperit;asigurarea impotriva tuturor riscurilor;facturile comerciale;alte documente. Prevderile generale cu privire la :abateri la suma ,cantitatea si pretul unitary din credit;livrarile partiale tragerile partiel;expedierile si tragerile in transa;termenul de valabilitate si locul prezentarii documentelor;limitarea datei de expirare;extinderea datei de expirare;orele de prezentare;expresii generale pentru datele de transport;terminologia de livrare. Creditul transferabil capitol ce reglementeaza creditul transferabil.care este un credit prin care beneficiarul poate cere bancii autorizate sa plateasca sa angajeze o plata la termen sa accepte sau sa organizeze sau in cazul unui credit liber negociabil sa faca creditul utilizabil la totalitatea sau in parte la unul sau mai multi beneficiarii secundari. CESIONAREA CREDITULUI faptul ca un creditor este prevazut ca fiind transferabil nu va afecta dreptul beneficiarului de a ceda orice drept de creanta la care el poate fi sau poate devein,indrptatii sub credit la concordant cu prevederile aplicabile legii.
BIBLIOGRAFIE:
I. Popa, Tranzactii comerciale international, Ed. Economica; G. Ciobanu, Metode si tehnici de comert exterior, Ed. Economica, 1996; www.studentie.ro; www.scribd.com