Tema: Obiectul de studiu,

metodologia şi rolul
teoriei economice
1. Economia – ştiinţa despre
limitarea posibilităţilor şi
alegerii.
2. Metodele de cercetare
utilizate în cadrul teoriei
economice

2
Termenii de bază:
1. Raritatea
2. Obiectul teoriei economice
3. Economie pozitivă (explicativă)
4. Economie normativă
5. Microeconomie
6. Macroeconomie
7. Valoare alternativă (cost de
oportunitate) 3
 8. Eficienţa Parreto
9. Inducţia
10. Deducţia
11. Ipoteza
12. Funcţia
13. Metoda abstracţiei ştiinţifice
14. Principiul istorismului
15. Principiul logic
16. Analiza statistică cantitativă
4
Două fapte fundamentale
care formează baza
economiei:
1. Cerinţele materiale ale
societăţii sunt nelimitate.
2. Resursele economice
(mijloacele de producţie)
sunt limitate.
5
Resursele de producţie
(rare):
1. Pământul
2. Capitalul
3. Munca şi activitatea de
antreprenoriat
6
Economia – cercetează
problemele utilizării eficiente a
resurselor de producţie rare sau
dirijarea cu ele cu scopul de a
atinge satisfacerea maximală a
cerinţelor materiale ale omului
7
 Termenul eficienţa economică
prezintă o aşa situaţie a faptelor,
când este imposibil de a efectua
vre-o schimbare, care ar satisface
mai deplin necesităţile unui individ,
fără a afecta negativ satisfacerea
dorinţelor altui individ.
Eficienţa determinată în aşa mod
poartă denumirea de eficienţa
Parreto 8
 Trei întrebări de bază:

Ce?

Cum?

Pentru cine?

9
Ce?
– Ce bunuri trebuie produse
şi în ce cantitate?
– Care este consecutivitatea
producţiei?
– Care vor fi proporţiile de
producţie ale firmei?
10
Cum?
– Cum pot fi obţinute aceste
bunuri?
– Cine trebuie să le producă?
– Din ce resurse vor fi produse
bunurile?
– Cu ce mijloace?
11
Pentru cine?
– Care este regula repartiţiei
produsului naţional între indivizi

şi familii?
– Poate oare leneşul să mănânce
bine?

12
 Problemele stringente de
astăzi:
– Inflaţia
– Şomajul
– Deficitul de buget
– Sărăcia şi inegalitatea
– Poluarea mediului ambiant
– Cheltuielile militare
– Reglementarea Guvernamentală a
businessului
13
Scopurile economice:
1. Creşterea economică
2. Utilizarea completă a forţei de muncă
3. Eficienţa economică
4. Nivelul stabil al preţurilor
5. Libertatea economică
6. Repartizarea echitabilă a venitului
7. Asigurarea economică
8. Balanţa de plăţi 14
 Cost de oportunitate
(valoare alternativă)
A. Bugetul de cheltuieli B. Bugetul valorilor
al studentului alternative
Taxa de studii –8700 Taxa de studii – 8700
Cărţi, rechizite – 600 Cărţi, rechizite – 600
Transport – 600 Transport – 600
Servicii comunale
Venit ratat – 12000
şi alimente – 4350
Cheltuieli pers. –1050 Suma valorilor
alternative: 21900
Suma chelt: 15300
 Microeconomia –
analizează comportarea agenţilor
economici individuali, a
consumatorilor, managerilor,
firmelor, precum şi relaţiile
dintre ei pe diferite pieţe, unde
are loc schimbul bunurilor şi
factorilor de producţie
16
La analiza microeconomică se
operează cu aşa termeni ca:
– ramura;
– firma;
– gospodăria individuală
şi se analizează mărimile:
– producţia şi preţul unui bun concret;

– numărul angajaţilor firmei;

– încasările sau profitul unei firme 17
Macroeconomia –
studiază procesele economice
la nivelul economiei în
ansamblu sau se ocupă cu
definirea sau măsurarea unor
agregate macroeconomice

18
Investigaţiile macroeconomice a
diferitor probleme includ analiza
unor aşa mărimi ca:
– produsul naţional brut sau net;
– rata şomajului;
– indicele preţurilor bunurilor de consum;
– surplusul sau deficitul bugetar

19
Ca întreaga ştiinţă economică,
microeconomia poate fi în
acelaşi timp:

– pozitivă (explicativă)
– normativă

20
Economia pozitivă
(explicativă) –
operează cu fapte concrete,
selectate şi este liberă de
opiniile subiective ale
indivizilor

21
 Economia normativă –
întruchipează opiniile unor
indivizi referitor la faptul cum
trebuie să fie economia, sau
ce acţiune politică concretă
trebuie recomandată,
bazându-ne pe o anumită
teorie economică
Metodele de cercetare a
comportării economice
– inducţia
– deducţia
– ipoteza
– abstracţia ştiinţifică
– analiza funcţională
– metoda statistico - economică
– modelarea economico-matematică

Principiul istorismului 23
Inducţia – prezintă
“cristalizarea” sau selectarea
principiilor din fapte.

Inducţia – este mişcarea de la

fapte la teorie, de la particular la
general.
În practică, economiştii deseori
soluţionează problemele începând
de la teorie, care ulterior este
controlată şi acceptată/respinsă
apelând la fapte.
Aceasta este metoda deducţiei.
Deducţia – este mişcarea de la teorie
la fapte, de la general la particular.
25
Economiştii se pot baza pe
observaţii întâmplătoare, concluzii
abstracte, logică sau intuiţie pentru
a formula principiul prealabil
necontrolat, care se numeşte
ipoteză

26
Cu ajutorul metodei de abstracţie
ştiinţifică se formulează
categoriile ştiinţifice care exprimă
laturile esenţiale ale obiectelor de
cercetare şi se formulează modele
economice.
(modele: – “homo economicus”;
– concurenţa perfectă;
– monopolul perfect) 27
În legătură cu formularea
modelelor economice trebuie de
menţionat rolul analizei
funcţionale.

Funcţia – prezintă mărimile

variabile care depind de alte
mărimi variabile
28
 Metoda statistico-economică –
permite efectuarea analizei
statistice cantitative a
categoriilor economice:
- preţ - venituri
- cost
- taxe vamale
- volum al producţiei
- volum al vânzărilor - dobândă
- nivel de salarii - impozite
- investiţii, etc.)
.
Modelarea economico-
matematică – cu ajutorul
modelelor economico-
matematice poate fi determinată
influenţa cantitativă a mai
multor factori asupra
indicatorului rezultativ.

30
Principiul istorismului – oferă
posibilitatea de a releva legătura
dintre comportamentul uman cu
trecutul, de a găsi analogii şi a
explica cauzele diferitor
fenomene.

31
Mulţumesc
pentru
atenţie!
32