Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște

Facultatea de Știinte Economice

Specializarea: Management (ID)
Anul I, Semestrul II

TEMĂ PENTRU ACASĂ

Impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei naţionale

Cadrul didactic:
Lect. Univ. Dr. Badicu Georgiana

Student:
Mihăilescu Bogdan George

Târgoviște, Septembrie 2021

 CUPRINS

I. Parte teoretică .................................................................................................3-4

1.Pandemia şi economia.....................................................................................3

2. Pandemia şi economia naţioală...................................................................3-4

II Studiu de caz ................................................................................................. 4-9

Concluzii.............................................................................................................9

Bibliografie........................................................................................................10
 IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA ECONOMIEI
NAŢIONALE

1. Parte teoretică Pandemia şi economia

În luna martie a anului 2020 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat oficial pandemie datorita
răspândirii accentuate a noului tip de virus în întreaga lume. Toate statele afectate de acestă pandemie
au luat fel şi fel de măsuri care să asigure izolarea populaţiei şi evitarea răspândirii accelerate a
virusului. Cele mai multe state au luat măsuri care vizau limitarea interacţiunilor umane. Odată cu
aceste limitări cel mai afectat sector a fost de departe cel al economiei. La începutul pandemiei
specialiştii au preconizat că sectorul economic va fi puternic afectat de pandemiei iar efectele acesteia
se vor resimţi pană la 12 luni de la reluarea activităţilor comerciale. Chiar daca scopul princpal este
protejarea sănătăţii populaţiei economia este şi ea la fel de importantă pentru că reprezintă poate
sectorul cel mai important pentru supravieţuire şi dezvoltare.

Aceasta este o criză a sistemului de sănătate şi socio-economică, care necesită răspunsuri la mai multe
nivele, în cadrul tuturor sectoarelor societății noastre. Efectele acestei pandemii vor fi de durată. Se
estimează că va fi nevoie de, cel puțin 12 luni, pentru a produce un vaccin împotriva noului coronavirus
COVID-19. Cel mai probabil, pe parcursul următoarelor 12-18 luni ne putem aștepta la apogeul crizei.
Acum este timpul pentru acțiuni colective și imediate. Aspectele economice ale crizei, generate de
COVID-19, sunt fără precedent. Acestea vor necesita un set de răspunsuri foarte diferite de cele
utilizate pentru contracararea crizelor anterioare. În special, impactul pandemiei COVID-19 asupra
economiei va fi negativ, deoarece activitatea economică este redusă prin acțiuni directe ale guvernului
și a deciziilor de a suspenda activitatea întreprinderilor pentru a limita răspândirea virusului în rândul
multor state, inclusiv în țara noastră.

2. Pandemia şi economia naţională

La nivelul ţării noastre restricţiile totale, prevăzute de starea de urgenţă declarată la nivel naţional
pentru lunile martie- jumătatea lui mai au afectat foarte puternic economia naţională care oricum nu era
într-o perioadă prea bună. Şi chiar dacă autorităâile aua anunţat fel şi fel de măsuri menite să vină în
sprijiul acestui sector grav afectat de pandemie acestea se dovedesc insuficiente pentru ca econoia să îşi
revină.
 Majoritatea activităţilor economice au fost sistate din cauza restricţiilor impuse de autorităţi ca
măsura pentru evitarea răspândirii noului virus şi de aici şi acest impact negativ major asupra
economiei naţionale. Au existat numeroase concedieri, multe firme mici şi mijlocii nu au putut să
recupereze pierderii şi şi-au sistat activitatea, exportul multor mărfuri a fost şi el oprit şi astfel
rederesarea economică nu a putut fi accelerată.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a fost şi este în continuare o mare ameninţare asupra
economiei atât la nivel naţional cât şi mondial dar şi pentru nivelul de trai al oamenilor. De aceea
statele Uniunii Europene au fost nevoite să adopte o serie de măsuri care să redreseze economia, să
ajute investitorii, industria, exporturile şi mai ales măsuri care să asigure protecţie pentru oameni şi
pentru locurle acestora de muncă.

II. Studiu de caz-Sectoarele cele mai afectate ale economiei naţionale

În perioada actuală, marcată de pandemie, în paralel cu acțiunile fără precedent care se impun pentru
sistemul de sănătate, este necesară pregătirea economiei pentru o criză, de asemenea fără precedent.
Elaborarea unui set de măsuri în acest sens este serios afectată de faptul că la momentul actual nu se
cunoaște cu certitudine cât de mult se va extinde epidemia. În primul rând, dinamica extraordinar de
abruptă de la o zi la alta a datelor privind extinderea infectărilor, dublată de acțiunile autorităților
pentru izolarea la domiciliu a populației și implicit a restrângerii severe a activităților economice, face
ca setul de măsuri propuse să sufere frecvent modificări. Primordială în această perioadă,
premergătoare crizei globale de mare amploare care cu certitudine va urma, este estimarea gradului în
care populația va fi afectată și a perioadei de extindere a epidemiei, pe trei nivele: global, al Uniunii
Europene și național. Acest demers este necesar deoarece, spre deosebire de alte crize, aceea prezentă,
afectând economia statelor partenere ale României, va avea un impact uriaș asupra economiei
naționale. De aceea, pe baza ultimelor date statistice disponibile la momentul finalizării studiului,
prezentăm, ca punct de pornire, estimările noastre privind dimensiunea epidemiei la cele trei nivele și
perioada în care aceasta va atinge nivelul maxim. În lipsa unor astfel de evaluări va fi dificilă evaluarea
impactului asupra cadrului macroeconomic și stabilirea unor măsuri de politică economică corecte.

La nivel naţional cele mai afectate sectoare ale economiei, prelucrarea resurselor primare, construcţia
de maşini şi sectorul serviciilor au fost de altfel şi cele mai afectate de pandemie. Sectorul serviciilor
este şi la momentul actual supus unor serii de restricţii. Aşa cum precoizau la începutul crizei şi
specialiştii economiile care se bazează foarte mult pe turism au fost şi cele mai afecatate având în
vedere faptul că oamenii nu au mai putut călătorii ca înainte.
Economiştii sunt de părere că economia naţională trebuie să se adapteze condiţiilor impuse de Uiuea

Europeană şi în acest aspect. „Ca membră a Uniunii Europene, România trebuie să ia în considerare

orientările de strategie economică a acesteia conform cărora pachetul financiar de redresare pentru

contracararea efectelor COVID-19 asupra economiilor şi pentru promovarea redresării şi transformării

economiilor europene trebuie să se bazeze pe doi piloni. Cei doi piloni ai unei astfel de redresări,

tranziţia ecologică şi transformarea digitală, împreună cu o piaţă unică puternică şi profundă, vor

promova noi forme de creştere, vor promova coeziunea şi convergenţa şi vor consolida rezilienţa UE.

Pandemia COVID-19 a subliniat nece sitatea de a accelera tranziţia digitală în Europa. Valorificarea

oportunităţilor acestei tranziţii este esenţială pentru consolidarea bazei economice, consolidarea

competitivităţii, facilitarea tranziţiei ecologice, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea vieţii

cetăţenilor.”1

Sursa: https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/

La nivel statistic economia naţională a suferit o scădere profundă cu 12,3% ceea ce reprezintă mult
mai mult decât preconizările specialiştilor care apreciau această scădere undeva la 10,5% . Mare parte
din aceste pierderi se datorează aşa cum era şi de aşteptat pandemiei de COVID-19, dar şi faptului că la
momentul în care au apărut rstricţiile economia deja era în scădere la nivelul ţării noatre.

Conform studiilor realizate de către economiştii din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj
Napoca efectele econoice ale acestei pandemii au început să fie resimţite încă in primul trimestru al
anului 2020 însă cea mai semificativă scădere a fost evidentă în cel de-al doilea trimestru. Pandemia a

1
https://www.zf.ro/info/exista-economie-si-in-pandemie-19710258
afectat însă într-o măsură inegală sectoarele economiei naţionale, unele fiind mai puternic afectate
decât celelate pe primele locuri în ceea ce priveşte pierderile situându-se sectorul industriei şi sectorul
serviciilor. Tot aici au fost şi cele mia multe pierderi în ceea ce priveşte locurile de muncă din păcate.
Sectorul turismului a fost cel mai afectat pentru că luni de zile acest segment a fost vizat de cele mai
severe măsuri.

Sursa: https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/

Tot din cauza pandemiei de COVID -19 rata şomajului a suferit creşteri impresionate după o perioadă
de stagnare şi chiar după o perioadă de uşoare scăderi. Deşi guvernul a aprobat şi pus în practică
măsuri pentru a limita efectele negative asupra acestui domeniu creşterea este semnificativă. Dacă în
iauarie 2020 rata şomajului se situa la un nivel de 3, 7% , la doar 6 luni, În luna iulie acest nivel era la
5,4 % . Acest aspect vine să sporească efectele negative ale acestei pandemii asupra economiei
naţionale din păcate.

Un alt segment în care au apărut scăderi semnificative datorate pandemiei este cel al pieţei imobiliare
care a a avut şi ea de suferit destul de tare ca urmare a restricţiilor şi măsurilor impuse de autorităţi la
nivel naţional. Faptul că multe companii au ales munca de acasa, că studenţii şi elevi au studiat în
mediul online a dus la prabuţiri pe piaţa imomiliară. De asemenea incertitudinile legate de evoluţia
acestei pandemii a făcut ca românii să nu mai inestească în locuinţe şi să aştepte.
Sursa: https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/

Pentru a veni în sprijinul statelor afectate, înclusiv pentru ţara noastră, UE a intervenit printr-un într-
un set complex de acțiuni, definite din mai multe perspective. Astfel, primul set de măsuri a
vizat relaxarea condițiilor de reglementare a competiției economice. Crizele recente ne-au învățat că
statele care intervin rapid și masiv direct în economie (vezi bail-out-urile efectuate de administrația
americană în 2008-2010) sunt câștigătoare. Relaxarea restricțiilor impuse acordării ajutoarelor de stat
către companii prin Cadrul temporar de exceptare a permis un nivel de intervenționism financiar direct
în economie tuturor statelor membre UE, ceea ce părea imposibil înainte de criză.

Un alt set de măsuri a vizat limitarea extinderii noului virus, prin pachetul SURE, menit să ofere
asistență de urgență statelor membre prin finanțare, achiziții centralizate de medicamente, teste
COVID-19, echipamente medicale specifice etc.

În mod analog, reglementatorul bancar european, EBA, a flexibilizat condițiile de lichiditate,

solvabilitate și, într-o oarecare măsură, cerințele de raportare financiară. Mai mult, Banca Centrală
Europeană a reușit consolidarea unui pachet de lichiditate de 1.300 de miliarde de euro pentru băncile
naționale ale statelor membre UE.

Dar cel mai important mecanism de sprijin constituit la nivelul UE este Programul Next Generation
(NEXTGEN), care rezidă în alocări de resurse financiare de magnitudini excepționale. Pentru
România, acest pachet este cea mai mare oportunitate de a se lupta cu efectele pandemiei, mai ales
având în vedere că țara noastră va beneficia de unele dintre cele mai consistente alocări – aproximativ
33 de miliarde de euro sub formă nerambursabilă și încă aproximativ 55 de miliarde de euro sub formă
rambursabilă.
 Analizele experților UBB arată că cele mai afectate domenii de pandemia COVID-19, după scăderea
contribuției la PIB, sunt:

 1. Turism – 75%

 2. Cultura – 60,4%

 3. Servicii administrative – 47,2

Concluzii

Guvernul trebuie să-și comunice intenția de a oferi stimulente fiscale și monetare semnificative (în
coordonare cu partenerii și donatorii naționali). În prezent, guvernul poate ajuta să
contrabalanseze/compenseze o parte din panica, care pătrunde în toate elementele economiei și
societății noastre. Semnalarea intenției de a dezvălui măsuri de stimulare ulterioară pentru a sprijini, în
viitor, recuperarea cererii va contribui la păstrarea multor afaceri și locuri de muncă în perioada de
criză. Cel mai probabil, va fi necesar un pachet internațional coordonat de stimulare fiscală și cu mai
multe agenții pentru a restarta economia noastră deteriorată.

În această perioadă de incertitudine, cu suspendări fără precedent, întreprinderile trebuie să depună

eforturi considerabile pentru accesarea materiilor prime de bază, livrarea produselor și accesarea
piețelor cheie. Mărfurile esențiale, cum ar fi alimentele și hrana pentru animale, echipamentele
medicale și de protecție vitale și consumabilele trebuie să continue să circule.

Fără ajutor economic pentru întreprinderile mici informale, aceasta va avea efecte negative asupra
sărăciei din comunitățile nevoiaşe. Propunerile legate de beneficiile statului, de scutirea de taxe şi
impozite, de noile linii de creditare sau de subvenții pentru întreprinderi limitează răspunsul la
întreprinderile formale și lucrătorii formali. Niciuna dintre ele nu va trece în economia informală.
Răspunsul guvernului care vizează ajutoarele economice trebuie să ia în calcul economia informală, în
care pierderile de locuri de muncă și de venituri sunt susceptibile de a fi considerabile și nu există nicio
formă de protecție social a salariaţilor. Trebuie să ne consolidăm sistemele de asistență socială
existente, astfel încât asistența să fie oferită celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Această
practică va aborda direct criza iminentă a sărăciei crescute și va produce un efect trucător asupra
economiei larg.
 BIBLIOGRAFIE

1. Adda, J. 2016. „Economic Activity and the Spread of Viral Diseases: Evidence from High Frequency Data” The
Quarterly Journal of Economics 131, 2, 2016.

2. Atkeson, A. 2020. „What Will be the Economic Impact of COVID-19 in the US? Rough Estimates of Disease
Scenarios” NBER Working Paper 26887.

3. Baldwin, R., Weder di Mauro, B. (2020), Introduction, in: Economics in the time of COVID19, R. Baldwin, B.
Weder di Mauro (ed.), CEPR Press, London, UK.

4. Banca Națională a României, ”Măsurile BNR în contextul situației generate de epidemia COVID-19”,
Disponibil online la adresa https://www.bnr.ro/Masurile-BNR-in-contextulsitua%c8%9biei-generate-de-
epidemia-COVID-19-21312.aspx. 1. Beckmann, J., & Czudaj, R. (2017). Exchange rate expectations and
economic policy uncertainty. European Journal of Political Economy, 47, 148-162.

5. Beckmann, J., Czudaj, R., & Arora, V. (2017). The relationship between oil prices and exchange rates: theory
and evidence. US Energy Information Administration working paper series, 1-62.

6. Casalino, N., Draoli, M., Martino, M. (2013). Organizing and Promoting Value Services in Public Sector by a
New E-government Approach, Conference: Atti del XIV Workshop dei Docenti e Ricercatori di Organizzazione
Aziendale (WOA 2013).

7. Coibion, O., Gorodnichenko, Y. and Weber, M., (2020), Labor Markets During the Covid 19 Crisis: A
Preliminary View, Working Paper, https://bfi.uchicago.edu

8. Comisia Europeană, (2020), Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare a României în valoare de
3,3 miliarde EUR ce vizează susținerea IMM-urilor în contextul pandemiei de Covid 19, Comunicat de presă, 11
aprilie, Bruxelles, https://ec.europa.eu/

9. COVID-19: Briefing note, March 30, 2020, Our latest perspectives on the coronavirus pandemic,
McKinsey&Company. 10. Ebner, G., & Bechtold, J. (2012)