Ministerul Educatiei,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Facultatea stiinte economice

Referat
Impactul pandemiei Covid-19 asupra economiei
mondiale
Autor: Comandari Nadejda,studentă în anul I,fregvență redusă, grupa 203-21

Specialitatea: Turism servicii hoteliere și agrement

Profesor: Doctor în Științe Economice, Conferențiar Universitar, Doctor Habilitat,

Profesor universitar: Rosca Petru
 Cuprins
1.Introducere……………………………………………………………………………………………

2.Ce reprezinta pandemia de coronavirus…………………………........................

3.Raspunsul PNUD la criza provocata de COVID-19……………………………………

4.Raspunsu PNUD în Republica Moldova.................…………………………………..

5.Regimul de mobilitate sub „amprenta” COVID-19....................................

6.Economia globală...................................................................................
 Ce reprezinta pandemia de COVID-19

Pandemia de coronavirus reprezinta criza globala de sanatate

definitorie pentru timpurile noastre si una din cele mai mari
provocari de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. De la aparitia sa la
sfirsitul anului trecut ,virusul s-a raspindit pe toate continentele ,cu
exceptia Antarcticii.

Covid-19 insa este mai mult decit o criza de sanatate, avand

implicatii fara precedent in plan socio-economic. Pandemia
debusoleaza fiecare tara pe care o afecteaza, avand forta de a genera
efecte devastatoare de ordin social,economic si politic,care vor lasa
cicatrici profunde.

PNUD și-a asumat rolul de lider în gestionarea răspunsului socio-

economic la pandemie, sprijinind acțiunile Coordonatorilor rezidenți
ONU și al echipelor de țară ale ONU. Toate aceste eforturi rezonează
cu răspunsul în domeniul sănătății, gestionat de OMS, și cu planul
global privind răspunsul umanitar.

În fiecare zi, oamenii își pierd locul de muncă și veniturile, fără șansa
de a afla când se va reveni la normalitate. Mici state insulare,
dependente de turism, au hotelurile goale și plaje pustiite.
Organizația Internațională a Muncii estimează că 195 de milioane de
locuri de muncă ar putea fi pierdute. 

(sursa 1)

Potrivit previziunilor Băncii Mondiale, în acest an volumul

remitențelor va scădea cu 110 miliarde dolari, ceea ce ar însemna că
800 de milioane de oameni nu vor putea să facă față necesităților de
bază.
Răspunsul PNUD la criza provocată de COVID-19
Fiecare țară trebuie să reacționeze imediat pentru a se pregăti,
pentru a răspunde și pentru a se recupera. Secretarul General al
Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a făcut public Planul
global ONU de răspuns la criză destinat persoanelor cele mai
vulnerabile, realizarea căruia necesită un buget de 2 miliarde de
dolari. Țările în curs de dezvoltare ar putea înregistra pierderi în
venituri de 220 miliarde de dolari, iar Conferința Națiunilor Unite
pentru Comerț și Dezvoltare a lansat un apel pentru a colecta 2.5
trilioane de dolari.

(sursa 1)

În baza experienței noastre cu alte focare de infecții precum Ebola,

HIV, SARS, tuberculoză și malarie, precum și a parcursului de durată
de colaborare cu sectorul public și privat, PNUD va ajuta țările să
răspundă urgent și eficient la COVID-19, ca parte a misiunii sale de a
eradica sărăcia, de a reduce inegalitățile și de a edifica rezistența față
de crize și șocuri.

Noua etapă a răspunsului PNUD la criza COVID-19 se va axa pe

sprijinul autorităților în a privi dincolo de recuperare, către anul
2030, prioritizând și gestionând complexitatea a patru domenii:
guvernarea, protecția socială, economia verde și revoluția digitală.
Această etapă confirmă rolul PNUD de lider în răspunsul socio-
economic al ONU.

Răspunsul PNUD în Moldova

Pe măsură ce Moldova luptă cu pandemia în evoluție și efectele

acesteia, ne îndreptăm atenția spre dimensiunile emergente ale
dezvoltării, care sunt atât de interconectate: economia, guvernarea și
mediul.

PNUD Moldova susține autoritățile pentru a-și canaliza eforturile de

abordare a crizei spre măsuri de recuperare, cu o viziune pentru anul
2030. Criza oferă oportunitatea de a regândi dezvoltarea, care poate
fi mai durabilă și mai incluzivă.
PNUD Moldova întreprinde acțiuni de amploare și rapide pentru a
sprijini guvernul și comunitățile, abordând criza de o manieră
incluzivă și multisectorială și susținând eforturile de evaluare a
impactului pandemiei. 

Economia R. Moldova a fost luată pe nepregătite de pandemia de

COVID-19. Măsurile luate pentru a combate răspândirea pandemiei
au avut un impact socio-economic accentuat și au aprofundat și mai
mult inegalitățile preexistente.

Caracterul global al pandemiei a afectat rețelele de producție,

lanțurile de aprovizionare și valorice și a restrâns substanțial
activitatea în sectoare precum agricultura, transportul, turismul și
ospitalitatea, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria.
Întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu provocări de adaptare
la noile modele de afaceri care necesită noi abilități și implică lucru la
distanță, metode digitale și procese on-line.

Ca răspuns imediat, PNUD sprijină R. Moldova în distribuția

informațiilor esențiale despre noul coronavirus și în oferirea
mijloacelor de protecție personală pentru cei mai vulnerabili, inclusiv
vârstnicii, minoritățile și persoanele cu dizabilități.

În prezent, cercetăm amploarea impactului socio-economic al COVID-

19 asupra gospodăriilor, întreprinderilor și comunităților.

Regimul de mobilitate sub „amprenta” COVID-19

În ultimele șapte săptămâni, începând cu data de 9 februarie 2020,

numărul persoanelor care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova nu
a crescut substanțial de la o săptămână la alta, fiind înregistrată o
scădere continuă a numărului de intrări după 2 martie. (fig. 1). Mai mult
decât atât, în ultimele trei săptămâni înaintea restricționării procesului
de trecere a frontierei, numărul intrărilor în țară a scăzut de la circa 146
000 la cca 125 000. Numeric vorbind, datele nu demonstrează un
 interes mai sporit din partea moldovenilor de a reveni în țară față de
perioadele ce au precedat declanșarea situației de criză.

Numărul de persoane care au intrat în Republica Moldova în perioada 10 februarie – 29 martie

2020(sursa 1)

Republica Moldova a cunoscut 2 episoade în care s-a redus emigrarea și

au scăzut remiterile: în 2009 și în 2015-2016. În 2009, comparativ cu
2008, în contextul crizei economice globale, numărul muncitorilor
moldoveni aflați la muncă peste hotare s-a redus cu 4,8%, iar volumul
remiterilor s-a diminuat cu 36,2%. Emigrarea s-a restabilit rapid. Deja în
2010 numărul muncitorilor moldoveni aflați la muncă peste hotare era
cu 0,4% mai mare decât în 2008. În cazul remiterilor, ajungerea la
nivelul anului 2008 a durat mai mult. Astfel, dacă în 2008 s-au
transferat sume în valoare 1,9 mlrd USD, abia în 2013 acest nivel a fost
depășit, când volumul remiterilor a constituit 2 mlrd USD.

După criza din 2009, Rusia a beneficiat de creșterea prețurilor la petrol

și cunoscut o creștere economică relativ stabilă, iar acest fapt a
determinat creșterea emigrării spre această țară. Din 2011 până în 2014
circa 2/3 din muncitorii moldoveni aflați la muncă peste hotare se aflau
în Federația Rusă. Aceeași evoluție a fost și în cazul remiterilor. Din
2012 până în 2014, peste 60% din remiteri proveneau din Rusia. La
sfârșitul anului 2014, înrăutățirea situației economice în Rusia, în
contextul introducerii sancțiunilor economice cauzate de anexarea
Crimeii și reducerea prețurilor internaționale la petrol, a avut un impact
negativ asupra migranților moldoveni ce activau în această țară,
numărul lor scăzând cu 36,6% în 2018, față de 2014. În același timp, a
crescut emigrarea în alte state. În 2018, comparativ cu 2014, numărul
muncitorilor emigranți în afara Rusiei s-a dublat. Datorită acestui fapt,
în 2018, numărul lucrătorilor emigranți s-a majorat cu 3,2% față de anul
2014. Tot în 2018, aproximativ 59% din muncitorii emigranți erau în
afara Rusiei.

Evoluții similare s-au atestat și în cazul remiterilor. Volumul remiterilor

s-a redus cu 33% în 2016, comparativ cu 2013, dar s-a majorat treptat
în intervalul 2017 – 2019 (fig. 2). În pofida acestor creșteri, volumul
remiterilor nu a atins nivelul înregistrat în 2013 de 2 mlrd USD. În
același timp s-a produs o schimbare în structura geografică a
remiterilor. În 2019, din UE au provenit peste 46% din remiteri, în timp
ce ponderea veniturilor remise din CSI a fost sub 30%. În 2019, volumul
remiterilor se estimează că va fi în jur de 1,8 mlrd USD.
volumul remiterilor în perioada 2000 - 2019 (mln USD). (sursa 2)

(tabel-sursa 3)
COVID-19 a infectat întreaga economie globală și a făcut deja zeci de

milioane de șomeri în întreaga lume

Pandemia de COVID-19 provoacă, pe zi ce trece, tot mai multe temeri

legate de marea criză economică și socială care va lovi planeta.
Experții Băncii Mondiale vorbesc despre „cea mai profundă” recesiune
de la al Doilea Război Mondial și cea mai gravă criză economică de pe
planetă din ultimi 150 de ani. Iar semnele „apocalipsei economice”
sunt deja peste tot. Aproape jumătate dintre adulţii filipinezi, adică
peste 27 de milioane de persoane, sunt în prezent şomeri, ca urmare a
crizei economice provocate de pandemia de coronavirus. Economia
Japoniei, a treia economie a lumii, a înregistrat cea mai dramatică
scădere economică din istorie. Rata șomajului din SUA continuă să fie
cea mai mare din ultimii 70 de ani, în vreme ce economia înregistrează
și ea scăderi istorice. Iar acesta este doar „primul val”: analiștii
avertizează că adevărata criză economică va lovi la finalul anului
2020. 
Organizația Internațională a Muncii a realizat o analiză, cu trei scenarii
posibile, până la finele anului 2020, referitoare la modul în care pandemia de
coronavirus va afecta șomajul, la nivel global.

Cele trei scenarii sunt de tipul „optimist”, „de bază” și „pesimist”. Niciunul
dintre acestea nu prefigurează însă o îmbunătățire a situației locurilor de
muncă, comparativ cu începutul anului, înaintea impunerii măsurilor de
carantină și izolare socială impuse de pandemie.

Astfel, scenariul „optimist” estimează o scădere cu 1,2% a numărului de ore

lucrate la nivel global, ceea ce ar reprezenta echivalentul a 34 de milioane de
locuri de muncă pierdute.

În cazul scenariului „de bază”, vorbim despre o scădere cu 4,9%, echivalentul

pierderii a 140 de milioane de slujbe.

(sursa 4)

Scenariul „pesimist” presupune apariția unui „al doilea val” al pandemiei,

care va duce la revenirea restricțiilor dure și impunerea carantinei, caz în care
vorbim de o scădere cu 11,9% a orelor de muncă și, respectiv, pierderea a
340 de milioane de locuri de muncă.

Organizația Internațională a Muncii este o agenție specializată a Organizației

Națiunilor Unite (ONU) care se ocupă cu problemele legate de muncă la
standarde internaționale de muncă.

În luna martie a acestui an, un amplu raport redactat de London Business

School arăta că pandemia de COVID-19 este cea mai gravă criză de sănătate
a epocii moderne şi, chiar dacă va fi ţinută sub control, va provoca o criză
economică globală majoră.

Practic, recesiunea mondială devine tot mai dificil de evitat şi va lovi, fără
discernământ, precum un coronavirus, pe toată lumea: ţări bogate, economii
emergente, state sărace sau în curs de dezvoltare. Cele mai grav afectate
domenii vor fi turismul, transporturile aeriene, industria petrolului şi industria
auto, conform raportului.

Țara în care unul din doi oameni nu mai are

loc de muncă
În Filipine, 27 de milioane de persoane nu mai au în prezent un loc de muncă,
aproape jumătate din populația adultă a țării. Șomajul a atins un nivel-record
de 45,5% din forţa de muncă adultă, conform ultimului sondaj online realizat
de SWS în iulie şi publicat luna aceasta, conform Agerpres.

„Este vorba despre o creştere de 28 de puncte procentuale, de la 17,5% în

decembrie 2019, şi de un nou record, de la procentul de 34,4% înregistrat în
martie 2012”, a indicat SWS.

Aproape patru din cinci filipinezi (79%) au declarat că nivelul de trai s-a
înrăutăţit în ultimele luni, 86% au spus că îşi fac griji pentru viitor şi 21% au
recunoscut că fac foamea, au arătat două sondaje SWS difuzate săptămâna
trecută.

Sondajul indică totodată că 21% dintre filipinezi şi-au pierdut locul de muncă
în timpul pandemiei.

De la jumătatea lunii martie, Filipinel au impus unele dintre cele mai lungi şi
mai dure măsuri de carantină din lume, de aproape trei luni pentru capitală,
unde restricţiile au fost din nou impuse în urmă cu două săptămâni pentru a
stăvili un nou val de îmbolnăviri în Manila şi în provinciile înconjurătoare,
responsabile pentru aproape 70% din PIB la nivel naţional.

Însă, în ciuda carantinei dure, a închiderii tuturor companiilor neesenţiale şi a

frontierelor, Filipine sunt acum principalul focar de COVID-19 din Asia de
Sud-Est, cu 161.253 de contaminări şi 2.665 morţi, potrivit ultimului bilanţ.

(sursa 4)
India: mai puțin mango pentru planetă, mai
puține bijuterii pentru locuitorii ei
Exporturile Indiei de pietre preţioase şi bijuterii au scăzut în iulie cu 38%,
faţă de perioada similară din 2019, la 1,36 miliarde de dolari, pe fondul
măsurilor de izolare introduse pe plan global pentru a stopa răspândirea
pandemiei de coronavirus (COVID-19).

Industria a fost afectată de două ori, în urma declinului semnificativ al

comenzilor de export şi al lipsei forţei de muncă, ca efect al pandemiei.

În urma scăderii exporturilor de diamante şlefuite şi polizate, au fost reduse şi

importurile de diamante brute, care în perioada aprilie-iulie 2020 au scăzut cu
82%, la 712,6 milioane de dolari, a precizat Consiliul de promovare a
exporturilor de pietre preţioase şi bijuterii.

(sursa 5)

Măsurile de carantină și restricțiile impuse pentru împiedicare răspândirii

coronavirusului au afectat grav inclusiv producția și exportul de mango (India
fiind cel mai mare producător din lume la acest capitol). Țara vecină,
Pakistanul, a raportat și ea o scădere de 40% a exporturilor de mango,
comparativ cu anul 2019, când au fost produse 1,5 milioane de tone și
exportate 115.000 de tone, în valoare de 80 de milioane de dolari.

60 de milioane de oameni vor trăi cu mai

puțin de 1,90 de dolari pe zi

Conform estimărilor Băncii Mondiale, 60 de milioane de oameni vor ajunge

la „sărăcie extremă” și vor trăi cu mai puțin de 2 dolari pe zi.
Mai exact, experții Băncii Mondiale definesc „sărăcia extremă” drept traiul
cu mai puțin de 1,90 dolari de persoană pe zi. 

Întreaga Africă a fost grav afectat de scăderea turismului. Restricţiile de

călătorie şi măsurile de izolare socială au dus la scăderea dramatică a
transporturilor aeriene, cu un impact major asupra turismului, în special în
cazul acestui continent care depinde extrem de mult de această industrie și se
bazează în special pe turiștii cu bani din străinătate.

La începutul anului 2020, industria turismului din Africa era în plină

expansiune și dezvoltare, cu estimări de câștig extrem de optimiste, de nivelul
miliardelor de dolari. 

O situație similară întâlnim în cazul tuturor „paradisurilor tropicale”, care se

bazează aproape exclusiv pe veniturile provenite din turism.

Conform datelor World Travel and Tourism Council, industria turismului şi

ospitalităţii contribuie în prezent cu 10% din PIB-ul la nivel gobal, în vreme
ce una din 10 meserii din lume este legată de acest domeniu.

(sursa 5)

Iar ţările a căror economie se bazează cel mai mult pe turism sunt şi cel
mai greu lovite de criza economică provocată de pandemia de
coronavirus: Insulele Virgine Britanice, Aruba, Maldive, Seychelles,
Macao, Antigua şi Barbuda, ori Bahamas.

Coronavirusul lovește, democratic, și în

principalele economii ale lumii
Dar recesiunea economică nu ocolește nici statele dezvoltate. Japonia, a treia
economie a lumii, a intrat în recesiune la începutul anului, după ce a avut
două trimestre consecutive de scădere economică.
Datele pentru perioada aprilie-iunie reprezintă cel mai mare declin din 1980,
an din care au devenit disponibile cifre pentru comparație. Unul dintre
principalii factori ai scăderii a fost reducerea drastică a consumului intern,
care reprezintă peste 50% din economia japoneză.

Rata șomajului din SUA continuă să fie cea mai mare din ultimii 70 de ani.
Este cea mai severă scădere a economiei americane, cu peste 15 milioane de
americani care și-au pierdut slujbele în perioada februarie-iulie.

Economia Uniunii Europeane înregistrează și ea scăderi istorice. În rândul

statelor membre, în trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei
luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Portugalia (minus
14,1%) şi Franţa (minus 13,8%). Recesiunea se anunță a fi una mai abruptă
decât se anticipase inițial.

În România, peste 875.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă în

ultimele 4 luni. Analiștii avertizează  însă că adevărata criză economică va
lovi la sfârșitul anului. Multe afaceri s-au închis deja definitiv, iar pentru
românii care și-au amânat ratele sau pentru companiile care au amânat plata
taxelor, sfârșitul acestui se anunță a fi unul foarte împovărat.

(sursa 5)

Economia mondială suferă un declin sincronizat, iar urcuşul va fi unul

anevoios. Criza va transforma profund economia Europei

Economia mondială a păşit în al doilea semestru al anului 2020

resimţind în continuare puternic impactul pandemiei, o redresare
completă fiind acum exclusă pentru acest an, iar o redresare în 2021
depinzând de o multitudine de factori, scrie Bloomberg.
Peste 90% din economiile lumii urmează să treacă prin recesiune în
acest an. Este un scenariu pe care foarte puţini îl anticipau la început de
an, când majoritatea economiştilor contau pe un nou an de creştere, iar
un acord comercil între SUA şi China ar fi urmat să întărească puternic
încrederea companiilor şi investitorilor.

Însă pandemia a dat totul peste cap, iar băncile centrale şi guvernele
lumii au reacţionat cu programe de susţinere masive. Chiar şi cu aceste
eforturi lumea trece prin cea mai severă criză economică de la Marea
Criză Economică. Deşi unii indicatori privind sectorul manufacturier şi
vânzările de retail în mari economii indică o îmbunătăţire, speranţele
privind o revenire sub formă de V au fost spulberate, în condiţiile
nesiguranţei privind redeschiderile şi riscului ca pierderile de locuri de
muncă să devină permanente.

“Există un pericol real ca o îmbunătăţire a situaţiei să fie confundată cu

redresarea”, avertizează Carmen Reinhart, economist-şef al Băncii
Mondială. “Adevărata redresare înseamnă cel puţin o revenire la
situaţia de dinaintea crizei şi cred că suntem departe de un astfel de
lucru”.

FMI estimează că până la sfârşitul acestui an 170 de ţări, sau aproape

90% din întreaga lume, va avea venituri pe cap de locuitor mai scăzute.
În ianuarie, Fondul previzionase că 160 de ţări vor încheia anul cu
economii în creştere şi o creştere pozitivă a venitului pe cap de locuitor.

(sursa 5)

Acum este posibil ca PIB-ul mondial să se situeze până la sfârşitul anului

2021 în multe cazuri sub cel de la sfârşitul anului 2019, potrivit
economiştilor HSBC Holdings.

Bancherii centrali rămân în alertă. Preşedintele Fed Jerome Powell a

avertizat că perspectivele sunt “extraordinar de nesigure. Economiştii
Goldman Sachs şi-au revizuit în jos estimările de creştere a economiei
mondiale.
Aceştia se aşteaptă acum ca economia să avanseze cu 25% în trimestrul
trei, comparativ cu estimarea anterioară de 33%. Astfel, cea mai mare
economie a lumii ar urma să sufere un declin de 4,6% în acest an, mult
mai serios decât cel de 4,2% estimat anterior.

(sursa 5)

În Europa, preşedinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a

vorbit despre o recuperare “moderată”, care va schimba permanent
părţi ale economiei.

Potrivit acesteia, criza coronavirusului va accelera transformarea

economiei. Pandemia va da impuls unei reorientări deja existente în
sensul unei intensificări a digitalizării şi automatizării, scurtării lanţurilor
de aprovizionare şi industrii mai verzi.

Între timp, banca centrală va trebui să-şi menţină politica monetară

excepţional de relaxată, şi va trebui dezvoltate instrumente financiare
care să permită finanţarea transformării economice.

“Tranziţia către noi modele economice va fi turbulentă, afectând mai

ales în primii doi ani rata de ocupare a forţei de muncă şi producţia”, a
declarat Lagarde.

Aceasta a avertizat în acelaşi timp că pandemiile sporesc în mod tipic

inegalităţile, cu consecinţe economice şi sociale pe care banca centrală
va trebui să le ia în calcul.

La rândul său, Francois Villeroy de Galhau a avertizat că pandemia a

schimbat permanent politica economică europeană şi că măsurile
excepţionale introduse de BCE după criza financiară şi criza datoriilor
din zona euro vor fi menţinute.

În cazul economiei germane, cea mai mare din zona euro, apar semne
de redresare, cum ar fi o revenire a cererii înregistrate e fabrici în mai,
însă strategii avertizează că activitatea generală se va menţine probabil
ceva vreme sub nivelurile de dinaintea crizei.
Institutul Ifo avertizează că una din cinci companii germane consideră
că supravieţuirea le este ameninţată de pandemie. “Am putea asista la
un val de insolvenţe în lunile următoare”, spune Stefan Sauer,
cercetător în cadrul Institutului.

Pieţele la nivel mondial sunt împărţite între investitorii care pariază pe

o recuperare sub formă de V şi cei care aşteaptă dislocări semnificative.

O revenire completă la nivelurile de dinaintea crizei pare totuşi

imposibilă până când virusul nu va fi adus sub control. “Deşi o revenire
tehnică pe termen scurt a activităţii economice ca urmare a relaxării
măsurilor de carantină pare probabilă, ne aşteptăm ca urcuşul ulterior
să fie lung şi anevoios”, arată Joachim Fels, consultant economic la
Pacific Investment Management.

Există de asemenea şi alte obstacole. Nivelurile record ale datoriilor vor

restricţiona amploarea programelor de suport lansate de guverne, de
exemplu.

“Criza este departe de a se fi sfârşit”, avertizează Kazuo Momma, fost

responsabil cu politica monetară în cadrul băncii centrale a Japoniei.

Bibliografie:

1. https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/
coronavirus.html
2. https://www.ipn.md/ro/impactul-crizei-covid-19-asupra-
emigrantilor-moldoveni-si-remitentelor-7978_1072583.html
3. https://romania.europalibera.org/a/revenire-economica-covid-
cum-se-descurca-romania-rusia-iran-serbia/30690583.html
4. https://www.digi24.ro/stiri/economie/covid-19-a-infectat-
intreaga-economie-globala-si-a-facut-deja-zeci-de-milioane-de-
someri-in-intreaga-lume-1354254
5. https://www.zf.ro/business-international/economia-mondiala-
sufera-un-declin-sincronizat-iar-urcusul-va-fi-19401359