Universitatea Valahia Targoviste

Facultatea de Stiinte Economice

INSTITUIREA MONEDEI COS ECU
CA UNITATE DE CALCUL
CUPRINS
I. SCOPUL LUC!II..............................................................................................."ag. #
II. O$IECTIVE POPUSE........................................................................................."ag. #
III. I%TO&UCEE..................................................................................................."ag. #
IV. I%STITUIE! 'O%E&EI(COS ECU C! U%IT!TE &E C!LCUL................"ag. )
*. Caracteristicile monedei ECU.................................................................................."ag. +
,. Calculul cursului de schim- al ECU........................................................................"ag. .
#. Calculul ratei do-an/ii "entru ECU........................................................................."ag. 0
). Ti"uri de interventii in cadrul S'E........................................................................."ag. *1
+. 'ecanismul de creditare.........................................................................................."ag. *1
.. Ti"uri de 2inantari...................................................................................................."ag. **
0. Piata o2iciala si "rivata a ECU3 cos com"le4 de monede al UE.............................."ag. *,
ECU(OFICI!L. I%TEVE%TIILE SI FI%!%T!E! LO
PE PIETELE &E SC5I'$......................................................................."ag. *#
ECU PIV!T............................................................................................."ag. *)
a6 Crearea ECU "rivat...................................................................................."ag. *)
-6 Utili/arile ECU "rivat................................................................................"ag. *+
7. Functiile ECU.........................................................................................................."ag. *0
V. STU&IU &E C!8................................................................................................."ag. *7
VI. CO%CLU8II ......................................................................................................."ag. ,1
VII. $I$LIO9!FIE................................................................................................."ag.,1
,
SCOPUL LUCRARII
Lucrarea "re/int: un continut -ogat de cunostinte teoretice si "ractico(a"licative "rivind
moneda cos ECU. Moneda ECU se calcula ca o moneda cos3 "e -a/a monedelor statelor
mem-re. Ponderea 2iecareia in cos de"indea de PI$(ul tarii res"ective.
Sco"ul acestui re2erat este de a "une accent "e evolutia monedei(cos ECU3 "e com"o/itia
acesteia3 "recum evidentierea rolului detinut in cadrul Sistemului 'onetar Euro"ean.
Lucrarea sistemati/ea/: cele mai im"ortante cunostinte re2eritoare la moneda comuna3
o2erindu(le studentilor in2ormatii des"re ECU o2icial3 si cel "rivat3 "recum si interventia lor "e
"iata de schim-3 ECU 2iind singura moneda care a avut succes in tran/actiile "rivate.
In incheiere3 am ales sa evidentie/ modul cum se a2irma ECU "e "ietele de ca"ital3 si ce rol
a avut "e "lan international si am conclu/ionat cu cateva idei de -a/a des"re cosul monedelor
nationale "artici"ante.
OBIECTIVE PROPUSE
cunoasterea semni2icatiei conceptelor cheie; integrare monetara Ec! o"icial
Ec! pri#at moneda !nica mar$a de "l!ct!atie Si%tem Monetar E!ropean3 Banca
Centrala E!ropeana
cunoasterea si intelegerea mecanismelor de 2unctionare a Sistemului 'onetar(
Euro"ean<
2ormarea de"rinderii de sta-ilire a cursului intre doua monede3 a caror de2inire
este in EUO<
cunoasterea "rinci"alelor e2ecte ale utili/arii monedei
INTRODUCERE
La *# martie *=0=3 >n urma acordului intervenit >ntre "resedintele Frantei ?Val@rA 9iscard
dBEstaign6 si cancelarul 9ermaniei ?5elmut Schmidt63 intra >n vigoare Sistemul 'onetar
Euro"ean ?S'E63 -a/at "e "rinci"iul "aritatilor 2i4e3 dar aCusta-ile >ntre monedele nationale3 la
care "artici"a toate statele mem-re ale Comunitatilor3 cu e4ce"tia 'arii $ritanii. Dn cadrul
sistemului se introduce ECU(ul ?Euro"ean CurrencA Unit63 unitate de cont si instrument de
"lati si de re/erva3 la care se ra"orta 2iecare moneda "artici"anta. ECU >nsusi era constituit dintr(
un cos al monedelor nationale "artici"ante3 "onderea 2iecareia 2iind direct legata de "uterea
economica a statului res"ectiv.
La in2iintarea ECU3 acesta cu"rindea in cos cele o"t monede ale statelor 2ondatoare ale
S'E ; Franta3 9ermania3 Italia3 $elgia3 Olanda3 Lu4em-urg3 &anemarca si 'area $ritanie. In
*==#3 in cosul ECU erau *, monede3 cea mai mare "ondere avand(o marca germana3 iar cea mai
sca/uta drahma greceasca.
#
&e(a lungul evolutiei S'E3 vor 2i momente in care unele tari3 desi si(au retras moneda din
com"onenta 2undamentala a S'E3 mecanismul de cursuri 2i4e3 moneda este luata in calcul in
continuare in cosul ECU si tara "artici"a mai de"arte cu acelasi statut in cadrul FECO'.
INSTITUIREA MONEDEI&COS ECU CA UNITATE DE CALCUL
Diferentele dintre mecanismul sar"elui monetar si S'E evidentia/a su"erioritatea din
acestuia din urma;
!"aritia ECU3 moneda comuna care va Cuca rolul central in S'E<
E4istenta unui indicatorde divergenta care declansea/a interventiile -ancilor
centrale "e "iata valutara<
Institutionali/area si "er2ectionarea s"riCinului destinatinterventiei "e "iata "t
mentinerea cursului in limitele "resta-ilite.
'arCa de 2luctuatie de E ,3,+F a 2ost com"letata de o marCa de 2luctuatie e4tinsa
de E.F
Sistemul 'onetar Euro"ean este 2ormat din urmatoarele # com"onente;
*. moneda comuna3 ECU;
,. mecanismul de cursuri 2i4e3 cunoscut si su- denumirea de mecanismul ratelor de
schim-?'S63 re"re/entand com"onenta 2undamentala a S'E<
#. com"onenta institutionala3 Fondul Euro"ean de Coo"erare 'onetara.
'. ECU o a-reviere de la Euro"ean CurrencA Unit ?in traducere unitate monetara
euro"eana63 a 2ost o moneda de cont3 o moneda(cos3 elemental central al mecanismului de
cursuri 2i4e.
ECU este un cos com"us dintr(o cantitate 2i4a din monedele statelor mem-re ale Uniunii
Euro"ene3 la *7 decem-rie *=073 "onderile atri-uite celor noua monede din CEE erau aceleasi cu
cele sta-ilite in *=0) "entru Unitatea de Cont Euro"eana ?UCE63 unitate conta-ila utili/ata in
mod esential "entru "re/entarea -ugetului comunitar.
&ar ECU este in acelasi tim" un (co% de%chi%) "rin "rocedurile de revi/uire a com"o/itiei
sale "reva/ute in acordurile S'E. Ponderile monedelor ce intra in calc!l!l monedei ECU "ac
in realitate o*iect!l in general din cinci in cinci ani a !nei ree+aminari %i la ne#oie a !nei
re#i,!iri- !ceasta tre-uie sa 2ie acce"tata de toate tarile mem-re ale CEE si "oate avea ca
re/ultat includerea in cosul comunitar a monedei unui nou stat mem-ru sau "ur si sim"lu
schim-area "onderii mendelor com"onente.
O asemenea "rocedura a 2ost utili/ata3 de e4em"lu3 la *0 se"tem-rie *=7). La aceasta data3
la "utin mai mult de cinci ani du"a intrarea 9reciei "e Piata comuna3 s(a decis nu numai
introducerea drahmei in ECU3 ci si diminuarea "onderii devi/elor 2orte.
ECU a 2ost calculat du"a aceleasi criterii a"licate in ca/ul altui cos valutar consacrat3 &ST.
Cantitatea determinata din 2iecare valuta com"onenta care a 2ost luata in calcul "t sta-ilirea
valorii ECU a 2ost sta-ilita in 2unctie de;
Im"ortanta relativa a PI$(ului 2iecarei tari "artici"ante "e o "erioada de + ani<
Ponderea tarii in comertul intracomunitar "e o "erioada de + ani<
Partici"area 2iecarei -anci centrale la mecanismul de s"riCin "e termen scurt
"reva/ut in cadrul Fondului Euro"ean de Coo"erare 'onetara.
)
Ponderea monedelor in cosul ECU s(a modi2icat in tim" ?ince"and cu anul *=0=6 si ca
urmare a realinierii paritatilor3 monedele care au 2ost revalori/ate o-tinand o "ondere mai mare
in cos3 "e seama celorlalte monede.
Caracteri%ticile monedei ECU.
( moned: constituit: "ornind de la un coG valutar
( unitate de cont utili/at "entru sta-ilirea -ugetului3 e4"rimarea tari2elor vamale3 sta-ilirea
"relev:rilor Gi a altor ta4e intracomunitare
( re2lect: media "uterilor de cum":rare ale monedelor com"onente
( "onderea monedelor se sta-ilea la 2iecare + ani ( se 2olosea >n o"eraHiunile -ancare "entru
constituirea de"o/itelor "u-lice Gi "rivate
( -a/: de re2erinH: >n mecanismul de intervenHie Gi de credit
( instrumente de reglare a soldurilor creditoare Gi de-itoare >ntre autorit:Hile monetare .
In *==73 com"o/itia ECU ?adica numarul de unitati monetare nationale intr(un ECU6 si
"onderea monedelor in ECU erau du"a cum urmea/a ?ta*el!l '6;
Compo,itia ECU %i ponderea monedelor
Ta*el!l '
Deviza Cantitate(*) Ponderea (in %) la
23.03.1998 1.03.199!
'arca germana
Franc 2rance/
Lira sterlina
Lira italiana
Florin olande/
Franc -elgian
Franc lu4em-urghe/
Peseta s"aniola
Coroana dane/a
Lira irlande/a
&rahma greceasca
Escudo "ortughe/
13.,),11
*3##,111
131707)1
*+*3*71111
13,*=711
#3#1*111
13*#1111
.377+111
13*=0.11
13117++,
*3))1111
*3#=#111
#*3)=
,131+
*#3+0
0307
=37)
7310
13#,
)31=
,3.,
*317
13)*
13.=
#)31#
,13,7
*13++
.3)=
*13.7
73.=
13#)
)31)
,3.0
*31,
13)7
130,
I Fi4ata la ,* se"tem-rie *=7= si neschim-ata ulterior.
In con2ormitate cu e/olutia Consiliului Euro"ean de la $ru4elles din + decem-rie *=073
revi/uirea "onderii monedelor in cos si a structurii acestuia se 2acea atat din o2iciu3 la 2iecare +
ani3 cat si de 2iecare data cand "onderea unei monede varia cu mai mult de ,+F. evi/uirea
tre-uia 2acuta ast2el incat valoarea e"terna a #C$ %a nu %e modifice& asa cum era inter/isa si
modi2icarea "aritatilor -ilaterale in cadrul 'S si a cursurilor("ivot in ECU ale monedelor
"artici"ante.
In tim"3 in cadrul cosului ECU s(au "rodus , revi/uiri.
( Prima revi/uire a ECU a 2ost hotarata de Consiliul Euro"ean la *+ se"t *=7)3 "e -a/a
"ro"unerii Comisiei Euro"ene3 du"a consultarea Comitetului 'onetar si a consiliului de
+
administratie al FECO'. Cu aceasta oca/ie3 numarul monedelor componente ale co%ului #C$
cre%te la 103 "rin includerea drahmei grecesti?9recia intrase in CEE in anul *=7*6.
( ! doua reevaluare a cosului ECU a 2ost reali/ate in luna se"t *=7=3 inclu/andu(se si monedele
S"aniei si Portugaliei ?care aderasera la CEE I *=7.63 a.i numarul monedelor din co% cre%te la
12.In *=0=3 numai noua monede intrau in com"o/itia ECU< la momentul revi/uirii din *=7)3 a
2ost adaugata drahma3 iar cu oca/ia celei din*=7= a 2ost randul adaugarii "eseta si escudo.
&e(a lungul "rimelor doua "erioade3 com"o/itia ECU a 2ost ?ta*el!l /6;
Ta*el!l /
Deviza De la 1.01.9 la 1'.09.8( De la 1.09.8( la 20.09.89
'arca germana
Lira sterlina
Franc 2rance/
Lira italiana
Florin olande/
Franc -egian
Franc lu4em-urghe/
Coroana dane/a
Lira irlande/a
&rahma greceasca
Peseta s"aniola
Escudo "ortughe/
137,711
13177+1
*3*+111
*1=311111
13,7.11
#3..111
13*)111
13,0011
13110+=
(
(
(
130*=11
1317071
*3#*111
*)1311111
13,+.11
#30*111
13*)111
13,*=11
131170*
*3*+111
(
(
Sursa; Fondul 'onetar InternaHional Gi $anca Central: Euro"ean:
Calc!l!l c!r%!l!i de %chim* al ECU
Calc!l teoretic
Valoarea teoretica a ECU3 e4"rimata intr(o unitate monetara nationala oarecare3 se calculea/a
adunand contravaloarea in aceasta moneda nationala a cantitatilor de moneda ce com"un ECU.
&e e4em"lu3 calculul cursului ECU in 2ranci 2rance/i la #1 decem-rie *==+3 deci intr(un moment
in care com"o/itia ECU nu includea decat *1 monede3 se e2ectua in 2elul urmator ?ta*el!l 06;
Ta*el!l 0
Cantitatile devi/elor
in ECU
?com"o/itia de la
*0.1=.7)6
?a6
Cursul 2iecarei devi/e
in FF
?#1.*,.7+6
?-6
Contravaloarea
in FF
?#1.*,.7+6
?a6 4 ?-6
'arca germana
Franc 2rance/
Lira sterlina
Lira italiana
Florin olande/
$EF J LUF
Coroana dane/a
Lira irlande/a
&rahma greceasca
130*=11
*3#*111
1317071
13,+.11
#37+111
13,*=11
131170*
*3*+111
#31.7111
*3111111
*137+=111
1311))=+
,30,)*11
13*+11#1
137)*.11
=3#=1111
131+1=*1
,3,1+7=,
*3#*1111
13=+#),1
13.,=#11
13.=0#01
13+00.*.
13*7)#*1
1317*070
131+7+)0
.
.3.=7,),
Cursul ECU in FF
? suma contravalorilor6
Sursa; Piete 2inanciare ( Claude &u2lou4
Sa calculam acum cursul unui ECU in dolari la *0 iulie *==13 deci du"a a doua revi/uire3 ceea ce
ne o-liga la luarea in calcul a celor *, monede care 2aceau "arte din cos la data res"ectiva
?ta*el!l 16 ;
Calc!l!l c!r%!l!i ECU in USD la '2 i!lie '334
Ta*el!l 1
)onedele din co% )arimea in #C$
(compozitia
21.09.89)
(1)
Cur%ul $*D
1.0.90
(2)
#c+ivalentul $*D
pentru fiecare
moneda
(3)
Cur%ul #C$
pentru fiecare
moneda
(() , (2) " #
'arca germana
Franc 2rance/
Florin olande/
$EFKLUF
Coroana dane/a
Lira italiana
Lira irlande/a ?a6
Lira sterlina ?a6
&rahma greceasca
Peseta s"aniola
Escudo "ortughe/
13.#),11 K
*3##,111 K
13,*=711 K
#3)#*111 K
13*=0.11 K
*+*3711111 K
13117++, 4
131707)1 4
*3))1111 K
.377+111 K
*3#=#111 K
*3.+10
+3+#)+
*37.*,
#)311#1
.3,011
*,1=31111
*3.,#)
*37171
*.*3.,11
*1*3*,11
*))37111
13#07*),.
13,)1.0,*
13**71=+=
13*11=1,=
131#*+*+,
13*,+++7#
131*#77##
13*+77*)0
13117=1=7
131.7170)
,.101#
.3=)*)
,3##)#
),3.)..
037.#7
*+*.3##10
1300,.
13.=#0
,1,301),
*,.37,)=
*7*3.17+
Cursul ECU in US& ?total coloana #6; E L *3,+),1,) ?-6
?a6 Cotarile lirei sterline si ale lirei irlande/e se 2ac invers 2ata de celelalte monede. Partea lor in ECU
tre-uie sa 2ie inmultita si nu im"artita la cursul de schim-.
?-6 In mod normal3 ECU se tratea/a "e "ietele de schim- ca si lira engle/easca3 deci in US& contra ECU
si nu invers.
Sursa; Piete 2inanciare ( Claude &u2lou4
Cotarea de catre *ancile comerciale pentr! operati!nile de %chim* %i c!r%!l o"icial
Cursul ECU nu se o-tinea doar "lecand de la aceasta "rima modalitate de calcul. In marile centre
2inanciare3 el era cotat direct "rin 2i4ing3 "rin Cocul o2ertei si al cererii de "e "iata. Tinand cont de
ra"iditatea aCustarilor "e "ietele de schim-3 cursul Ecu la 2i4ing nu se "oate inde"arta totusi de
cursul o-tinut "rin calcul "lecand de la monedele din cos.
&e alt2el3 cursurile o2iciale ale ECU 2ata de toate monedele care il com"un si 2ata de un anumit
numar de alte devi/e internationale erau calculate in 2iecare /i la orele *);#1 ?ora $ru4elles6 de
catre Uniunea Euro"eana. !ceste cotari sunt 2ondate "e cursurile 2urni/ate de catre -ancile
0
centrale euro"ene si servesc oricarei tran/actii in ECU din interiorul UE. Cursurile o2iciale ale
ECU "u-licate de catre UE se consultau "rin serviciul telematic euters.
Calc!l!l ratei do*an,ii pentr! ECU
-re.uie %a calculam in preala.il ponderea fiecarei monede in #C$
!m indicat deCa aceasta "ondere in ta-elul *.
Ponderile monedelor in ECU se calculea/a in 2elul urmator. &e e4em"lu3 la #1 decem-rie *=7+3
valoarea calculata a unui ECU se sta-ileste la .3.=7,), FF.
In aceeasi /i intrau in ECU echivalentul a ,3,1+7=, FF in &E'. &E' re"re/enta deci la acea
data;
,3,1+7=, K .3.=7,), L #,3=# F din ECU
!"recierea unei monede com"onente antrenea/a o crestere a "onderii sale in ECU. Valori/area
marcata a &E' din "erioada *=0=(*=7# s(a tradus ast2el "rintr(o "ondere crescatoare a monedei
germane in ECU. !cest 2enomen a 2ost corectat in momentul revi/uirii cosului din data de *0
se"tem-rie *=7) "rintr(o scadere a "onderii devi/elor 2orte.
Contrar unei idei 2alse3 ponderea "iecarei monede care comp!ne co%!l n! e%te a%adar "i+a;
este numai o marime ?sau o cantitate6 de moneda constitutiva a ECU care este 2i4ata si reaCustata
"rin e4aminari regulate. In schim-3 "onderea 2iecarei monede evoluea/a intre revi/uiri in 2unctie
de cursurile de schim-. !st2el se e4"lica cele doua coloane din ta-elul * ?com"o/itie si
"onderare6.
!ceasta "ondere "ermite calculul ratei teoretice a do-an/ii "rin multi"licarea ratei
"onderarii "entru 2iecare devi/a cu rata do-an/ii "entru devi/a in cau/a la *3,3# luni in
2unctie de durata dorita.
Pentru a e4em"li2ica3 reluand data de #1 decem-rie *=7+3 calculul teoretic al ratei ECU la # luni
se e2ectuea/a in 2elul urmator ?ta*el!l 56;
Ta*el!l 5
/ata do.anzii
la 3 luni
(%)
(a)
Ponderea devizelor in #C$
(%)
(.)
/ata do.anzii
ponderate
(%)
(a) " (.)
'arca germana
Franc 2rance/
Lira sterlin
Lir italiana
Florin olande/
$EF J LUF
Coroana dane/a
)370+
*#3111
**370+
*03111
+370+
=3+11
=3+11
#,3=#
*=3+.
*)3,#
=3)1
*13)*
73.,
,30+
*3.1+
,3+)#
*3.=1
*3+=7
13.*,
137*=
13,.*
7
Lira irlande/a
&rahma greceasca
**3+11
#13+11
*3,,
1370
ata do-an/ii ECU la # luni
?suma ratelor "onderate6
13*)1
13,.+
=3+##
Sursa; Fondul 'onetar InternaHional
Cu alte cuvinte3 ratele do-an/ii "entru ECU sunt teoretic egale cu %!ma ratelor do*an,ilor
"iecarei monede ponderate c! ponderea relati#a a ace%tor monede.
Ca si in ca/ul cursului de schim-3 in "ractica3 rata do-an/ii "entru ECU se 2ormea/a direct "e
"iata3 evident 2ara a se inde"arta "rea mult de calculul teoretic.
Con2orm "revederilor Tratatului de la 'aastricht3 in conte4tul "regatirilor "entru uniunea
economica si monetara3 com"o/itia cosului ECU a 2ost inghetata M ramanandu(se la cantitatile
2i4ate din monedele cosului la ,* se"t *=7=. %ici in *=7=3 cand se im"lineau + ani de la ultima
revi/uire3 si nici in urma aderarii la * ianuarie *==+ a !ustriei3 Finlandei si Suediei nu s(au mai
"rodus modi2icari in structura ECU3 numarul monedelor din co% ramanand limitat a 12 pana la
trecerea la euro.
Tabel 6 - Ponderea valutelor n cosul valutar ECU (%)
Valuta *#.1#.*=0=(*..1=.*=7)
*0.1=.*=7)(,1.1=.*=7= ,*.1=.*=7=(#*.*,.*==7
'arca germana
Franc 2rance/
Lira sterlina
Florin olande/
Franc -elgian
Franc lu4em-ughe/
Lira italiana
Coroana dane/a
Lira irlande/a
&rahma greceasca
Peseta s"aniola
Escudo "ortughe/
#,3=7
*=37#
*#3#)
*13+*
=3.)
I
=3)=
#31.
*3*+
(
(
(
#,317
*=31.
*)3=7
*13*#
73+0
I
=3=7
,3.=
*3,1
*3#*
(
(
#*3=*+
,13#1.
*,3)+,
=3701
737*#
13#,,
037)1
,3.+#
*317.
13)#0
)3*#7
13.=+
Sursa; &eutsche $undes-anN (OE4change ate Statistics3 ,11+
I ( 2rancul -elgian si cel lu4em-urghe/ 2aceau "arte dintr(o uniune monetara3 motiv "entru care
in com"onenta ECU intra o singura moneda3 cea a $elgiei
2. ECU a "o%t p!nct!l central al MRS3 inlocuind dolarul din mecanismul sar"elui
monetar. Pentru toate monedele "artici"ante la mecanismul de cursuri 2i4e al S'E se de2ineste
un c!r%&pi#ot "ata de ECU3 n!mit %i c!r% central-
Folosind metoda cursurilor incrucisate3 "lecand de la cursurile M "ivot 2ata de ECU3 se
o-tineau c!r%!rile 6 pi#ot *ilaterale 2iecarei monede din sistem 2ata de celelalte monede
"artici"ante.
!nsam-lul cursurilor("ivot -ilaterale era numit grila de paritati-
!"licand marCa de 2luctuatie autori/ata3 de J( ,3,+F la cursul("ivot -ilateral3 se o-tin
c!r%!rile&limita de inter#entie "entru 2iecare moneda 2ata de celelalte3 re"re/entand valorile
limita su"erioara si in2erioara intre care "utea varia c!r%!l e"ecti# de piata-
=
'arCa de 2luctuatie deE ,3,+F nu a fo%t unica. Initial3 s(a ado"tat deci/ia ca tarile
mem-er ale Comunitatii Euro"ene care nu 2aceau "arte din mecanismul sar"elui monetar la
des2iintarea sa ?Franta3 Italia si Irlanda din Euro"a celor =6 "ot sa o"te/e tem"orar "entru o
mar$a largita de E 78 aceasta urmand sa 2ie redusa tre"tat3 "e masura ce acest lucru va 2i
"ermis de situatia economica.
&intre tarile amintite3 doar Italia a 2olosit aceasta 2acilitate ?"ana in ianuarie *==163 dar
ulterior si S"ania ?in iunie *=7=63 'area $ritanie ?in octom-rie *==16 si Portugalia ?in a"rilie
*==,63 la intrarea monedelor lor in mecani%mul de %c+im. al *)#& au recurs la -anda de
2luctuatie largita.
Ca si in cadrul mecanismului sar"elui monetar& interventia .ancilor centrale pe piata
era o.li0atorie "entru a "astra cursul intre cursurile(limita de interventie sta-ilite.
Interventia "e "iata tre-uia 2acuta de catre am-ele -anci centrale ale caror monede erau
im"licate3 insa acea%ta nu era %imetrica; greutatea mai mare revenea tarii cu moneda sla-a3 care
era nevoita sa(si 2oloseasca re/ervele valutare3 in tim" ce tara cu moneda 2orte tre-uia doar sa
inCecte/e lichiditati su"limentare in ecconomie ?in moneda nationala6.
Corelatiile dintre monedele mem-er ale S'E au acealasi re/ultat intalnit si in ca/ul
sar"elui monetar; mar1a ma"ima de depreciere %au de apreciere a unei monede poate fi atin%a
doar fata de moneda cea mai %la.a& re%pectiv ce mai puternica din %i%tem2 in caz contrar %unt
atin%e limitele fi"ate pentru alte monede din %i%tem.
In cadrul S'E tre-uie distinse do!a tip!ri de inter#entii.
*. 3nterventii mar0inale& o.li0atorii3 necesare in momentul in care o moneda atingea
limita -ilaterala su"erioara sau in2erioara 2ata de o alta moneda. !ceste interventii "resu"uneau
participarea activa pe piata valutara a am.elor .anci centrale2
,. 3nterventii intramar0inale& facultative3 in interiorul -andei de 2luctuatie3 reali/ate
atunci cand -ancile centrale considerau o"ortun3 "entru a "reveni cu costuri mai mici eventuale
tendinte ale cursului de a de"asi limitele sta-ilite. S"re deose-ire de interventiile marginale3 erau
realizate unilateral& de catre o %in0ura .anca centrala.
In acest conte4t a"are a doua caracteristica ce con2era su"erioritate S'E 2ata de sar"ele
monetar; indicator!l de di#ergenta *a,at pe ECU3 semnaland a"ro"ierea de limitele de
interventie3 in masura in care cursul unei monede se a"ro"ie de aceste limite3 aratnd de"recierea
sau re"recierea unei monede 2ata de ansam-lul celorlalte monede com"onente ale ECU.
Di#ergenta ma+ima re"re/inta valoarea ma4ima "e care o "oate atinge indicatorul de
divergenta3 moment in care -ancile centrale im"licate erau o-ligate sa intervina "e "iata.
Prag!l de di#ergenta3 sta-ilit la 0+F din divergenta ma4ima3 este "unctul din care3 o
data atins3 ince" interventiile -ancilor centrale "e "iata valutara "entru a corecta evolutia cursului
monedei nationale.
E+empl!
C!r%!rile&pi#ot "ata de ECU3 "entru marca germana si "eseta s"aniola sunt;
* ECUL*##3.#* ESP3 * ECUL,31++7. &E'
C!r%!l&pi#ot *ilateral3 o-tinut "rin ra"ortarea celor , cursuri("ivot centrale3 este;
?*##3.#* ESPK ECU6 K ?,31++7. &E' K ECU6 L .+ ESP K &E'
Banda de "l!ct!atie a "esetei 2ata de marca "erminte de"inirea limitelor de "l!ct!atie
a!tori,ate 9%!perioara %i in"erioara:.
*1
.+ ESP K &E' ?*J.F6 L .73= ESP K &E'3
.+ ESP K &E' ?*J.F6 L .*3* ESP K &E'
0. Mecani%m!l de creditare "entru sustinerea interventiilor -ancilor centrale "e "iata
valutara a 2ost "us la "unct "rin Fonddul Euro"ean de Coo"erare 'onetara3 structura avand ca
"unct de "lecare mecanisul sar"elui monatar. La FECO' au "artici"at toate tarile mem-re care
aveu moneda in com"onenta ECU ?2ara legatura cu "artici"area la sistemul de cursuri 2i4e al
S'E6 cu ,1F din re/evele lor in aur si valuta.
In 2unctie de "erioada de acordare a creditului3 "rin FECO' se "uteau o-tine 0 tip!ri de
"inantari;
a6 finantarea pe termen foarte scurt3 "ana la 0+ de /ile ?initial "e ma4imum #1 de /ile3
a"oi "ana in )+ de /ile3 ulterior "relungita cu inca #1 de /ile6 este nelimitata ca volum. &esi
finantarile erau acordate de fapt de catre .ancile centrale intre ele3 evidenta lor era tinuta de
FECO'3 "rin e4"rimarea datoriilor si creantelor reci"roce in ECU. !cest mecanism de creditare
a 2ost cel mai utili/at in "ractica.
-6 sustinerea monetara pe termen scurt3 create inca din = 2e-ruarie *=013 a 2ost
conce"uta "entru 2inantari in ca/ de de2icit tem"orar al -alantei de "lati3 "entru # luni3 cu
"osi-ilitatea reinnnoirii3 si %e acorda tot intre .ancile centrale2
c) sprijinul financiar pe termen mediu3 "reva/ut in Tratatu de la om3 este im"lementat
din anul *=0*3 dar din decem-rie *=07 resursele de 2inantare a necesitatilor si o-iectivelor S'E.
El se acorda "rin deci/ia Consiliului Euro"ean3 in limite "resta-ilite "entru 2iecare tara in "arte3
statului mem-ru care inregistra di2icultati maCore in mentinerea echili-rului -alantei de "lati.
S"re deose-ire de celalte , 2orme de creditare3 acesta era un credit intre tarile mem.re3 acordat
"e o "erioada cu"rinsa de regula intre , si # ani.
In calitate de cos monetar3 ECU are un curs de schim- re/ultat din cursurile de schim-
ale monedelor ce il com"un. Cursul ast2el dedus este cali2icat dre"t curs teoretic. Este un curs
instantaneu ce re/ulta din "onderea la un moment "recis a cursului in ECU al unei monede cu
"artici"area ei la cos.
!cest curs se calculea/a atat "entru devi/ele euro"ene3 cat si "entru P SU!.
In a2ara cursului teoretic e4ista si un curs de piata al ECU si care nu se inde"artea/a "rea
mult de cel teoretic. Contravaloarea ECU intr(o moneda nationala nu este in mod direct un curs
de schim-. &eci3 nu tre-uie con2undat cursul de "iata al ECU ?cotat ca si celelalte devi/e
im"ortante6 cu contravaloarea sa in acea moneda si care ne este altceva decat un curs teoretic.
Intre aceste doua notiuni tre-uie sa distingem "e o a treia si anume aceea de curs pivot.
Cursul "ivot nu este un curs de "iata3 ci unul a-stract3 ales in mod ar-itrar in 2unctie de o serie de
criterii legate de "olitica de incadrare a cursurilor de "iata. %ici o tran/actie nu se e2ectuea/a la
cursul "ivot3 e4ce"tand situatiile in care cursul de "iata coincide cu acesta.
Fiecare moneda euro"eana din cos are3 deci3 un curs "ivot 2ata de ECU3 care serveste la
determinarea unei grile a cursurilor "ivot -ilaterale.
&e o "arte si de alta a acestor cursuri "ivot -ilaterale se determina marCele ast2el calculate
incat sa contina cursurile de "iata. La randul lor3 cur%urile pivot centrale sunt si ele sta-ilite "e
-a/a de acord3 de o "arte si de alta a acestora3 sta-ilindu(se ecarturile ma4ime si "ragurile de
**
divergenta. E4ista3 de 2a"t3 doua ti"uri de limite susce"ti-ile sa declanse/e interventia
autoritatilor monetare si anume;
cursurile limita de interventie
"ragurile de divergenta
Pentru 2iecare tara mem-ra a S'E se 2i4ea/a marCele in interiorul carora moneda sa este
autori/ata sa 2luctue/e. 'arCele de 2luctuatie de ,3 ,+F sunt 2i4ate de(o "arte si de alta a
cursurilor "ivot -ilaterale. Odata ce cursul de "iata atinge aceste cursuri limita3 interventia -ancii
centrale devine o-ligatorie3 declansand automat 2inantarea "e termen scurt. E4ista si o alta limita
sta-ilita3 de data aceasta in ra"ort cu cursurile "ivot centrale3 deci in ra"ort direct cu ECU.
!ceasta limita este numita pra0 de diver0enta .
&ivergentele se caracteri/ea/a "rin "raguri 2i4ate la 0+F 2ata de ecartul ma4im de
divergenta. !cest ecart se calculea/a "rocentual ca di2erenta intre cursul /ilnic si cursul "ivot al
unei monede e4"rimate in ECU.
!cest mecanism s"re deose-ire de "rimul3 res"ective al cursurilor limita3 nu com"orta
o-ligatia unei interventii3 ci doar o "re/umtie de actiune. In general3 "ragulm de divergenta al
unei monede este atins inainte ca aceasta sa atinga cursul limita de interventie vis(Q(vis de o alta
moneda. Ince"and3 de alt2el3 din *=7= indicatorul de divergente a ca/ut in desuetudine.
1- Piata o"iciala %i pri#ata a ECU co% comple+ de monede al UE

ECU %ing!ra moneda comp!%a care a a#!t %!cce% in tran,actiile pri#ate
!vantaCul utili/arii unui co% de monede este de a "ermite o anumita sta-ilitate cu "rivire la
schim-uri monetare si la ratele acestora3 intrucat3 atunci cand cursul unei monede scade sau
creste3 o alta din acest cis tre-uie sa ai-a o miscare inversa< cosul este3 asadar3 un ti" de
amorti,or al #ariatiei c!r%!rilor de %chim* %i al ratelor do*an,ii-
! tre-uit sa aste"tam ince"utul anilor *=71 "entru ca3 in 2ine3 o 2ormula sa "oata de"asi cadrul
"ur o2icial de unitate de cont intre -ancile centrale si sa "oata cunoaste un verita-il succes in
utili/area "rivata3 devenind ast2el o moneda internationala.
ECU ?Euro"ean CurrencA Unit ( Unitatea de Cont Euro"eana6 a 2ost creat o2icial in *=07 "entru
a deveni "iatra de hotar a Sistemului 'onetar Euro"ean ?S'E6; o-iectivul este3 daca nu de a
sta-ili/a3 cel "utin de a limita 2luctuatiile intre di2eritele devi/e ale tarilor mem-re ale Pietei
Comune3 du"a e4"resia e"ocii. ECU va 2i %!ma !nei an!mite cantitati din "iecare moneda
nationala a %tatelor mem*re ale CEE si va Cuca rolul unui instrument de re/erva acordat
-ancilor centrale in schim-ul cedarii unei "arti din "ro"riile re/erve in aur sau in devi/e "entru
FECO' ?Fondul Euro"ean de Coo"erare 'onetara6.
ECU avea sa de"aseasca 2oarte re"ede limitele ce au 2ost 2i4ate in rolul sau de monda intre
-ancile centrale ale tarilor mem-re ale Comunitatii Economice Euro"ene M ceea ce numim
circ!it!l o"icial al ECU ( "entru a inde"lini rolul de alternativa "rintre monedele utili/ate in
mod regulat de catre agentii economici "entru 2inantari si tran/actii curente ( !tili,are general
den!mita circ!it!l pri#at al ECU-
!cest ECU "rivat este acelasi cu ECU utili/at in circuitul o2icial; el este de2init intr(o maniera
identica si ras"unde acelorasi constrangeri. %umai originea sa este di2erita3 intrucat ECU "rivat a
2ost creat "rin circuitul -ancar clasic3 "lecand de la monedele com"onente3 in vreme ce ECU
o2icial a 2ost creat de catre FECO' in contra"artida de"o/itelor in aur sau devi/e e2ectuate de
*,
catre -ancile centrale ale tarilor mem-re CE3 devenita Uniunea Euro"eana ?UE6 ince"and din
octom-rie *==#.
&e/voltarea utili/arii "rivate a ECU a de"asit cele mei o"timiste "revi/iuni. 'otivele acestui
succes sunt sim"le;
( sistemul monetar euro"ean a demonstrat mult tim" ?"ana la ince"utul anilor *==16 o relativa
soliditate. ECU este re2lectarea Uniunii Euro"ene<
( utili/area monedei ECU "ermite concilierea intereselor o"use ale de-itorilor si ale creantierilor<
( reaCustarile de "aritate intre monedele S'E ce a2ectea/a cursul ECU 2ata de "rici"alele devi/e
sunt e2ectuate in unanimitate de catre tarile "artici"ante in 2unctie de criterii economice unanim
cunoscute ce "ermit o"eratorilor reali/area tuturor antici"arilor "osi-ile.
ECU&O;ICIAL- INTERVENTIILE SI ;INANTAREA LOR PE PIETELE DE
SC<IMB
Continutul ECU( o2icial este constituit din aur si dolari SU!. Este creat in contra"artida
cu un de"o/it in aur si dolari. Pentru aceasta tarile CEE s(au angaCat sa de"una la FECO' ,1F
din re/erva lor in aur si P. In contra"artida3 ele au 2ost creditate in ECU "rin conturile lor
deschise la FECO'. S(a sta-ilit un "ret al aurului si un curs al dolarului in ECU. Pentru aur
"retul se 2i4ea/a "e -a/a mediei cursurilor monedelor din cos3 convertita in ECU si sta-ilita in
2iecare /i la cele , 2i4ing(uri de la Londra. Pentru dolari se retine cursul de "iata cu doua /ile
-ursiere inaintea datei cand se sta-ileste valoarea acestuia.
ECU(o2icial este utili/at numai in reglementarile intre -ancile centrale si care3 in 2a"t3 nu
e4"rima altceva decat o noua incercare de moneti/are a aurului.
&es2asurate in "rinci"al "e seama resurselor FECO'3 care sunt evaluate in conditiile
aratate mai sus3 interventiile au de 2a"t sco"uri "ragmatice; mentinerea cursurilor in cadrul
marCelor sta-ilite. Interventia a"are in ti"are -ine cunoscute ?a caror origine este mecanismul
"unctelor aurului6.
In cadrul unei "iete nationale o moneda din cosul ECU "oate tinde s"re a de"asi limita
su"erioara a marCei ca e4"resie a ra"ortului intre cerere si o2erta ?C R 16. Interventia "resu"une
cresterea o2ertei ?OJ16 "entru a se aCunge la egalitatea intre cerere si o2erta maCorata ?C L OJ16
si chiar la modi2icarea sensului de/echili-rului ?C S O J 16 2a"t ce va im"inge cursul ina"oi in
cadrul marCei.

CRO CLOJo CSOJo


+2,25
- 2, 25


*#

CSO CJcLo CJcRo

Fig. Inter#entii pe piata #al!tara in tarile mem*re ale SME
In acelasi 2el se re/olva situatiile in care o moneda tinde sa co-oare "rin cursul sau in
Curul limitei de interventie in2erioara3 ca urmare a unei cereri insu2iciente ?sa echili-re/e initial
cursul la nivelul atins "rin su"limentarea cererii ?CJc L 16 si a"oi sa readuca cursul in cadrul
marCelor ingaduite ?C J c R 16.
ECU PRIVAT
'-Crearea ECU pri#at
ECU "rivat are o viata "ro"rie. Ca si ECU o2icial3 el a im"rumutat de la ECU cos doar
de2inirea continutului sau. ECU "rivat este constituit din *, monede euro"ene in "ro"ortii ce
res"ecta de2inirea ECU cos si este creat "rin circuitul -ancar clasic. S(a nascut din de"o/itele
valutare ale -ancilor3 constituite de catre institutiile comunitare din monedele celor *, tari
mem-re in schim-ul creditelor in ECU din conturile lor. Crearea ECU "rivat este "osi-ila "rin
o"eratii -ancare si in contra"artida cu de"o/itele a2late in -anca si 2ormate din monedele care il
alcatuiesc.
Pentru ca o -anca sa cree/e ECU "rivat tre-uie sa credite/e contul unui client care tre-uie
sa(i 2urni/e/e echivalentul in ECU a tuturor celor *, monede.
O"eratiile de creare a ECU "rivat sunt asta/i concentrate in mainile unui numar relativ
mic de -anci.
Crearea ECU&pri#at de catre *anca
ctiv Pasiv
13.,),1 marci germane
131707) lire sterline
*3##,1 2ranci 2rance/i
*+*371 lire italiene
13,*=7 2lorini olande/i
#3#1* 2ranci -elgieni ' ECU pri#at
13*#1 2ranci lu4em-urghe/i
13*=0. coroane dane/e
131177+ lire irlande/e
*3)) drahme grecesti
*3#=#1 "esetas s"aniole
.377+1 escudo "ortughe/e
*)
'asa monetara in ECU cores"unde di2erentei intre suma creantelor -ancare in ECU
asu"ra sectorului ne-ancar si datoriile -ancilor in ECU 2ata de acelasi sector. Fiecare ECU "rivat
"oate 2i utili/at de mai multe ori datorita cererii viguroase si constante "entru aceasta moneda.
'asa monetara in ECU circula mai mult sau mai "utin ra"id "e "iata3 trecand de la un utili/ator
la altul cu di2erite vite/e. 'asa monetara derivata ?', si '#6 "oate 2i calculata inclu/and in
structura ei alte "roduse 2inanciare ?o-ligatiuni si alte titluri re/ultate din intermedieri si
e4"rimate in ECU6.
Ca oricare alta moneda3 ECU "rivat are un curs de sc!imb3 calculat /ilnic "e -a/a
com"o/itiei cosului ECU si a cursului de schim- al monedelor com"onente3 sta-ilit si el /ilnic la
2i4ing.
4r.
crt
Denumirea valutei Compozitia
la data de
21509589
Cur%urile la data
21510592
6aloarea
dolari a
unui #C$
Cur%ul
valutelor
fata de #C$
*
,
#
)
+
.
0
7
=
*1
**
*,
'arca germana
Lira sterlina
Franc 2rance/
Lira italiana
Florin olande/
Franc -elgian
Franc lu4em-urghe/
Coroana dane/a
Lira irlande/a
&rahma greceasca
Peseta s"aniola
Escudo "ortughe/
13.,),11
131707)1
*3##,111
*+*3711111
13,*=711
#3#1*111
13*#1111
13*=0.11
131177+,
*3)11111
*3#=#111
.377+111
* P L n T
*3+1+1
13.*)#
+3*111
*#*73.*#=
*3.=7*
#*31.=)
,=31,)+
+371+#
13+0,*
*=+3)+)+
*1.3=.+
*##3=+.)
* T L n P
13..))
*3*=.
*3.,0
131110+
13+77=
13#,*=
131#))+
13*0,,
*30)0
1311+*00
1311=#
13110)
13)*)0+*
13*),==,
13,.**0.
13**+*,*
13*,=)#0
13*1.,).
1311))0=
131#)1#7
131*)=)=
13110#.0
131*#1,#
131+*#=0
*3=)7=)
130=++1
.3.1)#7
*0103+0#0=
,3*==1)
)13,#)1=
#03+7.1)
03+*00+
130)17#
,+#3*1=1*
*#73+*0#0
*0#3)01#+
*3,=)=0. = K ECU
Sursa; $uletinul lunar al $ancii Centrale Euro"ene
Fiecare moneda euro"eana este codata neintreru"t. &eci3 ECU dis"une in 2iecare moment
de un curs teoretic de cum"arare si unul de van/are. Pe "ietele de schim-3 ECU se negocia/a3
insa3 la cursuri care "ot 2i mult di2erite de cele o2iciale ?teoretice6 calculate.
ECU este cerut "entru el ?ca atare6 si nu "entru cele *, monede care il com"un atat "e
"ietele monetare "e termen scurt3 cat si "e termen miClociu sau lung ?"e "iata o-ligatara sau a
im"rumuturilor6. %u mai este vor-a de un ECU cos3 "ur nominal3 ci de unul real cotat "e toate
"ietele ca si celelalte devi/e. ECU "rivat 2ace o-iectul unor multi"le tran/actii.
/- Utili,arile ECU pri#at
a- Piata inter*ancara in ECU- Este o "iata generica care regru"ea/a ansam-lul
o"eratiilor care generea/a inscrieri in ECU in "asivul sauKsi activul unei -anci euro"ene sau
*+
neeuro"ene. Tre-uie 2acuta distinctie neta intre "iata inter-ancara ?ca "iata dintre -anci6 si cea
dintre -anci si agentii ne(-ancari.
Piata inter-ancara are la -a/a doua criterii de e#al!are.
Un "rim criteriu il re"re/inta volumul /ilnic al tran/actiilor in ECU3 acesta re"re/entand
mai mult de * F din totalul tran/actiilor cu devi/e.
!l doilea criteriu de evaluare a "ietii inter-ancare in ECU este mai com"let si mai "recis.
El 2urni/ea/a date cu "rivire la stocurile si 2lu4urile in aceasta devi/a.
"olumul mediu #ilnic al tran#actiilor pe piata interbancara
$oneda $il% ECU %
ECU
$F
&U
&'
ESC
FF
5PL
IL
LF
LIT
PT!
UUL
*71*
#).
#
=+=
7.
**.)
#*0
+,
=,
.,.
01*
*0.7
,131,
#371
131)
*1301
13=1
*,3=1
#3+1
13.1
*311
0311
0371
*=301

*- Piata dintre *anci %i agentii ne*ancari- &e"o/itele in ECU ale agentilor ne-ancari
sunt inscrise in "asivul -ancilor si re"re/entau in *==1 mai multe de *1 F din ansam-ul
"asivelor -ancare in ECU. !ceasta ci2ra tre-uie corelata cu sla-a utili/are comerciala a ECU3
"recum si cu 2a"tul ca cea mai mare "artea im"rumutatorilor ne-ancari ?de "e "iata -ancara sau a
o-ligatiunilor6 cedea/a imediat ECU "e "iata de schim-.
Po/itiile creditoare in ECU ale -ancilor asu"ra clientilor ne-ancari cores"und creditelor
"e care acestea le acorda su- di2erite 2orme ?im"rumuturi la termen3 credite revolving3 2acilitati3
o"tiuni multi"le etc.6. Im"rumuturile la termen detin "onderea cea mai mare3 res"ectiv "este
.1F in "erioada *=7, M *==1.
c- Piata monetara in ECU- !ceasta cu"rinde "iata creditelor a caror durata de viata este
su- un an. !re o e4istenta verita-ila numai in masura in care este su2icient de lichida3 ea
inglo-ea/a si "iata inter-ancara3 cat si -onurile de te/aur in ECU emise de un numar tot mai
mare de tari si a caror uili/are s(a nascut si de/voltat ca urmare a masurilor de de/intermediere
-ancara. &e asemenea3 -iletele de tre/orerie si certi2icatele de de"o/it in ECU sunt "roduse
*.
s"eci2ice create la nivelul "ietei monetare3 2iind utili/ate in aceeasi maniera ca si alte "roduse
2inanciare3 avand o maturitate cu"rinsa intre * M . luni.
d- Piata e!roo*ligati!nilor in ECU- S(a nascut in *=7* si a cunoscut3 cu unele "erioade
de stagnare3 o de/voltare vertiginoasa3 ECU devenind in *==* a doua devi/a "entru im"rumuturi
o-ligatare "e "iata 2inanciara internationala.
Emisiuni obli&atare (euro sau internationale) in devi#ele cele mai utili#ate (milioane ECU
contabili#ati la data platii)
De#i,a '3>5 8 '334 8
P
&'
VE%
ECU
UUL
=#.0,*
7.1=#
..=0*
..071
+.7)*
0130
.3*
+3#
+3*
)3)
.*#)7
,#+=+
,*+7*
,**..
*711*
+*3+
*#3.
*,3)
*,3,
*13#
Total *#,.++, *11 *0).*,* *11
Sursa; 'oneda3credit3 -anci M %icolae &ardac3 Constantin Floricel
S"atiul 2inanciar euro"ean se consolidea/a tot mai mult. &is"oni-ilitatile monetare colectate
in interiorul acestui s"atiu sut utili/ate de intermediarii 2inanciari 2ara a tine cont de 2rontierele
nationale.
e- Utili,arile comerciale ale ECU- Cresterea sustinuta a utili/arilor 2inanciare ale ECU
nu este insotita de o crestere echivalenta a utili/arilor sale comerciale. Pentru relatiile
intraeuro"ene3 ECU3 "e -a/a com"o/itiei sale3 "re/inta un tot mai mare grad de sta-ilitate 2ata de
2iecare din com"onentele sale3 atat "entru cursul de schim-3 cat si "entru rata do-an/ii. ECU
constituie3 deci3 un miCoc de aco"erire im"otriva oricarui risc.
&e asemenea3 "entru intre"rinderile a"artinand aceleiasi societati cu mai multe 2iliale
ras"andite in di2erite tari euro"ene3 ECU "ermite o sim"li2icare a gestiunii de tre/orerie in
devi/e3 dar si in "olitica de "returi. Pentru comertul international3 ECU "ermite intre"rinderilor
sa se degaCe de consecintele ne2avora-ile ale insta-ilitatii P SU!.
ECU a 2ost 2olosit de institutiile euro"ene "entru sta-ilirea -ugetului si a ta4elor vamale3
"recum si "entru sta-ilirea varsamintelor si a "relevarilor comunitare. In cadrul S'E3 ECU a
inde"linit urmatoarele "!nctii;
( moneda e2ectiva in mecanismul de schim-<
*0
( -a/a de calcul "entru monedele euro"ene<
( -a/a de interventie utili/ata in a"licarea "oliticilor monetare<
( instrument de reglare intre -ancile nationale.
'tudiu de ca#
()*$*E ECU PE P)ETE+E ,E CP)T+
&u"a *=7*3 tran/actiile 2inanciare in ECU "rivat s(au de/voltat 2oarte mult3 aceasta deCa
2iind utili/ata in toate com"artimentele "ietei 2inanciare internationale; credite "e termen scurt3
mediu si emisiuni o-ligatare. Tran/actiile comerciale in ECU ince" sa se de/volte3 in mod
semni2icativ3 du"a *=7+. La crearea sa3 in *=073 nimeni nu(si "utea imagina ca ECU "rivat va
inregistra un asemenea succes "e "ietele 2inanciare internationale.
!st2el3 in *==*3 la numai *, ani de e4istenta3 ECU detinea rolul urmator.
( a "atra moneda internationala de re/erva3 inaintea lirei sterline<
( asigura ,F din volumul tran/actiilor de schim- "e "iata Londrei3 cu + ani in urma 2iind "ractic
a-sent de "e aceasta "iata<
( al "atrulea3 ca im"ortanta3 in com"onenta emisiunilor o-ligatare internationale <
( ECU este asta/i singura moneda "rivata din lume3 cu un rol economic semni2icativ3 in a2ara de
orice inter2erenta cu sectorul o2icial si autoritatile monetare.
!cest succes "e "ietele 2inanciare ne indre"tateste sa credem ca moneda euro"eana unica va Cuca
un rol deose-it de im"ortant in calitate de instrument ce a"artine su"er"uterii secolului TTI3
"entru a(l cita "e 7e%ter -+uro83 unul dintre cei mai a"reciati analisti americani contem"orani.
ECU 2iind 2olosit >n anumite tran/acHii 2inanciare internaHionale3 a e4istat o >ngriCorare c:
instanHele str:ine ar "utea s: nu recunoasc: EUO ca succesorul legal al ECU. !cest lucru a 2ost
"uHin "ro-a-il s: 2ie o "ro-lem:3 deoarece acesta este un "rinci"iu general acce"tat3 de dre"t
internaHional "rivat care a2irm: determinarea monedelor3 Gi c:3 "rin urmare3 statele ar acce"ta
legislatia Uniunii Euro"ene >n acest sens. Cu toate acestea3 "entru "recauHie a-undente3 mai
multe CurisdicHii str:ine au ado"tat acte legislative "entru a asigura o tran/iHie lin:.
Ce rol a a#!t ECU pe plan international?
Pentru a ne 2ace o imagine asu"ra rolului Cucat de ECU "e "lan internaHional3 amintim 2a"tul
c: moneda comunitar: era a "atra ca "ondere >n >m"rumuturile internaHionale ?*==163 du":
dolarul SU! ?)1F63 Aenul Ca"one/ ?*,F6 Gi 2rancul elveHian ?*1F6.
La >nce"utul anilor B=13 ECU ocu"a locul al "atrulea ca moneda interationala de re/erva
du"a dolar3 care re"re/enta +1 F din re/ervele internationale3 marca germana ?,1 F6 si Aenul
*7
?7F6< cu o "ondere de ) F >n re/ervele internationale3 ECU se "lasa >naintea lirei sterline3 a
2rancului 2rance/ si a 2rancului elvetian.
Dn *==*3 ECU detinea , F din volumul tran/actiilor valutare de "e "iata Londrei3 cea mai
"uternica "iata valutara ?a"ro4imativ + miliarde de dolari americani /ilnic6< toate acestea au 2acut
ECU 3 "Wna la introducerea EUO3 singura moneda "rivata din lume care avea un rol economic
semni2icativ 2ara vreo inter2erenta cu sectorul o2icial sau cu autoritatile monetare.
Dn anul *==+3 "artici"area statelor mem-re la ECU era urm:toarea ?>n 2uncHie de "onderea
statelor res"ective >n PI$(ul Gi schim-urile comunitare ale Comunit:Hii6; marca german:3 #13*1F<
2rancul 2rance/3 *=F< lira engle/:3 *#F< lira italian:3 *13*+F< 2lorinul olande/3 =3)1F< 2rancul
-elgian3 03.1F 2rancul lu4em-urghe/ 13#1F< "eseta s"aniol: +3#1F< coroana dane/:3 ,3)+F<
lira irlande/: *3*1F< escudo "ortughe/ 1371F Gi drahma greceasc: 1371F.
P+)CT)E
!cest studiu de ca/ se ins"ira din cel a"arut in revista !uCoudBhui lBecu3 nr.,. si arata
"er2ect utili/area "rivata a monedei ECU de catre intre"rinderi. Situatia este in 2elul urmator.
Intre"rinderea &U$OIS S.! ?01 salariati6 e4"orta #1F din ci2ra sa de a2aceri. Facturile
sale sunt eli-erate in devi/e. !vand in vedere tre/oreria in devi/e3 delicata din "unctul de vedere
al su"ravegherii3 directorul 2inanciar al intre"rinderii doreste sa com"are "entru e4ercitiul *=77
datele "entru acelasi sume de 2acturare in ECU.
Com"aratia este reali/ata "e trei "erioade distincte; ince"utul lui ianuarie3 ince"utul lui
2e-ruarie3 ince"utul lui mai *=77. &e 2iecare data este vor-a des"re echivalentul a "atru milioane
&E' e4"ortati in &E'3 %L93 ITL SI IEP3 in contra"artida a un milion &E' "entru 2iecare
2actura. Intre"rinderea acorda trei luni ca durata de "lata si se aco"era la termen de 2iecare data.
Operati!nea ian!arie '3>>
& Facturare in devi/e;
a6 Cursul din 1).1*.77 ; * &E' L #3#7.) FF
)3)= L e"ort
?##73.) J )3)=6
&E' L XXXXXXX 4 * 111 111 4 * L # )#* #11 FF
*11
-6 Cursul din 1).1*.77 ; * %L9 L #31*#+ FF
#317 L e"ort
* &E' #3#7.)
%L9 L XXX L XXX L *3*,#0 %L9 K &E'
* %L9 #31*#+
?#1*3#+ J #3176
%L9 L XXXXXX 4 * 111 111 4 *3*,#0 L 0 1/4 >>4 ;R;
*11
c6 Cursul din 1).1*.77 ; * ITL L 131)+=++ FF
&e"ort L 131#+,
*=
* &E' #3#7.)
ITL L XXXX L XXXX L 0#3.= ITL K &E'
* ITL 131)+=++
?)3+=++ M 131#+,6
ITL L XXXXXXX 4 * 111 111 4 0#3.= L 0 074 1>5 ;R;
*11
d6 Cursul la 1).1*.77 ; * IEP L 73=#*+ FF
&e"ort L 131*,7
* &E' #3#7.)
IEP L XXX L XXXX L 13#0=*+ IEP K &E'
* IEP 73=#*+
IEP L ?73=#*+ M 131*,76 4 * 111 111 4 13#0=*+ L 0 0>' 5'4 ;R;
&eci un total 2acturat in devi/e echivalent cu; '0 531 '25 ;R;
( &aca am 2i 2acturat in ECU in cele "atru randuri3 adica echivalentul a ) 111 111 &E';
Cursul TEU K FF la 1).1*.77 ; .3=.)
* &E' #3#7.)
TEU L XXX L XXX L 13)7.,0
* TEU .3=.)
TEU L ?.3=.) J 131,=,6 4 ) 111 111 4 13)7., L '0 744 025 ;R;
Sa vedem ra"id ce au insemnat aceleasi o"eratiuni3 reali/ate in 2e-ruarie *=773 a"oi in mai *=773
cu aceleasi devi/e si cu termeni de "lata identici;

Operati!nea "e*r!arie '3>>
( Facturarea in devi/e; &E' K FF L # )10 *11
%L9 K FF L # #== )71
ITL K FF L # #)) .+.
IEP K FF L # #,+ 7+,
XXXXX
Total 2acturat '0 122 4>>
( Facturarea in ECU;
?.3=+=+ J 131,##6 4 ) 111 111 4 13)7)* L '0 5/' 130 ;R;
Operati!nea mai '3>>
( Facturarea in devi/e; &E' K FF L # )#0 .11
%L9 K FF L # )#* 0+=
ITL K FF L # #07 7*,
IEP K FF L # #== ,.7
Total 2acturat XXXXX
'0 712 103
( Facturarea in ECU;
,1
?031).1 J 131,..6 4 ) 111 111 4 13)7,+ L '0 754 ''> ;R;
'inte#a
&aca situam in "aralel sumele 2acturate in devi/e si in ECU la cele trei date3 o-tinem;
3anuarie 1988 9e.ruarie 1988 )ai 1988 -:-;7
Suma celor ) devi/e
ECU
*# +=) *0+
*# .11 #0+
*# )00 177
*# +,* )=#
*# .)0 )#=
*# .+1 **7
)1 0*7 01,
)1 00* =7.
ationand intr(o maniera glo-ala "utem constata3 dincolo de castigul leCer reali/at din schim-3 ca
avantaCul cel mai im"ortant "entru intre"rinderea &U$OIS al 2acturarii in ECU este o
sim"li2icare sensi-ila a gestiunii tre/oreriei; o singura devi/a de manevrat si deci o economie de
tim" "entru directorul 2inanciar. !cest e4em"lu militea/a in 2avoarea recurgerii la moneda unica.
C-.C+U/))
ECU este asta/i singura moneda "rivata din lume3 cu un rol economic semni2icativ3 in
a2ara de orice inter2erenta cu sectorul o2icial si autoritatile monetare.
ECU a 2ost 2olosit de institutiile euro"ene "entru sta-ilirea -ugetului si a ta4elor vamale3
"recum si "entru sta-ilirea varsamintelor si a "relevarilor comunitare
In "re/ent e4ista numeroase instrumente la dis"o/itia "articularilor sau intre"rinderilor
care alcatuiesc cererea. E4"erientele "ivot au ca sco" 2amiliari/area utili/atorului cu
2olosirea ECU in tran/actiile cotidiene.
Princi"ala utili/are comerciala a ECU este aceea de miCloc de reglare intre 2ilialele
aceluiasi gru" euro"ean sa intre di2erite 2orme euro"ene. Intre"rinderi ca VIS!3
EUOC!&3 EUOC5EYUE tratea/a asta/i ECU ca "e oricare alta devi/a. Carti de
credit si cecuri in ECU sunt li-er utili/a-ile3 2iind totusi3 necesar acordul -ene2iciarului
"latii.
'otivul "rinci"al "entru care ECU nu a devenit "ana la urma o adevarata moneda a
Euro"ei nu a 2ost li"sa sa de calitati3 ci a-senta vointei "olitice a statelor mem-re3 care nu
au dorit acest lucru. Un alt motiv este ca el nu a dus la o asemenea coordonare a
"oliticilor monetare si valutare nationale3 care sa 2ie considerata satis2acatoare de catre
toate statele "artici"ante.
0)0+)-1*()E
*. $asno Ce/ar3 &ardac %icolae M < 3nte0rarea monetar=.ancara europeana >& Editura
&idactica si Pedagogica3 $ucuresti3 ,11*<
,. Paun o4ana( &aniela M < *patiul monetar european <3 Editura Economica3 $ucuresti3
,11)<
#. Violeta Elena &ragoi M <)oneda3 Cartea Studenteasca3 $ucuresti3 ,1*1<
). Claude &u2lou4 M Piete financiare3 Editura Economica3 $ucuresti3 ,11,.
,*
+. htt";KKZZZ.stiucum.comK2inanteK2inante(internationaleK#00Ka2irmarea(ecu("e("ietele(
de(ca))).)."h"
,,