Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște

Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria

Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

Funcțiile tradiționale și moderne ale trezoreriei

Profesor:Ileana Istudor

1
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

Cuprins

Funcţiile generale ale Trezoreriei statului……………………………….3

Importanţa organizării Trezoreriei statului....…………………………....5
Funcţiile clasice ale Trezoreriai publice…………………………………6
Funcţiile moderne ale Trezoreriei publice……………………………….9
Bibliografie……………………………………………………………..10

Funcţiile generale ale trezoreriei statului

2
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

Termenul de trezorerie a apărut în cadru unei lungi evoluţii istorice, care a condus
pentru început, la identificarea cu noţiunea de bani publici, iar mai târziu, la crearea şi
centralizarea unei instituţii sub o autoritate unică desemnată să asigure respectarea
ansamblului de reguli specifice casieriei şi contabilităţii publice.
Termenul de trezorerie este folosit în două sensuri. Astfel, pe de o parte, el serveşte
la desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului, atunci când se vorbeşte de ”situaţia
trezoreriei” sau de ”deficitul trezoreriei” , iar pe de altă parte, el serveşte la desemnarea
unei administraţii publice, ca instituţie.
Cele două sensuri ale termenului sunt legate între ele şi vizează şi funcţiile pe care le
îndeplineşte trezoreria. Trezoreria, ca administraţie este serviciul public, însărcinat cu
gestiunea fondului public, în sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului
permanent dintre încasările generatoare de lichidităţi şi plăţile exigibile dintre veniturile
publice şi cheltuielile publice, finanţarea deficitului bugetar, gestionarea datoriei publice şi
altele,toate acestea concurând la asigurarea echilibrului monetar şi a echilibrului general al
economiei.
Funcţiile trezoreriei publice sunt astazi influenţate de diversificarea şi complexitatea
rolului statului modern, care au impus regândirea şi redimensionarea fluxurilor monetare
prin instituţia trezoreriei.
Funcţia originală a trezoreriei este cea atribuită de către finanţele clasice care
considerau trezoreria ca o casierie ,unde sunt depuse şi gestionate fondurile statului si ca o
bancă, cu activitate de credit pe termen scurt, însărcinată să echilibreze în orice moment
intrările şi ieşirile de fonduri. Aceasta corespunde definiţiei corecte a trezoreriei.
În finanţele moderne, la funcţiile de casă şi de bancă ale trezoreriei se adaugă şi cea a
controlului asupra ansamblului de activităţi ale statului. Trezoreria tinde să devină un
instrument de procurare a resurselor, alături de resursele bugetare şi de cele de împrumut.
Astăzi, vorbim în mod curent de resursele de trezorerie, ca de o categorie specială a
resurselor financiare publice, care se formează în cadrul activităţii trezoreriei şi se reflectă
numai în contabilitatea publică.
Activitatea care se manifestă distinct în exercitarea funcţiilor tradiţionale ale
trezoreriei (de casier public şi de bancă a sectorului public) se bazează pe două principii:
centralizarea si gestionarea fondurilor publice.
În ceea ce priveşte centralizarea fondurilor, s-a demonstrat deja că un stat nu poate
să-şi exercite pe deplin suveranitatea financiară decât dacă reuşeşte să centralizeze
totalitatea serviciilor financiare, dacă încasează toate veniturile la care are dreptul, pentru
a-şi finanţa toate cheltuielile pe care le-a angajat, pentru a le efectua pe întreg teritoriul
ţării. În acest scop, pentru funcţionarea unui mecanism al centralizării fondurilor s-a instituit
trezoreria publică centrală, ca o etapă importantă în planul separării finanţelor publice de
finanţlele private. Mecanismul centralizării fondurilor a presupus separarea sa în raport cu
autorităţile

3
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

care iau decizii privind execuţia bugetului. Stabilirea unităţii casieriei în favoarea serviciului
public al trezoreriei a fost insoţită de atribuirea agenţilor săi a dreptului de control asupra
ansamblului operaţiilor de execuţie a bugetului.
În ceea ce priveşte gestionarea fondurilor, aceasta se efectuează atât în timp cât şi în
spaţiu.
Gestionarea fondurilor în timp se realizează în cadrul anului financiar, iar previziunile
excepţionale pe perioade mai lungi pot fi efectuate prin conturi speciale. Previziunea anuală
a încasărilor şi a cheltuielilor bugetare este necesară, deoarece nu există paralelism
(egalitate în timp) între ritmul încasărilor şi cel al plăţilor. La începutul anului, de exemplu,
impozitele nu sunt încă intrate, iar casieriile sunt goale (numai dacă nu există excedente sau
disponibilităţi constituite în trezorerii din trecut).Totuşi, anumite cheltuieli trebuie efectuate
neîntârziat. Rolul trezoreriei este să ajusteze astfel în timp încasările cu cheltuielile,
împrumutând pe termen foarte scurt, în aşteptarea încasării veniturilor prevăzute de buget.
Previziunea pe mai mulţi ani, prin conturile speciale ale trezoreriei, se referă la cheltuielile
publice cu caracter provizoriu care trebuie compensate prin intrări corespondente. Astfel,
avansurile rambursabile făcute de stat întreprinderilor pentru a le permite să-şi efectueze
investiţiile în echipamente, vor fi anulate prin rambursări corespondente. Invers, anumite
încasări sunt fie aparente, fie provizorii. De exemplu, garanţiile depuse de gestionarii de
bani şi valori publice li se rambursează acestora în momentul în momentul în care părăsesc
funcţia care obligă la constituirea garanţiei. Deoarece în veniturile şi cheltuielile publice nu
se contabilizează încasările şi plăţile avîn momentul în care părăsesc funcţia care obligă la
constituirea garanţiei. Deoarece în veniturile şi cheltuielile publice nu se contabilizează
încasările şi plăţile având caracter provizoriu, ci numai cele definitive, pentru asemenea
operaţiuni, în evidenţa trezoreriei se deschid ”conturi speciale”.
Gestionarea în spaţiu se referă la compensaţiile între diferitele casierii din teritoriu,
unele fiind excedentare, altele fiind deficitare. Mişcarea generală a fondurilor se produce
prin documente, iar raporturile între trezoreriile locale şi trezoreria centrală rezidă, din
acest punct de vedere, mai ales din ţinerea unei ”contabilităţi a mişcării fondurilor publice”,
adică contabilitatea trezoreriilor.

Importanţa organizării Trezoreriei statului

4
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

Importanţa organizării sistemului Trezoreriei finanţelor publice în România rezultă

din următoarele:
1. este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuţiei finanţelor publice,
protejându-le de toate riscurile;
2. permite soluţionarea unor importante probelem financiare, prin mijlocirea
operaţiilor specifice, şi anume:
 gestionarea creditelor externe primite de către Guvern pentru sprijinirea
programelor de reformă;
 mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului
bugetar şi pentru serviciul datoriei publice;
 finanţarea obligaţiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu
decontare în conturile de clearing, barter şi cooperare economică, în vederea
echilibrării importurilor cu exporturile.
3. permite cunoaşterea permanentă a resurselor publice şi previziunea nevoilor de
împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar.
Trezoreria publică cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se
limitează, însă, numai la execuţia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat
separarea finanţelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la bănci.
De asemenea, prin Trezorerie se realizează şi politica de plasamente financiare din
disponibilităţile temporare aflate în conturile trezoreriei, asigurând astfel, pe de o parte,
valorificarea disponibilităţilor temporare (surplusul de încasări faţă de plăţi), iar pe de altă
parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranziţie.
Înfiinţarea Trezoreriei finanţelor publice în România a completat cadrul instituţional prin
care statul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli,
organizându-şi activitatea financiară atât la nivel central, cât şi în teritoriu. Astfel, a devenit
posibilă creşterea răspunderii utilizării banilor publici, cât şi asupra asigurării finanţării
obiectivelor şi acţiunilor aprobate. Ca urmare, prin Trezorerie este posibilă cunoaşterea şi
rezolvarea implicaţiilor specifice gestiunii financiare publice. În plus, Trezoreria facilitează
folosirea de către Ministerul Finanţelor Publice, cu ocazia întocmirii, aprobării şi execuţiei
bugetului public, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării
echilibrului financiar, monetar, valutar şi a datoriei publice.

Funcţiile clasice ale Trezoreriei publice

5
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

a) Gestionar şi administrator al fondurilor publice

Această funcţie obligă ca toate resursele financiare publice să fie colectate,
concentrate şi centralizate prin intermediul instituţii financiare şi, de asemenea, utilizarea lor
să se efectueze prin conturi deschise la această instituţie sub supraveghere şi un control
strict.
De asemenea, funcţia presupune ca în mod permanent şi în orice perioadă a anului,
raportul dintre colectarea fondurilor, pe de-o parte, şi utilizarea acestora sub forma plăţilor
de casă, pe de altă parte, să fie supraunitar sau în cel mai rău caz egal. În situaţia în care
gradul de colecatare a fondurilor publice nu satisface plăţile, iar acestea sunt presante,
trezoreria este obligată, invariabil, să contracteze împrumuturi publice fără a mai avea
răgazul necesar, în multe situaţii, de a alege varianta convenabilă din punct de vedere al
“costului” acestei operaţiuni ( dobânda ).
Menţinerea unui raport corespunzător în favoarea colectării fondurilor publice este o
problemă realmente dificilă în perioasa construcţiei unui buget cu deficit, motiv pentru care
Trezoreria publică este obligată, aproape permanent, să împrumute fonduri pe termen scurt
de pe piaţa monetară şi pe termen mediu şi lung de pe piaţa financiară.
Cu alte cuvinte, îndeplinirea acestei funcţii obligă Trezoreria publică ca, pe ansamblul
circuitului, ieşirile de fonduri pentru fiecare acţiune în parte să fie acoperite, echilibrate în
orice moment cu intrările de fonduri, indifferent de provenienţa lor, încasări din impozite şi
taxe, credite bancare ( Banca Centrală ), disponibilităţile corespondenţilor săi, împrumuturi
publice interne sau externe. În acest sens, Trezoreria publică trebiue să ţină permanent
“pasul”, din punct de vedere al constituirii fondurilor, cu ritmul de efectuare a plăţilor care
au o regularitate mai mare decât cea a încasărilor, motiv pentru care aceasta trebuie să fie
pregătită în orice moment pentru a alege varianta optimă privind ”preţul” împrumutului. De
aceea, numai rareori, Trezoreria este şi creditor pe termen scurt, atunci când aceasta are un
excedent temporar de lichidităţi.
Funcţia de gestionar şi administrator al fondurilor publice presupune, în acelaşi timp, şi
pe cea de casier, cu prilejul încasării efective a resurselor ( veniturilor ), efectuării plăţilor
( cheltuielilor ) şi gestionării disponibilităţilor de fonduri publice, totul sub un strict control
fiscal şi preventive.

b) Mijloc de intervenţie a statului în economie

Această funcţie şi-o exercită mai ales în sectoarele sau în zonele în care statul are
interese de ordin economic sau social. Instrumentele de intervenţie sunt diverse şi nuanţate
de la o ţară la alta, mai ample în unele ţări şi mai reduse în altele, cu momente şi perioade de
fluxuri şi refluxuri, după cum interesele naţionale o cer. Amplitudinea intervenţiei statului în
economie trebuie insă ordonată de-o asemenea manieră, încât aceasta să nu perturbe
caracterul concurenţial al pieţelor financiare de capital.

6
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

Mijloacele de intervenţie ale Trezoreriei publice în economie, aşa cum s-au manifesta
tala şi în alte ţări, ţin de domeniul politicilor fiscale, în sfera resurselor, şi a celor bugetare, în
sfera cheltuielilor publice.
Metodele folosite de Trezoreria publică pentru intervenţia în economie sunt dintre cele
mai diverse, şi anume :
 Autorizaţie eliberată pentru motive economice, de interes naţional şi care duce
la finanţări privilegiate ;
 Subvenţionarea unei părţi de cheltuieli ;
 Bonificaţii la dobândă şi dobândă subvenţionată ;
 Garanţii pentru anumite împrumuturi contractate de la bănci ;
 Avansuri financiare, de cele mai multe ori nerambursabile, în special în
domeniul cercetării sau pentru produse prioritare ;
 Accesul privilegiat al unor organisme financiare pentru refinanţare la Banca
Centrală, în condiţii mai avantajoase decât cele de pe piaţa de capital.

c) Intermediar financiar şi distribuitor de capitaluri

Jucând rolul unei bănci, Trezoreria publică contractează de multe ori imprumuturi nu
numai pentru a-şi acoperi golurile temporare de casă sau a finanţa deficitul bugetului public,
ci şi pentru a acorda, la rândul său, împrumuturi. Prin acest demers, Trezoreria publică
determină fluxuri financiare în economie, mai ales în sectoarele unde statul are interese
directe. Din acest punct de vedere, Trezoreria publică, împrumutând de la anumiţi subiecţi
financiari, folosind disponibilităţile corespondenţilor săi sau chiar ale bugetului public pentru
a acorda împrumuturi altora, pe termen scurt ( de obicei ) sau lung, mai ales în domeniile şi
sectoarele de interes ale economiei, ea se manifestă ca un veritabil intermediar financiar,
precum sistemul bancar sau instituţiile financiare specializate.

d) Reprezentant al funcţiei de putere publică

În această calitate, Trezoreria publică este acţionarul şi gestionarul partcipaţiilor
statului în activităţi şi diverse sectoare ale economiei ( industrial, financiar,comercial ).
De asemenea, în această calitate, Trezoreria poate suprveghea un număr însemnat de
instituţii financiare cărora le solicită sau acordă împrumuturi prin mijloace şi tehnici specifice
acestor genuri de operaţiuni. Deci rolul de reprezentant al puterii publice a Trezoreriei
publice derivă şi din funcţia precedentă de intermediar financiar Si distribuitor de capitaluri,
funcţie care a devenit extrem de importantă în ultima perioadă de timp, în majoritatea
ţărilor lumii.

e) Garant al ”marilor echilibre”

Această funcţie a Trezoreriei reprezintă, într-un anumit sens, sinteza sau corolarul
celorlalte prezentate până aici. Marile echilibre sunt expresia unui raport de egalitate
permanent care trebuie să existe între nevoile publice aprobate de Parlament, pe de-o parte,
şi capacitatea statului de a le acoperi cu resurse financiare, pe de altă parte.

7
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

În exercitarea acestei funcţii majore, Trezoreria publică este confruntată permanent

cu :
 Diferenţele în timp între periociditatea plăţilor (ieşirilor de fonduri) şi cea a
încasărilor din impozite şi taxe care trebuie mereu ajustate prin resurse
suplimentare pe perioade scurte de timp ;
 Finanţarea deficitului bugetar care acoperă perioada întregului exerciţiu
financiar cu resurse care trebuie mobilizate pe o perioadă mai lungă de timp,
întucât aceasta îşi pune amprenta pe întregul exerciţiu bugetar ;
 Plata datoriei externe şi interne este o altă cauză a necesarului de resurse peste
cele prevăzute în bugetul de stat, iar scadenţa celei externe ridică probleme
speciale atunci când Banca Centrală nu dispune de rezerve valutare suficiente ;
 Acordarea de împrumuturi pe piaţa de capital pentru finanţarea investiţiilor,
sectoarelor economiei care prezintă interes pentru stat ;
 Alături de Banca Centrală, Trezoreria publică este chemată să ducă acţiuni
menite să susţină moneda naţională, prin intervenţia ei pe piaţa valutară sau
ajustarea plăţilor externe de-o asemenea manieră, încât Banca Centrală să nu
fie forţată de a procura valuta necesară pentru plăţile externe, în orice condiţii.

În consecinţă, prin traducerea în fapt a prerogativelor avestei funcţii, se

asigură ”echilibrul Trezoreriei publice”, din punct de vedere al resurselor financiare şi,
implicit, influenţează favorabil piaţa de capital, circuitele monetare, echilibrul pieţei valutare
şi al plăţilor externe.

8
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

Funcţiile moderne ale Trezoreriei publice

Prin operaţiunile pe care le efectuează, trezoreria finanţelor publice îndeplineşte mai

multe funcţii. Şi anume :
a) Casier al sectorului public, care se ocupă de încasarea veniturilor, efectuarea
plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor.

b) Realizarea execuţiei de casă a bugetelor componente ale sistemului, adică a

bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale, a bugetelor
fondurilor speciale, a celor ale mijloacelor extrabugetare şi ale instituţiilor autonome
reflectate în încasarea veniturilor provenite de la contribuabili şi efectuarea plăţilor dispuse
de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate.

c) Efectuarea controlului financiar preventiv asupra încasării veniturilor, încadrării

cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în prevederile legii bugetare.

d) Efectuarea operaţiunilor de decontare în contul instituţiilor publice şi păstrarea

disponibilităţilor acestora în urma constituirii mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor
speciale.

e) Atragerea disponibilităţilor din economie ( de la instituţii financiare, agenţi

economici, populaţie ) prin constituirea de depozite şi prin împrumuturi de stat lansate în
vederea asigurării resurselor financiare pentru restructurarea şi retehnologizarea unor
sectoare din economie, acoperirea deficitului bugetar şi altele.

f) Efectuarea de plasamente financiare ale disponibilităţilor statului existente

temporar în conturile trezoreriei.

g) Gestionarea datoriei publice, prin primirea împrumuturilor interne şi externe, prin

folosirea acestora potrivit destinaţiei prevăzute în contracte prin rambursarea creditelor la
scadenţă şi plata dobânzilor.

h) Ţinerea evidenţei contabile a operaţiunilor privind execuţia de casă a bugetului,

pentru încasări şi plăţi, cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice desfăşurate pe
subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe plătitori.

i) Funcţionarea normală a sistemului informaţional contabil privind raportarea

rezultatelor execuţiei bugetului de stat, a bugetelor asigurărilor sociale de stat, a bugetelor
locale, a fondurilor speciale şi extrabugetare.

9
Universitatea ‘ Valahia’ din Tragoviște
Student: Olaru Elena Denisa , Bularca Ana-Maria
Specializare: Finanțe Bănci
Anul III

Bibliografie

 Iulian Văcărel, Gabriela Anghelache, ” Finanţe Publice”, ed. Didactică şi

Pedagogică,
 Gabriela Anghelache, Pavel Belean, ” Trezoreria statului : organizarea,
funcţionarea şi sistemul contabil”, ed. Economică,

10