Sistemul Bancar Din Cipru

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
TEMA MONOGRAFICĂ:
Sistemul bancar din Cipru

Iași 2010
Cuprins
Capitolul 1. Sistemul bancar cipriot..............................................2

1.1. Istoric...............................................................................................................................2
1.2. Tipuri de instituţii............................................................................................................3
1.3. Indicatori de apreciere......................................................................................................4
1.4. Tendinţe...........................................................................................................................7
Capitolul 2. Banca centrală a Ciprului............................................8
2.1. Scurt istoric......................................................................................................................9
2.2. Funcţiile şi obiectivele Băncii Centrale a Ciprului..........................................................9
2.3. Dezvoltarea băncilor cipriote.........................................................................................11
Capitolul 3. Bănci reprezentative din Cipru....................................12
3.1. Bank of Cyprus Group...................................................................................................13
3.1.1. Istoria băncii Bank of Cyprus Group......................................................................13
3.1.2. Activitatea desfăşurată............................................................................................14
3.1.3. Oferta de servicii.....................................................................................................14
3.1.4. Strategii...................................................................................................................15
3.2. USB Bank......................................................................................................................16
3.2.1. Istoria băncii USB Bank.........................................................................................17
3.2.2. Consiliul de administraţie.......................................................................................18
3.2.3. Oferta de servicii.....................................................................................................19
3.2.4. Contribuţii în societate............................................................................................20
Bibliografie.......................................................................21
1
Capitolul 1. Sistemul bancar cipriot
Cipru are o piață liberă, deschisă, o economie bazată pe servicii. Aderarea Ciprului
ca membru cu drepturi depline a Uniunii Europene din luna mai 2004, a fost un reper
important în dezvoltarea sa economica recentă. Ciprioţii sunt printre cei mai prosperi în
regiunea mediteraneană. Pe plan internaţional, Cipru promovează localizarea geografică a
acesteia ca o „punte” între trei continente, având conexiuni în domeniul telecomunicaţiilor şi
cel al transportului aerian.
Cipru este singura ţară din zona euro care aşteaptă o creştere pozitivă în 2009, deşi
este prevăzut să rămănă puţin peste zero (0,3%), datorită crizei financiare şi economice
globale. Prudenta Bancă Centrală şi bancherii conservatori au ferit Cipru de excesele din alte
centre financiare. Inflaţia a crescut la 4,4% în 2008, dar este de aşteptat să scadă la
aproximativ 0,9% în 2009. Cipru a continuat să aibă una dintre cele mai mici rate a şomajului
în UE pe parcursul anului 2009 la aproximativ 4,7%, deşi acest lucru este mai mare decât
3,8% înregistrat în 2008. Finanţele publice au fost într-o formă destul de bună în ultimii ani,
cu un buget aproape echilibrat (1,0% excedent în 2008, şi un deficit estimat la 0,7% în 2009)
şi o datorie publică relativ scăzută (49,3% PIB în 2008).
Cipru este un membru de succes din zona euro de la 1 ianuarie 2008, când a înlocuit
lira cipriotă cu euro. Aderarea la zona euro a fost o realizare majoră pentru economia cipriotă,
ca beneficii fiind: grad mai ridicat de stabilitate a preţurilor, rate scăzute ale dobânzii,
reducerea costurilor de conversie valutară şi cel al riscului ratei de schimb. Conversia între
lira cipriotă şi Euro s-a făcut la 1 euro pe 0,585274 lire cipriote.1
1.1. Istoric
Sistemul bancar din Cipru urmează îndeaproape modelul britanic şi este bine
dezvoltat şi organizat în acelaşi timp, fiind dotat cu tehnologie de ultimă oră. Cetăţenii
nonciprioţi au privilegiul de a deschide conturi în monedă străină şi locală foarte uşor. Multe
bănci cipriote au sucursale în întreaga lume. Băncile internaţionale au, de asemenea, filiale pe
1
http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/5376.htm [Accesat 5.04.2010]
2
întreg teritoriul insulei pentru satisfacerea tuturor clienţilor, putând utliza principalele cărţi de
credit precum Visa, American Express. Băncile din Cipru oferă credite flexibile de locuinţe în
valută străină pentru a se potrivi cu nevoile clienţilor.2
Scurt istoric al banilor în Cipru

Istoria banilor în Cipru a început cu 2500 ani în urmă, când prima monedă, care a fost
de argint, a fost bătută în Cipru în secolul al VI-lea î.Hr.
Dezvoltarea istorică a banilor în Cipru a urmat cursul, uneori furtunos al politicii
istorice a insulei. Astfel, cei care au cucerit şi condus Cipru de-a lungul istoriei au introdus
propria unitate monetară. S-au folosit staterul, monedele romane şi bizantine, dinarul şi lira.
În 1960, când Cipru a fost declarată independentă şi a fost stabilită Republica Ciprului,
lira cipriotă a devenit unitatea monetară a ţării. Lira cipriotă este împărţită în 100 de cenţi.
Odată cu aderarea Ciprului la zona euro la 1 ianuarie 2008, euro a înlocuit lira cipriotă ca
unitate monetară a republicii.
Bancnotele din Cipru

Primele bancnote din Cipru au fost emise în decembrie 1961 de către Guvern, prin
intermediul Accountant General, a căror semnătură o poartă. Pe bancnote au fost înscrise
cuvintele „Republica Ciprului” în limba greacă, turcă şi engleză. În decembrie 1964, Banca
Centrală a Ciprului a emis primele bancnote care au purtat semnătura guvernatorului şi
inscripţia „Banca Centrală a Ciprului” în limba greacă, turcă şi engleză. Odata cu aderarea
Ciprului la zona euro, bancnotele cipriote au fost înlocuite cu cele euro.3
1.2. Tipuri de instituţii
Băncile din Cipru, joacă de departe, cel mai important rol în intermedierea financiară,
reprezentând 80,1% din totalul activelor interne ale sistemului financiar de la sfârşitul lunii
iunie 2009. În plus, totalul activelor consolidate ale sectorului bancar au ajuns 874,6% din
PIB la sfârşitul lunii iunie 2009.4
În principal, sistemul bancar cipriot se împarte în bănci comerciale şi cooperative de
credit. Astfel, situaţia structurii acestuia la nivelul anului 2009 se prezintă:
2
http://www.aboutcyprus.com/banks.htm [Accesat 5.04.2010]
3
http://eshop.centralbank.gov.cy/default.aspx?tabid=72&it=0&mid=0&itemid=0&langid=2 [Accesat 5.04.2010]
4
http://www.centralbank.gov.cy/media/pdf/CBC_EconBulletin_Dec09_EN.pdf, pg. 99
3
Tabel nr. 1. Structura sistemului bancar cipriot, 2009
Tip de instituţie Număr de instituţii

Bănci comerciale, din care 43
Bănci cu capital autohton 8
Bănci cu capital străin, din care 35
Subsidiare ale băncilor din ţări UE 8
Sucursale ale băncilor din ţări UE 9
Subsidiare ale băncilor din ţări non-UE 1
Sucursale ale băncilor din ţări non-UE 17
Cooperative de credit 113
Sursa: Banca Centrală a Ciprului, Economic Bulletin, december 2009, p.100,
http://www.centralbank.gov.cy/media/pdf/CBC_EconBulletin_Dec09_EN.pdf
În prezent există 43 de bănci care operează în Cipru, care cuprind 8 bănci cu capital
autohton şi 35 cu capital străin (din care 9 sunt filiale şi 26 sunt sucursale ale băncilor străine).
Peisajul bancar continuă să fie dominat de băncile cu capital autohton, care reprezintă 63,2%
din totalul activelor sistemului bancar cipriot la sfârşitul lunii iunie 2009. În primele zece luni
ale anului 2009, nici un jucător nou nu a intrat pe piaţa bancară. În acelaşi timp nu au existat
fuziuni şi achiziţii în sectorul bancar, în perioada ianuarie-octombrie 2009. La sfârşitul lunii
octombrie 2009, numărul cooperativelor de credit a scăzut de la 119 (decembrie 2008) la
113.5
1.3. Indicatori de apreciere
În primele şase luni ale anului 2009, în ciuda evoluţiilor negative şi a mediului extern
nefavorabil ce s-au inregistrat în economia Ciprului, profitul total al băncilor a crescut cu
7,5% comparativ cu anul precedent. În schimb în perioada ianuarie-iunie 2009, profitul net a
scăzut cu 12,% faţă de 2008.
 ROE – rentabilitatea financiară a scăzut de la 15,2% în 2008 la 13,4% în
2009
 ROA – rentabilitatea economică a scăzut de la 1% îin 2008 la 0,7% în 20096
5
6
4
Figura nr.1.1. Evoluţia profitului total şi a celui net în Cipru
Sursa: http://www.centralbank.gov.cy/media/pdf/CBC_EconBulletin_Dec09_EN.pdf
Figura nr.1.2. Evoluţia rentabilităţii financiare şi economice

În ceea ce priveşte indicatorii de calitate a activelor, a împrumuturilor neperformante

şi performante au ajuns la 3,2% la sfârşitul lunii iunie 2009, ceea ce reflecă calitatea
portofoliilor de împrumut a băncilor. Totalul provizioanelor pentru pierderi din împrumuturi a
scăzut semnificativ la 59,7% la sfârşitul lunii iunie 2009, comparativ cu 67,7% la sfârşitul
lunii decembrie 2008.7
Pentru a face faţă pierderilor neaşteptate din sistemul bancar, capitalul a crescut la
4,4% în iunie 2009, paralel cu 3% a lunii decembrie 2008, datorită creşterii profiturilor. În
acelaşi timp raportul de solvabilitate a băncilor a urcat la 12,4% în 2009 faţă de 11% în 2008.
Ca rezultat, acest aspect este cu mult peste cerinţa minimă de 8% aplicată pentru bănci.8
7
8
5
În primele şase luni ale anului 2009, indicatorii arată o epuizare treptată a excesului
de lichiditate în sistemul bancar. Raportul împrumut-depozite a crescut la 110,9% în decursul
anului 2009 de la 102,5% faţă de anul anterior. Proporţia dintre împrumuturile acordate
clienţilor şi depozite a crescut la 9,8% în 2009 faţă de 2,5% în 2008. Acest lucru reflectă o
încetinire a sistemului.9
Figura nr.1.3. Raportul dintre credite şi depozite

Figura nr.1.4. Total împrumuturi acordate

Sistemul bancar cipriot este destul de concentrat, primele cinci bănci din sistem
deţinând 63,9% din totalul activelor, iar Indicele Herfindahl-Hrischman înregistra o valoare
de 1024, indicând un sistem bancar moderat competitiv.10
9
10
European Central Bank, Structural Indicators for the EU Banking Sector, January 2010,
http://www.ecb.int/pub/pdf/other/structralindicatorseubankingsector201001en.pdf, pg. 5
6
Tabel nr. 2. Indicele Herfindahl-Hrischman pentru primele 5 bănci din ţările UE
Sursa: European Central Bank, Structural Indicators for the EU Banking Sector, January 2010, pg. 5
http://www.ecb.int/pub/pdf/other/structralindicatorseubankingsector201001en.pdf
1.4. Tendinţe
În condiţiile economiilor moderne, în activitatea băncilor s-au produs câteva mutaţii

semnificative:
 Intensificarea puterii marilor bănci atât pe plan intern cât şi relaţiile internaţionale. În
lupta de concurenţă, marile bănci din Cipru dispunând de reţele extinse de unităţi
operaţionale (sucursale, agenţii), prezintă faţă de băncile mici şi mijlocii avantaje
considerabile sub raportul posibilităţilor de atragere a depunerilor şi de realizare a
plasamentelor, în condiiţile unei profitabilităţi ridicate.
 Modernizarea tehnicilor şi informaticii bancare vizează două aspecte:
1. asimilarea şi introducerea în tehnica bancară propriu-zisă produse şi
instrumente bancare, cum ar fi: tipuri de depozite, categorii de credite, modalităţi şi
instrumente de plată şi evidenţiere în conturi;
7
2. achiziţionarea celor mai performante echipamente de informatică pentru a
susţine ansamblul operaţiunilor bancare (evidenţiere în conturi, viramente, acordări-
rambursări de credite)
 Banca viitorului este banca fără ghişee, banca la domiciliu, condiiţile tehnice
permiţând formularea ordinelor de plată prin intermediul faxului sau chiar al
telefonului dotat cu dispozitive de citire a cărţilor de credit. O asemenea evoluţie are
însa nu numai avantaje, decurgând din simplificarea operaţiunilor, reducerea costurilor
şi cresterea operativitaţii, ci şi dezavantaje sub forma riscurilor de fraudă şi a
înstrăinării tot mai puternice a clientului de banca sa ceea ce ii poate aduce grave
prejudicii în condiţiile concentrării sistemului bancar.11
Capitolul 2. Banca centrală a Ciprului
Economia Ciprului se confruntă în prezent cu

consecinţele crizei internaţionale, dar într-o scală
mai mică în comparaţie cu alte ţări din interiorul şi
din afara zonei euro. Cadrul puternic de reglementare
a Băncii centrale a Ciprului şi adoptarea monedei
euro au împiedicat criza sa aibă un impact sever
asupra ţării. Cu toate acestea, dependenţa economiei
cipriote (în special turismul, serviciile şi sectoarele
de construcţie) de cererea externă şi de gradul ridicat
de globalizare au creat condiiţile pentru o încetinire semnificativă a economiei cipriote.12
2.1. Scurt istoric
Banca Centrală a Ciprului a fost înfiinţată în 1963, la scurt timp după ce Cipru a
câştigat independenţa. Astăzi, banca este reglementată de Legile Băncii Centrale a Ciprului
11
Turliuc, Vasile; Dornescu, Valeriu; Cocriş, Vasile; Stoica, Ovidiu; Roman, Angela; Chirleşan, Dan, Monedă şi credit,
Editura Universitaţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, pg. 205-209
12
http://www.centralbank.gov.cy/media/pdf/_ANNUAL_REPORT_2008_EN_.pdf, pg. 6
8
din 2002-2007, care asigură independenţa băncii, precum şi compatibilitatea cu dispoziţiile
relevante din Tratatul de constituie a Comunităţii Europene, al sistemului european al băncilor
centrale şi cel al Băncii Central Europene. Modificarea legii în martie 2007 a deschis calea
pentru integrarea băncii cipriote în Eurosistem în ianuarie 2008.
2.2. Funcţiile şi obiectivele Băncii Centrale a Ciprului
Principalele funcţii ale Băncii Centrale includ:

 punerea în aplicare a deciziilor de politică monetară a Băncii Central Europene;
 deţinerea şi administrarea rezervelor internaţionale;
 supravegherea băncilor;
 promovarea, reglementarea şi supravegherea bunei funcţionări a sistemelor de plată şi
de decontare;
 protejarea stabilităţii sistemului financiar.
În primii ani de funcţionare, banca a îndeplinit funcţiile de bancher a guvernului, de

gestionare a rezervelor internaţionale, precum şi de administrare a schimburilor. În paralel,
banca a consolidat structura internă, a pregătit cadrul de reglementare pentru supravegherea
sectorului bancar şi de asemenea, crearea cadrului operaţional pentru punerea în aplicare a
politicii monetare. La sfârşitul anilor 1960 şi începutul anilor 1970, politica monetară a
devenit mai activă, în această perioadă fiind eliberate pentru prima dată stocurile
guvernamentale, în vederea promovării economisirii şi finanţării neinflaţioniste a deficitelor
fiscale.
În urma consecinţelor negative cauzate de invazia turcă din 1974, Banca Centrală a
fost implicată activ în reactivarea economiei. Astfel, banca a urmărit o politică monetară
expansionistă şi a facilitat finanţarea nevoilor de locuinţe a refugiaţilor şi reconstituirea
stocului de capital pierdut. Rolul băncii a fost acela de a contribui la realizarea unei
îmbunătăţiri rapide a condiţiilor economice. În timpul perioadei post-invazioniste banca şi-a
asumat, de asemenea, un rol important în promovarea Ciprului ca un centru financiar şi de
afaceri. Peste ani, sectorul de afaceri internaţional, a demonstrat un progres rapid şi de
expansiune, o contribuţie semnificativă la câştigurile de schimb valutar şi la ocuparea forţei
de muncă în insulă.
9
Înainte de aderarea la UE în 2004, Banca Centrală a început să-şi intensifice eforturile
în direcţia liberalizării sectorului financiar, care au fost impuse atât de considerentele
economice, precum şi de necesitatea de a armoniza structurile economice cipriote cu cele ale
UE. În 1996, Banca Centrală s-a mutat de la utilizarea instrumentelor de monitorizare directe
de lichiditate în economie în favoarea unor instrumente bazate pe piaţă. Operaţiunile
principale de refinanţare atribuite prin licitaţii au fost introduse ca principalul instrument de
gestionare a lichidităţilor. Un punct de reper în procesul de liberalizare a sectorului financiar a
fost eliminarea plafonului legal al ratei dobânzii de la 1 ianuarie 2001.
În ceea ce priveşte supravegherea bancară, obiectivele Băncii Centrale Europene sunt
de a asigura stabilitatea sistemului bancar, reducerea la minimum a riscului sistemic şi
protecţia deponenţilor. Normele, politicile şi practicile băncii sunt în conformitate cu
directivele UE. Legea bancară din 1997 stabileşte cadrul legal în care afacerile bancare pot fi
urmărite, reflectă principiile şi regulile directivelor UE privind instituţiile de credit. În plus, în
conformitate cu Legea privind prevenirea şi combaterea activităţilor de spălare a banilor
1996-2004, Banca Centrală este autoritatea de supraveghere pentru bănci în acest sens. În
acest context, aceasta a emis o serie de directive în ceea ce priveşte procedurile stricte de
identificare a clientelei, ţinerea evidenţei, recunoaşterea şi raportarea tranzacţiilor suspecte,
educaţia şi formarea profesională a angajaţilor băncii şi în combaterea finanţării terorismului.
La 2 mai 2005, lira cipriotă a aderat la Exchange Rate Mechanism II (ERM II), la
paritatea 1 € = 0,585274 C£. Marjele standard de fluctuaţie de +15% s-au menţinut , astfel la
1 ianuarie 2008 când Cipru a aderat la zona euro, rata de conversie între euro şi lira cipriotă
stabilită de către Consiliul ECOFIN, fiind aceeaşi rată la care lira cipriotă a aderat la ERM
II.13
Unul dintre obiectivele principale ale Băncii Centrale a Ciprului este de a asigura un
sistem financiar sigur şi stabli care ar păstra încrederea publicului şi pentru a stimula
stabilitatea şi creşterea economică. Acest obiectiv este îndeplinit de menţinerea unui
mecanism eficient de reglementare bancară şi de supraveghere. În acest sens, Banca Centrală
a Ciprului acorda o licenţă de a desfăşura afaceri bancare şi exerciţii de supraveghere, al cărui
obiectiv principal este de minimiza riscul sistemic şi menţinerea stabilităţii sistemului bancar,
astfel încât să păstreze încrederea publicului şi pentru a proteja deponenţii.
Banca Centrală a Ciprului a fost întotdeauna ghidată în rolul său de supraveghere de
către recomandările Comitetului de la Basel privind supravegherea bancară si a directivelor
13
http://www.centralbank.gov.cy/nqcontent.cfm?a_id=2 [Accesat 6.04.2010]
10
UE privind reglementările bancare. Supravegherea este exercitată de către ambele metode de
monitorizare: off-site şi on-site.
Monitorizarea off-site presupune prezentarea de către bănci a unei game largi de
declaraţii periodice care să acopere numeroase aspecte ale operaţiunilor bancare. În zonele
care presupun probleme, revelate prin această metodă, banca în cauză ia acţiuni de remediere.
Examinarea on-site se efectuează cu scopul de a evalua poziţia financiară actuală a
unei bănci şi a perspectivelor sale viitoare, la un moment dat. În acest sens, sunt acoperite
următoarele domenii:
- calitatea managementului băncii, inclusiv aspectele legate de control şi proceduri
interne;
- portofoliul băncii de împrumut, cu accent pe managementul riscului de credit, calitatea
portofoliului de credite şi rata provizioanelor pentru datorii neperformante şi
îndoielnice;
- operaţiunile băncii de trezorerie, cu accent pe gestionarea riscurilor;
- profitabilitatea băncii, inclusiv analiza veniturilor şi cheltuielilor;
- respectarea condiţiilor licenţei băncii şi a directivelor băncii centrale, regulamentele şi
instrucţiunile privind folosirea capitalului;
- respectarea cerinţelor legislaţiei de combatere a spălării banilor.14
2.3. Dezvoltarea băncilor cipriote
În decursul anului 2008, sectorul financiar european a fost grav afectat de

turbulenţele financiare SUA, care au izbucnit în vara anului 2007. Pentru Europa răspândirea
crizei a declanşat evoluţii semnificative în ceea ce priveşte sistemul financiar european. În
aceea perioada băncile s-au confruntat cu iminentul pericol de faliment. Organul executiv al
ţărilor afectate a reacţionat la aceste evoluţii prin luarea unor serii de măsuri de sprijinire a
băncilor problematice.
Având în vedere economia Ciprului, era inevitabil ca băncile să nu fie afectate de

aceste evoluţii, chiar dacă erau supravegheate de Banca Centrală a Ciprului. În ciuda mediului
economic defavorabil, pe piaţa internă a sistemului bancar se menţine lichiditatea adecvată şi
14
http://www.centralbank.gov.cy/nqcontent.cfm?a_id=28 [Accesat 3.05.2010]
11
profitabilitatea în continuă creştere. În acest context banca centrală a mers pe ideea menţinerii
stabilităţii financiare interne. Aceste măsuri includ:
 limitarea expunerii la risc;

 lichiditate adecvată chiar şi în perioadele de criză financiară severă;
 consolidarea procedurilor de gestionare a riscurilor pentru soliditatea sistemului

bancar naţional;
Pe parcusul ultimilor ani, intensificarea concurenţei pe piaţa bancară internă, a

declanşat expansiunea internaţionala pentru primele 3 bănci din Cipru: Bank of Cyprus Public
Company Ltd, Marfin Popular Bank Public Co Ltd, Hellenic Bank Public Company Limited,
sub formă de fuziuni si achiziţii. Băncile şi-au dezvoltat reţeaua de sucursale în Grecia şi
ţările din sud-est-ul Europei, precum Rusia şi Ucraina. La sfârşitul lui septembrie 2009,
băncile de mai sus au reprezentat aproximativ 45%, 63% şi respectiv 24% din totalul
activelor.
În concluzie, băncile îşi menţin o poziţie solidă pe piaţă pentru a rezista în
perioadele de declin economic. Cu toate acestea sectorul bancar se confruntă cu importante
riscuri şi provocări care ar putea afecta profitabilitatea pe termen scurt.15
Capitolul 3. Bănci reprezentative din Cipru
Principalele bănci care operează în Cipru sunt: Bank of Cyprus Group, Marfin Bank,
Hellenic Bank şi USB Bank. Acestora li se alătură filialele băncilor străine (aflate în zona
euro şi în afara acesteia) care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Ciprului. Am ales să
prezentăm istoricul şi caracteristicile definitorii ale băncilor: Bank of Cyprus Group şi USB
Bank.
3.1. Bank of Cyprus Group
15
12
Fondată în 1899, Bank of Cyprus Group a parcurs 110 ani de activitate de succes
până în 2009. Grupul este lider în ceea ce priveşte serviciile financiare din Cipru, având
operaţiuni în Grecia, Marea Britanie, Australia, Rusia, România şi Ucraina. Grupul oferă o
gamă largă de servicii financiare, care includ servicii bancare, leasing, brokeraj, servicii
bancare privind investiţiile, managementul fondurilor mutuale, asigurări generale şi de viaţă.
Grupul operează prin intermediul a 574 de sucursale, din care 143 îşi desfăşoară activitatea în
Cipru, 159 în Grecia, 5 în Marea Britanie, 10 în Australia, 214 în Rusia, 9 în România şi 33 în
Ucraina. Bank of Cyprus Group are 12.127 de angajaţi în întreaga lume. La 31 decembrie
2008, totalul activelor deţinute au atins 36,11 miliarde de euro şi a fondurilor acţionarilor de
2,06 miliarde de euro.16
3.1.1. Istoria băncii Bank of Cyprus Group
Istoria acestei bănci datează încă din anul 1899, când un grup de ciprioţi vizionari şi
progresişti, în frunte cu Ioannis Economides, o figură importantă in cercurile sociale şi
financiare, fondează „Nicosia Savings Bank” (Banca de Economii din Nicosia). Aceasta
câştigă treptat încrederea cetăţenilor din Nicosia iar la 1 decembrie 1912 este recunoscută ca o
companie publică şi redenumită Bank of Cyprus. În anii următori, îşi consolidează excelenta
sa reputaţie şi câştigă o recunoştere largă. În 1930 este încorporata ca o companie cu
răspundere limitată, oferind sevicii bancare complete, ca bancă locală predominantă.
În 1943 fuzionează cu Bank of Famagusta şi Bank of Larnaca, care îi întăresc
poziţia, transformând-o într-o organizaţie prezentă în toată insula. Creându-şi o imagine cu
totul nouă, îşi adoptă ca logo vechea monedă cipriotă.
În anii 1980, Bank of Cyprus cunoaşte o perioadă de impresionantă dezvoltare şi
progres. Îşi măresc capitalul de bază şi se extinde continuu în noi domenii financiare. În 1991,
o dată cu deschiderea primei sucursale în Grecia, numeroase noi perspective se deschid
Grupului şi începe procesul de globalizare. În anul 2000 acţiunile băncii sunt listate la Bursa
din Atena, se deschide prima sucursală în Australia, se iniţiază conceptul de Direct Banking.
16
http://www.bankofcyprus.com/main/files/Annual%20Report%202008%20ENG.pdf, pg. 3
13
În 2002 se instituie servicii de factoring în cadrul Bank of Cyprus Grecia. Începerea
operaţiunilor de leasing prin filialele Cyprus Leasing (România). În 2007 extinderea
operaţiunilor băncii în Rusia şi România, iar în 2008 începerea de servicii bancare în Ucraina
(preluarea băncii AvtoZAZBank).17
3.1.2. Activitatea desfăşurată
Toate ţările în care Grupul operează au avut o contribuţie pozitivă la profitul

acestuia. În cele două pieţe principale în care Grupul operează, Cipru şi Grecia, profitul
înainte de 2009 a ajuns la 377 milioane euro, respectiv 145 milioane euro. Operaţiunile
grupului în Marea Britanie şi Australia au înregistrat un profit pentru 2009 de 9 milioane euro
şi, respectiv, 2 milioane euro. În România şi Ucraina, profitul pentru anul 2009 a ajuns la 9
milioane euro şi, respectiv, 0,4 milioane euro. În Rusia, profitul pentru anul 2009 a ajuns la 7
milioane euro.18 Achiziţionarea a 80% din capitalul social al Uniastrum Bank din Rusia a
extins operaţiunile internaţionale ale grupului şi a fost un pas important în punerea în aplicare
a viziunii sale de a deveni o putere bancară. Grupul operează acum în 8 ţări, are 574 de
sucursale şi peste 12.000 de angajaţi.19
În privinţa acordării de dividende, Consiliul de Administraţie a propus plata unui
dividend final de 0,08 euro / per acţiune. Dividende interimare de 0,08 euro / per acţiune în
valoare de 47500 de mii de euro au fost plătite în decembrie 2009. Dividendele totale pentru
anul 2009 s-au ridicat la 0,16 euro (2008: 0,27 euro) / per acţiune.20
3.1.3. Oferta de servicii
Principalele servicii oferite de Bank of Cyprus Group sunt:
servicii bancare – Bank of Cyprus Public Company Limited (Cipru, Grecia,

Marea Britanie, România), CB Uniastrum Bank LLC (80% participare, Rusia),
OJSB „Bank of Cyprus (99,7% participare, Ucraina);
servicii de leasing și închirieri - Bank of Cyprus Public Company Limited,
Kyprou Leasing SA (Grecia), Cyprus Leasing Romania IFN SA (România);
17
http://www.bankofcyprus.gr/main.asp?id=1871&lang=EN, [Accesat 6.04.2010]
18
http://www.bankofcyprus.com/main/files/FinStatsFY2009ENG.pdf, pg. 4
19
http://www.bankofcyprus.com/main/files/Annual%20Report%202008%20ENG.pdf, pg 7
20
Idem 18.
14
servicii de factoring – Bank of Cyprus Factoring Division;
bănci de investiții – The Cyprus Investment and Securities Corporation Ltd

(CISCO), Tefkros Investments Ltd (Cipru);
administrarea activelor – Cytrustees Investment Public Company Ltd (49,9%

participare, Cipru);
servicii de asigurări – General Insurance of Cyprus Ltd (Cipru-Grecia), Eurolife

Ltd;
servicii hoteliere – Kermia Hotels Ltd (Cipru);
servicii privind folosirea cardurilor – Diners Club (Cipru), JCC Payment

Systems Ltd;21
3.1.4. Strategii
Principalul obiectiv al Grupului e să respecte următorii parametri:

o un capital adecvat
o o bună lichiditate bazată pe depozitele clienţilor
o o rentabilitate satisfăcătoare
o o gestionare eficientă a riscurilor
În acelaşi timp, Grupul îşi propune să consolideze prezenţa sa în pieţele noi cu

perspective importante în care deja desfăşoară activităţi. Expansiunea ulterioară în pieţele
unde Grupul funcţionează deja va asigura grupului o diversificare pe termen lung a activelor,
veniturilor, rentabilităţii şi riscurilor. Grupul alege extinderea acestuia pe baza unor criterii
clar definite: ţările cu o populaţie numeroasă, rate de creştere mai mari faţă de cele ale Uniunii
Europene (UE). Grupul este într-o poziţie excelentă pentru a face faţă provocărilor viitoare.
Criza financiară mondială care a afectat în mod semnificativ mediul bancar internaţional a
avut un impact minim posibil, în cadrul Grupului. În acest context, Grupul este gata pentru a
profita de orice oportunitaţi care pot apărea.
21
http://www.bankofcyprus.com/main/main.aspx?id=20136 [Accesat 4.05.2010]
15
Strategia grupului pe piaţa din Cipru se concentrează pe:
1. o stabilire raţională a preţurilor în privinţa împrumuturilor şi a depozitelor,
având în vedere noile condiţii de piaţă create de criza financiară internaţională;
2. punerea accentului pe creşterea comisioanelor din domeniile: private banking,
brokeraj, servicii de investiţii;
3. o bună administrarea a costurilor;
4. un bun management al portofoliului de împrumuturi;
5. menţinerea poziţiei de lider in furnizarea de servicii bancare internaţionale prin
utilizarea Grupului;
6. competitivitate ridicată la toate nivelele prin intermediul unor produse şi
servicii inovative.
Cu operaţiuni în mai multe pieţe, grupul vizează adoptarea unei filozofii comune, cea
de „One Bank” (o singură bancă), în toate pieţele care operează, în special în cele noi. În acest
scop, a hotărât să adopte o platforma IT comună. Această cultură „One Bank”, va fi realizată
şi prin îmbunătăţirile continue a managementul resurselor umane.
În ciuda crizei care a afectat sectorul bancar internaţional, Grupul îşi continuă cursul
său. Consistenţa, flexibilitatea, obiectivele clare şi politicile de gestionare a riscurilor şi a
capitalului, constituie o garanţie pentru depăşirea tuturor obstacolelor.22
3.2. USB Bank
USB Bank Plc se bucură de o istorie îndelungată şi o reputaţie solidă. Aceasta şi-a
început operaţiunile în 1925 sub numele de Yialousa Saving Bank, în Yialousa, un oraş care
astăzi se află sub ocupaţie turcă. Yialousa Savings Bank (YSB) a fost printre primele
companii înregistrate pe insulă (a zecea companie).
22
http://www.bankofcyprus.com/main/files/FinStatsFY2009ENG.pdf, pg. 4-5
16
În luna septembrie a anului 2008 firma înregistra un număr de 188 de angajaţi, din care
54% erau de sex feminin şi 46% sex masculin, cu o vârstă medie de 32 de ani. Cu privire la
educaţie angajaţii au studii liceale, universitare , postuniversitare, absolvenţi de colegiu(22%,
17%, 37%, 24%).23
3.2.1. Istoria băncii USB Bank
În iunie 1974 USB Bank a devenit o instituţie financiar autorizată, sub supravegherea
Băncii Centrale a Ciprului, cu o licenţă de a accepta depozite, opera conturi curente şi de a
acorda împrumuturi. Dezvoltarea YSB a fost stopată pentru o perioada din cauza invaziei
turceşti din 1974.
Dupa invazie compania a rămas neutilizată până la 1 martie 1990, când prin finanţare
de la guvern, şi-a reluat activităţile şi a început să desfăşoare operaţiuni cu o sucursală aflată
în capitala Ciprului, la Nicosia. Extinderea acesteia a urmat prin deschiderea a două noi
sucursale în Limassol (1995) şi Larnaca (1996).
În 1996 „Universal Life” a achiziţionat 30% din YSB, iar pe 10 iulie 1996 aceasta a
fost redenumită Universal Saving Bank (USB). Din acel moment, a început p creştere
dinamică a băncii. În urma achiziţiei, Consiliul de Administraţie a decis să efectueze o
restructurare organizatorică, pentru a face din USB o bancă cu drepturi comerciale depline,
precum si pentru a putea extinde activităţile sale privind schimburile valutare şi afacerile
comerciale. În 1997, USB si-a înregistrat noua denumire comercială „Universal Bank”. În
mai 2001, Banca Centrală a aprobat schimbarea numelui în „Universal Bank Limited”.
În cursul anului 2006 s-au realizat schimbări importante în structura capitalului
băncii, multe organizaţii fiind interesate sa achiziţioneze acţiuni. Companiile Schoeller
Holdings Ltd, Path Holdings Ltd şi ASPIS Pronia AEGA au depus oferte pentru a achiziţiona
acţiuni. La începutul anului 2007, în urma unei oferte publice şi a unui acord, banca a
transferat la data de 17 noiembrie 2007 companiilor Schoeller Holdings Ltd şi Path Holdings
Ltd, 50,99% din capital în părţi egale.
Ca urmare a modificărilor în structura acţionariatului din februarie 2008 şi în cadrul
planului privind reabilitarea eficientă şi creşterea economică, banca a creat o identitate nouă,
si anume USB BANK PLC, ca răspuns la noile provocări din sectorul financiar aflat în
continuă schimbare.24
23
http://www.usbbank.com.cy/default.aspx?tabid=76&it=1&mid=0&itemid=294&langid=2, [Accesat 5.05.2010]
24
http://www.usbbank.com.cy/default.aspx?tabid=75&it=1&mid=0&itemid=269&langid=2 [Accesat 4.05.2010]
17
3.2.2. Consiliul de administraţie
Banca este controlată de către Consiliul de Administraţie. Acesta are în

principal rolul de a stabili obiectivele şi asigurarea că acestea sunt atinse, prin aplicarea
unui control intern adecvat.
Principalele atribuţii:
 stabilirea obiectivelor şi strategiilor băncii;

 pregătirea bugetului anual şi a planului operaţional a băncii;
 analizarea şi aprobarea programului de investiţii al băncii;
 analizarea hotărârilor privind plasamentele şi administraea resurselor băncii;
 analizarea situaţiilor financiar-contabile ale băncii;
 fuziuni, achiziţii şi vânzarea activelor băncii;
 monitorizarea tranzacţiilor de orice natură, în care cei care deţin direct sau
indirect mai mult de 5% din capitalul social emis sau drept de vot, au un interes
substanţial;
 politica de pensionare;
Consiliul de administraţie al băncii, funcţionează în conformitate cu principiile

de responsabilitate colectivă neexistând diferenţieri la nivel de grup cu privire la
îndeplinirea sarcinilor acestora.
Secretarul asigură buna funcţionare a consiliului de administraţie şi respectarea
procedurilor în conformitate cu reglementările în vigoare, iar directorul (organ
superior) organizează şi răspunde integral de activităţile structurilor pe care le conduce,
în condiţii optime şi de profitabilitate.
Consiliul de administraţie trebuie să se întrunească în mod regulat, de cel puţin
6 ori în decursul unui an. Înainte ca şedinţa să se desfăşoare, directorii primesc rapoarte
18
complete pentru o mai bună gestionare a datelor/statisticilor, urmând dezbaterea şi
soluţionarea neregularităţilor, dacă există.
În data de 31 decembrie 2008 s-a convocat o întâlnire în care s-au stabilit
următorii membri: latura executivă - dl Kikis Kyriakides şi latura non-executivă,
compusă din 7 directori:
 Pavlos Savvides (preşedinte)

 Michalis Kleopas (secretar)
 Mouzouris Yiannos
 Keheyan Garo
 Demosthenous Kleanthis
 Stylianou George
 Christofi Yiannos25
3.2.3. Oferta de servicii
La USB – banca universală de economii (Universal Saving Bank), clienţii au acces la

o gamă completă de produse şi servicii bancare atât în Cipru, cât şi pe plan internaţional; sunt
realizate diverse operaţiuni între cele 19 sucursale din întreaga insulă.26
Serviciile oferite de USB Bank sunt:
împrumuturi acordate pentru achiziţionarea de locuinţe, terenuri sau finanţarea

costurilor de reparaţie/restaurare/îmbunătaţire a casei;
împrumuturi acordate persoanelor fizice;
împrumuturi acordate studenţilor;
credite privind asigurarea de viaţă;
împrumuturi privind afacerile / investiţiile;
25
http://www.usbbank.com.cy/data/articles/annualreports/usbbank%20AnnualReport_2008_EN.pdf, pg. 7-8
26
19
conturi de economii;
conturi curente;
servicii privind folosirea cardurilor – Platinium, Gold, Classic Visa Credit Card.27
În ceea ce priveşte modul de organizare şi susţinere a produselor şi serviciilor
clienţilor, personalul este foarte bine instruit, profesionist şi devotat muncii lor, oferind soluţii
financiare flexibile pentru a satisface fiecare categorie de client în parte.
Obiectivul celor de la USB Bank este acela de a deveni un bun partener/ghid în ceea
ce priveşte furnizarea de soluţii financiare în domeniul bancar (private banking,
bancassurance, retail banking).28
3.2.4. Contribuţii în societate
USB Bank consideră că e datoria lor să investească în domenii care pot avea un
impact pozitiv în calitatea vieţii clienţilor şi a cetăţenilor ciprioţi. Banca contribuie în
domeniile sănătăţii, educaţiei, culturii şi a protecţiei mediului. Banca devine un fel de sponsor
al unor activităţi care sunt legate de: sprijin şi ajutor pentru persoanele cu boli, ia parte la
strângerea de fonduri şi campanii de sensibilizare, participă la diverse evenimente de caritate
şi donarea de sânge. Încercă de asemenea, să sprijine copii şi tinerii prin participarea la
evenimentele legate de campanii împotriva drogurilor, tot odată se implică şi acordă o
maximă importanţă mediului înconjurător prin promovarea acţiunilor ecologice. În plus, în
fiecare an, banca contribuie şi ia parte la campania de strângere de fonduri din Cipru la
Asociaţia bolnavilor de cancer.
Sunt implicaţi activ în educarea tinerilor împotriva drogurilor, în crearea de centre
pentru tineri şi în organizarea sau participarea de activităţi pentru copii.
Efortul Usbbank este de a sprijini iniţiativele în ceea ce priveşte arta, patrimoniul cultural şi
civilizaţia, participă la evenimente muzicale, cum ar fi, evenimente teatrale si alte lucrări de
artă. În 2009 a fost sponsorul a două piese de teatru de la Atena, care a avut loc în Cipru şi a
concertului cu cântăreaţa greacă Yiannis Kotsiras care s-a desfăşurat în Paphos.
Mediul şi protecţia acestuia sunt de maximă importanţă şi conferă o mare provocare
pentru membrii băncii. Aceştia sprijină în mod constant şi promovează acţiunile ecologice,
27
28
20
sponsorizează programele educaţionale pentru protecţia mediului şi activităţile la care sunt
asociaţi cu protecţia mediului, cum ar fi dezvoltarea de centre de reciclare, precum şi
organizarea de zile de voluntariat în plantarea de copaci, programe de reducere a hârtiei de
utilizare, prin depunerea electronică şi în domeniul comunicaţiilor.
Responsabilitatea socială corporativă va continua să fie o parte integrantă a strategiei
în anii următori. Acesta este angajamentul instituţiei faţă de clienţii, personal, acţionarii băncii
şi publicului în general.29
Bibliografie
1. Turliuc, Vasile; Dornescu, Valeriu; Cocriş, Vasile; Stoica, Ovidiu; Roman, Angela;
Chirleşan, Dan, Monedă şi credit, Editura Universitaţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi,
2008
2. Surse internet:
1. http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/5376.htm
2. http://www.aboutcyprus.com/banks.htm
3. http://www.centralbank.gov.cy
4. http://www.ecb.int/pub/pdf/other/
structralindicatorseubankingsector201001en.pdf
5. http://www.bankofcyprus.gr/main.asp?id=1871&lang=EN
6. http://www.usbbank.com.cy
29
21

Sistemul Bancar Din Cipru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul Bancar Din Cipru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Sistemul bancar din Cipru

Capitolul 1. Sistemul bancar cipriot..............................................2

Scurt istoric al banilor în Cipru

Bancnotele din Cipru

1.2. Tipuri de instituţii

Tip de instituţie Număr de instituţii

1.3. Indicatori de apreciere

Figura nr.1.2. Evoluţia rentabilităţii financiare şi economice

În ceea ce priveşte indicatorii de calitate a activelor, a împrumuturilor neperformante

Figura nr.1.3. Raportul dintre credite şi depozite

Figura nr.1.4. Total împrumuturi acordate

În condiţiile economiilor moderne, în activitatea băncilor s-au produs câteva mutaţii

Capitolul 2. Banca centrală a Ciprului

Economia Ciprului se confruntă în prezent cu

2.1. Scurt istoric

2.2. Funcţiile şi obiectivele Băncii Centrale a Ciprului

Principalele funcţii ale Băncii Centrale includ:

În primii ani de funcţionare, banca a îndeplinit funcţiile de bancher a guvernului, de

2.3. Dezvoltarea băncilor cipriote

În decursul anului 2008, sectorul financiar european a fost grav afectat de

Având în vedere economia Ciprului, era inevitabil ca băncile să nu fie afectate de

 limitarea expunerii la risc;

 consolidarea procedurilor de gestionare a riscurilor pentru soliditatea sistemului

Pe parcusul ultimilor ani, intensificarea concurenţei pe piaţa bancară internă, a

Capitolul 3. Bănci reprezentative din Cipru

3.1. Bank of Cyprus Group

3.1.1. Istoria băncii Bank of Cyprus Group

3.1.2. Activitatea desfăşurată

Toate ţările în care Grupul operează au avut o contribuţie pozitivă la profitul

3.1.3. Oferta de servicii

Principalele servicii oferite de Bank of Cyprus Group sunt:

servicii bancare – Bank of Cyprus Public Company Limited (Cipru, Grecia,

bănci de investiții – The Cyprus Investment and Securities Corporation Ltd

administrarea activelor – Cytrustees Investment Public Company Ltd (49,9%

servicii de asigurări – General Insurance of Cyprus Ltd (Cipru-Grecia), Eurolife

servicii hoteliere – Kermia Hotels Ltd (Cipru);

servicii privind folosirea cardurilor – Diners Club (Cipru), JCC Payment

Principalul obiectiv al Grupului e să respecte următorii parametri:

În acelaşi timp, Grupul îşi propune să consolideze prezenţa sa în pieţele noi cu

3.2. USB Bank

3.2.1. Istoria băncii USB Bank

Banca este controlată de către Consiliul de Administraţie. Acesta are în

 stabilirea obiectivelor şi strategiilor băncii;

 analizarea şi aprobarea programului de investiţii al băncii;

 analizarea hotărârilor privind plasamentele şi administraea resurselor băncii;

 analizarea situaţiilor financiar-contabile ale băncii;

 fuziuni, achiziţii şi vânzarea activelor băncii;

Consiliul de administraţie al băncii, funcţionează în conformitate cu principiile

 Pavlos Savvides (preşedinte)

3.2.3. Oferta de servicii

La USB – banca universală de economii (Universal Saving Bank), clienţii au acces la

Serviciile oferite de USB Bank sunt:

împrumuturi acordate pentru achiziţionarea de locuinţe, terenuri sau finanţarea

3.2.4. Contribuţii în societate

S-ar putea să vă placă și