UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU RESITA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE MARKETING SI COMUNICARE IN AFACERI

LUCRARE DE DIZERTAIE

Coordonator
Prof. univ. dr. GRIGORE SILASI

Masterand
PUHCEL BOGDAN
Promotia 2011

UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU RESITA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE MARETING SI COMUNICARE IN AFACERI

LUCRARE DE DIZERTAIE
CU TEMA

MASURI DE DIMINUARE A SOMAJULUI IN ROMANIA

Coordonator
Prof. univ. dr. GRIGORE SILAI

Masterand
PUHCEL BOGDAN

Promotia 2

2011

Cuvinte cheie:
Somaj, reducere, diminuare, politici.

Rezumat :
Prin amploarea ngrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce i schimb ritmurile i sensurile, omajul a devenit o problem macroeconomic ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice i politico-ideologice. Piaa muncii este prin definiie inelastic. Aceasta n sensul c nici cererea de munc nu se modific n aceeai msur cu modificarea salariului nominal, respectiv real, i nici oferta de for de munc nu evolueaz ntotdeauna n raport de pre i de cost. Unii specialiti explic aceast caracteristic prin aceea c cererea i oferta depind de muli ali factori dect cei economici. Caracterul inelastic al ofertei de munc este acela care st la baza specificiti pieei muncii. Procesele ce stau la baza determinrii volumului, dinamicii i structurii ofertei de munc sunt, mai nti, de natur demografic. Piaa muncii nu funcioneaz ca o pia obinuit (liber, zic unii autori) i din cauza restriciilor legislative, a condiiilor impuse prin lege n limitele crora ea funcioneaz. n plus, funcionarea acestei piee este influenat de aciunea specific a partenerilor sociali (patronat, sindicate), de raportul de fore dintre ei. Piaa contemporan a muncii se poate afla fie n situaia de echilibru (ocupare deplin), fie n cea de dezechilibru, adic de subocupare i supraocupare. Pentru a nelege cele dou forme ale dezechilibrului pe piaa muncii trebuie clarificai termenii de ocupare deplin, omaj voluntar i omaj involuntar. Ca fenomen macroeconomic, omajul reprezint ansamblul persoanelor (stocul de populaie) active disponibile fr ocupaie, care caut de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munc n raport cu cei ce pot fi ocupai, n condiiile de rentabilitate impuse de pia.

Cuprins:
CAPITOLUL I - NOIUNI TEORETICE............................................................ 1.1 Definiii. Caracteristici....................................................................................... 1.2 Cauze i tipuri de omaj..................................................................................... 1.3 omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului................................ 1.4 Costurile omajului. Legea lui Okun................................................................. 1.5 Relaia inflaie-omaj......................................................................................... CAPITOLUL II - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane..................................................................................................................... 2.1 Obiectivele programului.................................................................................... 2.2 Analiza SWOT.................................................................................................. 2.3 Axele prioritare ale programului........................................................................ 2.3.1 Formarea profesionala in sprijinul cresterii economice...................... 2.3.2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii................. 2.3.3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor................... CAPITOLUL III : FENOMENUL SOMAJULUI IN UNIUNEA EUROPEANA........................................................................................................ 3.1 Particularitatile somajului European. 3.2 Cauzele somajului European. 3.3 Masuri si politici de reducere a somajului in UE.............................................. 3.4. Analiza comparativa privind rata somajului.................................................... 3.4.1. Uniunea Europeana................................................................. 3.4.2. Statele Unite ale Americii........................................................ CAPITOLUL IV - STRATEGII DE DIMINUARE A SOMAJULUI.................... 4.1. Masurarea somajului......................................................................................... 4.2. Evolutia ratei somajului in Romania................................................................ 4.3. Analiza ratei somajului.................................................................................... 4.4. Situaia statistic a omajului nregistrat la 28 februarie 2010........................ 4.5. Strategii de prevenire i combatere ale omajului Concluzii Bibliografie 5 5 8 10 15 17 20 21 24 26 26 34 38 43 43 44 44 47 47 49 51 51 52 55 59 64 67 68

CAPITOLUL I : NOIUNI TEORETICE

1.1. Definiii. Caracteristici Prin amploarea ngrijortoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce i schimb ritmurile i sensurile, omajul a devenit o problem macroeconomic ce face obiectul unor aprige dispute teoretice, metodologice i politico-ideologice. Avnd n vedere c literatura de specialitate, statisticile oficiale i internaionale (Biroul Internaional al Muncii, Comisia de Statistic ONU) trateaz omajul prin prisma unor multiple i diferite modaliti de analiz i de evaluare, s-a creat o imagine confuz a fenomenului. 4

Iat, totui, cteva definiii acceptate care sintetizeaz caracteristicile omajului, prezentndu-l ca pe una din problemele macroeconomice de maxim complexitate. n unele manuale i tratate universitare, omajul este analizat ca sum agregat a tuturor acelor persoane care au statut oficial de omer, adic, omajul const din numrul total al omerilor. n acest caz, problema se deplaseaz spre persoana - omer. Definiia cea mai folosit pe care o dau economitii omerului este urmtoarea: acea persoan care caut un loc de munca remunerat, i care nu are un asemenea loc n mod curent. n diferitele reglementri naionale i internaionale se folosesc i alte criterii delimitative ale omerilor. Aceasta mai ales dac problema n cauz se leag de ajutorul de omaj i de criteriile acordrii acestuia. Astfel, pentru ca o persoan s fie declarat omer trebuie s fie nscris pe listele oficiilor de plasare a forei de munc i s fie disponibil de a ncepe lucrul imediat ce i s-ar oferi un loc de munc. Biroul Internaional al Muncii (B.I.T.) consider c omerul poate fi definit ca acea persoan care: este lipsit de munc, este apt de munc, caut loc de munc remunerat i este disponibil s nceap lucrul imediat (n 15 zile). Cel mai adesea, fenomenul contemporan omaj este abordat i analizat ca un dezechilibru al pieei muncii la nivelul ei naional: ca loc de ntlnire i de confruntare ntre cererea global i oferta global de munc. Aceast manier de abordare a omajului este, n fapt, o continuare a analizei problemelor demografico-economice, pe de o parte, i a celor economico-financiare i investiionale, pe de alt parte. Numai c att resursele de munc (oferta de brae de munc), ct i nevoia de munc (cererea de munc) sunt filtrate prin exigenele i regulile unice ale remunerrii i salarizrii. De aceea, indiferent de unghiul de abordare i tratare a lui, omajul este o disfuncie a pieei naionale a muncii. Piaa muncii este prin definiie inelastic. Aceasta n sensul c nici cererea de munc nu se modific n aceeai msur cu modificarea salariului nominal, respectiv real, i nici oferta de for de munc nu evolueaz ntotdeauna n raport de pre i de cost. Unii specialiti explic aceast caracteristic prin aceea c cererea i oferta depind de muli ali factori dect cei economici. Caracterul inelastic al ofertei de munc este acela care st la baza specificiti pieei muncii. Procesele ce stau la baza determinrii volumului, dinamicii i structurii ofertei de munc sunt, mai nti, de natur demografic. Piaa muncii nu funcioneaz ca o pia obinuit (liber, zic unii autori) i din cauza restriciilor legislative, a condiiilor impuse prin lege n limitele crora ea funcioneaz. n plus, funcionarea

acestei piee este influenat de aciunea specific a partenerilor sociali (patronat, sindicate), de raportul de fore dintre ei. Piaa contemporan a muncii se poate afla fie n situaia de echilibru (ocupare deplin), fie n cea de dezechilibru, adic de subocupare i supraocupare. Pentru a nelege cele dou forme ale dezechilibrului pe piaa muncii trebuie clarificai termenii de ocupare deplin, omaj voluntar i omaj involuntar. Ca fenomen macroeconomic, omajul reprezint ansamblul persoanelor (stocul de populaie) active disponibile fr ocupaie, care caut de lucru; deci, el este format din excesul de resurse de munc n raport cu cei ce pot fi ocupai, n condiiile de rentabilitate impuse de pia. Sporirea sau diminuarea ocuprii ntr-o ar sau alta nu se identific cu scderea sau agravarea omajului. Pentru a se realiza o imagine mai apropiat de adevr, este necesar s se ia n consideraie i variaiile nivelurilor activitii populaiei. Deci, noiunea de omaj trebuie s fie corelat cu indicatorii privind stocul i fluxurile populaiei active, ca i cu repartiia i durata omajului. omajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte: a. Nivelul omajului care se determin n funcie de doi indicatori, i anume: masa omajului i rata omajului. Masa omajului const din numrul persoanelor care, la un moment dat ntrunesc condiiile pentru a fi incluse n categoria omerilor. Altfel spus, ea const din populaia activ disponibil, respectiv din acea for de munc nonocupat. Dac se are n vedere un anume orizont de timp (lun, trimestru, an) i numrul omerilor la nceputul perioadei, atunci numrul omerilor la sfritul perioadei rezult din creterea (ajustarea) cifrei iniiale cu intrrile n rndul omerilor i cu ieirile din rndurile acestora n acel orizont de timp. Rata omajului, ca mrime relativ a fenomenului, se calculeaz ca raport procentual ntre masa omajului (numrul mediu al omerilor) i unul din parametrii de referin ai acestuia. Astfel de parametri sunt: populaia activ, populaia activ disponibil, fora de munc (populaia ocupat plus omajul), populaia ocupat, populaia ocupat ca salariai. Se pare c cel mai concludent raport de exprimare a ratei omajului este cel n care se folosete ca numitor fie fora de munc, fie populaia activ disponibil.

b. Intensitatea omajului este o alt caracteristic a fenomenului omaj. n funcie de aceasta se poate distinge: omajul total, care presupune pierderea locului de munc i ncetarea total a activitii; omajul parial, care const n diminuarea activitii unei persoane, n special prin reducerea duratei sptmnii de lucru sub cea legal, concomitent cu scderea remunerrii; omajul deghizat, specific mai ales rilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o activitate aparent cu productivitate mic. c. Un alt element este durata omajului sau perioada de omaj din momentul pierderii locului de munc pn la reluarea activitii. Nu exist o durat a omajului definit prin lege, dar n numeroase ri exist reglementri ale perioadei pentru care se pltete indemnizaie de omaj. Aceast perioad are o tendin de cretere, atingnd pn la 18-24 de luni. d. Structura omajului sau componentele acestuia reprezint o alt caracteristic. Acestea se formeaz prin clasificarea omerilor dup diferite criterii: nivelul calificrii, domeniul n care au lucrat, categoria socio-profesional creia i aparin, sex, categorii de vrst etc. n urma studierii omajului pe sexe i categorii de vrst s-a relevat c femeile sunt mai afectate de omaj dect brbaii, de asemenea, tinerii de pn la 25 de ani i btrnii de peste 50 de ani n raport cu restul populaiei active.

1.2. Cauze i tipuri de omaj Deoarece fiecare cauz i tip de omaj implic o viziune special i, n consecin i msuri adecvate de combatere trebuie ca aceste dou aspecte, care la prima vedere s-ar prea c ar trebui tratate separat, s fie abordate n strns corelaie. Ca un flux macrosocial global, omajul este generat de cauze ce in de situaia economic a utilizatorilor, pe de o parte, i de statutul social al ofertanilor de munc, pe de alt parte. n primul rnd, ca urmare a unei evoluii nefavorabile a activitilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munc de ctre o parte a populaiei ocupate.

n al doilea rnd, solicitrile suplimentare de munc ale noilor generaii ce au ajuns la vrsta legal de munc nu pot fi onorate de utilizatorii de munc. Tnra generaie ntmpin greuti n gsirea locurilor de munc (n cazul unei subocupri) din mai multe motive obiective sau subiective: neconcordana pregtirii ei profesionale cu nevoile i exigenele impuse de activitatea economicosocial; reinerile unor ageni economici productori n a angaja tineri fr experien n munc, fr s-i fi nsuit disciplina muncii etc. n al treilea rnd, omajul apare, se suplimenteaz i ca urmare a solicitrilor de locuri de munc din partea unor persoane ncadrate n vrsta a doua, care se decid s-i ofere munca lor pe pia. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat pn n momentul respectiv, altele au ntrerupt activitatea pe o perioad relativ ndelungat. Oricum, att unele, ct i celelalte persoane se decid s-i schimbe statutul social din neangajat n angajat. La acest proces se poate aduga i cel al deschiderii unor afaceri pe cont propriu. Pentru aprofundarea cauzelor omajului trebuie luate n consideraie, n unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-tiinifice, cum sunt: evoluia populaiei active; dinamica produciei naionale; rata de cretere economic i modificarea sensului ei; tehnicile i tehnologiile folosite, progresul tehnico-tiinific; restructurrile agenilor economici, independent de impulsurile acestora; conjunctura intern i internaional etc. Apariia omajului, dar, mai ales, creterea i diminuarea lui au fost i sunt influenate de unele cauze directe, fiecare dintre acestea dnd natere la forme particulare de omaj, cum sunt: ciclic, fricional, structural, tehnologic, sezonier etc. omajul ciclic este dependent de fluctuaiile ciclice pe termen mediu; n perioadele

conjuncturale defavorabile dimensiunile acestuia sporind, n timp ce n cele favorabile el se resoarbe n bun msur. omajul structural este consecina adncirii diviziunii muncii, a specializrii activitii

economice i respectiv a structurrii pieei muncii. Modificrile structurale pot apare la nivelul economiei naionale, dar i la nivel regional. Drept urmare, apar discordane ntre calificrile cerute i cele de care dispun ofertanii de munc. Amploarea omajului structural depinde de trei factori: de rapiditatea cu care apar modificrile n cererea i oferta de bunuri i servicii n economie. Cu ct ele sunt mai rapide, cu att i dimensiunile omajului structural vor fi mai mari; de gradul de

concentrare regional a activitilor economice, sau lipsa de diversificare a produciei i a serviciilor; de caracteristica spe-cific majoritii ofertanilor de munc imobilitatea. Politicile i soluiile de combatere a omajului structural se concentreaz asupra ncurajrii de a cuta de lucru n alte pri (domenii de activitate sau regiuni) prin diferenieri n salarizare i ncurajarea recalificrii. Aceste msuri se ntreprind de ctre firme. Lor li se pot altura i cele ntreprinse de autoriti (deci soluii de tip intervenionist) care constau n acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc n acele regiuni unde omajul este ridicat, sau prin finanarea programelor pentru activitile cerute. omajul tehnologic este legat de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi. O

asemenea operaiune este condiionat att de trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod tehnic de producie la cele ale noului mod tehnic de producie, ct i de procesul centralizrii capitalului i concentrrii produciei. omajul intermitent este cauzat de insuficiena mobilitii minii de lucru sau de decalajele ntre

calificrile disponibile i cele cerute; acesta este i consecina practicrii contractelor de angajare pe perioade scurte. Asemenea contracte decurg din incertitudinea afacerilor, ca i din dorina utilizatorilor de a face presiuni asupra salariailor i sindicatelor.

omajul de discontinuitate n munc se coroboreaz cu reglementrile privind concediile de

maternitate i alte aspecte ale vieii de familie. omajul fricional se manifest cnd, unele persoane i prsesc serviciul avut n mod voluntar

sau prin concediere i n consecin, pentru o perioad de timp sunt omeri. Este posibil s gseasc foarte repede un alt loc de munc (deoarece aceste locuri exist), dar prima slujb oferit sa nu fie acceptat din motive ce in de ambele pri. Cei ce caut de lucru s doreasc un loc de munc cu un salariu mai mare, iar cei ce ofer locul, s se abin s angajeze persoana pentru motivele care au determinat concedierea ei. Este, de asemenea, posibil ca aceast cutare i ocupare a locului de munc dorit s dureze i din lipsa de informare.

Pentru reducerea duratei omajului fricional se recomand o informare mai complet, prin oficiile de plasare, referitoare la cererea i oferta de munc. O alt soluie const n reducerea ajutorului de omaj, dar este puternic contestat motiv pentru care poate fi apreciat ca fiind o soluie controversat. omajul sezonier este specific n activitile economice care sunt influenate de factorii naturali

(agricultur, construcii), ceea ce se repercuteaz i asupra cererii de munc. Este, de regul, un omaj de durat relativ scurt. Pentru combaterea lui se recomand msuri asemntoare celor prevzute pentru omajul structural i n special facilizarea pregtirii pentru o activitate complementar. Cunoaterea cauzelor directe ale omajului i a tipurilor sale aprute n urma uneia sau alteia din aceste cauze are o mare importan pentru aprecierea perspectivelor lui, ca i pentru formularea cilor de ameliorare a ocuprii i a statutului social-economic al omerilor. 1.3. omajul voluntar i involuntar. Rata natural a omajului. Ocuparea deplin sau lipsa de omaj semnific faptul c circa 97-98% din populaia activ disponibil este utilizat efectiv (diferena de populaie activ este considerat a fi omaj natural). Ocuparea deplin reprezint acel volum i acea structur a ocuprii, a utilizrii resurselor de munc, care permit obinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor constituii n diferite colectiviti. omajul voluntar const din acea nonocupare datorat refuzului sau imposibilitii unor persoane de a accepta retribuia oferit (este vorba de cea real) i/sau condiiile de munc existente. Asemenea comportamente decurg din unele reglementri juridice, din uzane sociale, din caracterul lent al adaptrii contractelor colective de munc la condiiile muncii i la procesele istorice, demografice. omajul voluntar are la origine rigiditatea salariilor (nominale) la scdere. Aa se face c salariile practicate sunt, n general, mai mari dect salariul de echilibru. Revendicrile salariailor i ale sindicatelor mpiedic ajustarea salariilor prin scdere. n general, fondul de salarii are o determinare n condiiile economico-financiare ale utilizatorilor de munc. Ca urmare, o parte din oferta de munc rmne nerealizat, apare deci omajul voluntar.

10

Categoriile de persoane, care se ncadreaz n omajul voluntar sunt: - persoanele angajate care prefer s-i nceteze temporar activitatea, apreciind c ajutorul de omaj le poate asigura o existen decent (s reinem, n acest context, c economistul francez Jacques Rueff remarca c ajutorul de omaj este cauza fenomenului omaj"); - omerii care ateapt locuri de munc mai bune dect cele oferite de ntreprinderi i instituii, ct i fa de cele pe care le-au deinut; gospodinele hotrte, pe baza unui consens de familie, s se ncadreze, dar ezit nc s se ncadreze n condiiile date (ca nivel de salariu, ca distan de domiciliu etc).

omajul involuntar const din acea parte a folosirii incomplete care decurge din rigiditatea salariului, respectiv din acele persoane neocupate care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic dect cel existent, astfel c atunci cnd cererea efectiv de for de munc va crete va spori i gradul de ocupare. omajul involuntar poate fi sugerat prin graficul de mai jos. De regul, omajul este tratat i apreciat prin prisma celui involuntar. Aa c omajul const din acea nonocupare, din acea folosire incomplet a minii de lucru, din acel ansamblu de persoane neocupate care ar fi dispuse s lucreze pentru un salariu real mai mic dect cel existent, astfel c, atunci cnd crete cererea efectiv de for de munc, va spori i gradul ei de ocupare.

11

Obinerea unei rate a omajului egal cu zero este un obiectiv care, pe de o parte, este imposibil de atins ntr-o economie dinamic de pia, iar pe de alt parte, s-ar putea chiar s fie chiar nedorit. omajul voluntar poate fi considerat un instrument prin intermediul cruia unele persoane reuesc s i majoreze ctigurile individuale i ca proces prin care societatea atinge un nivel mai nalt al produsului naional. n acelai timp, un anumit nivel de omaj involuntar este de neocolit, ca urmare a schimbrilor intervenite n gusturile consumatorilor sau n tehnologia folosit. Aceste schimbri provoac o anumit nepotrivire ntre cererea i oferta de mn de lucru, fapt ce impune o modificare n alocarea resurselor dinspre anumite ocupaii i regiuni nspre altele. Ct de mare este nivelul omajului voluntar i cel al omajului involuntar de neevitat - cu alte cuvinte, care este nivelul ratei omajului pentru care se poate spune c exist ocupare deplin a minii de lucru-este un element care difer de la ar la ar i de la perioad la perioad. O reducere a omajului cu ajutorul - de exemplu al unor politici menite a crete cererea agregat, va determina o cretere a ratei inflaiei; pentru acest fapt, acest nivel de omaj este denumit rata natural a omajului ( sau rata omajului care nu determin o accelerare a ratei inflaiei - NAIRU astfel: - rata omajului pentru care nu exist cerere sau ofert n exces de mn de lucru pe piaa muncii; - rata omajului pentru care numrul de locuri de munc vacante este egal cu numrul de omeri;
1

) i poate fi definit

n literatura de specialitate este prescurtat ca NAIRU - de la denumirea n limba englez Non Accelerating Inflation Rate of Unemployment

12

- rata omajului ce ar fi obinut pe termen lung, n cazul n care ratele anticipate ale inflaiei ar coincide cu cele efectiv realizate. n ultimii ani, discuiile despre rata natural a omajului au cptat o vigoare deosebit, nu numai n literatura de specialitate, ci i n practica economic. Aceasta din mai multe motive: deoarece construcia teroretic pe care se bazeaz servete la nelegerea cauzelor inflaiei; deoarece este utilizat ca baz empiric pentru previzionarea modificrilor n rata inflaiei; pentru c este un reper important n elaborarea politicilor economice. Rata natural a omajului corespunde funcionrii normale a pieei muncii i este asociat cu ocuparea total a forei de munc. omajul poate fi considerat excesiv, n orice ar, dac depete nivelul su natural. Dac presupunem c omajul fricional i sezonier exist chiar i atunci cnd piaa forei de munc este n echilibru este evident c rata natural a omajului este afectat de factori ca: micarea voluntar a angajailor, micrile n i n afara forei de munc, durata de timp n care omerii i gsesc slujbe acceptabile. Aceti ultimi factori variaz mult n cadrul grupurilor demografice, astfel nct rata natural a omajului este puternic afectat de compoziia demografic a forei de munc. Atunci cnd o economie este n echilibru pe termen lung, omajul va fi la rata sa natural. Din moment ce rata natural a omajului este un concept teoretic, ea nu poate fi direct observat, i, prin urmare, trebuie estimat. Ec onomitii au dou modaliti diferite pentru a estima rata natural a omajului. n primul rnd ei determin o ecuaie prin care coreleaz omajul agregat de rata inflaiei. Conceptual, rata natural a omajului este prezent atunci cnd rata omajului nu crete i nici nu scade. Astfel, atunci cnd inflaia este constant, ecuaia ce stabilete legtura ntre rata inflaiei i omaj furnizeaz un estimator pentru rata natural a omajului. A doua metod de estimare a ratei naturale a omajului se bazeaz pe datele istorice legate de rata omajului de-a lungul unor perioade mari de timp. Aceste date sunt diferite n funcie de grupurile demografice. Se estimeaz ratele omajului pentru aceste grupuri demografice i apoi se agreg aceste estimri. Rata natural a omajului este analizat i din perspectiva legturii omajului cu inflaia: atunci cnd rata inflaiei este stabil, constant, se vorbete de rata natural a omajului, numit i NAIRU. Teoria care st n spatele conceptului de rat natural poate fi privit ca o descriere a comportamentului unei economii aflate n dezechilibru. Astfel, atunci cnd omajul este mai mic

13

dect rata natural, cererea pentru un anumit nivel al salariului real este mai mare dect ceea ce firmele ar accepta s pltesc, n condiiile date ale preurilor i anticiprilor despre acestea. Aceast incompatibilitate dintre dorinele n privina salariilor i planurile referitoare la preuri se rezolv prin apariia unei spirale preuri -salarii, n cadrul creia angajaii nu primesc salariile reale pe care le-ar dori, iar firmele nu ating nivelul de pre la care s-ar atepta. Ca urmare, inflaia realizat va fi mai mare dect cea anticipat. Cum ns omajul nu poate fi prea departe de nivelul ratei naturale, rezult c rata actual a inflaiei este o bun aproximare a anticiprilor n legtur cu inflaia viitoare; de aceea, dezechilibrul existent se va rezolva printr-un nivel cresctor al inflaiei. n consecin, echilibrul-definit, n acest caz, ca o rat a inflaiei stabil la un nivel egal cu cel anticipat - va fi obinut atunci cnd rata omajului va crete la nivelul ratei naturale, adic unde comportamentul celor care stabilesc salariile va fi compatibil cu al celor care stabilesc preurile. Cu alte cuvinte, ipoteza ratei naturale interpreteaz modificrile n rata inflaiei ca fiind un fenomen determinat de dinamicile de pe piaa muncii, fenomen a crui magnitudine poate fi aproximat prin msurarea ratei omajului. Trei criterii pot fi avute n vedere n ncercarea de a evalua utilitatea conceptului de rata natural a omajului. nti, trebuie analizat dac deviaia omajului de la rata natural este un semnal util pentru previzionarea modificrilor ratei inflaiei. Dei aceasta nu este o condiie necesar, ea nu este totui i suficient pentru acceptarea ipotezei n discuie. De aceea, un al doilea criteriu trebuie luat n considerare: pot fi explicate modificrile ratei naturale de-a lungul timpului? Chiar n cazul unui rspuns pozitiv, realist este de acceptat ideea c acest lucru nu va put fi realizat ntotdeauna n mod perfect. Un al treilea criteriu trebuie analizat i anume rata natural este un instrument util lurii deciziilor de politic economic n condiiile incertitudinii care acompaniaz, de regul, nivelul i sensul su de modificare. 1.4. Costurile omajului. Legea lui Okun Costurile pe care le implic omajul, directe sau indirecte, relev faptul c acest fenomen constituie o risip de resurse umane i financiare generate de utilizarea icnomplet a a fondurilor de producie, cu implicaii asupra costurilor sociale. 14

Costurile directe sunt evideniate sub forma vrsmintelor financiare ctre fondul destinat proteciei sociale a omerilor, care, n principal este utilizat pentru plata ajutorului de omaj, alocaiei de sprijin, calificrii i recalificrii omerilor. Costurile indirecte sunt generate de diminuarea global a produciei i a veniturilor de care ar putea s beneficieze ntreaga populaie. Ele mbrac forma unor pierderi de producie determinate de neutilizarea unor capaciti i mijloace tehnice din dotare, ceea ce implic reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificrii i capacitii de munc, descurajarea personalului n plan profesional, social i uman. Pentru persoanele care devin omeri, costul omajului are un aspect economic i unul moral. Economic pentru c intrarea n omaj nseamn reducerea veniturilor i deci i a posibilitilor de consum pentru ntreaga familie. Totodat statutul de omer atrage dup sine stresul nervos, o stare depresiv determinat de incertitudine i ateptare, toate acestea, spre deosebire de consecinele economice, dei sunt foarte importante, nu se pot evalua. Deosebit de complexe i cu urmri multiple sunt costurile somajului i la nivel de economie i societate. De pild: - omajul nseamn subutilizarea factorului de producie munc, ceea ce se repercuteaz negativ asupra volumului produciei (producia actual scade cu mult sub cea potenial), iar scderea produciei nseamn pierdere de venituri (salarii i profituri) cu toate urmrile sale legate de consumul propriu zis i de investiii. - Scderea general a veniturilor reduce ncasrile, respectiv intrrile la capitolul venituri din bugetul statului, reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adugat, a taxelor i accizelor etc.) ceea ce diminueaz volumul cheluielilor publice. - Existena omajului sporete cheltuielile statului pentru funcionarea oficiilor de plasare, plata ajutorului de omaj, alte cheltuieli sociale legate de calificare, de ngrijirea sntaii omerilor etc. Aprecierea corect a costului omajului impune luarea n consideraie i a unor avantaje pe care le implic acest fenomen Avantajele omajului sunt corelate cu urmtoarele aspecte: - Determinarea salariailor s caute servicii mai bune, si sigure, care cer o calificare superioar, ceea ce poate nsemna incitarea spre perfecionare cu consecinele corespunztoare asupra creterii randamentului muncii. - Crearea de mn de lucru mobil i adaptabil la cerinele impuse de modificrile activitii economice, ceea ce contribuie la o eficien mai mare n alocarea resurselor pe termen scurt i o cretere economic mai rapid pe termen lung. 15

n final, ns, dac pe de o parte se iau n consideraie costurile, iar pe de alt parte avantajele fenomenului omaj, pe termen lung, rezultatul apare categoric negativ, deoarece costurile depesc cu mult beneficiile, att n cazul celor direct implicai ct i al economiei i societii n ansamblu. LEGEA LUI OKUN n anii 60, economistul Arthur Okun a ncercat s determine dac ntre fenomenul omaj i produsul naional brut exist vreo relaie de interdependen. Rspunsul la aceast dilem este cunoscut n economie sub denumirea de legea Okun. Deoarece persoanele ocupate particip la producerea bunurilor materiale i serviciilor, iar omerii nu produc bunuri economice, se poate presupune c ridicarea nivelului omajului trebuie s fie nsoit de reducerea volumului real al PNB. Existena interrelaiei negative ntre aceste variabile se exprim prin tendina conform creia sporirea omajului este concomitent cu scderea volumului real al P.N.B. Schimbarea PNB = 3% - 2 x schimbarea nivelului omajului (rata omajului) n formularea iniial a legii, Okun stabilea c o reducere cu un punct procentual a ratei omajului, determin de regul o cretere a PNB cu aproximativ trei puncte procentuale. Practica contemporan a stabilit c o scdere cu 1% a ratei omajului este asociat unei creteri de doar 2% a PNB. Venitul naional al unei economii nu depinde n mod direct de rata omajului. Totui, piaa muncii este legat de rata omajului i astfel participa i la crearea Produsului Naional Brut. Pe termen scurt, modificarea procentual a venitului poate fi exprimat ca sum a modificrii procentuale a productivitii plus o constant, nmulit cu munca depus. La rndul su, munca depus poate fi exprimat n funcie de ore lucrate, creterea populaiei, participarea forei de munc sau ali factori relevani, minus modificarea absolut a ratei omajului. Din aceast perspectiv este surprinztoare asocierea ntre modificarea ratei omajului i PNB. Modificarea ratei omajului este doar unul dintre multiplii factori care influeneaz PNB-ul. De asemenea surprinztor este faptul c o reducere cu 1% a ratei omajului poate determina o cretere att de substanial cum ar fi 2%. Intuiia unui contabil ar sugera ca o scdere a ratei omajului cu 1% ar nsemna o cretere a ocuprii cu circa 1%, ceea ce ar determina o cretere a PNB cu mai puin de un punct procentual. Motivul pentru care asocierea dintre rata omajului i PNB este att de puternic este faptul c modificarea ratei omajului afecteaz i ceilali factori importani ce 16

influeneaz volumul PNB. De exemplu, o rata cresctoare a omajului determin reducerea orelor lucrate de fiecare lucrtor i participarea forei de munc. Din moment ce toi aceti factori contribuie la scderea PNB este clar de ce mici modificri ale ratei omajului pot determina schimbri eseniale ale PNB. Relaia dintre creterea economic real i modificrile ratei omajului este dat tot de legea lui Okun. Aceasta afirm faptul c rata omajului scade cu 0,5% pentru fiecare procent de cretere a PIB peste o rat a trendului de 2,2,5%.

u= -0,5 (ry - 2,25)

Unde: u fluctuaiile ratei omajului; Ry rata creterii economice. Spre deosebire de alte relaii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile, legea lui Okun a artat o remarcabil stabilitate n timp. 1.5. Relaia inflaie-omaj Deoarece economia naional este un sistem complex, diferitele ei componente de echilibru: creterea economic, ocupare-omaj, inflaie i raporturile economico-financiare externe sunt corelate ntre ele i se intercondiioneaz reciproc. Conexiunile, ns, sunt complexe i contradictorii, ceea ce nu permite stabilirea unor msuri care s le rezolve simultan i sigur. Se poate observa, ns, existena unei relaii ntre cele patru componente i evoluia cererii agregate, pe termen lung, cci pe termen scurt, pn la doi ani, ele au o stare independent. Pe termen lung, toate patru depind de evoluia cererii agregate, care variaz n funcie de fazele ciclului economic. n faza de expansiune a activitii economice (faza a doua), cererea agregat crete rapid i n consecin diferena dintre producia efectiv i cea potenial se reduce. Dou dintre obiectivele politicii macroeconomice nregistreaz rezultate bune: producia crete rapid, iar omajul se reduce. n schimb, celelalte dou se nrutesc, deoarece, pe de o parte, inflaia crete prin cerere, iar pe de alt parte, datorit creterii preurilor, produsele indigene devin mai puin competitive pe piaa mondial (se reduce exportul), iar produsele strine apar mai ieftine pe piaa intern (crete importul), ceea ce atrage dup sine un deficit n contul curent al balanei de pli. Drept rezultat se deterioreaz i nivelul de echilibru al cursului de schimb al monedei naionale (crete) ceea ce scumpete importurile i n acest fel se ntreine inflaia. Cnd se ajunge n punctul

17

de vrf al creterii economice (3), n ciuda efectelor pozitive pe care le nregistreaz producia i omajul, inflaia i dezechilibrul balanei de pli devin probleme acute. Cnd se depete punctul de vrf al creterii economiei i se trece la faza de recesiune (4), lucrurile se petrec exact invers fa de tendinele descrise n faza (2). Scderea cererii agregate atrage dup sine o micare negativ a activitii economice, nsoit de reducerea locurilor de munc i deci de creterea omajului. n acelai timp, ritmurile inflaiei se domolesc, iar situaia balanei de pli se mbuntete. n asemenea mprejurri, autoritile implicate n politica economic se afl n faa unei mari dileme. Dac se adopt politica creterii economice, prin ncurajarea cererii agregate, se rezolv primele dou probleme, cu efectul principal reducerea omajului, dar apar pericole din partea presiunilor exercitate de inflaie i de deficitul balanei de pli. Dac se adopt o politic de deflaie, respectiv de reducere a cererii agregate, se reduce inflaia i se mbuntesc rezultatele n raporturile economico-finaiciare externe, dar n schimb producia efectiv se reduce i crete omajul.

curba lui Phillips

n urma unei analize concrete a omajului, economistul neozeelandez A.W. Phillips a atras atenia asupra existenei unei relaii invers proporionale ntre rata inflaiei i rata omajului, relaie evideniat n graficul de mai sus. n timp, ns, stabilitatea relaiei lui Phillips a devenit incert, astfel c numeroi economiti au ajuns la concluzia c pe termen scurt se poate vorbi despre o anumit substituire ntre inflaie i omaj, dar aceasta este imposibil pe termen lung s-a dovedit c o rat ridicat a omajului era nsoit de o rat ridicat a inflaiei.

18

CAPITOLUL II - PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane stabileste axele

prioritare si domeniile majore de interventie ale Romaniei in domeniul resurselor umane in vederea implementarii asistentei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, in cadrul Obiectivului Convergenta, pentru perioada de programare 2007 2013. Elaborat in contextul Planului National de Deazvoltare 2007-2013 si in acord cu Prioritatile Cadrului Strategic National de Referinta, acest program este un instrument important in sprijinirea dezvoltarii economice si a schimbarilor structurale. Mai mult, investitiile in capitalul uman vor completa si vor conferi sustenabilitate cresterii productivitatii pe termen lung. O forta de munca inalt calificata, cu un nivel de educatie ridicat, avand capacitatea de a se adapta noilor tehnologii si nevoilor in schimbare ale pietelor, este esentiala pentru o economie competitiva si dinamica. Romania va promova politici active pe piata muncii pentru cresterea adaptabilitatii si flexibilitatii fortei de munca. Se preconizeaza

19

obtinerea unui nivel mai inalt de participare pe piata muncii, ca fundament al unei economii competitive bazate pe cunoastere. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) a fost elaborat sub coordonarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. In timpul consultarilor au fost implicate urmatoarele institutii: Ministerul Economiei si Finantelor, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Sanatatii Publice, Institutul National de Statistica, Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale, Comisia AntiSaracie si de Promovare a Incluziunii Sociale, Consiliul National pentru Formarea Profesionala a Adultilor, Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale, alte ministere de linie si agentii. De asemenea, au avut loc consultari pe scara larga cu partenerii sociali, organizatii ale societatii civile, administratia publica si alti actori relevanti. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane.
2.1 Obiectivele programului

Interventiile Fondului Social European in Romania in domeniul Dezvoltarii Resurselor Umane vor asigura investitia in capitalul uman, modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala, cresterea accesului la ocupare si consolidarea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile. Necesitatea de a asigura resurse umane pregatite si competitive pe piata europeana a muncii apare din intelegerea faptului ca avantajele competitivitatii, care determina actuala crestere economica a Romaniei, nu pot asigura o dezvoltare durabila pe termen lung, avand in vedere presiunile crescute provocate de procesul de globalizare si introducerea continua a noilor tehnologii. Numai o forta de munca flexibila si
20

superior calificata va putea sa reactioneze la modificarile constante inregistrate pe piata muncii. Din analiza socioeconomica se pot evidentia urmatoarele fenomene: rate constant scazute de participare la educatie si formare profesionala, la toate varstele, in special in mediul rural, determinand un nivel scazut de calificare a fortei de munca din Romania; incapacitatea structurilor de educatie si de ocupare de a se adapta rapid la nevoile in continua schimbare ale pietei muncii; o structura de productie care a suferit o serie de modificari in ultimii ani, cu o crestere a sectorului serviciilor, dar care nu va inregistra o scadere dramatica a sectorului primar pana la nivelul european; o scadere a populatiei active si ocupate, pe fundalul unui proces lent, dar continuu de imbatranire si al unei tendinte de crestere a emigratiei; cresterea fenomenului saraciei, in special in randul grupurilor de risc (populatia de etnie roma, familiile monoparentale cu peste doi copii, tinerii postinstitutionalizati). Avand in vedere acest context, obiectivul general al POS DRU il constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Cadrul Strategic National de Referinta estimeaza ca va exista o crestere a numarului populatiei ocupate de aproximativ 164.000 de persoane pana in 2013 comparativ cu 2005, cifra indicand cresterea neta a numarului mediu de angajati in economia generala, ca rezultat al diferentelor dintre locurile de munca nou create si reducerile de personal. Pentru atingerea acestui obiectiv national, POS DRU isi va aduce propria contributie la cresterea competentelor pe piata muncii. Capitolul 1 a prezentat principalele dificultati cu care se confrunta Romania, acestea fiind principalele domenii in care interventiile Fondului Social European trebuie concentrate in perioada de programare 2007-2013. Asa cum s-a aratat, sistemele de educatie si formare profesionala necesita investitii suplimentare in educatia de calitate si in competentele personalului din educatie. In vederea asigurarii acestui proces calitativ, impreuna cu modernizarea ofertei educationale, interventiile FSE vor sprijini actualizarea cunostintelor si
21

competentelor a 75.000 profesori, formatori si alte categorii de personal din educatie. In acelasi timp, obiectivul Lisabona de promovare a societatii bazate pe cunoastere va fi de asemenea sprijinit prin finantarea a 15.000 de persoane care vor beneficia de programe doctorale si postdoctorale pentru cercetare in economie si sectoare de inalta tehnologie. Elaborarea noilor oferte educationale va include module moderne si accesibile pentru revenirea in sistemul educational a persoanelor care au parasit scoala (25.000 persoane), va asigura o mai buna capacitate de ocupare a absolventilor, precum si o imbunatatire a relevantei educatiei si formarii profesionale initiale fata de cerintele pietei muncii. Astfel, 25.000 studenti vor fi sprijiniti in tranzitia de la scoala la piata muncii. Cresterea competitivitatii si ocuparii fortei de munca va fi, de asemenea, asigurata prin furnizarea programelor de formare profesionala continua pentru un numar de 538.000 de persoane (260.000 in cursuri de calificare si recalificare si 278.000 in cursuri de perfectionare si specializare). Separat, aproximativ 30.000 de persoane vor beneficia de formare in sectoarele de tehnologie avansata si inginerie, mediu inconjurator, TIC (tehnologie, informatie, comunicare)etc. In plus, adaptabilitatea va fi sprijinita prin oferirea de cursuri de formare pentru dezvoltarea aptitudinilor manageriale pentru 15.000 de persoane, si prin promovarea antreprenoriatului prin pregatirea a 30.000 de persoane privind initierea unei afaceri, elaborarea planului de afaceri, legislatia aplicabila, marketingul produselor si serviciilor etc. Se va oferi sprijin pentru ocupare si integrare/reintegrare pe piata muncii prin masuri active de ocupare unui numar de 215.000 de persoane, acestea fiind reprezentate de persoane aflate in cautarea unui loc de munca, in special somerii tineri de lunga durata, persoane care au iesit din baza de date a ANOFM, alte persoane inactive si descurajate, inclusiv lucratori familiali neremunerati din zonele rurale. Modernizarea Serviciului Public de Ocupare va sprijini furnizarea de servicii de ocupare de calitate somerilor, persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si antreprenorilor. Realizarea acestor obiective va fi asigurata prin formarea profesionala si imbunatatirea competentelor a 3.000 de persoane din personalul Serviciul Public de Ocupare. Incluziunea sociala a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile reprezinta alta problematica abordata de POS DRU. Statisticile arata ca aproximativ 10% din populatia totala este in starea de saracie, din care jumatate sunt persoane de etnie roma.
22

Interventiile FSE din cadrul POS DRU vor avea in vedere 150.000 de persoane apartinand grupurilor vulnerabile, dintre care 65.000 de persoane de etnie roma. O atentie sporita se va acorda acestui grup, avand in vedere ca aceste persoane reprezinta categoria cea mai expusa discriminarilor si se confrunta cu cel mai ridicat risc de marginalizare si excludere sociala. Asa cum este prevazut in JIM, alte categorii de persoane reprezinta grupul persoanelor vulnerabile. Pentru acoperirea lor, restul de 85.000 de persoane vulnerabile vor fi reprezentate de tineri peste 18 ani care au parasit sistemul de stat pentru protectia copilului, persoane cu dizabilitati, familii cu mai mult de doi copii, inclusiv familii monoparentale, femei, persoane dependente de droguri, fosti detinuti, persoane fara locuinta, victime ale violentei domestice, persoane infectate cu HIV/SIDA etc. Sistemul serviciilor sociale va fi sprijinit prin formarea profesionala a 10.000 specialisti in domeniu (lucratori sociali, asistenti personali, asistente comunitare, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenti maternali, ingrijitori si personalul asociat din institutiile rezidentiale).
2.2 Analiza SWOT

Analiza situatiei actuale n domeniul dezvoltarii resurselor umane si ocuparii a evidentiat o serie de caracteristici concretizate n puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari. Puncte tari: - stabilitatea macroeconomica; - finalizarea privatizarii ntreprinderilor de stat; - statutul Romniei de Stat Membru al UE; - continua crestere a investitiilor straine directe; - ponderea mare a IMM-urilor n totalul ocuparii fortei de munca; - cresterea atractivitatii economiei Romniei datorita cresterii economice sustinute si a aderarii; - costuri reduse cu forta de munca n comparatie cu UE; - extinderea permanenta si sustinuta a pietei tehnologiei informatiei si comunicatiilor; - resurse umane bine pregatite n domeniile IT si inginerie; strategii judetene pentru mbunatatirea accesului la educatie pentru grupurile dezavantajate; cadrul legal ce contureaza principalele masuri privind incluziunea sociala; - implicarea activa a sectorului ONG-urilor n promovarea serviciilor pe piata muncii si incluziunea sociala a
23

persoanelor apartinnd grupurilor vulnerabile; - existenta unor programe nationale menite sa acorde sprijin categoriilor de persoane vulnerabile; - experienta n folosirea fondurilor de preaderare; - Planuri regionale de actiune pentru ocupare si incluziune sociala; - Pacte Regionale si Locale pentru Ocupare si Incluziune Sociala. Puncte slabe: - nivel relativ ridicat de abandon scolar/parasire timpurie a scolii; - capacitatea limitata a diferitilor furnizori, n special scoli si universitati, de a oferi educatie si formare profesionala continua; - insuficienta adecvare a calificarilor si competentelor la nevoile pietei muncii ; adecvarea limitata a instrumentelor nationale si a mecanismelor specifice pentru dezvoltarea calitatii si calificarilor la nivelul european; - slaba adaptare a ofertei de educatie si de formare nainte de angajare si la locul de munca; - insuficienta dezvoltare a sanatatii si securitatii la locul de munca; - gradul scazut de implicare a partenerilor sociali n programele specifice de dezvoltare a resurselor umane; - nivelul scazut de participare la FPC; - parteneriate eficiente limitate ntre universitati si centre de cercetare si tehnologice si ntreprinderi; - cultura antreprenoriala limitata; - dezvoltarea insuficienta a Serviciului Public de Ocupare, calitatea relativ scazuta a serviciilor oferite n special formare profesionala, n vederea corelarii cu dinamica pietei muncii; - rata mare de participare a populatiei n agricultura, mai ales n agricultura de subzistenta; - numarul relativ mare al persoanelor care lucreaza n economia informala; - mobilitatea scazuta pe piata muncii; - nivelul redus de participare la activitati lucrative cu regim temporar; - rata crescuta a somajului n rndul tinerilor si a somajului de lunga durata, n special pentru tineri si pentru cei din zonele rurale; - insuficienta integrare a grupurilor vulnerabile n educatie, formare si pe piata muncii formala; - insuficienta dezvoltare a serviciilor comunitare care sa raspunda nevoilor persoanelor apartinnd grupurilor vulnerabile; - zone ndepartate care au nevoie sa fie reconectate la educatie si ocupare; - slaba participare la niveluri superioare de educatie si formare si pe piata muncii a tinerilor peste 18 ani care parasesc institutiile de stat pentru protectia copilului. Oportunitati : - noi surse de investitii Fondurile Structurale; - acceptarea calificarilor profesionale din Romnia n spatiul Uniunii Europene; - cresterea cererii interne pentru servicii si produse; 24

cresterea importantei economiei bazate pe cunoastere; - restructurarea sistemului educational; participarea crescuta la educatia postuniversitara; - crearea unui cadru institutional, legislativ si financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si initiativei private si atractiv pentru investitii; continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice; - existenta cooperarii si a parteneriatelor ntre diferiti actori n educatie si formare n vederea asigurarii accesului extins pe piata muncii; - ntarirea sectorului ONG-urilor; - posibilitatea generalizarii experientelor si bunelor practici obtinute n programele de preaderare privind accesul la educatie si dezvoltarea resurselor umane din educatie, modernizarea educatiei si formarii profesionale si tehnice, precum si a celor obtinute n cadrul Programelor Comunitare. Amenintari: - tendinta demografica nefavorabila; - capacitatea de absorbtie limitata a fondurilor structurale/adaptarea dificila la cerintele fondurilor structurale; - migratia unor sectoare industriale catre locatii externe, n care costurile cu forta de munca sunt mai reduse; - migratia externa a lucratorilor calificati si/sau a lucratorilor cu un nivel educational superior; competitivitatea economica si a ntreprinderilor scazuta n comparatie cu partenerii din UE, cu consecinte n crearea locurilor de munca si astfel n diminuarea atractivitatii educatiei si formarii; - cresterea nivelului saraciei determinate de cresterea preturilor produselor si serviciilor; - continuarea restructurarii sectoarelor economice care va genera concedieri masive; - lipsa atractivitatii carierei didactice; - posibilitatea cresterii inechitatilor n furnizarea educatiei si formarii profesionale, ca rezultat al procesului descentralizarii; - slaba capacitate manageriala a autoritatilor administratiei locale si din nvatamnt n promovarea si sustinerea reformelor, a unei reglementari mai bune si a unei bune guvernari; - starea precara de sanatate a populatiei. Analiza SWOT prezinta contextul general n care va opera POS DRU, n ceea ce priveste elementele care sprijina atingerea obiectivelor sale, domeniile n care sunt necesare interventii viitoare precum si cele mai putin favorabile aspecte, care pot periclita implementarea sa.
2.3 Axele prioritare ale programului 25

2.3.1 Formarea profesionala in sprijinul cresterii economice

Axa Prioritara 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere" are in vedere nevoia de modernizare si o mai buna adaptare, atat a educatiei si formarii profesionale initiale, cat si a formarii profesionale continue, la nevoile pietei muncii. Domeniile majore de interventie sunt: Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate; Calitate in invatamantul superior; Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare; Calitate in formarea profesionala continua Programe doctorale si postdoctorale in sprijinul cercetarii. Obiectivul general al acestei axe prioritare il reprezinta dezvoltarea rutelor flexibile de invatare pe tot parcursul vietii si cresterea accesului la educatie si formare prin furnizarea unei educatii initiale si continue moderne si de calitate, incluzand invatamantul superior si cercetarea. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general: imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul preuniversitar si formarea profesionala initiala, prin sustinerea unitatilor de invatamant in vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor relevante pentru piata muncii; imbunatatirea sistemului de asigurare a calitatii in invatamantul superior, prin sustinerea universitatilor in vederea imbunatatirii managementului si a capacitatii de furnizare a calificarilor relevante; imbunatatirea calificarilor profesorilor, formatorilor si a altor categorii de personal din educatie si formare, prin sprijinul acordat pentru formarea initiala si continua a acestora; asigurarea calitatii in FPC, prin sprijinirea furnizorilor de FPC in vederea dezvoltarii sistemului de asigurare si management al calitatii; sprijinirea obtinerii de cunostinte si competente mai bune de catre tinerii cercetatori prin studii doctorale si postdoctorale.

26

Contributia educatiei si formarii la cresterea si dezvoltarea economica a fost intens studiata. Datele si studiile disponibile indica faptul ca educatia si formarea sunt principalii factori care contribuie la dezvoltarea economica si la progres. Datele demonstreaza faptul ca investitiile in educatie si formare genereaza cele mai importante castiguri si ca orice crestere a nivelului de educatie al fortei de munca constituie un factor important de crestere economica. Realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona este posibila doar in conditiile existentei unei forte de munca inalt calificate si adaptabile, capabila sa utilizeze, in mod eficient, cunostintele si noile tehnologii existente. Acest obiectiv poate fi realizat prin cresterea participarii la invatarea pe tot parcursul vietii, cresterea nivelului de educatie, cresterea capacitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala de a furniza competente si abilitati cerute de piata muncii etc. Sistemele de educatie si formare profesionala trebuie sa fie dezvoltate si modernizate in vederea unei mai bune adaptari la nevoile in permanenta schimbare si la evolutiile rapide din economie si societate. Principalele grupuri tinta pentru aceasta axa prioritara sunt: personalul de conducere, indrumare si control din sistemul MECT; manageri ai unitatilor de invatamant preuniversitar si din universitati, inspectori, decidenti, alte categorii de personal implicat in activitati de management al sistemului de educatie si formare profesionala initiala; membrii ai consiliilor de administratie si ai comitetelor de asigurare a calitatii din unitatile de invatamant preuniversitar si din universitati, experti implicati in evaluarea calitatii in educatie si formare profesionala initiala, agenti de evaluare si acreditare; elevi si studenti, in special din comunitatile sarace si rurale, roma si persoane cu dizabilitati; profesori si personal didactic; instructori si formatori din invatamantul profesional si tehnic; consilieri pentru orientare in cariera; mentori, mediatori, tutori, personal din gradinite; membrii ai CNFPA si ai comitetelor sectoriale; doctoranzi si cercetatori. Modernizarea si restructurarea sistemelor de educatie si formare vor fi sprijinite prin interventiile FSE. In acest sens, POS DRU se va adresa sistemului si furnizorilor din invatamantul preuniversitar, formarea profesionala initiala, invatamantul superior si formare profesionala continua (FPC). Actiunile avute in vedere la nivel de sistem constau in dezvoltarea de metodologii, instrumente si standarde, pentru prioritatile identificate:
27

dezvoltarea sistemelor de calificari, asigurarea si managementul calitatii, imbunatatirea planificarii ofertelor de educatie si formare si a managementului educational, descentralizarea efectiva a invatamantului preuniversitar, validarea si recunoasterea invatarii anterioare, dezvoltarea dimensiunii incluzive in educatie si formare profesionala. In ceea ce priveste furnizorii de educatie si formare, interventiile FSE vor sprijini implementarea eficienta a noilor instrumente, standarde si metodologii. La nivel de sistem si furnizori, vor fi sprijinite programele de formare specifica a personalului, decidentilor si actorilor relevanti implicati in dezvoltarea si implementarea masurilor de reforma si a noilor instrumente. Absenta unei abordari de tip pe tot parcursul vietii in educatie, formare si ocupare limiteaza oportunitatile de invatare pe tot parcursul vietii. Din aceasta perspectiva, este necesara o abordare coerenta si sistemica a educatiei si formarii. Existenta unor sisteme si mecanisme operationale de validare a invatarii anterioare reprezinta o conditie necesara pentru acest demers; progrese ulterioare si asigurarea coerentei sunt necesare, atat in educatie, cat si in formare. Introducerea invatarii pe tot parcursul vietii ca principiu fundamental al sistemelor de educatie si formare trebuie sa fie sustinuta prin recunoasterea in sistemul formal de educatie a competentelor anterior dobandite in contexte nonformale si informale de invatare. Educatia si formarea bazate pe competente reprezinta un factor esential pentru introducerea unei abordari de tipul pe tot parcursul vietii in educatie, formare si ocupare, pentru asigurarea calitatii si pentru cresterea relevantei educatiei si formarii fata de nevoile in permanenta schimbare ale pietei muncii. In acest sens, POS DRU va sprijini dezvoltarea si implementarea Cadrului National al Calificarilor. In ceea ce priveste asigurarea calitatii si managementul in educatia si formarea profesionala initiala, in 2006 a devenit operational, la nivel de sistem, un cadru institutional specific. Astfel, se poate observa ca, atat in invatamantul preuniversitar cat si in invatamantul superior, se inregistreaza progrese in ceea ce priveste dezvoltarea de standarde si metodologii pentru evaluarea si acreditarea furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala. In vederea accelerarii progreselor in acest domeniu, sprijinul FSE va viza, la nivel de sistem: dezvoltarea, actualizarea si imbunatatirea ghidurilor, metodologiilor si standardelor de asigurare a calitatii; sprijin specific pentru asigurarea si managementul calitatii, evaluare si acreditare formarea si perfectionarea personalului din agentiile de asigurare a calitatii din
28

invatamantul preuniversitar si superior, evaluatori de calitate, inspectori scolari, actori relevanti la nivel national care participa la managementul si asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala initiala. In acest domeniu, sprijinul FSE acordat furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala va completa actiunile intreprinse la nivel de sistem si va viza urmatoarele tipuri de activitati: transpunerea standardelor, formarea si perfectionarea personalului implicat in implementarea acestor standarde si metodologii (ex. manageri si membri ai comitetelor de asigurare a calitatii din scoli si universitati etc.). In vederea unei integrari durabile pe piata muncii, este necesara imbunatatirea si actualizarea permanenta, prin programe de formare profesionala continua, a abilitatilor si cunostintelor furnizate de catre sistemul de educatie si formare profesionala initiala. Daca, atat educatia, cat si formarea profesionala continua esueaza in a furniza competente, cunostinte si abilitati relevante pentru piata muncii sau esueaza in a-si asigura, in mod reciproc, complementaritatea, va creste riscul somajului pe termen lung. Astfel, asigurarea calitatii si dezvoltarea sistemului de Formare profesionala continua devin elemente esentiale pentru realizarea obiectivului de crestere a competitivitatii capitalului uman si o componenta importanta a strategiei POS DRU. Dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic reprezinta un obiectiv cheie al Strategiei Romaniei pentru Invatamantul Preuniversitar 2001- 2010. Rezultatele pozitive obtinute pana in prezent (ex. standarde de pregatire profesionala, adaptarea curriculumului la cerintele specifice ale pietei locale a muncii/comunitatii locale etc.) vor fi continuate, iar consolidarea si extinderea acestora va fi avuta in vedere in cadrul strategiei POS DRU. Cu toate acestea, rutele de profesionalizare, in special cele de profesionalizare progresiva, sunt considerate mai putin atractive decat rutele teoretice. Eforturile intreprinse vor urmari cresterea atractivitatii educatiei si formarii profesionale initiale, dezvoltarea standardelor de pregatire profesionala, cresterea eficacitatii parteneriatului in planificarea si furnizarea de formare profesionala, cresterea capacitatii unitatilor din invatamantul profesional si tehnic de a furniza programe de Formare profesionala continua si de educatie a adultilor, imbunatatirea curriculumului din formarea profesionala initiala, furnizarea competentelor specifice pentru dezvoltarea carierei si antreprenoriat, validarea invatarii anterioare, dezvoltarea de rute flexibile de transfer si acces catre niveluri superioare
29

de educatie (in special, accesul in invatamantul superior), dezvoltarea unor legaturi mai stranse cu piata muncii si sprijin pentru cresterea implicarii partenerilor sociali in formarea profesionala etc. Sunt necesare investitii in vederea cresterii atractivitatii formarii profesionale initiale/invatamantului profesional si tehnic pentru angajatori si pentru participantii la procesele de invatare, pentru transformarea sa intr-un instrument important de echipare a tinerilor cu competente cheie necesare pe tot parcursul vietii, de imbunatatire a cunostintelor si competentelor persoanelor cu un nivel de calificare scazut si pentru reducerea fenomenului de parasire timpurie a scolii. Majoritatea eforturilor de dezvoltare a educatiei si formarii profesionale initiale depuse pana in prezent s-au concentrat asupra nevoilor tinerilor, dar actiunile avute in vedere pentru imbunatatirea capacitatii unitatilor de IPT de a furniza oferte de formare profesionala continua pentru populatia adulta vor crea premisele unui raspuns corespunzator la nevoile de formare ale adultilor si ale lucratorilor in varsta pentru actualizarea abilitatilor si imbunatatirea competentelor acestora. Activitatile specifice de dezvoltare a unui sistem de formare profesionala initiala atractiva si de calitate, vor fi completate prin actiuni destinate dezvoltarii profesionale a profesorilor, instructorilor si formatorilor. Concluziile Consiliului si Comunicarea de la Maastricht privind Prioritatile viitoare pentru imbunatatirea Cooperarii Europene in Educatie si Formare Profesionala : Universitatile reprezinta actorii principali in furnizarea fortei de munca inalt calificata si in crearea de cunoastere. Din acest punct de vedere, se poate afirma ca universitatile se afla la intersectia dintre cercetare, educatie si inovare si ca, din mai multe puncte de vedere, detin cheia pentru dezvoltarea societatii si economiei bazate pe cunoastere. Sprijinul acordat universitatilor pentru dezvoltarea ofertelor educationale trebuie sa urmareasca cresterea si imbunatatirea capacitatii acestora de a forma studenti cu nivele superioare de calificare, contribuind astfel la cresterea competitivitatii economice. Aceste activitati vor fi completate cu actiuni de sprijin pentru cresterea accesului populatiei din mediul rural si din comunitatea roma la invatamantul superior. Datele disponibile pentru Romania indica un grad relativ redus de corelare intre ofertele educationale/calificarile furnizate de sistemul de educatie si formare profesionala initiala, inclusiv invatamantul superior si cerintele pietei muncii. Din pacate, rata
30

ridicata a somajului in randul tinerilor sustine aceasta concluzie. Astfel, investitiile in educatie ar trebui sa puna accentul pe asigurarea de competente cheie pentru toti si pe furnizarea unor calificari adecvate, din punct de vedere cantitativ si structural, pentru cerintele in continua schimbare ale pietei muncii. Imbunatatirea procesului de planificare in educatie si formare profesionala initiala reprezinta primul pas pentru realizarea obiectivului de crestere a relevantei si a capacitatii de a raspunde la cerintele pietei muncii. Cu sprijin FSE, experienta anterioara din invatamantul profesional si tehnic (PRAI si PLAI) poate fi imbunatatita si extinsa la nivelul tuturor furnizorilor de educatie si formare profesionala initiala, cu precadere prin actiuni de formare specifica a decidentilor din scoli si a actorilor regionali si locali relevanti implicati in procesul de planificare in educatie si formare. Dezvoltarea parteneriatelor in educatie va asigura fundamentul pentru cresterea relevantei si capacitatii de raspuns a educatiei la nevoile pietei muncii. Cresterea relevantei educatiei si formarii pentru nevoile pietei muncii reprezinta un obiectiv care va fi urmarit prin sprijinul FSE acordat furnizorilor de educatie, formare profesionala initiala si Formare profesionala continua pentru imbunatatirea si diversificarea ofertelor/programelor de studii si curriculumului. In acest sens, sprijinul FSE avut in vedere pentru acesti furnizori va urmari cu precadere aspecte precum cresterea flexibilitatii furnizarii educatiei si formarii profesionale, dezvoltarea unei educatii bazate pe competente si adaptarea programelor de educatie si formare la cadrul/sistemul calificarilor. Aceasta axa prioritara va sprijini, de asemenea, dezvoltarea ofertelor de educatie si formare profesionala, inclusiv dezvoltarea de curriculum (in special, componenta de curricula la dispozitia scolii), ca parte a procesului de modernizare a sistemului de educatie si formare profesionala initiala si de crestere a capacitatii de raspuns/adaptare la nevoile pietei muncii. Ofertele de educatie si formare profesionala dezvoltate vor raspunde la urmatoarele nevoi: - necesitatea unei mai bune adaptari a ofertelor de educatie si formare profesionala la piata muncii si la nevoile societatii bazate pe cunoastere, inclusiv prin dezvoltarea invatamantului postliceal;

31

- furnizarea de competente cheie (asa cum sunt definite in documentele europene) pentru toti; in acest caz, o atentie deosebita va fi acordata populatiei din zonele rurale si celei de etnie roma. Operatiunile promovate in vederea cresterii calitatii in invatamantul superior vor avea ca obiectiv furnizarea de programe de studii universitare mai bine adaptate la nevoile studentilor, astfel incat sa faciliteze insertia acestora pe piata muncii, dupa absolvire. Oferta universitara trebuie sa aiba in vedere, intr-o mai mare masura, evolutiile din economie si sa asigure o mai buna corelare cu cerintele pietei muncii. Capacitatea sistemului de educatie de a raspunde schimbarilor rapide de pe piata muncii si asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala initiala si continua sunt, in mod semnificativ, dependente de dezvoltarea continua a resurselor umane din educatie, formare profesionala initiala si Formare profesionala continua. Formarea si perfectionarea profesorilor, formatorilor si a altor tipuri de personal didactic din educatie si Formare profesionala continua, inclusiv formarea si perfectionarea in parteneriat cu companii, vor contribui la realizarea obiectivului de imbunatatire a calificarii capitalului uman. Obiectivul politicii educationale din Romania, de asigurare a oportunitatilor egale si a accesului egal la educatie de calitate pentru toti, poate fi realizat atunci cand cunostintele sunt furnizate de profesori calificati. FSE va sprijini, astfel, atat dezvoltarea/imbunatatirea formarii initiale a profesorilor (programele de licenta si masterat), cat si imbunatatirea formarii continue a acestora. Eforturile avute in vedere pentru imbunatatirea formarii initiale a profesorilor vor fi completate cu actiuni de dezvoltare a unei oferte flexibile de formare continua. Formarea profesorilor va viza, atat pregatirea pedagogica, cat si metodica disciplinei. Ca parte a actiunilor de imbunatatire a sistemelor de educatie si formare, precum si pentru asigurarea accesului egal la educatie, sprijinul FSE va viza dezvoltarea programelor de formare si perfectionare specifice pentru noile profesii in educatie si formare, a programelor de formare si perfectionare a profesorilor in domenii legate de ocupatii noi si a celor derulate in parteneriat cu companii. Disparitatile existente intre mediul rural si urban, in ceea ce priveste calificarea cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar, tind sa afecteze realizarea obiectivului de asigurare a
32

accesului egal la educatie de calitate si capacitatea de ocupare a capitalului uman din mediul rural. In ultimii ani, Guvernul Romaniei a depus eforturi semnificative in vederea reducerii decalajului de calificare a profesorilor din educatie si formare profesionala initiala existent intre mediul rural si urban. In cadrul POS DRU, in cazul zonelor rurale, actiunile de formare si perfectionare a profesorilor vor fi completate cu masuri de sprijin pentru extinderea practicii mentorilor scolari si pentru formarea continua a acestora. In ceea ce priveste comunitatea roma, vor fi intreprinse demersuri in vederea extinderii practicii mediatorilor scolari si pentru formarea continua si dezvoltarea acestui tip de resurse umane. Aceste actiuni vor contribui, in mod semnificativ la cresterea accesului si participarii la educatie. Eforturile intreprinse in vederea asigurarii de personal calificat in educatie vor contribui la asigurarea accesului egal al tuturor la educatia de calitate si vor fi complementare actiunilor intreprinse pentru dezvoltarea ofertelor educationale si pentru cresterea gradului de constientizare si participare a comunitatii la procesul de planificare, management si dezvoltarea continuturilor invatarii in educatie si formare profesionala initiala. In ceea ce priveste formarea profesionala continua (FPC), aceasta axa prioritara are ca scop cresterea capacitatii sistemului public si privat de formare profesionala continua de a furniza servicii de calitate in vederea sustinerii actiunilor de crestere a participarii la FPC. Aceasta axa prioritara se va concentra, in principal, pe dezvoltarea sistemului (elaborarea si implementarea de instrumente, mijloace, metodologii, standarde etc.), asigurarea si managementul calitatii.
2.3.2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii

Axa Prioritara 2 Corelara invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii va avea in vedere, la nivel national, asigurarea accesului egal al tuturor persoanelor la procesul de invatare si formarea acelor competente si abilitati necesare integrarii durabile pe piata muncii. Participarea scazuta la educatie are ca efect cresterea riscului de somaj, a somajului de lunga durata sau de excludere de pe piata muncii. Avand in vedere faptul ca populatia de etnie roma si persoanele din mediul rural sunt categoriile cele mai expuse riscului de parasire timpurie a
33

scolii, vor fi promovate masuri specifice care vor viza aceste grupuri. Diminuarea fenomenului de parasire timpurie a scolii si sprijinul acordat pentru cresterea accesului si a participarii la formarea profesionala continua vor avea o contributie importanta la promovarea invatarii si a muncii pe tot parcursul vietii, sprijinind in acest fel integrarea pe piata muncii si ocuparea. Formarea profesionala continua va avea in vedere, de asemenea, asigurarea sanatatii fortei de munca. In cadrul cursurilor de formare a angajatilor vor fi furnizate module specifice privind mentinerea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de munca. Vor fi sprijinite dezvoltarea parteneriatelor si tranzitia de la scoala la viata activa, facilitandu-se insertia absolventilor pe piata muncii. Aceasta Axa Prioritara are in vedere nevoile specifice ale indivizilor, atat pentru perioada in care sunt implicati intr-o forma de educatie si pregatire profesionala initiala si/ sau continua, cat si dupa absolvire, ca si persoane active, problematica fiind abordata la nivel national. De asemenea, Axa Prioritara 2 abordeaza evolutiile negative identificate la nivel national cu privire la fenomenul de parasire timpurie a scolii, somaj ridicat in randul tinerilor, participare scazuta la FPC; amploarea acestor fenomene necesita intreprinderea unor actiuni la nivel national, nu doar interventii regionale care, realizate separat, pot avea efect si impact limitat. Obiectivul principal al acestei axe prioritare il constituie facilitarea accesului la educatie, cresterea ocupabilitatii si a nivelului de educatie si formare profesionala al resurselor umane printr-o abordare de tip pe tot parcursul vietii, in contextul societatii bazate pe cunoastere. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la atingerea obiectivului principal: o mai buna tranzitie de la scoala la viata activa; imbunatatirea participarii la programe de educatie de tip a doua sansa si prevenirea parasirii timpurii a scolii, in special a grupurilor vulnerabile; intarirea capacitatii intreprinderilor de a sprijini cresterea nivelului de calificare a angajatilor; cresterea gradului de calificare a angajatilor. Fundamentare: In conformitate cu politicile si strategiile europene, invatarea pe tot parcursul vietii este esentiala pentru dezvoltarea personala, civica si sociala, precum si din perspectiva cresterii sanselor de ocupare. Invatarea se desfasoara in contexte diverse, atat in cadrul sistemului
34

formal de educatie si formare profesionala, cat si in afara acestuia. Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii deschide accesul la cunoastere si valorifica rezultatele invatarii dobandite atat in contexte formale, cat si in contexte nonformale si informale, de la educatia timpurie pana la studii postuniversitare si alte forme de educatie a adultilor. Dobandirea cunostintelor si competentelor pe parcursul intregii vieti este o conditie esentiala pentru dezvoltarea individuala si profesionala, pentru cresterea capacitatii de ocupare si de adaptare. Necesitatea de a moderniza sistemele de educatie si formare profesionala in vederea inlaturarii barierelor dintre diversele contexte de invatare si a cresterii accesului si participarii la invatare sunt prioritati ale politicilor nationale. Din perspectiva ocuparii, modernizarea sistemelor de educatie si formare ar trebui sa urmareasca flexibilizarea modalitatilor de furnizare, cresterea relevantei competentelor si cunostintelor furnizate pentru piata muncii si cresterea accesului la invatare pe tot parcursul vietii. Aceasta axa prioritara se concentreaza asupra invatarii pe tot parcursul vietii din perspectiva beneficiilor acesteia pentru ocupare si dezvoltare profesionala individuala, prin extinderea si diversificarea formelor de invatare, cresterea participarii la educatie si formare profesionala, prin furnizarea de competente care sa faciliteze adaptarea rapida a absolventilor la exigentele locului de munca. Romania se confrunta cu un fenomen accentuat de somaj in randul tinerilor (rata somajului in randul tinerilor este de aproximativ 3,5 ori mai mare decat rata somajului general). Furnizarea unei oferte relevante pentru piata muncii, prin sistemul de educatie si formare profesionala initiala, va contribui la diminuarea somajului in randul tinerilor. Un alt fenomen ingrijorator cu care se confrunta Romania este rata ridicata de parasire timpurie a scolii. Asa cum a fost evidentiat si in capitolul 1, categoriile cele mai expuse acestui fenomen sunt populatia roma, populatia saraca si cea din mediul rural, si din acest motiv, interventiile FSE in cadrul acestui domeniu major de interventie vor avea in vedere, in special, nevoile specifice ale acestor grupuri vulnerabile. Sansele de ocupare a unui loc de munca de catre cei care parasesc timpuriu scoala sunt reduse, deoarece acestia nu poseda competentele de baza si cunostintele necesare, iar acest lucru le afecteaza integrarea pe piata muncii. Astfel, prevenirea si reducerea acestui fenomen vor crea, pe de o parte premisele pentru reducerea
35

somajului si, pe de alta parte vor contribui la imbunatatirea nivelului de calificare, deci a competitivitatii capitalului uman din Romania. Amploarea fenomenului impune o abordare la nivel national in vederea solutionarii adecvate a acestei probleme. Abordarea POS DRU referitoare la parasirea timpurie a scolii include atat actiuni de prevenire, cat si de remediere, intr-o abordare integrata (ex. furnizarea serviciilor de orientare si consiliere, educatie remediala, programe de tipul a doua sansa, campanii de constientizare, sprijin financiar). Interventiile timpurii vor sprijini cresterea accesului la educatie si la servicii de orientare si consiliere de calitate pentru elevii cu risc de parasire timpurie a scolii si pentru familiile lor. Concluziile diverselor studii si anchete realizate subliniaza importanta educatiei prescolare in prevenirea parasirii timpurii a scolii. Astfel, actiunile cofinantate in cadrul acestei axe prioritare vor avea ca scop dezvoltarea si cresterea participarii la invatamantul prescolar, in special pentru grupurile cele mai expuse fenomenului de parasire timpurie a scolii. Conform unei anchete realizate in 1999 de catre Institutul National de Statistica, doar 11% dintre intreprinderi au implementat programe de formare profesionala pentru angajati si doar 5,4% dintre acestea au dezvoltat o strategie de dezvoltare a resurselor umane. Aproximativ doua treimi dintre intreprinderi au preferat sa recruteze persoane noi decat sa aloce resurse financiare pentru formarea profesionala a angajatilor. Intreprinderile mari sunt, de regula, cele care desfasoara o politica activa de formare profesionala continua; IMMurile sunt mai putin interesate de politica DRU, fie pentru ca nu constientizeaza inca importanta Formare profesionala continua, fie pentru ca nu au posibilitatea sa investeasca in dezvoltarea resurselor umane. Accesul la Formare profesionala continua este inegal. Angajatorii prefera sa sustina formarea muncitorilor cu inalta calificare sau a tinerilor, decat a celor cu un nivel scazut de calificare sau in varsta, a celor angajati pe perioada nedeterminata, decat a celor angajati pe perioada determinata. Minoritatile, persoanele cu cerinte educationale speciale, populatia care traieste in comunitati mici sau in zone rurale si somerii, au, de asemenea, un acces redus la formare profesionala. Este important sa se asigure dezvoltarea de continuturi de formare profesionala adecvate, metodologii si metode de predare individualizate si sa se acompanieze ofertele de formare profesionala cu servicii de orientare a carierei pentru a raspunde astfel
36

nevoilor diferitilor participanti la FPC. Accesul la FPC in zonele rurale este foarte limitat. Disponibilitatea ofertelor este, de asemenea, foarte limitata. Pentru a solutiona aceste deficiente, in cadrul acestei Axe Prioritare, se va acorda o atentie deosebita zonelor rurale, prin cresterea flexibilitatii furnizarii de formare profesionala continua (ex. unitati mobile de formare profesionala) si prin sprijin financiar pentru participantii la ormare profesionala continua. Principalele domenii in care vor fi dezvoltate programe de formare profesionala continua, inclusiv in mediul rural, sunt: servicii, constructii, infrastructura de transport, energie, TIC si cercetare. Principalele grupuri tinta abordate in cadrul aceastei axe prioritare sunt: elevi, studenti, angajati la primul loc de munca, ucenici; personal din intreprinderi, desemnat a fi mentor pentru angajatii aflati la primul loc de munca, tutori pentru stagiile de pregatire practica a elevilor, studenti si angajati,maistri de ucenicie; elevi din zonele rurale, din comunitatile sarace, de etnie roma, precum si cei care au un nivel scazut de performanta scolata; persoane care au parasit de timpuriu scoala si familiile lor; angajati, in special cei cu un nivel scazut de calificare sau cei necalificati. Domenii majore de interventie: Tranzitia de la scoala la viata activa; Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii; Acces si participare la formare profesionala continua.
2.3.3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor

Obiectivul general al acestei axe prioritare este: promovarea culturii antreprenoriale, flexibilitatii si adaptabilitatii prin sprijinirea fortei de munca si a intreprinderilor competente, pregatite si adaptabile. Urmatoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general: dezvoltarea antreprenoriatului, prin sprijinirea indivizilor pentru initierea afacerilor; imbunatatirea nivelului de calificare al specialistilor din managementul si organizarea muncii; cresterea nivelului de specializare a angajatilor, prin actualizarea si imbunatatirea calificarilor;
37

 cresterea nivelului de participare a partenerilor sociali si a ONGurilor in furnizarea de servicii comunitatii. Fundamentare: Masurile luate pentru imbunatatirea adaptabilitatii intreprinderilor, in special a IMMurilor si a angajatilor la conditiile in schimbare, in special in vederea introducerii de tehnologii moderne si de solutii organizationale pe o scara larga, trebuie sa reprezinte, printre altele, o promovare a flexibilitatii organizationale si de ocupare (aplicarea unor diferite forme de organizare a muncii si contracte de munca flexibile) si a flexibilitatii functionale (adaptarea sarcinilor angajatilor la sarcinile firmei). Actiunile intreprinse se vor concentra pe crearea capacitatii interne a firmelor pentru dezvoltarea resurselor umane proprii. Este necesar, de asemenea, ca procesul de modernizare a organizarii muncii sa se desfasoare cu implicarea partenerilor sociali. Romania a dezvoltat relativ recent antreprenoriatul si, prin urmare, mai sunt inca multe de facut pentru extinderea si dinamizarea sectorului privat. POS DRU urmareste dezvoltarea spiritului antreprenorial prin formare in vederea imbunatatirii competentelor manageriale la nivelul intreprinderii. Va fi furnizata formare intreprinderilor, astfel incat acestea sa poata gestiona mai eficient schimbarea, restructurarea economica, dezvoltarea comertului, pentru a diminua costurile sociale ale acestora si pentru a facilita adaptarea. Atat managerii de nivel superior si mediu cat si angajatii vor beneficia de formare in domenii precum: metode de marketing, formare intensiva a personalului in dobandirea cunostintelor antreprenoriale, diversificarea productiei, utilizarea TIC in procesele productive, noul sistem de management al calitatii si promovarea inovatiei, pregatire pentru aplicarea reglementarilor europene privind sanatatea si securitatea la locul de munca, managementul organizational si al restructurarii etc. Operatiunile finantate din FSE vor sprijini, de asemenea, forme inovative de organizare a muncii, inclusiv asigurarea sanatatii si securitatii la locul de munca si diversificarea relatiilor contractuale si de munca, in scopul imbunatatirii calitatii si productivitatii muncii. Aceasta axa prioritara va include, de asemenea, sprijin pentru intreprinderi privind formarea profesionala specifica, cu accent pe noile tehnologii.

38

Dezvoltarea economica va depinde de abilitatea intreprinderilor si a lucratorilor de a absorbi noile informatii, de a-si imbunatati procedurile de control la nivelul intreprinderii, de a reorganiza reteaua de furnizori si de a redistribui adecvat sarcinile si de a le duce la indeplinire. Axa prioritara urmareste cresterea productivitatii si promovarea reconcilierii vietii profesionale cu viata de familie. Aceasta poate sa includa, de asemenea, campanii de constientizare cu privire la responsabilitatea sociala a intreprinderilor si incurajarea transformarii muncii nedeclarate in munca legala. Aceste interventii sunt complementare cu alte operatiuni semnificative, care urmaresc sa sprijine IMMurile si sa dezvolte antreprenoriatul, incluse in POS Cresterea Competitivitatii Economice. Delimitarea fata de POS CCE este aceea ca POS DRU va pregati si sprijini adaptabilitatea angajatilor si a intreprinderilor in vederea dezvoltarii competentelor lor manageriale, atat la nivelurile executive cat si de conducere (managementul de varf si de nivel mediu). Pe de alta parte, POS CCE va sprijini intreprinderile pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri, va furniza sprijin in consultanta, precum si sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturile si grupurile de furnizori. Totodata, in cadrul acestei Axe prioritare va fi asigurata formarea profesionala specifica, complementara cu tipul operatiunilor din cadrul PO CCE. POS DRU urmareste imbunatatirea competentelor specialistilor implicati in sectoarele specifice ce utilizeaza tehnologie avansata, ca un tip de operatiune distincta la nivel sectorial, in timp ce PO CCE va furniza formare profesionala ca operatiune secundara sub regula flexibilitatii, legata de achizitionarea echipamentelor specifice. Dezvoltarea parteneriatelor va fi benefica pentru promovarea de noi metode si modele care sa conduca la schimbarea organizarii si atitudinilor actuale traditionale. Promovarea parteneriatului reprezinta un domeniu specific de interventie in cadrul acestei axe prioritare care va fi incurajat si in cadrul celorlalte axe prioritare, ca un principiu orizontal, acolo unde va fi considerat relevant,. Parteneriatul este recunoscut drept un mijloc eficient de promovare a dezvoltarii, iar implicarea tuturor actorilor relevanti este un alt mod de cooperare in scopul progresului.

39

Un alt domeniu specific, in care este necesara actiunea imediata, este combaterea fenomenului muncii nedeclarate. Acest fenomen afecteaza economia romaneasca si ocuparea fortei de munca intr-o masura semnificativa (aproximativ 2,7 milioane de oameni lucreaza fara forme legale de munca). Principalele grupuri tinta avute in vedere in cadrul acestei Axe prioritare, sunt: intreprinderile publice si private; - angajatii; - personalul managerial din intreprinderi, in mod special din IMMuri; - antreprenorii; - partenerii sociali si asociatiile si organizatiile societatii civile. Domenii majore de interventie: Promovarea culturii antreprenoriale; Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii; Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si intreprinderilor este o necesitate, dat fiind procesul de schimbari structurale de pe piata muncii din Romania. Prin asigurarea cresterii adaptabilitatii va creste capacitatea pietei muncii de a anticipa si de a asimila schimbarile economice si sociale. Obiectivul dezvoltarii unei piete a muncii moderne si flexibile este in concordanta cu prioritatea UE de imbunatatire a calitatii si productivitatii muncii, prin dezvoltarea si actualizarea competentelor in functie de tehnologiile moderne si sectoarele cu valoare adaugata. Forta de munca si intreprinderile vor trebui sa se adapteze noilor tehnologii, situandu-se in pozitia necesara unei abordari inovative permanente. De asemenea, lucratorii si intreprinderile vor trebui sa fie mai bine pregatiti pentru a putea raspunde cererii crescute, atat a angajatilor cat si a angajatorilor, de a creste calitatea locului de munca prin introducerea de noi metode de lucru, utilizarea sporita a TIC, schimbarile in statutul ocupational, mobilitatea ocupationala si geografica etc. In ceea ce priveste furnizarea formarii profesionale specifice pentru expertii in domeniile de inalta tehnologie, interventiile FSE vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea abilitatilor relevante pentru sectoarele cu potential de crestere la nivel regional sau local. In domeniul protectiei mediului, se va desfasura o pregatire specifica semnificativa, stiut fiind faptul ca formarea profesionala adecvata in acest domeniu poate conferi avantaje fortei de munca, printr-o cunoastere mai buna a masurilor legate de atenuare a efectelor incalzirii
40

globale si a riscurilor asociate acesteia, precum si a nevoii de adaptare. Astfel, va fi furnizata formare profesionala in: managementul poluarii atat preventiv cat si corectiv, optimizarea utilizarii resurselor materiale, reducerea riscului distrugerii mediului sau inlaturarea respectivelor efecte, tehnologii si produse "curate", managementul resurselor, precum energiile regenerabile si managementul ecosistemului. Aceste actiuni vor avea ca rezultat conditii de munca mai curate si mai sanatoase. Se va tine cont si de cerintele de dezvoltare ale zonelor cel mai putin favorizate (orase mici, sate, dar si localitati izolate si montane cu economii in crestere). Se va furniza formare profesionala atat personalului medical cat si medicilor, inclusiv in domeniul medicinii muncii (sanatatea si securitatea la locul de munca). Totodata, problematica mediului si asigurarea sanatatii vor fi abordate transversal in cadrul programelor de formare. Se vor organiza campanii pentru prevenirea imbolnavirilor, cum ar fi promovarea controalelor medicale regulate, informarea asupra efectelor daunatoare ale tutunului si alcoolului, promovarea pastrarii unor conditii adecvate de munca, fara factori de risc (cum sunt stresul, zgomotul si poluarea), prevenirea unor eventuale valuri de caldura asupra copiilor si batranilor. Activitatile din cadrul acestor interventii vor contribui, in ansamblu, la sensibilizarea angajatilor asupra schimbarilor economice, sociale, tehnologice si asupra conditiilor de mediu. Operatiunile propuse se vor concentra pe cresterea cunostintelor specifice, expertizei si competentelor, atat pentru angajatori cat si pentru angajati, privind schimbarile si evolutiile economice actuale. Acest domeniu major de interventie va incuraja furnizarea formarii profesionale specializate, introducerea unor forme moderne de organizare a muncii, actiuni inovative menite sa creasca productivitatea muncii si armonizarea muncii cu viata de familie, inclusiv prin programe de lucru mai flexibile. In acelasi timp, se va urmari promovarea initiativelor din domeniul ocuparii, in ceea ce priveste flexibilitatea si securitatea (flexicuritatea) pe piata muncii, in special pentru promovarea imbatranirii active si participarii femeilor pe piata muncii. In Romania, flexibilitatea si diversitatea formelor de organizare a muncii sunt reduse si nu exista o flexibilitate si o mobilitate a fortei de munca. Prin POS DRU se vor promova activitati care se vor concentra pe utilizarea formelor flexibile de organizare a muncii si pe sprijinul

41

competitivitatii intreprinderilor si organizatiilor din sectoarele economice cu potential de crestere.

CAPITOLUL III : FENOMENUL SOMAJULUI IN UNIUNEA EUROPEANA

3.1 Particularitatile somajului european Anii 90 au fost caracterizati in Uniunea Europeana de nivele ridicate ale somajului comparativ cu situatia din perioadele anterioare si din alte tari dezvoltate. Principalele caracteristici ale pietei muncii din Uniunea Europeana pot fi sintetizate astfel: Crearea unui numar mic de locuri de munca intre 1976 1996: 4,9 milioane (250000 de locuri de munca pe an), in conditiile in care cresterea populatiei active in UE a fost de 21 milioane persoane (fara a tine cont de integrarea Germaniei orientale), adica 1,05 milioane de persoane active pe an. Scaderea cvasiconstanta a ratei de ocupare de la 65% in 1997, la 60% in 1996, in timp ce in SUA aceasta rata era de 75% in aceiasi perioada. 42

Rigiditate si disparitati intre diferite piete nationale ale muncii: salarii minime nearmonizate, reguli diferite privind acordarea si nivelul indemnizatiei de somaj, o larga varietete de reglementari a Codurilor nationale ale muncii cu efecte asupra somajului de lunga durata si a somajului din randul tinerilor.

Disparitati regionale ale somajului european. Regiunile in care somajul este cel mai redus corespund partii occidentale a Germaniei, Olandei, sudul Angliei, Austriei si nordul Italiei, Alsaciei si regiunii Rhone Alpes din Franta. Aceste regiuni, care sunt cele mai dinamice din Europa, reprezinta ceea ce am putea numi nucleul dur al Europei locurilor de munca. Regiunile cele mai indepartate: Finlanda, Irlanda, Spania, sudul Frantei si sudul Italiei, precum si partea orientala a Germaniei sunt cele mai afectate de somaj.

Somajul afecteaza inegal diferitele categorii ale populatiei. Somajul in randul femeilor este in medie mai ridicat decat cel in randul barbatilor in UE. Nu este si cazul Regatului Unit si al Suediei, tari in care femeile sunt din ce in ce mai mult angajate part-time.

Somajul european este un somaj structural care depinde de procesul de formare a preturilor pe piata de bunuri si de procesul de constituire a salariilor pe piata muncii. Totodata trebuie mentionat faptul ca ratele de somaj sunt datele oficiale standardizate. Nivelul

real al somajului este mult mai mare daca se ia in considerare si numarul somerilor descurajati, dat fiind gradul de deprimare al pietei muncii, precum si persoanele active care lucreaza part-time si care din punct de vedere legal nu sunt considerate someri. 3.2 Cauzele somajului european In analiza somajului in tarile Uniuni Europene este tot mai des avansata ipoteza conform careia unul din determinantii principali il constituie incompatibilitatea dintre calificarile disponibile pe piata muncii si cele cerute de intreprinderi. Acesta pare a fi principalul determinant al somajului structural. Alaturi de aceasta cauza mai poate fi mentionat si costul ridicat al fortei de munca necalificate comparativ cu cel al angajarii fortei de munca calificate. Diferentele intre costul social si costul privat al mainii de lucru si gradul diferit de impozitare (sistemele de asigurari sociale) existente la nivelul statelor membre explica intr-o anumita masura discrepantele dintre ratele nationale ale somajului. 43

Factorii institutionali si migratiile de populatie pot explica persistenta unor puternice diferente intre ratele de somaj europene. Desi, in Europa, libera circulatie a fortei de munca a fost statuata inca din 1957 prin Tratatul de la Roma, fluxurile de populatie in interiorul UE sunt reduse. In medie, pe ansamblul tarilor UE, 5% din populatie (circa 18 milioane) are o nationalitate diferita de cea a tarii in care este rezidenta. Dar 2/3 sunt straini din afara UE si doar 1/3 vin din tari ale UE. Obstacolele in calea migratiilor in interiorul UE sunt importante. Unul dintre ele il reprezinta barierele lingvistice. Din acest punct de vedere trebuie mentionat ca europenii care migrazeaza in interiorul UE au, cel mai adesea, un nivel ridicat de calificare si din aceasta cauza vorbesc una sau mai multe limbi straine. Un alt obstacol il constituie costul ridicat al locuintelor in regiunile cele mai dinamice, cost ce poate diminua, daca nu chiar anula avantajul care reprezinta salariile ridicate. Cea mai importanta bariera in calea migratiei populatiei o reprezinta insa nearmonizarea reglementarilor privind diplomele si calificarile in UE. 3.3 Masuri si politici de reducere a somajului in UE In decembrie 1993 s-a adoptat Carta Alba, cuprinzand Strategia pe Termen Mediu vizand Cresterea Economica, Competitivitatea si Ocuparea Fortei de Munca. Dezideratul principal al acestei actiuni era introducerea de masuri menite sa revigoreze competitivitatea economiei europene. S-a evidentiat o corelatie directa intre ritmul de crestere economica la nivel comunitar si nivelul la care UE este apta sa creeze locuri de munca. Principala preocupare a fost sa creeze premisele pentru ca piata muncii sa se poata adapta la rapidele mutatii in sistemele productive, in managementul organizational si in obiceiurile de consum. Programul de actiune preconizat nu continea detalii despre modificarile legislative la nivel comunitar, ci erau un tablou de actiuni pe care statele membre trebuiau sa le aplice pentru a promova ocuparea fortei de munca cu sprijin comunitar. Atentia principala era indreptata pe nevoia de a genera flexibilitate pe piata fortei de munca concomitent cu mentinerea unui pachet acoperitor de drepturi sociale. Programul de actiune se baza pe urmatoarele conditii esentiale: economie integrata sanatoasa; economie deschisa; coeziunea sociala; economii mult mai descentralizate; 44

imbunatatirea procesului educational si a calitatii programelor de calificare; urmarirea reducerii costurilor indirecte ale fortei de munca; cresterea sprijinului logistic si financiar al UE in domeniul noilor tehnologii informatice si comunicationale; modernizarea si flexibilizarea dialogului social pan-european.

Fondul Social European este principlul instrument financiar prin care se acorda sprijin statelor membre in vederea aplicarii de scheme menite sa depaseasca problemele subutilizarii fortei de munca. Sumele se aloca fiecarei tari membre in functie de rata somajului, numarul de someri pe termen lung, prosperitatea nationala si regionala. In domeniul politicii utilizarii fortei de munca, se face diferenta masurilor active de cele pasive. Acestea din urma au drept obiectiv atenuarea efectelor sociale ale somajului fara a ataca cauzele (indemnizatiile de somaj, cheltuielile angajate pentru pensionarea inainte de termen a somerilor in varsta sau pentru inlocuirea muncitorilor in varsta cu cei tineri). Masurile active privesc actiunile de pregatire si recalificare a somerilor, ajutoarele si subventiile acordate pentru crearea de locuri de munca, cheltuielile angajate pentru ameliorarea activitatii agentilor de plasare a fortei de munca. Pentru politicile de folosire a fortei de munca, s-au alocat in anii 90: 0,8% din PIB-ul comunitar pentru masurile active si 1,45% din PIB pentru cele pasive. Tarile care destinau cea mai mare parte din PIB masurilor active (peste 1%) erau: Danemarca, Irlanda, Olanda, Belgia si Germania. In aceste tari, activitatile de formare si recalificare a somerilor erau cele mai importante. In privinta masurilor active, se inregistrau mari disparitati intre tarile europene. In ordine descrescatoare a partii din PIB destinata acestor cheltuieli, se aflau Irlanda, Spania, Belgia, Danemarca, Franta, Germania si Regatul Unit. Este evident ca somajul conjunctural sau ciclic poate fi redus cu ajutorul politicilor traditionale de stimulare a cererii. Dar aceste politici raman fara efect asupra somajului structural. Printre modalitatile de reducere a somajului structural se numara: cresterea caracterului concurential al pietei de bunuri; ameliorarea sistemelor educative si de pregatire; revizuirea procedurilor de negociere colectiva a salariilor si a sistemelor de indemnizatii pentru somaj;

45

sustinerea mobilitatii geografice pentru a reduce incompatibilitatea geografica dintre calificarile disponibile pe pietele locale si regionale pe de o parte, si calificarile cerute de intreprinderi, pe de alta parte;

imbunatatirea activitatii institutiilor insarcinate cu plasarea fortei e munca si cu difuzarea informatiilor disponibile privind locurile de munca.

Comisia a formulat urmatoarele recomandari in vederea atenuarii efectelor generate de introducerea monedei unice in planul social :
1

. imbunatatirea dialogului intre partenerii sociali carora le revine responsabilitatea stabilirii

salariilor si cresterii ocupari; 2. corelarea in zona euro a cresterii salariilor nominale cu necesitatea mentinerii stabiltatii preturilor; 3. acordurile privind salariile trebuie sa tina cont de diferentele de productivitate dintre state; 4. impulsionarea de catre guvernele nationale a dialogului social; 5. elaborarea unor planuri nationale de actiune pentru cresterea ocuparii fortei de munca; 6. imbunatatirea sistemelor de formare si perfectionare; 7. reducerea nivelului fiscalitatii sociale suportate de salariati; 8. reducerea timpului de munca care sa nu genereze reducerea ofertei de munca si a productivitatii; 9. eficientizarea activitatii oficiilor de plasare si orientare a fortei de munca; 10. incurajarea angajarilor part-time si a altor forme de angajare; 11. incurajarea pensionarii inainte de termen; 12. reforma sistemelor de asigurari sociale. In concluzie, problema somajului ramane o problema serioasa care are potentialul de a se perpetua si dupa crearea uniunii monetare. In acest domeniu, rezolvarea deficientelor este plasata la nivelul fiecarui stat si a partenerilor sociali, iar recomandarile institutiilor europene se mentin la nivelul unor declaratii de principiu, precizarea unor solutii cu caracter general si a caror aplicare nu este in masura sa reduca somajul. 3.4. Analiza comparativa privind rata somajului
1

Dumitru Miron (coord.), Economia Uniunii Europene, Editura Luceafarul, Bucuresti, 2002

46

3.4.1. Uniunea Europeana Criza economic i financiar s-a tradus ntr-o cretere puternic a numrului persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc. Potrivit unui grafic ce se arata in comunicatul de presa al Eurostat, somajul in Uniunea Europeana si in Zona Euro, regiune care reunete cele mai puternice economii din Uniune, a cunoscut un trend descendent in perioada ianuarie 2006 ianuarie 2008, urmand un trend brusc ascendent pana in prezent, atingand asadar un record al Uniunii Europene. Rata omajului din Uniunea European a stagnat n ianuarie la nivelul din decembrie, de 9,5%, tendin nregistrat i n ce privete rata omajului din zona euro, care s-a situat la 9,9%, potrivit datelor revizuite publicate de Biroul european de statistic, Eurostat. n ianuarie, rata omajului din UE a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mare dect n luna similar din 2009, iar pentru zona euro, cu 1,4 puncte procentuale mai mare. Astfel, rata omajului a atins maximul istoric n UE, fiind cea mai ridicat cifr de la primele nregistrri, din ianuarie 2000.

47

Rata somajului in Uniunea Europeana si in Zona Euro Zona Euro Uniunea Europeana Eurostat a calculat c numrul omerilor din UE a fost de 22,979 milioane de persoane n ianuarie, din care 15,68 milioane n zona euro. Fa de luna anterioar, numrul omerilor a crescut cu 136.000 n UE i cu 38.000 n zona euro. Comparativ cu ianuarie 2009, numrul de persoane fr loc de munc a crescut cu 3,8 milioane n UE i cu 2,2 milioane n zona euro. Comparativ cu situaia din urm cu un an, toate cele 27 de state membre UE au raportat o cretere a ratei omajului. In Bulgaria, indicatorul a urcat de la 8,5% in ianuarie 2010 la 8,7% in luna februarie a acestui an. In Ungaria rata s-a mentinut la 11%, iar in Polonia a urcat usor, de la 8,9% la 9%. Franta este prezenta in raport cu o rata a somajului de 10,1%, in crestere cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu ianuarie. Germania a inregistrat in februarie o rata de 7,5%, aceeasi ca in ianuarie Tarile cu somajul cel mai mic in Uniunea Europeana sunt: Olanda (4,2%); Austria (5,3%); Luxemburg (5,9%). Tarile care inregistreaza o rata a somajului ridicata sunt: Spania (18,8%); Estonia (15,5%); Letonia (22,9%). Romnia nu raporteaz date referitoare la evoluia lunar a ratei omajului dup standardele Biroului Internaional al Muncii (BIM), ci doar date trimestriale, ultimele fiind pentru al 3-lea trimestru din 2009, cnd rata omajului a fost 7,2%. Rata omajului n rndul brbailor a avansat de la 8,2% n ianuarie 2009 la 9,9% n prima lun din 2010 n zona euro, n timp ce n UE, creterea a fost de la 7,8% la 9,7%. Pentru femei, rata omajului a urcat de la 9% la 10% n ianuarie n zona euro, respectiv de la 8,1% la 9,3% n UE. 48

omajul n rndul tinerilor a avansat n ianuarie la 20,2% n zona euro i la 20,9% n UE, de la 17,8%, respectiv 17,7% n aceeai lun din 2009. 3.4.2. Statele Unite ale Americii Traversand Oceanul Atlantic si ajungand in Statele Unite, putem observa ca somajul a inceput sa cunoasca un trend usor descendent, de la 10% in luna decembrie 2009, la 9,7% in ianuarie 2010. Acelasi trend il urmeaza si Japonia, care a redus rata somajului de la 5,2% la 5,1%. America are toate drepturile s spere la ieirea ct mai grabnic din criz consumatorul american va reveni n magazine odat cu mbuntirea cifrelor privind omajul. Aceasta este concluzia unui sondaj realizat de Bloomberg printre economitii marilor companii din Statele Unite (57 de respondeni). Estimarea are n vedere o crestere de 3% n termeni anuali n primul trimestru al lui 2010. Cea mai important schimbare este c cifrele privind piaa muncii arat mai bine, consumatorul se simte mai bine acum i mai dispus s cheltuiasc.2 Cheltuielile de consum care echivaleaz cu 70% din Produsul Intern Brut al Statelor Unite cea mai mare economie a lumii ar putea crete cu 2,3% anul acesta comparative cu cel trecut ar fi cea mai semnificativ cretere din 2007, cnd a nceput oficial criza. n martie economia american a creat 162 000 de noi locuri de munc, a treia lun consecutiv de cretere iar omajul a sczut la 9,7%. n octombrie anul trecut nivelul omajului atingea 10,1% , cea mai mare valoare din ultimii 26 de ani. Mult ateptata revenire a pieei muncii ncepe n sfrit s se fac resimit. Consumatorul i va face resimit contribuia din ce n ce mai mult. Nu doar c am avut cifre decente ale cheltuielilor de consum n februarie i martie, dar se pare c momentul bun va continua i n aprilie, considera economistul ef al IHS Global Insight, Nariman Behravesh. Un raport al Ministerului American al Muncii arata ca aceasta scadere neasteptata s-ar datora faptului ca marile fabrici au angajat oameni, pentru prima data in ultimii trei ani, masura ce ar putea reprezenta scanteia de care are nevoie piata muncii pentru a-si reveni. Rata somajului din Statele Unite s-a mentinut in martie la 9,7%, dupa ce aproximativ 500.000 de americani au reusit sa-si gaseasca un loc de munca, numarul somerilor fiind de aproximativ 15,0 milioane, potrivit datelor Departamentului Muncii citate de AFP.
2

Nariman Behravesh economist ef al IHS Global Insight

49

Presedintele american Barack Obama a primit vestea cu bucurie dar si cu o usoara rezerva, precizand ca usoara scadere a ratei somajului reprezinta " o noua speranta, dar nu un motiv de sarbatoare".

CAPITOLUL IV STRATEGII DE DIMINUARE A SOMAJULUI

4.1. Masurarea somajului Problema masurarii somajului este de fapt o problema de estimare a proportiilor, structurii, intensitatii si duratei lui. S-au infiintat, pentru aceasta analiza, institutii specializate care aplica modalitati specifice de inregistrare a somajului. Principalele caracteristici regasite la nivelul acestui fenomen sunt: nivelul (marimea) la un moment dat, intensitatea, durata medie si structura (componenta): 1. Marimea somajului (nivelul la care a ajuns) reflecta numarul persoanelor care nu lucreaza, in raport cu numarul total al persoanelor care sunt apte si doresc sa lucreze. 2. Intensitatea somajului se calculeaza prin determinarea corecta a momentului incetarii totale sau partiale a activitatii. 3. Durata sau perioada de somaj timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la reluarea activitatii. 50

4. Structura clasificarea somerilor dupa criterii ca: nivelul calificarii, domeniul de activitate, sex, varsta sau rasa. Pentru o evaluare corecta a marimii somajului, la un moment dat, trebuie sa se calculeze: - intrarile persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu de invatamant si nu se pot angaja; - iesirile persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a. Populatia ocupata, forta de munca, somajul se calculeaza, in tara noastra, pe baza: balantei fortei de munca; anchetelor asupra fortei de munca.

Se considera persoane ocupate: salariatii - persoanele care-si exercita activitatea pe baza unui contract de munca intr-o unitate economica sau sociala; patronii - persoane care-si exercita ocupatia in propria lor unitate pentru a carei activitate au ca angajati unul sau mai multi salariati; lucratori pe cont propriu persoane care-si exercita activitatea fie in unitatea proprie sau cu ajutorul unui utilaj propriu, fie pe baza pregatirii lor profesionale, dar care nu au angajati salariati, ele putand fi sau nu ajutate de membrii familiei, neremunerati; lucratorii familiali neremunerati; membrii ai unei societati agricole sau ai unei cooperative. Masa somajului consta din numarul persoanelor care intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor. Ea cuprinde populatia activa disponibila, respectiv din acea forta de munca nonocupata. Rata somajului, ca marime relativa a fenomenului, se calculeaza ca raport procentual intre masa somajului si unul din parametrii de referinta ai acestuia. Astfel de parametrii sunt: populatia activa, populatia activa disponibila, forta de munca (populatia ocupata plus somajul), populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati. Exist n prezent n Romnia 741.000 de omeri, din care 282.000 (adic 38%) sunt omeri neindemnizai. Printre judeele n care se nregistreaz o rat ridicat a omajului se numr : Alba (13,4%), Cara-Severin (11,2%), Covasna (12,2%), Dolj (12,3%), Galai (12%), Gorj (11,7%), Harghita i Hunedoara (cte 11% fiecare), Ialomia (12,2%), Vaslui (13,5%) i Mehedini, cu 14,5%. 51

4.2. Evolutia ratei somajului in Romania Analizand ultimii 20 de ani, se pot identifica trei cicluri complete de crestere si descrestere a ratei somajului.

o 1990-1994 In 1990, exista un numar de 8.156 mii salariati si 3.577 mii pensionari, numarul somerilor fiind foarte aproape de zero din moment ce pe vremea lui Ceausescu, termenul de somaj nu exista decat in teorie. Intre 1990 si 1994, pe fondul mediului economic extrem de ostil, numarul salariatilor a scazut cu 1.7 milioane, ajungand la 6.44 milioane, numarul somerilor a ajuns la 1.22 milioane, iar numarul pensionarilor a crescut cu 1.34 milioane, ajungand la 4.9 milioane. In acelasi timp, populatia activa a crescut de la 10.8 la 11.2 milioane, iar PIB-ul aferent anului 1994 nu reprezenta decat 79.1% din cel inregistrat in 1989. Se poate observa ca in primii 5 ani de dupa Revolutie, economia a generat: +1.2 milioane someri; 1.7 milioane angajati; + 1.3 milioane pensionari.

52

De aici rezulta ca multi angajati au fost pensionati pentru a nu intra in somaj, iar cresterea economica din 1993 si 1994 nu a reusit sa determine scaderea ratei somajului, ci poate doar sa ii incetineasca ritmul de crestere.

Fig.1 Evolutia ratei somajului si a PIB-ului o 1995-1999 Dupa scaderea economica semnificativa din perioada 90-92, economia si-a revenit, astfel ca in 1996, numarul somerilor a ajuns la 657.000, iar rata somajului era de 6.6%, numarul somerilor scazand la jumatate in doar doi ani (-570.000 de persoane), respectiv 1995 si 1996. Tot intre 1995 si 1996, numarul pensionarilor a crescut cu 435.000, iar numarul salariatilor a scazut cu 500.000, ceea ce inseamna ca politica de pensionare a celor care nu mai aveau un loc de munca, a functionat de minune. Pe fondul cresterii economice negative in 1999 numarul somerilor a ajuns la 1.1 milioane, numarul angajatilor a continuat sa scada, ajungand la 4.76 milioane, numarul pensionarilor a ajuns la 5.9 milioane, iar PIB-ul reprezenta doar 75.8% din cel aferent anului 1989. Mai mult, in 1998 numarul pensionarilor l-a depasit pe cel al salariatilor, consecintele fiind suportate acum, cand sustenabilitatea sistemului national de pensii este pusa sub semnul intrebarii.

53

o 2000-2009 Din punctul de vedere al cresterii PIB, acesti ani au reprezentat una dintre cele mai faste perioade prin care a trecut economia romaneasca in toata istoria ei. In aceasta perioada numarul somerilor a scazut de la 1.1 milioane in 1999, la 368.000 in 2007, rata somajului ajungand astfel la 4%. In aceeasi perioada insa, numarul salariatilor a crescut cu doar 262.000, ceea ce inseamna ca cel putin cateva sute de mii de someri s-au pierdut pe drum, mai ales in conditiile in care numarul pensionarilor a scazut cu 168.000, deci nu putem spune ca somerii s-au pensionat. Cea mai probabila destinatie a somerilor lipsa a fost strainatatea. Pe de alta parte, cresterea economica inregistrata timp de 9 ani consecutiv ar fi trebuit sa duca la o crestere semnificativa a numarului angajatilor, lucru care nu s-a intamplat. Mai mult, rata bruta de activitate, respectiv raportul dintre populatia activa civila si totalul populatiei tarii, a scazut continuu, ajungand de la 50% in 1992 la 43% in 2000 si 42.2% in 2007.

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

ian. 0.5 3.5 8.3 11.0 11.0 9.9 7.0 9.3 11.2 12.3 10.7 12.7 8.6 7.7 6.4 6.1 5.3 4.2 4.9

feb. 0.6 3.9 9.0 11.4 11.1 10.1 7.5 9.7 12.0 12.5 10.7 13.5 8.8 7.8 6.3 6.2 5.1 4.2 5.3

martie 0.8 4.4 9.3 11.5 10.9 9.8 7.5 9.6 12.0 12.2 10.3 13.4 8.6 7.8 6.1 6.1 4.8 4.1 5.6

aprilie 1.1 3.9 9.2 11.3 10.5 8.8 7.3 9.4 11.7 11.9 9.8 11.4 8.0 7.4 5.8 5.8 4.5 3.9 5.7

mai 1.4 4.1 9.1 11.2 10.3 8.2 7.1 9.2 11.5 11.5 9.2 10.5 7.6 6.9 5.6 5.4 4.1 3.7 5.8

iunie 1.8 4.5 9.1 10.8 9.9 7.6 7.3 8.9 11.4 11.2 8.7 9.9 7.3 6.6 5.6 5.2 4 3.7 6.0

iulie 1.9 4.8 9.1 10.7 9.7 7.0 7.2 8.8 11.3 10.8 8.3 9.2 7.2 6.3 5.6 5.0 3.8 3.7 6.3

august 2.1 5.9 8.9 10.5 9.5 6.6 7.1 8.7 10.9 10.5 8.0 8.7 6.8 6.2 5.7 5.0 3.9 3.8 6.6

sept. 2.3 6.7 9.1 10.6 9.2 6.3 7.2 8.7 10.9 10.2 7.8 8.4 6.7 6.1 5.6 4.9 3.9 3.9 6.9

oct. 2.3 7.4 9.3 10.8 9.0 6.3 7.6 9.0 10.8 10.2 7.7 8.2 7.0 6.1 5.7 5.1 4.1 4.0 7.1

nov. 2.4 7.9 9.6 10.8 8.8 6.1 8.1 9.5 11.1 10.3 8.0 8.1 7.2 6.2 5.7 5.1 4.2 4.1 7.5

dec. 3.0 8.2 10.4 10.9 9.5 6.6 8.9 10.4 11.8 10.5 8.8 8.4 7.4 6.3 5.9 5.2 4.1 4.4 7.8

media anuala 1.8 5.4 9.2 11.0 10.0 7.8 7.5 9.3 11.4 11.2 9.0 10.2 7.6 6.8 5.8 5.4 4.3 4.0 6.3

(total)

%Rata somajului

Ratele somajului pentru anii 1991-2006 sunt recalculate si comunicate de I.N.S.

54

Tabel . Evolutia ratei somajului (1991-2009) 4.3. Analiza ratei somajului Valorile maxime ale ratei somajului nu au depasit n Romnia 11% (perioadele 1991-1994 si 1997-1998); desi evolutia asteptata pe piata muncii ar fi trebuit sa nregistreze o crestere a ratei somajului si a numarului de someri, agricultura de subzistenta nregistrata n special la mijlocul anilor `90, ilustrata de ponderea mare a agriculturii n ocuparea totala si migratia recenta pentru munca n strainatate au avut pna n prezent un efect de protectie pe piata muncii mpotriva unei cresteri mari a somajului.

Nivelul somajului BIM pentru persoanele de sex masculin a nregistrat, n perioada 19992004, valori mai ridicate dect ale somajului feminin. Rata somajului BIM pentru barbati a nregistrat n anul 2004 la nivelul tarii o valoare de 9,0%, comparativ cu 8,0% n UE-25 si 7,6% n UE-15. Rata somajului BIM pentru femei a fost n acelasi an de 6,9%, comparativ cu 10,0% n UE-25 si 9,1% n UE-15. n perioada 1999-2004, scaderi ale numarului somerilor BIM mai importante s-au nregistrat n mediul urban dect n mediul rural. Rata somajului BIM a scazut de la 10,3% n 1999 la 9,5% n 2004 pentru mediul urban, iar n mediul rural de la 3,5% n 1999 la 2,8% n 2001, urmata de o crestere pna la 5,4% n 2002, apoi o scadere de pna la 4,3% n 2003, crescnd pna la 6,2% n 2004. 55

In urma unei analize mai profunde a valorilor lunare din acest interval, se poate observa ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioada februarie 1991-martie 1995, urmnd scaderi, iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000), pentru ca apoi s scada continuu, ajungand pana la 5,9% n anul 2005. ncepnd cu 1 martie 2002 a intrat n vigoare Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. n sensul prevederilor noii legi, somer nregistrat este persoana care ndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este n cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la ndeplinirea conditiilor de pensionare; b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat salariul minim brut pe tara, garantat n plata, n vigoare; d) este disponibila s nceapa lucrul n perioada imediat urmatoare daca s-ar gsi un loc de munca; e) este nregistrata la Agentia National pentru Ocuparea Fortei de Munca. In functie de regiuni, in anul 2005, cea mai mare rata a somajului BIM a fost in Regiunea Sud Muntenia (9,2 %) si cea mai mica in Regiunea Nord-Est (5,7%). Ponderea diferita a regiunilor de dezvoltare in totalul ocuparii reflecta atat modelele de tranzitie, cat si modelele recente ale dezvoltari economice din Romania. De exemplu, Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov au o rata a somajului BIM/AMIGO aproape de media nationala, dar o rata a somajului inregistrat mult mai scazuta decat media de la nivel national. In acelasi timp, regiuni precum Nord-Est au o rata relativ scazuta a somajului, dar o rata a somajului relativ ridicata daca se utilizeaza definitia ANOFM. Acest fenomen se explica prin faptul ca economii mai dezvoltate, atragand fluxuri de investitii mai mari, cum ar fi Bucuresti si regiunea din jur, nu determina oamenii sa solicite ajutorul de somaj ca o sursa de venit banesc, dar ii pot determina sa se autodeclare ca someri, desi ei pot castiga intre timp o suma sigura de bani, in cele mai multe cazuri derivata din surse externe economiei formale. Suma este, desigur, destul de mare pentru a nu ii determina sa se inregistreze la oficiile ANOFM. In acelasi timp, in regiunile mai putin dezvoltate unde oportunitatile pentru ocupare, chiar si in economia neagra sunt mai mici si sursele de venituri banesti insuficiente, se manifesta tendinta de inscriere a persoanelor la oficiile ANOFM, avand in vedere faptul ca ajutorul de somaj le ofera o sursa de venit de care au nevoie.

56

4.3.1. Somajul in functie de nivelul de educatie Scaderea numarului somerilor absolventi de invatamant secundar sau profesional reflecta structura actuala a economiei romanesti, caracterizata prin sectoare de productie cu o valoare adaugata scazuta sau medie, si reprezinta, in prezent, principalul motor al cresterii economice. Aceasta inseamna ca investitiile in invatamantul profesional si in formarea profesionala continua reprezinta, in acelasi timp, o necesitate si o oportunitate pentru persoanele aflate in cautarea unor calificari mai bune, legate de locurile de munca solicitate pe piata muncii. Diferentele existente in functie de criteriul de gen sunt explicate de doua elemente: restructurarea si modelele tranzitiei au afectat in primul rand sectoarele ocupate preponderent de barbati; cresterea economica actuala se datoreaza, intro mare masura sectoarelor economice unde predomina femeile. Scaderea ratei somajului in randul lucratorilor cu un nivel de educatie foarte scazut este in mare parte rezultatul retragerii lor de pe piata muncii. 4.3.2. Somajul in randul tinerilor Se stie c somajul nu afecteaz in mod egal diferitele categorii de oameni; tinerii au fost intotdeauna categoria de vrst cea mai vulnerabil fat de somaj. Ponderea somerilor in vrst de sub 25 ani in totalul somerilor a avut o evolutie fluctuant, dar cu o tendint evident de reducere de-a lungul perioadei analizate. Iat cteva repere: daca, in anul 1995, 44% dintre somerii inregistrati, beneficiari de drepturi banesti, aveau sub 25 ani, in anul 2003 (an incepnd cu care somajul incepe sa se stabilizeze) ponderea ajunsese la 21,7%. Pentru grupele de vrsta peste 40 ani situatia s-a inrautatit, semn al preferintei tot mai mari pentru angajarea tinerilor: 23% dintre someri aveau peste 40 ani in 1995, pentru ca in 2003 ponderea acestora sa atinga 44,4%. Daca in cursul primilor ani ai tranzitiei persoanele cu experienta isi gaseau mai repede de lucru in comparatie cu tinerii, ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii locului de munca de catre persoane care avusesera pna atunci perioade lungi de activitate. Totusi, daca ne referim la somajul BIM, in anul 2003, somajul in rndul tinerilor (1524 de ani) inregistra ponderea cea mai ridicata, respectiv 31,4% din totalul somerilor BIM (58,2% barbati si 65,6% femei). Rata mai ridicata a somajului in rndul tinerilor, precum si faptul ca perioada necesara gasirii unui loc de munca este cu att mai redusa cu ct nivelul de instruire este mai ridicat, confera o mai 57

mare importanta diplomei la inceputul carierei dect pe parcursul acesteia. Detinerea unei diplome de absolvire a unei forme de invatamnt, chiar si superioara, nu garanteaza ocuparea unui loc de munca, ci doar mareste sansele de ocupare a unuia. Reducerea locurilor de munca, cresterea concurentei pentru cele ramase au determinat, pe lnga aparitia somajului, aparitia fenomenului declasarii sau al subocuparii invizibile, existnd preferinta de a ocupa un loc de munca sub nivelul de instruire avut dect de a se afla in somaj, in special in rndul tinerilor: 12,5% dintre persoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor de instruire au vrsta intre 1524 ani, fata de 6,4% dintre persoanele ocupate de 5064 de ani. In cazul tinerilor insa, este posibila o crestere a numarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educational si a sanselor de mobilitate profesionala, fie in interiorul institutiei/firmei in care isi desfasoara activitatea (mobilitate interna), fie in afara acesteia (mobilitate externa). Somajul in randul tinerilor este un aspect important al dezavantajului social al tinerilor. Potrivit Eurostat 17, rata armonizata a somajului in randul tinerilor in Romania a fost de 17,2% in 1999, 21% in 2002 si 23,8% in 2005. Aceasta crestere ar putea fi interpretata ca o consecinta a faptului ca economia Romaniei nu este capabila inca sa genereze suficiente locuri de munca, in special locuri de munca solicitand calificari superioare, detinute in mod normal de tineri. In acelasi timp, locurile de munca vacante nu ofera salarii atractive, potrivit asteptarilor tinerilor. Abilitatile si competentele dobandite de tineri nu sunt intotdeauna pe deplin relevante pentru cererea de pe piata muncii, ceea ce contribuie, de asemenea, la rata ridicata a somajului. Pe fondul lipsei msurilor active de creare/ meninere de locuri de munc, rata omajului in luna ianuarie a continuat s creasc, ajungnd la 8,1%, fa de 7,8% in ultima lun a anului trecut i 4,9 % in ianuarie 2009. Rat a omajului record pentru ultimii 7 ani. Absena msurilor active se observ i din ponderea mare a omerilor provenii din sectorul privat. Astfel, 605.000 omeri, din totalul de 741.000 de omeri provin din sectorul privat ceea ce inseamn 82%. Insui Jeffrey Franks, eful misiunii de evaluare a acordului Romniei cu FMI, recunoaste c in programul de guvernare nu exista msuri care s reporneasca motoarele economiei i s creeze locuri de munc. 4.4. Situaia statistic a omajului nregistrat la 28 februarie 2010

58

Rata omajului nregistrat la nivel naional, la sfritul lunii februarie 2010 a fost de 8,3%, mai mare cu 3,0 pp dect cea din luna februarie a anului 2009 i cu 0,2 pp dect cea din luna ianuarie a anului 2010. n graficul urmtor este prezentat evoluia ratei omajului nregistrat la nivel naional n perioada 1991 2010 la nivelul lunii februarie.

16 14 12

Evoluia ratei omajului nregistrat la nivel naional ntre anii 1991-2010, la nivelul lunii februarie 13,5 11,4 11,1 10,1 9,0 9,7 10,7 8,8 7,8 7,5 6,3 8,3 6,2 5,1 5,2 4,2 12,0 12,5

rata omajului(%)

10 8 6 4 2 0

3,9

0,6
4 5 0 5 19 92 19 93 19 96 19 97 19 98 19 99 20 01 20 02 20 03 20 04 20 06 20 07 20 08 20 09 19 9 19 9 20 0 20 0 20 1 0

19 91

rata somaj

Numrul total de omeri la finele lunii februarie, de 762.375 persoane, a crescut cu 21.393 persoane fa de cel de la finele lunii anterioare. n graficul urmtor este prezentat evoluia numrului omerilor nregistrai la nivel naiopnal n perioada 1991 2010 la nivelul lunii februarie.

59

Numrul de omeri nregistrat n perioada 1991-2010 la nivelul lunii februarie

6 +0 1E 6 +0 1E

1.275.244

1.245.397 1.183.947 1.055.290 961.657

1.196.630

1.267.450

1.025.717
6 +0 1E 0 00

1.032.303 798.444 702.431 762.375

0 80

748.115
00

00 60 00 40 00 20

558.553 435.310

554.585 459.013 379.779 477.860

00

00

65.319
19 94 19 96 20 02 19 92 19 99 20 03 20 04 20 07 20 08 19 91 19 98 20 00 20 01 19 95 19 97 20 06 19 93 20 09 20 05 20 10
0

an

numr omeri

Din totalul omerilor nregistrai, 468.863 au fost omeri indemnizai i 293.512 neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a crescut cu 9.705 persoane, iar numrul omerilor neindemnizai a crescut cu 11.688 persoane fa de luna precedent. Ponderea omerilor neindemnizai n numrul total al omerilor (38,50%) scade fa de luna precedent cu 0,47 pp. Referitor la omajul nregistrat pe sexe, n luna februarie 2010, comparativ cu luna precedent, rata omajului masculin a crescut de la 8,8 % la 9,2%, iar rata omajului feminin a crescut de la 7,3 % la 7,4%. La nivel teritorial, numrul de omeri a crescut n 35 de judee i n Municipiul Bucureti, creterile cele mai importante nregistrndu-se n judeele: Constana (2.025 persoane), Dolj (1.944 persoane), Neam (1.801 persoane), Iai (1.676 persoane), Vaslui (1.145 persoane), Cluj (846 persoane), Suceava (703 persoane), Vlcea (702 persoane), Harghita (625 persoane), Botoani (616 persoane), Ialomia (590 persoane), Galai (588 persoane), i municipiul Bucureti (799 persoane). Scderea numrului de omeri se nregistreaz n judeele: Alba (743 persoane), Gorj (252 persoane), Hunedoara (189 persoane), Cara-Severin (148 persoane), Slaj (86 persoane) i Arad (66 persoane).

60

Scderea numrului de omeri din aceste judee se datoreaz n special scderii numrului de omeri neindemnizati a cror perioad de valabilitate a cererilor de persoane n cutare de loc de munc i n acelai timp solicitani de adeverine conform Legii 416/2001, a expirat n a doua jumtate a lunii decembrie 2009 i nu i-au mai renoit aceste cereri. Judeele cu cea mai mare pondere a omerilor neindemnizai n numrul total al omerilor sunt: Dolj (59,25%), Teleorman (58,61%), Mehedini (57,13%), Iai (52,33%), Vrancea (51,80%), Covasna (50,31%), Clrai (49,59%) i Galai (48,80%). Rata omajului a crescut n 34 de judee, cele mai importante creteri constatndu-se n judeele: Neam cu 0,9pp, Vaslui cu 0,7pp, Dolj, Giurgiu, Constana i Ialomia cu 0,6pp, Iai i Harghita cu 0,5pp, Tulcea, Botoani i Vlcea cu 0,4pp. Scderea ratei omajului se nregistreaz doar n judeele: Vrancea, Bistria, Teleorman, Brila, Buzu, Galai i Dmbovia cu 0.3pp. n Municipiul Bucureti i n judeul Satu Mare, rata omajului a fost constant comparativ cu luna precedent. Cele mai ridicate niveluri ale ratei omajului au fost atinse de judeele Mehedini (14,6%) i Vaslui (14,2%), urmate de judeele: Teleorman i Alba (13,0%), (12,7%), Dolj (12,9%), Ialomia (12,8%), Covasna (12,4%), Galai (12,3%), Gorj i Harghita (11,5%), Cara-Severin (11,1%), Hunedoara i Slaj (10,9%). Nivelul minim al ratei omajului n luna februarie, de 2,4%, se nregistreaz n Municipiul Bucureti. Amplitudinea dintre nivelul de maxim i cel de minim al omajului (12,2 pp) este mai mare cu 0,1 pp dect cea din luna precedent(12,1 pp) datorat creterii nivelului de maxim deinut i n luna aceasta de judeul Mehedini. Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale omajului nregistrat au fost Sud-Vest (11,5%), Centru i Sud (10,1%), Nord-Est (9,3%) i Sud-Est (9,2%) i regiuni n care activitile rurale sunt preponderente. Se constat existena unor dispariti i n interiorul regiunilor, unde judee predominant agricole coexist cu cele mai dezvoltate. De exemplu, n regiunea Nord-Est s-au nregistrat discrepane ntre judee n ceea ce privete rata omajului nregistrat, astfel: nivelul maxim a fost atins n judeul Vaslui (14,2%) i cel minim n judeul Iai (7,9%), ecartul fiind de 6,3% pp. Regiunea Bucureti, ca i luna trecut, a atins cel mai sczut nivel al ratei omajului nregistrat, de 2,4%. n cursul lunii februarie 2010, numrul total de omeri intrai n evidene a fost de 97.267 persoane, repartizat astfel:

61

68.234 persoane - prin nscrieri noi, din care: - 37.640 persoane nregistrate ca omeri indemnizai;

- 30.594 persoane nregistrate ca omeri neindemnizai; 29.033 persoane - prin reactualizri de cereri de loc de munc i reactivri de drepturi bneti, din care: 5.557 reactivri de drepturi; Analiznd intrrile totale de omeri din luna februarie cu cele nregistrate n luna anterioar, observm c numrul aferent lunii ianuarie a sczut cu 2.549 persoane, de la 99.816 persoane n luna ianuarie, la 97.267 persoane n luna februarie. Numrul omerilor neindemnizai a crescut cu 4.585 persoane (de la 26.009 persoane nregistrate n luna ianuarie, la 30.594 persoane n luna februarie). n cursul lunii februarie au ieit din evidenele ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc, respectiv a municipiului Bucureti, un numr total de 75.874 omeri, astfel: prin ncadrare n munc - 21.507 persoane; din categoria omerilor indemnizai ca urmare a suspendrilor, ncetrilor de drepturi bneti - diferite situaii (pensionri, plecri n strintate, decese) - 24.875 persoane; din categoria omerilor neindemnizai, dac nu solicit meninerea cererii de loc de munc - 29.492 persoane. Ieirile prin ncadrare n munc din rndul omerilor au crescut cu 6.414 persoane fa de cele din luna anterioar (de la 18.461 persoane la 24.875 persoane) i reprezint 44,2% din totalul ieirilor din omaj. Ieirile din categoria omerilor indemnizai, au crescut cu 3.309 persoane, de la 18.198 persoane n luna ianuarie la 21.507 persoane n luna februarie. Ieirile din categoria omerilor neindemnizai care nu solicit meninerea cererii de loc de munc au sczut n luna februarie cu 2.066 persoane fa de luna ianuarie (de la 31.558 persoane la 29.492 persoane). Referitor la structura omajului dup nivelul de instruire, omerii cu nivel de instruire primar, gimnazial i profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaz ageniilor judeene de ocupare a forei de munc n vederea gsirii i ocuprii unui loc de munc 72,5%. omerii cu nivel de instruire liceal i post-liceal reprezint 21,1%, iar cei cu studii universitare doar 6,4%. 62 - 23.476 reactualizri de cereri de loc de munc.

Din punct de vedere al structurii omerilor pe grupe de vrst, reprezentative sunt ponderile pentru grupele de vrst 30-39 ani (26,4 %) i 40-49 ani (28,0%). n ceea ce privete structura omajului dup durat, la sfritul lunii februarie 2010, numrul omerilor aflai n omaj de cel mult 6 luni (427.568 persoane) este cel mai mare i reprezint 56,1% din totalul omerilor nregistrai; urmeaz categoria omerilor aflai n omaj ntre 6 i 12 luni, respectiv 225.146 persoane (29,5%), i cea a omerilor aflai n omaj peste 12 luni, respectiv 109.661 persoane (14,4%). n ceea ce privete omajul de lung durat, n aceast lun, se afl nregistrai n evidenele ageniei 31.193 tineri sub 25 de ani aflai n omaj de peste 6 luni (ceea ce reprezint 29,8% din totalul omerilor sub 25 de ani); adulii aflai n omaj de peste 12 luni, 100.807 persoane reprezint 15,3% din totalul omerilor aduli, ponderea omerilor de lung durat n numrul total de omeri fiind de 17,31%. Ocupaiile n care s-a nregistrat cel mai mare numr de omeri indemnizai la sfritul lunii februarie sunt: muncitori necalificai n industria prelucrtoare (32.258 persoane), constructori i montatori de structuri metalice (29.137 persoane), vnztori (18.340 persoane), lucrtori la maini de polizat, rectificat i ascuit (14.941 persoane), muncitori necalificai i construcia de locuine (11.437 persoane), etc. Se constat gradul relativ sczut de instruire al omerilor nregistrai, ceea ce reprezint un obstacol n integrarea acestora pe piaa muncii. Pentru a diminua creterea numrului de omeri i pentru a atenua efectele crizei economice, Guvernul a adoptat Ordonana de urgen nr. 13/2010 care prevede c angajatorii care ncadreaz pe locurile de munc nou create omeri, n cursul anului 2010, vor putea beneficia, pe o perioad de 6 luni, de scutirea de la plata contribuiilor de asigurri sociale aferente omerilor ncadrai, datorate de angajatori potrivit legii, meninerea n activitate pe o perioad de cel puin 12 luni de la data angajrii. Angajatorii beneficiaz de aceast facilitate numai dac ncadreaz persoane provenind din rndul omerilor care sunt nregistrai la ageniile pentru ocuparea forei de munc de minimum 3 luni premergtoare deciziei de angajare i care nu au avut raporturi de munc cu respectivii angajatori n ultimele 6 luni premergtoare angajrii. 4.5. Strategii de prevenire i combatere ale omajului

n esenta, strategia exprim o concepie general i unitar privind modul de determinare a unor scopuri i obiective fundamentale pe termen lung, precum i modul de ndeplinire a acestora. 63

Amploarea i profunzimea transformrilor produse n modul de dezvoltare a rilor occidentale n contextul tranziiei la societatea postindustriala determin necesitatea elaborrii i aplicrii unor strategii n domeniile principale ale economiei i societii, ntre care cel al folosirii forei de munc. Prevenirea omajului ridic o alta problem strategic, cea a prioritii acordat tiinei i nvmntului, ca investiii n capitalul uman-cea mai important resurs a creterii i dezvoltrii economice. O alta direcie strategic de aciune pentru prevenirea i combaterea omajului pornete de la nelegerea modificrilor n structura demografic a populaiei, cu efecte directe asupra populaiei apte de munc. 4.5.1 Politici macroeconomice de combatere a omajului Principala cauz a omajului n special a celui ciclic, este insuficiena cresterii economice. Ca urmare trebuie acionat prioritar n direcia relansrii creterii economice. Rolul esenial aici revine statului, care prin mecanismele fiscale i monetare de care dispune, trebuie s dea un impuls creterii economice spontane i durabile. Statul nu trebuie s se substituie iniiativei private, ci doar s-i creeze condiii de manifestare.Soluia fundamental pt reducerea real a omajului rmne crearea de locuri de munc. Una din cauzele esentiale ale omajului contemporan, cu deosebire ale celui structural este inadecvarea, nepotrivirea dintre structura i nivelul de pregtire al forei de munc i cerinele pieei. Pregtirea i orientarea profesional, ca i recalificarea i reconversia personalului trebuie s reprezinte coordonate majore ale unei strategii de lupt mpotriva omajului. 4.5.2 Politici microeconomice de flexibilizare a pieei muncii Optica modern privind soluiile pentru reducerea omajului, vizeaza flexibilitatea pieei muncii, care cuprinde urmatoarele aspecte: -flexibilitatea cantitativa extern: adaptarea efectivului de for de munc la variaia cererii, concedieri; -flexibilitatea cantitativ intern: diferite formule de dimensionare a volumului timpului de munc n funcie de evoluia cererii de munc ; -externalizarea ; -flexibilitatea funcional ; -flexibilitatea salariilor.

64

Protecia sociala a omerilor Tratarea eficienta a omajului presupune din partea statului, n primul rnd, un sistem coerent de mijloace de prevenire i diminuare a omajului, dar, n al doilea rnd, i o politica de protecie social a omerilor. Protecia social cuprinde un ansamblu de msuri (servicii, prestatii bnesti, prestaii fiscale) concretizate n venituri obinute de populaie prin redistribuirea i prin msuri de revalorizare prin care sunt contracarate efectele inflaiei (prin indexare) sau discrepantele ce pot aprea ntre categorii de venituri. n ceea ce privete modul de organizare distingem trei trepte: indemnizaia (asigurarea) de somaj, asistena(ajutorul) de omaj i ajutorul social. n primul nivel se nscrie indemnizaia acordat pentru o anumit perioad stabilit de lege, finanat prin cotizaii sociale i subvenii bugetare. n al doilea nivel se ncadreaz cei ce beneficiaza de un anumit ajutor nc o perioad de timp dup expirarea celei prevzute de indemnizaia de omaj, acest ajutor fiind de regul finanat de stat. Al treilea nivel, ajutorul social, se acord celor cu o situaie material deosebit de precar care au ieit de sub incidena primelor dou niveluri. Acest sistem are un caracter diversificat i este reglementat de stat. Creterea i dezvoltarea economic sunt procesele i obiectivele fundamentale ale oricrei economii naionale, strns legate de resursele, de factorii de producie utilizai, ns, omajul exist i va exista dintotdeauna.

65

Concluzii:
De la inceputul anilor 90, politica macroeconomica a functionat conform principiului stopPrintre problemele de restructurare economica un loc important il ocupa cele din sectorul

and-go, fiind cand mai expansiva, cand limitativa, dar de la finele lui 1996 a devenit doar limitativa. industrial. Motivele principale pentru care se manifesta probleme in acest sector sunt lipsa cronica de eficienta, supradimensionarea capacitatilor, precum si intentia administratiei de pastrare a angajatilor. In loc de a se face o restructurare eficienta, problemele financiare ale intreprinderilor au fost "imblanzite" prin diferite instrumente ale politicii economice, ca de exemplu: reducerea impozitului, credite cu dobanda preferentiala, sau prin alte forme de sprijin acordate de stat. In baza experientei din anii anteriori, intreprinderile stiau ca orice ar face administratia le va ajuta, astfel incat a scazut respectarea disciplinei financiare. A existat in permanenta in restructurarea economiei o relatie negativa intre macroeconomie si

politica structurala. Acest lucru explica de ce au avut o viata asa de scurta politicile de stabilizare macroeconomica aplicate. Numerosi factori de risc generaza, in continuare, greutati. Printre acestia se numara posibilitatea unor mari miscari sindicale si conflictele de la granita Romaniei.

66

Strategia economico - politica adoptata de administratie pana in prezent poate fi caracterizata

ca fiind, in primul rand, una de supravietuire. Este necesar un program concret si coerent de creare a unei economii realmente moderne si eficace, astfel incat sa sporeasca optimismul si increderea populatiei in reforma. Economistul american Arthur M. Okun formuleaza o lege ce ii poarta numele, si exprima intensitatea negativa dintre nivelul si dinamica somajului, pe de o parte, si marimea si modificarea in termeni reali ale Produsului National Brut, pe de alta parte. Okun considera ca ridicarea nivelului somajului trebuie sa fie insotita de reducerea volumului real al PNB, deoarece persoanele ocupate participa la producerea bunurilor materiale si serviuciilor, iar somerii nu produc bunuri economice.

BIBLIOGRAFIE
Angelescu, C., Stanescu, I. (2004). Politici economice, Editura Economica, Bucuresti Angelescu, C., Socol, C. (2004). Politici de crestere economica, Editura Economica, Bucuresti Becker, G. (1997). Capitalul uman. O analiza teoretica si empirica cu referire speciala la educatie, Editura All, Bucuresti, 1997 Dinu, M., Socol, C., Marinas, M., Mosora, C. (2003). Globalizare si integrare economic, Editura Economic, Bucuresti Lipsey, R., Christal, Al. (2002). Principiile economiei, Editura Economica, Bucuresti Giarini, O., Liedtke, P.M. (2001). Dilema ocuparii fortei de munca si viitorul muncii, Editura All Beck, Bucuresti Samuelson, N. (2001). Economie, Editura Teora, Bucuresti Stiglitz, J., Walsh, C. (2005). Economie, Editura Economica, Bucuresti

67

 Suciu, Marta, Christina. (2004). Economie, partea a II-a, Editura ASE, Bucuresti http://www.wall-street.ro/articol/Economie/62155/Estimare-optimista-Numarul-somerilornu-va-depasi-600-000-de-persoane.html http://www.wall-street.ro/articol/Economie/62535/In-Bucuresti-rata-somajului-a-ajunsluna-trecuta-la-1-75.html http://www.wall-street.ro/articol/Economie/62613/Numarul-de-someri-la-nivelul-din-2006Topul-judetelor-in-functie-de-numarul-de-persoane-fara-loc-de-munca.html http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=2370&t=Stiri http://www.georgebutunoiu.ro/blog/ http://www.unfpa.ro/ www.insomar.ro www.europa.eu.int www.anofm.ro www.insse.ro

68