Sunteți pe pagina 1din 49

CUPRINS

ARGUMENT......................................................................... ....................pag.3

CAP I: SOMAJUL-NOIUNI TEORETICE...............................................pag.4


Definirea somajului Curba posibilitatilor de productie si aparitia somajului Tipologia si cauzele somajului Nivelul si durata somajului Somajul ciclic si somajul neciclic Somajul natural si factorii care il determina Ce sunt somerii? Evaluarea si costurile somajului Histereza somajului Indicatori statistici ai somajului Definirea indicatorilor statistici ai somajului Modalitati statistice de determinare a indicatorilor somajului Legea lui Okun Consecintele microeconomice ale somajului Consecintele macroeconomice ale somajului Costurile sociale ale somajului

CAP II : OMAJUL N ROMNIA


Fenomenul somajului in Romania Caracteristici structurale ale somajului

Analiza globala a somajului Evolutia somajului in perioada 2004-2010

CAP III-SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA


Politici si masuri de combatere a somajului.

CAP IV- CONCLUZII


BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Obiectivul lucrarii este acela de a realiza o analiza a fenomenului somajului in Romania, in perioada 1991-2010. Necesitatea lucrarii este data de evolutia complexa a fenomenului somajului in functie de o multitudine de factori economici si sociali. Structura lucrarii include patru capitole in care se abordeaza problematica somajului. Capitolul intitulat Notiuni teoretice realizeaza o descriere a fenomenului somajului, clasificari in functie de mai multe criterii, prezinta cauzele fenomenului si alte aspecte teoretice ale fenomenului somajului. Capitolul intitulat Somajul in Romania prezinta evolutia fenomenului de somaj in Romania in intervalul anilor 1991-2010 utilizand date statistice relevante si prezinta politica de combatere a fenomenului. Capitolul intitulat Solutii de iesire din criza prezinta masurile si politicile de reducere a fenomenului. Lucrarea se incheie cu concluzii in care se dezvolta comparatia dintre somajul din Romania si cel din Uniunea Europeana.

CAP I : SOMAJUL -NOTIUNI TEORETICE


Motto:Dreptul la munca este conditia si rezultatul slobozeniei, exercitiului muncii este sfintirea si practica egalitatii(Kogalniceanu) 1.1 DEFINIREA SOMAJULUI
Somajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national , un excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca. Problematica ocuparii si a somajului a fost tangential abordata in analiza tranzactiilor de pe piata muncii, unde se manifesta ca o discrepantza dintre cererea si oferta de munca. In fond, ea constituie un aspect major al echilibrului macroeconomic si este strans legata de realizarea cresterii economice actuale si potentiale si din acest considerent reprezinta o componenta importanta a politicii macroeconomice avand implicatii atat economice, cat si sociale. Ocuparea resurselor de munca reprezinta o actiune rationala complexa, specifica managementului resurselor umane, prin care se stabilesc si se realizeaza proportii optime privind structura, repartizarea, distribuirea si incadrarea la diferite locuri de munca a oamenilor, in functie de calificare, de cerintele locurilor de munca respective, de retribuire, de scopul final al angajatorului, tinandu-se seama de legile pietei muncii concurentiale, de normele juridice, etnice si cele ale echitatii sau justitiei sociale statuate

pe plan intern si international. Ocuparea tine de mecanismul de functionare a pietei muncii care poate fi caracterizata prin starea de echilibru sau dezechilibru, reflectand subocupare sau chiar supraocupare. Ocuparea deplina reflecta nivelul, structura si calitatea utilizarii resurselor de munca in mod optim, adica favorizeaza maximizarea efectului util, concretizat in bunuri economice pentru satisfacerea nevoilor oamenilor si comunitatilor umane. Astfel, ocuparea deplina implica si ocuparea eficienta a resurselor de munca, fiind compatibila cu rata naturala a somajului, cu somajul normal. Ocuparea este un proces multidimensional, adica presupune imbinarea organica a unor elemente de natura economica, demografica, educativ-formativa, social-comportamentala si juridic-institutionala. In acelasi timp, ocuparea este mai cuprinzatoare decat aria muncii salariale propriu-zise, deoarece include toate genurile de activitati si structuri ocupationale care definesc un loc de munca, un venit retribuit, stimulativ pentru om si pentru evolutia mediului de afaceri in care el actioneaza. De asemenea, in procesul globalizarii economiei se poate ajunge la externalizarea sau internationalizarea ocuparii, cu efecte favorabile pentru unele persoane si mai putin favorabile pentru altele. In functie de sensul fluxului ocuparii, in contextul globalizarii, ocuparea devine purtatoare de dumping social. Atingerea tintelor ocuparii depline trebuie sa se obtina concomitent cu accentuarea competitivitatii si cu inaintarea ferma pe traseele unei noi societati, adica societatea intemeiata pe cunoastere si creativitate informationala. Ocuparea, ca finalitate complexa, nu inseamna insa ca se evalueaza doar la incheierea ciclului economic, ci, ea se determina ex-ante, avandu-se in vedere rezultatele ce trebuie sa se intregistreze expost. Se intelege de aici ca pentru predeterminarea ocuparii se iau in calcul noile exigente de calificare si de structurare profesionala generate de tipul avansat de progres tehnic si tehnologic, concomitent cu aplicarea masurilor privind: atenuarea imbatranirii demografice a ofertei de munca; prevenirea somajului juvenil si a celui de lunga durata; sporirea ratei de ocupare de catre femeile apte de munca; mentinerea pe piata muncii a persoanelor varsnice in relatie cu marirea varstei de pensionare etc

1.2 CURBA POSIBILITATILOR DE PRODUCTIE SI APARITIA SOMAJULUI


Diferenta dintre fosrta de munca si populatia totala poate fi ilustrata de curbele posibilitatilor de productie.Exista o limita a cantitatii de bunuri si servicii ce pot fi produse intr-o economie in orice perioada de timp .In general, posibilitatile noastre de productie sunt limitate de doi factori: Resursele Tehnologia Desi resursele disponibile si tehnologia know-how evident limiteaza PNB potential, productia are alte constrangeri bune.In particular marimea fosrtei de munca este mult mai mica decat numarul total al populatiei dintr-o tara.Constrangerile sunt impuse de utilizarea resurselor materiale si a tehnologiei Guvernul limiteaza fiecare recolta anuala de lemn pe terenurile publice, restrange utilizarea tehnologiei.Interesul pentru productia mediului si pentru conservarea mediului constringe utilizarea resurselor si tehnologiei si limiteaza annual output-ul. Posibilitatile productiei fizice ale societatii sunt acelea care vor exista in absenta constrangerilor institutionale,sunt acelea care incorporeaza constrangerile sociale in utilizarea resurselor.

Pe termen scurt tehnologiile si constrangerile sociale,problema noastra imediata nu este extinderea posibilitatilor de productie, ci atingerea lor.Noi nu putem atinge punctele din exteriorul curbelor posibilitatilor institutionale de productie, dar putem cu usurinta san e apropiem undeva in interiorul acelei curbe. Esenta problemei noastre este aceea ca noi nu utilizam din plin forta de munca disponibila.Unii componenti ai fortei de munca nu pot gasi slujbe si atunci raman someri,deci apare somajul

1.3TIPOLOGIA

SI

CAUZELE

SOMAJULUI

Exista mai multe cai prin care o persoana poate deveni somer, adica rezerva de munca a societatii: O persoana poate deveni somer atunci cand intra in randul fortei de munca si cauta pentru prima data un loc de munca Devine somer o persoana care se reintoarce la forta de munca dup ace nu a cautat de lucru o perioada maxima prevazuta de legislatia muncii( timp de 4 saptamani cum prevede legea) O persoana poate fi concediata definitive sau pentru o anumita perioada de timp atunci cand spera ca cererea din bunurile sau serviciile respective va reveni la normal Lucratorii pot pierde definitive slujba prin inchiderea firmei , adica este vorba de o parasire involuntara(fortata)a slujbei. Somajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industriala, respectiv incepand cu cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productiile si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori ce deveneau someri. La inceput, somajul era considerat un fenomen trecator, conjunctual. Realitatea din toate tarile a demonstarat ca somajul are un caracter permanent, astfel incat economistii si-au indreptat atentia asupra lui inca din zorii economiei, ca stiinta. Conceptul de somaj este, dupa cum am constatat, oarecum ambiguu, din moment ce oricine ar dori sa lucreze in schimbul unei sume generoase de bani. Economistii tind sa rezolve aceasta dilema coreland dorinta indivizilor de a munci cu salariul mediu pe respectiva piata a muncii. O prima delimitare a somajului este aceea in somaj voluntar si somaj involuntar. Somajul voluntar exista atunci cand muncitorii refuza oportunitatile de a se angaja in anumite slujbe, la salariile existente pe piata. Somajul involuntar exista atunci cand in economie sunt insuficiente locuri de munca, la salariile existente. Procentul somerilor care sunt neangajati voluntar este cunoscut, potrivit unor definitii, ca fiind rata naturala a somajului. Separarea somajului in voluntar si involuntar este una din controversele majore din teoria economica. Economistii keynesieni au afirmat ca cea mai mare parte a somajului din timpul crizelor economice din anii 30 si 80 s-au datorat deficitului cererii, fiind, deci, de natura involuntara. Pe de alta parte, economistii clasici ai teoriei asteptarilor rationale pleaca de la premisa ca piata muncii ajusteaza imediat cresterile somajului, prin scaderea salariilor. Din punctul lor de vedere, in anii 30 erau locuri de munca suficiente, dar muncitorii au refuzat sa le ia. Tot somajul din timpul crizelor economice era voluntar, mentinandu-se la rata sa naturala.

Cel mai frecvent sistem de clasificare are la baza impartirea somajului pe cauze in urmatoarele mari tipuri: somaj frictional, structural, in timp ce dupa raportul cerere-oferta, se identifica somajul sezonier si ciclic. S-a incercat si o grupare a acestor tipuri de somaj in functie de caracterul lor voluntar si involuntar: somajul ciclic este considerat involuntar in timp ce toate celelalte tipuri sunt considerate somaj voluntar. In cele ce urmeaza, se va face o abordare a acestor tipuri de somaj din punct de vedere al functionarii si locului lor pe piata muncii.

1.4 NIVELUL SI DURATA SOMAJULUI


Rata somajului poate varia foarte mult pe diferite categorii de forta de munca:pe sexe , pe varste, p erase, pe meserii, pe zoneAceasta variatie a somajului pe categorii de forta de munca o putem analiza cu ajutorul relatiei dintre rata somajului pe aceste categorii si rata globala a somajului Durata somajului poate fi definita ca fiind perioada scursa din momentul pierderii locului de munca sau a reducerii saptamanii de lucru(in cazul somajului partial) pana la momentul reluarii normale a lucrului sau iesirii din randurile fortei de munca. Durata somajului influenteaza rata somajului , deoarece cu cat este mai scurta durata medie a somajului, cu atat mai mari vor fi fluxurile de intrare si iesire din somaj Multe din perioadele de somaj se termina prin retragerea somerilor din randul fortei de munca in special a celor inaintati in varsta care nu mai au capacitatea de a se recalifica Piata muncii este intr-o permanenta miscare ,iar cu cat fluxurile de intrare in somaj sunt mai mari ca fluxurile de iesire din somaj, cu atat nivelul somajului va creste Cresterea numarului de concedieri si de abandonari ale locurilor de munca duc la cresterea fluxurilor de intrare in piata muncii, eoarece noilor intrati le este necesara o perioada de timp pana sa gaseasca o slujba. Reintrarea in forta de munca o fac persoanele ce au o varsta la acre ar trebui sa traiasca linistiti din pensii, rente,dobanzi Daca analizam motivele somajului in oricare tara o sa constatam ca principalul motiv este pierderea locurilor de munca, din diferite motive.Toate acestea fac ca fluxurile de intrare in somaj si cele de iesire din somaj sa fie destul de intense Putem acum sa sustinem ca exista o serie de factori de care depinde durata somajului: Structura demografica a fortei de munca Numarul si tipul slujbelor disponibile Dorinta si abilitatea somerilor de a continua cautarile pentru o slujba mai buna Organizarea pietei munci, in sensul existentei unor agentii de plasare si a unor birouri speciale de plasare a tinerilor In functie de natura si cauzele somajului:

1)Somaj conjunctual, generat de reducerea volumului activitatii economice a intreprinderilor ca urmare a deteriorarii conjuncturii economice interne si/sau internationale, a variatiilor conjunctuale ale cererii si ofertei de bunuri si servicii, care provoaca o reducere a necesarului de forta de munca. 2)Somajul frictional se circumscrie perioadei necesare in mod normal pentru a gasi un alt loc de munca. Este probabil cea mai raspandita raspandita forma de somaj care poate apare chiar si in conditia ocuparii depline a fortei de munca. 3)Somajul structural( somaj de neadaptare) este consecinta unui dezechilibru intre structurile ocupational-profesionale, teritoriale, demografice ale ofertei fortei de munca si ale cererii. Aceste neconcordante pot apare datorita: structurii sectoriale si teritoriale a economiei, progresul tehnologic, structurii sistemului edcational etc In functie de raportul cerere-oferta pe diverse piete si de impactul acestora asupra pietei muncii, teoria economica a pus in evidenta doua forme de somaj: 1)Somajul clasic, ca urmare a retinerii intreprinzatorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii. Chiar daca exista cerere efectiva, intreprinzatorii nu sunt interesati in largirea capacitatilor de productie si in angajarea de forta de munca suplimentara de productie deoarece firmele fie sunt in pierdere de competivitate- ca urmare a costurilor de productie mai mari- fie ca nu-si asuma noi riscuri; numit si somaj prin eficienta a productiei. 2)Somaj ciclic sau somaj prin insuficineta cererii, apare atunci cand cererea de bunuri si servicii din toate sectoarele economiei( economia reala, sectorul menaje sau restul lumii) este mai mica decat oferta. Consecinta este o oferta de forta de munca mai mare decat cererea. 3)Somajul sezonier este similar celui ciclic, in sensul ca este determinat de fluctuatiile cererii de forta de munca. In acest caz, fluctuatiile cererii de munca pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic dea lungul anului. De exemplu, cererea de munca in agricultura sau constructii scade in lunile de iarna. In functie de tipul decidentului: 1)Somaj voluntar, de sorginte clasica, apare atunci cand o parte a fortei de munca nu accepta sa mai lucreze la nivelul salariului propus de intreprinzator. Decizia de a intra in somaj apartine salariatului. 2)Somajul involuntar apare in situatia in care decizia de trimitere in somaj apartine intreprinzatorului, fiind determinata de cauze care-si au originea, mai ales pe piata bunurilor si serviciilor: lipsa pietelor de desfacere, insuficienta cererii etc.

1.5 SOMAJ

CICLIC

SI

SOMAJ

NECICLIC

Somaj natural si deci o rata naturala a somajului ,somaj ce se dovedeste a fi un rau necesar economiei de piata. Acest somaj corespunzator ratei naturale a somajului, il definim ca fiind somajul neciclic(structural). Somajul neciclic este deci somajul care rezulta din structura pietei muncii, adica din natura locurilor de munca din economie. Nivelul productiei nu se afla insa intotdeuna la nivelul ocuparii integrale a fortei de munca datorita fluctuatiilor ciclice din economie.Somajul care este peste nivelul celui natural si care apare atunci cand productia este sub nivelul de ocupare deplina a fortei de munca se numeste somaj ciclic.

Somajul ciclic apare cand nu sunt destule slujbe intr-o anumita zona, cand cererea de lucratori intr-o anumita perioada inregistreaza o cadere.Acesta nu este un caz al mobilitatii dintre slujbe (somaj frictional)sau chiar al indemanarilor cautatorilor de slujbe(somaj structural).Este un simplu nivel de cerere de bunuri si servicii, de munca. Somajul ciclic este somajul in care numarul locurilor de munca este intotdeauna mai mic decat numarul cautatorilor de locuri de munca. Fiecare din acesti 3 factori , care devin cauze ce situaza salariul practicat deasupra celui de echilibru, determina un anumit tip de somaj, in cadrul categoriei somajului de dezechilibru.

1.6 SOMAJUL NATURAL SI FACTORII CE IL DETERMINA


Functionarea normala a pietei muncii are loc atunci cand exista un somaj natural a carui rata corespunde folosirii integrale(depline) a fortei de munca. Rata naturala a somajului este deci o rata care asigura echilibrul macroeconomic Rata naturala a somajului mai este denumita ca fiin acea rata a somajului care nu accelereaza inflatia In modelul curbei Phillips, inflatia tinde sa creasca atunci cand rata somajului actual este mai mica decat rata somajului natural sis a creasca atunci cand somajul actual este mai mare decat somajul natural. In general diferenta dintre rata somajului actual si rata somajului natral este denumita somaj ciclic, adica somajul care poate fi redus printr-o politica macroeconomica expansionista fara a determina o crestere nesfarsita in rata inflatiei. Desigur ca un mod simplu de determinare a ratei naturale a somajului este sa calculam media ratei actuale a somajului pe o perioada mai lunga de timp, medie care netezeste deviatiile ciclice ale somajului sub si peste rata naturala. O alta posibilitate ar fi sa se aleaga un anumit an in care se considera ca a existat o folosire deplina a fortei de munca si inflatia asteptata a fost aproximativ egala cu nivelul sau actual. O metoda mai sistematica poate fi acea a extimarii unei curbe Phillips sis a determinam rata somajului ce corespunde unei rate a inflatiei neaccelerate. Factorii ce determina rata naturala a somajului: Structura si migratia populatiei din tara respectiva Rata naturala a somajului este determinate de existenta salariului minim pe economie , salriul ce are drept scop asigurarea unui nivel decent de renumerare pentru toti cei acre muncesc si care este reglementat in legislatia fiecarei tari Somajul natural poate fi influenatat de nivelul ratelor de crestere a diferitelor sectoare de activitate Ajutorul de somaj poate fi considerat factor ce influenteaza rata naturala a somajului (lucratorii iau in considerare rata de inlocuire a venitului, adica raportul dintre venitul disponibil pe timpui perioadei de somaj si venitul disponibil in timpui perioeadei de angajare )

Puterea sindicatelor care difera de la o tara la alta poate influenta rata naturala a somajului prin puterea lor de negociere cu fluctuatii in timp Impozitele sunt un alt element de influentare a pietei muncii(pentru determinarea cererii de munca a patronilor conteaza salariul brut pe il platesc lucratorilor, nu ceea ce primesc efectiv lucratorii, diferenta este tocmai impozitul pe venit care in ultimi ani a crescut semnificativ in toate tarile) Fenomenul histeresis pe piata munci poate fi considerat element ce influenateaza rata naturala a somajului (poate fi influentata de modificari temporale in rata actuala a somajului ) Rata naturala a somajului se determina ca o medie ponderata a ratelor naturale ale somajului diferitelor grupuri demografice. Existenta salariului minim, imreuna cu anumite caracteristici demografice , cum ar fi varsta tanara, pot impreuna sa duca la cresterea somajului natural,deoarece nivelul ridicat al salariului minim poate avea efecte negative asupra oportunitatilor de munca pentru tineri,cu toate ca va avea loc un efect mai mic sau chiar nici un efect asupra celorlalte grupari de forta de munca. In general , chiar daca intr-o economie rata de crestere economica este constanta , sectoarele curate de crestere mai mari vor absorbi mai multa forta de munca iar cele ce-si diminueaza ritmul de crestre vor respinge forta de munca. Durata acordarii ajutorului de somaj, care difera de la o tara la alta poate influenta marimea ratei somajului pe termen lung dintr-o economie. Impozitele ridicate determina cresterea modesta a sectorului privat si reducerea performantelor sale.Impozitele ridicate mai pot incuraja economia subterana(clandestina) si nedeclararea veniturilor pentru a scapa de impozite, lucru ce conduce la o rata efectiva a somajului mai mare decat rata reala Teoria economica distinge doua categorii de somaj cu forme de manifestare caracteristice, fiecare fiind determinata de cauze diferite: somaj de dezechilibru si de echilibru. Cauzele somajului de dezechilibru sunt strans legate de ceea ce determina situarea salariului negociat deasupra celui de echilibru. De regula situarea salariului peste cel de echilibru este determinata de 3 factori: De presiunile externe care prin negocieri duc la cresterea salariului minim; De scaderea cererii de munca fara sa aiba loc si o reducere a salariilor; De cresterea ofertei de munca neinsotita de o crestere a salariului;

In general, somajul de echilbru(NAIRU) se explica prin nepotrivirea sau necorelarea dintre cererea si oferta de munca, definit ca fiind somajul corespunzator PIB-ului potential. Poate fi de mai multe feluri: Somajul frictional rezulta din fluctuatia normala a fortei de munca; se manifesta cand unele persoane isi parasesc serviciul avut in mod voluntar sau prin concediere, deci pentru o perioada sunt someri;

Somajul structural - reprezinta consecinta adancirii diviziunii muncii, a specialitatii activitatii economice si a structurii pietei muncii; Somajul sezonier este specific in activitatile economice care sunt influentate de factori naturali(agricultura, constructii), ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. Somajul structural poate creste datorita accelerarii ritmului schimbarii sau incetinirii ritmului ajustarii l schimbare.De exemplu, o sporire a ratei de crestere, de regula, mareste viteza ratei cu care se schimba structura cererii de munca.Adaptarea fortei de munca la schimbarea structurii cererii poate fi incetinita de diversi factori, cum ar fi o reducere a rezultatelor educationale si regelementari care fac mai putin dificil pentru muncitorii dintr-o anumita ocupatie sa obtina slujbe in alte domenii sau ocupatii.Oricare din aceste schimbari va determina cresterea NAIRU.Schimbarile contrare vor determina scaderea NAIRU. Variatiile sezoniere in conditiile angajarii sunt o sursa continua de somaj.La sfarsitul fiecarui sezon, mii de muncitori trebuie sa ceara slujbe noi, trecand prin acest process de somaj sezonier. Fluctuarile sezoniere ridica nivelul ofertei pe piata muncii.De exemplu, ratele somajului la tineri se ridica brusc vara pentru studentii care cauta temporal slujbe. Somajul asociat cu toate aceste feluri de cautare de slujbe se refera la somajul frictional

Trei lucruri disting somajul frictional de alte tipuri de somaj: Admitem ca exista destule slujbe pentru aceia care sunt in somaj frictional-exista o adevarata cerere de munca Admitem ca aceia care sunt in somaj frictional pot executa slujbele disponibile Admitem ca perioada de cautare a unei slujbe va fi relative scurta Somajul structural incalca conditia a doua a somajului frictional-ca neangajatii pot executa slujbele disponibile. Somajul structural este analog cu jocul scaunelor musicale in care exista destule scaune pentru fiecare, dar unele dintre ele sunt prea mici sa stai in ele. Somajul structural este mult mai grav decat somajul frictional si este incompatibil cu notiunea de full employment In anii 90 in Romania barierele structurale impuse fortei de munca s-au intensificat.

1.7 CE SUNT
conditii:

SOMERII?

Somerii inregistrati reprezinta persoane care potrivit Legii nr. 76/2002 indeplinesc urmatoarele a) Sunt in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;
10

b) Starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice ii fac apti pentru prestarea unei munci; c) Nu au loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce I s-ar cuveni potrivit prezentei legi; d) Sunt disponibili sa inceapa sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar gasi un loc de munca; e) Sunt inregistrati la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege. Asimilati somerilor sunt absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 18 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in muncapotrivit pregatirii profesionale: absolventii ai scolilor special pentru personae cu handicap sau absolventii institutiilor de invatamant, in varsta de 16 ani lipsiti de sustinatori legali sau ai caror sustinatori legali dovedesc ca sunt in imposibilitatea de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor; personae care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care, intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.

1.8 EVALUAREA SI COSTUL

SOMAJULUI

Proportiile somajului se estimeaza in doua feluri: in mod absolut, prin numarul populatiei neocupate si relativ, prin rata somajului. Rata somajului este raportul exprimat procentual dintre numarul somerilor si populatia activa disponibila, care reprezinta totalul ofertei de munca. Pentru un observator neutru, deci obiectiv, este util sa se cunoasca care sunt modalitatile de subestimare si cele de supraestimare a somajului. Subestimarea recurge la inregistrarea numai a celor ce primesc ajutor de somaj si exclude, de regula, pe tinerii care termina diferite forme de invatamant si nu isi gasesc plasament, pe cei care temporar nu au de lucru, pe cei subocupati(somaj deghizat). Supraevaluarea se face prin includerea in categoria de someri si pe cei care desi primesc ajutor de somaj, nu au intentia sa se angajeze, pe cei care au un serviciu dar pretend ca sunt someri, pe cei care refuza locurile de munca ce li se ofera pe motivul ca spera sa gaseasca un serviciu mai bun. Durata medie a somajului este in functie de doi termini: de numarul de someri si de ritmul in care se desfasoara intrarea si iesirea din somaj. Costul somajului cuprinde consecintele nefaste pe care le suporta indivizii, economia si societatea, de pilda:

11

Somajul inseamna subutilizarea factorului de productie munca, ceea ce se repercuteaza negative asupra volumului productiei cu toate urmarile sale legatede consumul propriu-zis si de investitii. Scaderea generala a veniturilor reduce incasarile, respectiv intrarile la capitolul venituri din bugetul statului(reducerea impozitelor pe venit, a taxei pe valoarea adaugata, a taxelor si accizelor) ceea ce diminueaza volumul cheltuielilor publice.

1.9 HISTEREZA

SOMAJULUI

Modele recente ale somajului arata ca marimea NAIRU poate fi influentata de dimensiunea ratei actuale a somajului. Un mecanism care poate conduce la histereza pe pietele muncii a fost deja remarcat si apare din importanta experientei si instruirii la locul de munca. Un alt factor care poate cauza astfel de efecte este diferentierea dintre insider si outsider in cazul unei forte de munca puternic sindicalizate, cu negocieri salariale descentralizate. In perioadele cu somaj ridicat, cei care sunt deja angajati(insiderii) isi pot utiliza puterea de negociere pentru a se asigura ca isi mentin statutul si pentru a prevenii ca noii intrati in randurile fortei de munca(outsiderii) sa ii concureze efectiv. Intr-un astfel de model insideroutsider, o perioada prelungita cu somaj inalt-indiferent care ar fi cauza sa initiala-va tinde sa fie persistent. Solutia macroeconomica traditional pentru diminuarea somajului este stimularea indusa politic a cererii agregate. Stim ca aceasta va rezolva problema, numai daca somajul este recent si ciclic.Acest lucru se produce, indifferent de marimea NAIRU. Aceasta sugereaza ca autoritatile ar trebui sa actioneze rapid pentru a acomoda efectele unui soc negative al ofertei agregate.Insa, o sporire a cererii agregate cu scopul de a reduce somajul de echilibru, ar conduce rapid la cresterea inflatiei.Prin definitie, inflatia se va accelera odata ce somajul scade sub NAIRU.

1.10 INDICATORII STATISTICI AI SOMAJULUI


Tranzitia la economia de piata inceput in urma transformarilor politice ce au avut loc in decembrie 1989 confrunta societatea romaneasca cu una dintre cele mai acute si mai dureroase probleme specifice economiilor capitaliste: somajul. Economia Romaniei socialiste era una dintre cele mai centralizate si controlate politic, astfel incat era promovata o politica de ocupare totala a fortei de munca. Aceasta politica era sustinuta in primul rand de rata inalta de industrializare(una dintre cele mai ridicate din lume, potrivit datelor oficiale) si, in al doilea rand, de finantarea intreprinderilor de la bugetul de stat, ceea ce permitea o angajare suplimentara de peronal. Cu toate acestea, ultimii ani de dinainte de revolutie au fost caracterizati de un somaj ascendent, nerecunoscut de fostul regim. Potrivit unui studiu efectuat de specialistii Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii din cadrul Academiei Romane, dimensiunea somajului la momentul respectiv poate fi aproximata prin necesitatea noului guvern de a crea artificial in primele luni din 1990, a circa 500.000 de locuri de munca. Somajul in anul 1989 poate fi echivalat la cca. 5% din forta de munca. Acest somaj, nerecunoscut de vechiul regim, a explodat pur si simplu in conditiile schimbarilor esentiale din economia romaneasca, odata cu demararea tranzitiei la economia de piata, astfel incat in 1992 rata somajului era de aproape 9%. Somajul a devenit astfel unul din fenomenele cele mai grave care afecteaza in egala masura economia si societatea. Dupa cum afirma Sigmund Freud, munca este legatura cea mai puternica intre individ si realitate. Pornind de la aceasta afirmatie, deducem ca
12

somajul nu inseamna numai pierdere de venit, ci si pierderea increderii de sine, erodarea legaturilor cu comunitatea si aparitia sentimentului de excludere din viata normala. Pe termen lung, un somaj cronic poate sa constituie o amenintare pentru democratie. Din aceste motive am considerat ca fiind oportuna o analiza a somajului din tara noastra, folosind in acest scop metodele si tehnicile riguroase oferite de statistica. Inainte de a face o sinteza a definitiilor date somajului in literatura de specialitate, trebuie precizat ca, la origine, notiunea de somaj era sinonima cu cea de inactivitate. Cuvantul somaj din limba romana provine din cuvantul francez chomage. La randul sau, acesta deriva din latinescul caumare, fiind provenit de la cuvantul grec cauma, care inseamna caldura mare, din cauza careia inceta orice activitate.

1.11 DEFINIREA INDICATORILOR STATISTICI AI SOMAJULUI


Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care se apreciaza somajul sunt de doua feluri: -indicatori absoluti; -indicatori relativi; Indicatorii absoluti sau indicatorii de nivel se refera la numarul efectiv de someri. Ei se exprima in persoane si se determina ptr. anumite peioade de referinta: lunar, semestrial, anual. Numarul somerilor se calculeaza si in corelatie cu anumite variabile demografice, ca: varsta, sex, stare civila, dar si tinand cont de pregatirea profesionala, de nivelul studiilor sau de repartitia teritoriala. O caracteristica aparte urmarita in ceea ce priveste analiza somajului este durata ecestuia. Din acest punct de vedere, se identifica un somaj de scurta durata( sub un an) si un somaj de lunga durata( pe o perioada mai mare de un an). Somerii, a doua componenta a populatiei active, reprezinta o categorie economica a carei definire a suscindat numeroase abordari.

13

Sa retinem din definitiile enumerate in paragraful 3.1 ca efectivul somerilor se determina in statistica romaneasca in doua variante: Somerii inregistrati sunt persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau inscrise la Oficiile fortei de munca si somaj, indiferent daca primeau sau nu alocatie de sprijin, ajutor de somaj, sau alte forme de protectie sociala. Somerii in sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani si peste care in decursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii -nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri; -sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru a-l gasi: inscrieri la Oficiul de forta de munca si somaj sau la agentii particulare de plasare, demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi, apel la rude, prieteni, sindicate etc.; -sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca s-ar gasi imediat un loc de munca; Sunt incluse, de asemenea: -persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta; -persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactiva (elevi, studenti, pensionari), dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibile sa inceapa lucrul.

Indicatorul relativ prin care se apreciaza intensitatea somajului este unul din cei mai importanti indicatori macroeconomici: rata somajului. Aceasta se determina prin raportarea numarului total de someri la populatia activa si se exprima in procente. Nivelul ratei somajului si evolutia acesteia reprezinta unul din barometrii in functie de care se iau anumite masuri de protectie sociala sau decizii de politica economica. Concret, acest indicator se poate determina in modalitati variate. Relatiile de calcul pot sa fie diferite in practica, in functie de legislatia nationala sau de informatiile disponibile. Diferentele care apar sunt determinate de elemente cum sunt: -termenii de raportare si se refera la numitorul raportului care poate fi populatia activa sau, de exemplu, populatia in limitele varstei de munca; -continutul indicatorilor primari luati in calcul; -sursele de colectare a informatiilor ; -metodologia de calcul ;

14

Informatiile cele mai precise privind rata somajului sunt obtinute cu prilejul recensamintelor, care au meritul de a asigura o sursa comuna datelor pentru cei doi indicatori ce determina rata. Mai mult, rata somajului calculata prin aceste recensamante este una foarte apropiata de standardele internationale. Recensamintele si anchetele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare, care, la nivelul tarii noastre nu pot fi realizate cu o priodicitate corespunzatoare( lunara) pentru a asigura informatiile necesare. Se recurge, prin urmare la surse de date administrative, afectate insa de legislatia in viguare. In statistica internatioanala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj: Rata globala standardizata BIM Rata globala standardizata CEE Rata globala standardizata OECD Rata globala nationala; Rate partiale pentru diferite categorii de populatie activa Rata integrala(compusa) de somaj si subocupare Rata globala standardizata BIM se calculeaza ca raport intre numarul somerilor in sens BIM si populatia activa totala; are cea mai mare sfera de cuprindere, fiind cea mai utilizata in comparatiile internationale; Rata globala standardizata CEE este raportul dintre numarul de someri si populatia activa civila; Rata globala standardizata OECD este raportul dintre numarul de someri si populatia activa totala; Rata partiala de somaj se refera la o anumita categorie de forta de munca sau la o anumita regiune geografica sau administrativa, se determina ca raport intre numarul de someri proveniti din categoria respectiva si populatia activa din categoria respectiva. Rata integrala (compusa) de somaj si subocupare vizibila se calculeaza ca raport intre timpul de munca disponibil neutilizat corespunzator al persoanelor in somaj si a celor aflate in stare de subocupare vizibila( persoane care au un loc de munca dar care lucreaza involuntar in timp partial) si timpul de munca total disponibil sau timpul de munca utilizat. Ea masoara de fapt somajul potential, calculul acesteia impunanduse in special in cazul tarilor in care subocuparea vizibila are dimensiuni apreciabile. Romania face parte din categoria acestor tari. In cazul implicatiilor economice majore pe care le are somajul, a legaturilor acestuia ce un alt fenomen macroeconomic, inflatia, se vorbeste despre o rata naturala a somajului. Aceasta nu este un indicator statistic, nu se poate determina plecand de la indicatorii fortei de munca, ci este un indicator teoretic, a carui apreciere a suscitat numeroase controverse. 1.12 MODALITATI STATISTICE DE DETERMINARE A INDICATORILOR SOMAJULUI Indicatorii statistici prin care se apreciaza somajul se determina in practica prin anumite metode statistice, folosind surse de date specifice. In general, in statistica Natiunilor Unite, se identifica patru surse mari de informatii, care au la baza metode si procedee particulare, cum ar fi sondajele statistice sau culegerea datelor de la diferite institutii publice. Aceste surse de date au anumite coduri specificade pentru fiecare tara. Prima sursa (ce are codul BA) o constitue anchetele prin sondarea fortei de munca. Acestea ofera date statistice destul de complete, in sensul ca includ grupuri de persoane care adesea sunt neincluse in

15

statisticile obtinute prin alte metode(de exemplu, persoanele care cauta de lucru pentru prima data). In general, definirea somajului data in acste statistici se apropie cel mai mult da definitia standard data de Biroul International al Muncii.Ratele somajului sunt mai de incredere din moment ce ele sunt calculate prin raportarea numarului estimat de someri la forta de munca estimata in cadrul aceleiasi anchete. A doua sursa (E) o constituie estimarile oficiale. Aceste date statistice sunt estimari oficiale oferite de diverse institutii nationale si, de regula, se bazeaza pe informatii combinate, rezultate din una sau mai multe surse. Predominarea acestei surse in statistica O.N.U. este in continua scadere datorita raspandirii anchetelor fortei de munca in tarile lumii. A treia sursa (FA) este reprezentata de statisticile asigurarilor sociale. Aceste statistici sunt derivate din inregistrarile, acolo unde exista, a celor inscrisi in sistemul asigurarilor sociale. Ratele somajului se calculeaza prin raportarea numarului total de persoane care primesc beneficii din sistemul asigurarilor sociale la numarul total de persoane din cadrul fortei de munca. Afirmatia ca nivelul si ratele somajului astfel raportate sunt reprezentative pentru nivelul general al somajului este delicata, dar nu chiar imposibil de facut. A patra sursa (NA) o reprezinta statisticile oficiilor fortei de munca. Acestea se refera in general, la numarul persoanelor care cauta de lucru, inregistrate la oficiile fortei de munca. Persoanelor fara loc de munca se pot adauga cele aflate in greva, temporar bolnave sau incapabile de munca. Unii din cei inregistrati sunt deja angajati si cauta un loc de munca suplimentar sau schimbarea locului de munca. In tarile dezvoltate, ca Japonia, Suedia, Franta sau Statele Unite, procedeul principal de obtinere al datelor statistice privind somajul il constitue anchetele prin sondaj. In Romania, numarul de someri se determina prin mai multe metode: recensamant, ancheta prin sondaj, prelucrarea datelor oferite de institutii guvernamentale, ca Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Recensamantul populatiei este o metoda de observare totala a populatiei, periodica, prin care se determina si indicatorii fortei de munca si numarul somerilor. La recensamantul populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992 in chestionarele adresate fiecarei gospodarii s-a urmarit, printre alte caracteristici, si starea economica a persoanei. In cadrul acestei caracteristici se precizeaza daca fiecare persoana este ocupata sau neocupata. In acest ultim caz se care precizarea daca persoana se afla in cautarea unui loc de munca, sau in cautarea primului loc de munca. Se identifica prin intermediul acestei caracteristici statutul elev-student, pensionar, casnica, intretinut de o alta persoana(fiind vorba de copii, prescolari, batrani etc) sau alte situatii( venituri din dobanzi, chirii, alte surse). Paralel, se inregistreaza si caracteristicile ocupatia, folosind nomenclatorul ocupatiilor, profesia si statutul profesional. In afara recensamintelor, efectivul somerilor si rata somajului se determina si prin alte metode statistice aplicate de catre Institutul National de Statistica si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. I.N.S. realizeaza incepand cu anul 1996 Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO). Acesta este o metoda moderna pentru cercetarea statistica a fortei de munca, avand ca obiect principal masurarea populatiei active-ocupate si in somaj-si a populatiei inactive. Conceputa ca o sursa importanta de informatii intercensitare asupra fortei de munca, ancheta furnizeaza date esentiale asupra acestor
16

segmente de populatie, in conditii de comparabilitate internationala. Conceptia metodologica si organizatorica a anchetei a fost realizata cu asistenta tehnica a specialistilor francezi de la Institutul National de Statistca si Studii Economice(Franta). Obiectul anchetei l.au facut persoanele cu domiciliul permanent in Romania, membre ale gospodariilor din locuintele selectate. Unitatea de observare o constitue, deci, gospodaria. Perioada de referinta este saptamana, de luni pana duminica inclusiv, dinaintea inregistrarii. Observarea se face pentru un trimestru, iar interviurile sunt repartizate uniform de-a lungul trimestrului, realizandu-se o cercetare continua. Se utilizeaza planul de sondaj in doua trepte. In prima treapta s-a constituit esantionul multifunctional de zone teritoriale, pornind de la rezultatele Recensamantului populatiei si locuintelor din 7 ianuarie 1992. Acest esantion master este constituit din 501 centre de cercetare repartizate in toate judetele si sectoarele municipiului Bucuresti. In a doua treapta s-au selectat 18036 locuinte, cu toate gospodariile ce le compun. Esantionul este constituit pe baza unui procedeu de rotire al locuintelor( schema rationala 2-2-2) care are ca principiu de baza urmatoarea tehnica : o locuinta este cercetata doua trimestre consecutiv, este scoasa temporar din cercetare urmatoarele 2 trimestre, este reintrodusa urmatoarele dpua trimestre, dupa care este scoasa definitiv din cercetare. Astfel, o locuinta este gestionata 6 trimestre. Conform schemei aplicate, in fiecare trimestru se pastreaza in esantion 50% din locuintele trimenstrului anterior, 25% din cele cercetate cu doua trimestre in urma, iar 25% sunt absolut noi. Prin implementarea acestei scheme s-a urmarit: -micsorarea ratei non-raspunsurilor si a erorilor ce pot rezulta din anchetarile repetate; -evitarea impovararii acelorasi grupuri de locuinte prin pastrarea in cercetare de perioade lungi de timp; -reducerea discontinuitatilor seriilor de timp; Definitiile date somajului si populatiei ocupate respecta criteriile din definitiile standard date de Biroul International al Muncii. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este, de asemenea, o institutie publica care determina si publica lunar ratele somajului si efectivul de someri. Numarul de someri se refera in acest caz la somerii inregistrati, definiti ca persoane in varsta de 18 ani si peste, apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri de munca disponibile conform pregatirii lor si care s-au inscris la oficiile fortelor de munca si somaj. Rata somajului se determina prin raportarea numarului total de someri inregistrati la populatia activa civila. Pentru calculul acestor indicatori, a caror publicare se face prin massmedia, in buletinele statistice lunare sau anuare, se agrega datele culese la nivelul Oficiilor judetene ale frtei de munca si somajului.

1.13 LEGEA LUI OKUN

17

n anii 60, economistul Arthur Okun a ncercat s determine dac ntre fenomenul omaj i produsul naional brut exist vreo relaie de interdependen. Rspunsul la aceast dilem este cunoscut n economie sub denumirea de legea Okun. Deoarece persoanele ocupate particip la producerea bunurilor materiale i serviciilor, iar omerii nu produc bunuri economice, se poate presupune c ridicarea nivelului omajului trebuie s fie nsoit de reducerea volumului real al PNB. Existena interrelaiei negative ntre aceste variabile se exprim prin tendina conform creia sporirea omajului este concomitent cu scderea volumului real al P.N.B. Schimbarea PNB = 3% - 2 x schimbarea nivelului omajului (rata omajului) n formularea iniial a legii, Okun stabilea c o reducere cu un punct procentual a ratei omajului, determin de regul o cretere a PNB cu aproximativ trei puncte procentuale. Practica contemporan a stabilit c o scdere cu 1% a ratei omajului este asociat unei creteri de doar 2% a PNB. Venitul naional al unei economii nu depinde n mod direct de rata omajului. Totui, piaa muncii este legat de rata omajului i astfel participa i la crearea Produsului Naional Brut. Pe termen scurt, modificarea procentual a venitului poate fi exprimat ca sum a modificrii procentuale a productivitii plus o constant, nmulit cu munca depus. La rndul su, munca depus poate fi exprimat n funcie de ore lucrate, creterea populaiei, participarea forei de munc sau ali factori relevani, minus modificarea absolut a ratei omajului. Din aceast perspectiv este surprinztoare asocierea ntre modificarea ratei omajului i PNB. Modificarea ratei omajului este doar unul dintre multiplii factori care influeneaz PNB-ul. De asemenea surprinztor este faptul c o reducere cu 1% a ratei omajului poate determina o cretere att de substanial cum ar fi 2%. Intuiia unui contabil ar sugera ca o scdere a ratei omajului cu 1% ar nsemna o cretere a ocuprii cu circa 1%, ceea ce ar determina o cretere a PNB cu mai puin de un punct procentual. Motivul pentru care asocierea dintre rata omajului i PNB este att de puternic este faptul c modificarea ratei omajului afecteaz i ceilali factori importani ce influeneaz volumul PNB. De exemplu, o rata cresctoare a omajului determin reducerea orelor lucrate de fiecare lucrtor i participarea forei de munc. Din moment ce toi aceti factori contribuie la scderea PNB este clar de ce mici modificri ale ratei omajului pot determina schimbri eseniale ale PNB. Relaia dintre creterea economic real i modificrile ratei omajului este dat tot de legea lui Okun. Aceasta afirm faptul c rata omajului scade cu 0,5% pentru fiecare procent de cretere a PIB peste o rat a trendului de 2,2,5%. u= -0,5 (ry - 2,25) Unde: u fluctuaiile ratei omajului; Ry rata creterii economice. Spre deosebire de alte relaii macroeconomice care s-au dovedit a fi instabile, legea lui Okun a artat o remarcabil stabilitate n timp.

1.14 CONSECINTE

MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI

A doua dimensiune a preocuparii societatii pentru full employment are legatura cu efectele somajului asupra indivizilor.Termenul munca nu se refera la alt factor de productie ,ci la oameni .Neutilizarea in toatalitate a fortei de munca disponibile inseamana ca cineva este fara slujba.Impactul imediat al soamjului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca.Pentru muncitorii care ar fi someri pe perioade lungi de timp , astfel de pierderi pot duce la dezastrul finaciaR. Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema de politica

18

Formele somajului arata nu numai suma toatala a somerilor in economie , dar de asemenea , care grupuri sufera cel ami mult de somaj.In mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabil de a fi someri . Dupa repetarea respingerilor , cautatorilor de slujba deseori sunt descurajati , asa ca renunta sa mai caute Muncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului, dearece din punct de vedere tehnic ei fac parte din forta de munca ocupata. Se estimeaza ca in 1997 in Romania mai mult de 1 milion de indivizi faceau parte din acesta clasa nesocotita a muncitorilor descurajati.

1.15 CONSECINTELE MACROECONOMICE ALE SOMAJULUI


Utilizarea resurselor este o chestiune vitala societatii din doua motive.Inainte de toate, nevoile particulare si publice raman intr-o oarecare masura nesatisfacute, desi avem o utilizare sociala pentru toate resursele.Poate ca avem deja destule masini pe strazi, dar ce putem spune despre alte bunuri si servicii?Avem noi destule parcuri , scoli si rauri curate?Daca nu , putem utiliza unele dintre resursele noastre neocupate pentru a realize aceste lucruri.Neutilizand toate resursele noastre nu utilizam in totalitate posibilitatile noastre institutionale de productie si parasim venit potential.Daca utilizam de fapt resursele noastre pentru aceste scopuri este o problema de alocare a resurselor si ea depinde de deciziile private si publice pe care le luam pe piata .Acele decizii ar fi insuficiente sa utilizele toate resursele de care dispunem.

1.16 COSTURILE SOCIALE ALE SOMAJULUI


Somajul, ca dezechilibru macrosocial, are multiple cause, care pornesc de la statutul economicosocial, atat al celor care angajeaza forta de munca, cat si al celor care ofera forta de munca, in conditiile pietei. In conditiile actuale, specialistii apreciaza ca fiind formele predominante urmatoarele: somajul de conversiune, acela care afecteaza indeosebi salariatii ce aveau locul de munca stabil pana la concediere, fara vechime mare in munca, insa sunt posesori ai unei calificari ce le poate favoriza o stabilitate mai mare si dreptul la un ajutor de somaj mai avantajos; somajul repetitiv, acela care include persoanele ce cunosc o alternanta de perioade de activitate si de somaj, afectand mai ales tinerii si persoanele cu o calificare slaba; somajul de excluziune, acela care cuprinde populatia activa formata din persoanele in etate, cele mai putin calificate, cele aflate in somaj o perioada lunga, indiferent daca primesc sau nu ajutorul de somaj. Costul social al somajului reprezinta efortul total pe care il suporta persoanele, grupele de persoane, economia si societatea afectate de acest fenomen complex.
19

Costul somajului la nivelul persoanelor si grupelor de persoane afectate de nesiguranta muncii include atat aspecte de natura economica, cat si aspecte morale, social-culturale si chiar politico-militare. Aspecte de natura economica privesc indeosebi reducerea veniturilor si, evident, a posibilitatilor de consum pentru intreaga familie unde exista someri. Indemnizatia (ajutorul) de somaj reprezinta modalitatea cea mai folosita de garantare a unui venit minim pentru someri. Costul somajului la nivelul economiei si societatii este deosebit de complex si cuprinzator. Aici se au in vedere aspecte cum sunt: -irosirea unei importante cantitati de resurse de munca, deoarece somajul reduce rolul daterminant al muncii ca factor de productie si eduteaza caracteristicile de neconservabilitate a muncii; -diminuarea intensitatii dezvoltarii economice, deoarece somajul intretine o stare de nesiguranta in randul persoanelor angajate; -scaderea veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat datorita efectului propagat al somajului; -cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul inregistrarii si urmaririi somajului, pentru plata indemnizatiilor de somaj si a altor cheltuieli sociale privind reconversia fortei de munca, ingrijirea sanatatii somerilor etc -alienarea unei parti insemnate a populatiei ajunse in conditii de somaj etc. Costrile pe care la implica somajul pot fi apreciate si prin gruparea lor in costuri directe si costuri indirecte. Costurile directe sunt reliefate indeosebi sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor. Costurile indirecte sunt cele generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. Aprecierea complexa a costului somajului impune surprinderea si a unor efecte pozitive pe care le poate genera acest fenomen. Asemenea efecte pot fi sesizate in domenii ce tin mai ales de comportamentul profesional al salariatilor, astfel: incitarea angajatilor la perfectiune profesionala, pe baza careia sa caute locuri de munca mai sigure si mai bine salarizate; pregatirea fortei de munca pe coordonatele unei mai mari mobilitati si adaptabilitati, pentru a corespunde mai bine atat mutatiilor ce intervin in activitatea economica, cat si exigentelor de sporire a eficientei acesteia. Corelarea pe termen lung a costurilor somajului cu efectele sale permite formularea concluziei incontestabile potrivit careia somajul este un fenomen negativ, costurile fiind mai mari atat pentru persoanele lezate direct, cat si pentru economia si societatea in ansamblu. Pentru aprecierea cat mai buna a efectelor costurilor somajului este util sa avem in vedere si legea lui Okun. Problema costurilor sociale ale somajului este aparent o problema simpla pe care o poate intui oricine si care nu ar merita o tratare aparte si mai in detaliu.

20

Costurile sociale ale somajului reprezinta contributia societatii, renuntarile pe care trebuie sa le accepte populatia, ca urmare a existentei somajului. Somajul determina pierderea unei parti din productia potentiala a societatii. Somajul devine o problema si mai serioasa daca ne gandim ca afecteaza in primul rand populatia nevoiasa, populatia care de obicei alimenteaza multitudinea actelor antisociale atunci cand nu are lucru. In conditiile in care forta de munca nu este angajata deplin , ne aflam in fata unui somaj ciclic , determinat de o depresiune sau criza economica, somaj ce depaseste rata sa naturala.. O persoana care lucreaza castiga un slariu si creeaza o parte de venit pentru sociatate sub forma impozitelor pe venit.Cand persoana este angajata, va pierde numai partea din venit pe care o primea,restul fiind pierderea societatii. Salariul marginal net este deci mai mic decat produsul marginal al unei persoane angajate, deoarece societatea isi insuseste o parte din produsul marginal. Atunci cand analizam costul somajului pe baza legii lui Okun, includem in acest cost pierderile totale(individuale si sociale) de productie pe economie, ca un rezultat al reducerii angajarilor. Pentru a putea elabora o politica economica corecta de ajustare , guvernantii trebuie sa inteleaga atat costurile inflatiei cat si costurile somajului. O caracteristica fundamentala a somajului este distributia sa foarte inegala in sociatate, lucru ce face ca si costurile sale sa fie distribuite inegal in comparative cu costurile inflatiei care se distribuie mai uniform asupra tuturor categoriilor de populatie. La nivelul fiecarui somer costul somajului este destul de mare.Somerul nu sudera nuami o pierdere a venitului si ca atare o deteriorare a standardului sau de viata , ci sufera si un efect psihologic, deoarece atunci cand se vede somer are un sentiment de inutilitate care il afecteaza profund. Toate costurile somajului sunt mai usor sau mai greu de suportat in functie de marimea minima a ajutorului de somaj, reglementeaza diferit de la o tara la alta. Tinand cont de faptul ca populatia Romania inca nu s-a obijnuit cu riscurile somajului, masurarea cu precizie a costurilor sociale ale somajului devine un lucru aproape imposibil, mai ales atunci cand este vorba de personae cu un psihic mai putin robust. Costurile social economice ale somajului difera de la tara la tara, dar se determina la fel : COSTUL ECONOMIC AL SOMAJULUI =Venit pierdut de somer+Valoarea ajutorului de somaj platit de guvern +Pierderea fiscala cauzata de reducerea taxelor incasate

21

CAP II-SOMAJUL IN ROMANIA


Motto: :Economia este o moral i nu o tiin natural"(Keynes). 2.1 FENOMENUL SOMAJULUI IN ROMANIA
Somerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca, respective a populatiei active. Cunoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru stabilirea politicilor economice si sociale necesare echilibrarii cererii de munca cu oferta de munca pe piata muncii. Somajul genereaza efecte economice si sociale negative. Efectele sociale negative sunt determinate de faptul ca persoana afectata de somaj pierde sursa de venit, aspect care contribuie la scaderea nivelului de trai in familie, adancirea saraciei sau aparitia si dezvoltarea fenomenelor antisocial. Sub aspect economic, fenomenul somajului determina o risipa a celui mai important factor de productie factorul munca.

22

Somajul contribuie la adancirea inegalitatilor economice si sociale dintre personae, grupuri sociale si teritorii daca exista zone afectate de existent acestui fenomen. Somajul are un cost direct si unul indirect. Costul direct al somajului consta in varsamintele financiare catre someri. Costul indirect al somajului se manifesta sub forma productiei nerealizate, a contributiilor fiscal si sociale neincasate, a pierderii de venit si de bunastare colectiva. Nivelul somajului reflecta puterea de ocupare a fortei de munca de catre economie.

2.2 CARACTERISTICI STRUCTURALE ALE SOMAJULUI


Somajul in randul femeilor Tendinta de feminizare a fortei de munca s-a manifestat in intreaga lume incepand cu anii 80. Intrarea pe piata muncii a femeilor a contribuit la modificarea curbei de activitate a acestora, care s-a apropiat tot mai mult de curba de activitate a barbatilor. In fostele tari socialiste fenomenul feminizarii fortei de munca este rezultatul politicii comuniste a fortei de munca pe o perioada lunga de timp (45 de ani). Rata de activitate si de ocupare a femeii a fost mai ridicata in fostele tari socialiste, in comparative cu tarile dezvoltate. In majoritatea tarilor lumii, nivelul de educatie si formare profesionala a femeilor este in continua crestere. Atunci cand nivelul global de ocupare scade, se constata ca forta de munca feminine este mai afectata decat cea masculine. Factorii care stau la baza acestei evolutii rezulta din particularitatile fortei de munca feminine ( populatia feminine fiind implicate in procesul de reproducere demografica) dar si din mentalitatile si comportamentele unor angajatori cu privire la forta de munca feminine. In majoritatea tarilor, fenomenul somajului afecteaza mai mult forta de munca feminine, decat cea masculina. Tendinta de diminuare a ponderii somajului feminine a contribuit la echilibrarea pe sexe a somajului, spre sfarsitul anului 1996, dupa care are loc o inversare a structurii somajului pe o perioada scurta de timp. Pana la finele anului 1997 nivelul somajului a fost mereu mai mare in randul fortei de munca feminine fata de forta de munca masculine. Pentru anii 1996 si 1997, populatia feminine inregistreaza o rata mai mare decat rata somajului la barbate, iar in 1998 devine si se mentine mai mica decat la barbate, pana in zilele noastre. Cauzele care stau la baza inversarii nivelului ratei somajului pe sexe sunt de ordin demographic, economic si psiho-social: Reducerea semnificativa a ofertei de forta de munca feminine, in 1998 fata de anul 1997; Ocuparea femeilor in economia subterana (sau gri), fenomen care a determinat trecerea femeilor pe o piata a muncii paralela cu cea oficiala, reglementata, contribuindu-se la neincluderea acestora in sistemul informational official (fenomenul ocuparii pe piata subterana a muncii este real si are dimensiuni mari in cadrul economiei subterane, deoarece o mare parte din persoanele fara loc de munca neavand o alta alternative de asi castiga existent apeleaza si la formele nelegale de ocupare a fortei de munca). Somajul in randul tinerilor Somajul inregistrat in Romania a afectat in mod deosebit forta de munca tanara, in special tinerii intrati pentru prima data pe piata muncii.

23

Tinerii din Romania reprezinta categoria de populatie cea mai vulnerabila in raport cu fenomenul somajului. Lipsa locurilor de munca pentru tineret a fost si continua sa ramana o grava problema socioeconomica si dificil de rezolvat in conditiile tranzitiei la economia de piata. Daca pana in 1997 in Romania populatia tanara, sub 25 de ani, reprezenta cea mai mare pondere in categoria somerilor (50,9%), aceasta se reduce treptat, fiind in anul 2000 aproape egala (29,4%) cu ponderea persoanelor din grupa 40 49 ani, urmata de grupa 30 39 ani. Repartizarea somerilor pe grupe de varsta in 1997 pune in evident faptul ca tinerii cu varste intre 15 24 de ani detin ponderea cea mai mare in totalul somerilor. Ponderea ridicata a femeilor ocupate in sistemul de invatamant, precum si sarcinile demografice ale acestei grupe de femei pot reprezenta o cauza a scaderii somajului feminie in raport cu cel masculin. Somerii pe categorii de indemnizatii Cadrul legal privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala a fost creat inca din anul 1991 (Legea nr. 1/1991 cu modificarile ulterioare), astfel ca trei sferturi din somerii inregistrai au beneficiat de diferite forme de prestatii banesti specific. Ponderea lor insa este in scadere in ultimii ani. Aproximativ un sfert din numarul somerilor au fost neindemnizati, in perioada analizata, deoarece nu intruneau conditiile prevazute de lege, ponderea lor fiind in crestere in ultimii ani. Indemnizatia de somaj acordata absolventilor sau persoanelor revenite din armata dupa satisfacerea stagiului military pe o perioada de 6 luni este o suma fixa, neimpozabila, lunara, al carei cuantum reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara, in vigoare la data stabilirii acesteia. Aceasta indemnizatie se acorda absolventilor o singura data, pentru fiecare forma de invatamant absolvita.

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza: a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de pana la 5 ani, dar nu mai putin de 1 an; b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare curpins intre 5 si 10 ani; c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Somajul de lunga durata O analiza mai detaliata a duratei somajului in Romania scoate in evident acutizarea somajului de lunga durata, peste noua luni. Astfel durata medie a somajului la sfarsitul anului 1996 a fost relative ridicata, de circa 18 luni, aproximativ jumatate dintre someri (51.7%) fiind in somaj de cel putin un an. In 1998 durata medie a somajului a fost de 17,9 luni, in scadere fata de anii anteriori, diminuarile cele mai importante ale duratei somajului inregistrandu-se la somerii din grupa de varsta 35 49 de ani.

24

Cea mai mica durata a somajului (13,6 luni) s-a inregistrat la grupa de varsta 15 24 de ani iar cea mai mare durata a somajului (22,6 luni) s-a manifestat la femeile din grupa de varsta 35 49 de ani. Ponderea persoanelor aflate in somaj de peste 12 luni s-a diminuat in 1997 fata de anii anteriori. In anul 2000 mai mult de jumatate dintre someri (60%) se aflau in somaj de lunga durata, iar durata medie a somajului a crescut fata de anii precedent, fiind de circa 19 luni. Ponderea somerilor aflati in inactivitate de peste un an a fost de 50,6% in anul 2000, fata de numai 43,2% in 1999. Cea mai lunga durata a somajului se inregistreaza la barbatii de peste 50 de ani. Somajul pe categorii profesionale Daca analizam somerii dupa nivelul de pregatire profesionala se constata ca in Romania ponderea cea mai mare, pentru toti anii, o detin muncitorii, respective 87% in 1992, fiind in scadere continua, ajungand la 72,1% in anul 2000 si 76,8% in anul 2002. Concomitant creste ponderea somerilor cu studii medii de la 11,1 % in 1992 la la 24,7% in anul 2000 si 20% in anul 2002. Ponderea somerilor cu studii superioare a fost destul de schimbatoare in aceasta perioada, osciland intre 1,5% si 3,2%. Din cadrul acestei categorii de someri, cea mai mare pondere o detin persoanele din grupa de varsta de 25 34 de ani. Din aceasta grupa fac parte si persoanele nascute in anii exploziei demografice (1967 1970), care reprezinta aproape un sfert din totalul somerilor la toate nivelele de instruire, mai putin la cel gimnazial. Comparative cu barbatii, femeile cu studii universitare si liceale aflate in somaj detin majoritatea in totalul somerilor BIM.

2.3 ANALIZA GLOBALA A SOMAJULUI PE PERIOADA 1991 1997


Dupa 1990, in Romania somajul a devenit un fenomen permanent si recunoscut oficial. Fenomenul somajului in Romania a fost determinat de factori demografici cat si de cei economici, deoarece economia nationala dupa decembrie 1989 s-a aflat in declin continuu, un rol important avandu-l erorile de politica economica si optiunile adoptate pentru aplicarea reformei economice. In general, fenomenul somajului este determinat de doua procese : scaderea cererii de forta de munca si cresterea ofertei de forta de munca. In Romania, aceste procese s-au manifestat astfel: a) Disponibilizarea la nivel ridicat a fortei de munca ocupate, process care a determinat peste 60% din numarul somerilor; b) Intrarea pe piata muncii a unor noi contingente de forta de munca provenite din absolventi ai invatamantului secundar si superior dar si din alte categorii de populatie neocupata.

25

Fenomenul cresterii natalitatii de la sfarsitul anilor 60 si inceputul anilor 70 cunoscut sub denumirea de baby-boom a determinat cresterea ofertei de forta de munca incepand cu mijlocul anilor 1980 si continuand cu perioada 1992 1994 cand s-a inregistrat cel mai mare nivel al somajului. Pentru aceasta perioada, persoanele cu varste intre 22 si 27 de ani au contribuit la explozia somajului, dupa decembrie 1989. Scaderea somajului, incepand cu 1995 a continuat si in 1996, cand s-a inregistrat cea mai mica rata a somajului, in conditiile perioadei celei mai dificile a tranzactiei, exceptand anul 1991. In anul 1997, numarul somerilor inscrisi la Oficiile de Forta de Munca si Somaj a crescut. Aceasta evolutie ascendenta a somajului a fost determinate atat de procesul restructurarii din minerit, chimie si petrochimie dar si de legislatie instituita privind platile compensatorii in caz de disponibilizare.

2.4 EVOLUTIA SOMAJULUI IN PERIOADA 2004-2010


2004 - Evolutii si tendinte In perioada de tranzitie, somajul este un fenomen care nu poate fi stopat , dar care prin masurile economice ce se intreprind, trebuie controlat. In anul 2003 , acest fenomen a cunoscut o evolutie contradictorie, iar in unele perioade ale anului trecut se poate vorbi despre o crestere ( perioada ianuarie- aprilie 2003)(fig.1) Din totalul populatiei active, inregistrata in decembrie 2003, 658.891 de persoane se aflau inscrise la directiile de protectie a muncii si ocrotire sociala ca someri.

26

In anul 2003, putem vorbi despre un proces temperat al cresterii numarului de someri in primele trei luni, dupa care aceasta a scazut in mod simtitor pana in luna septembrie. Din luna septembrie, rata somajului inregistreaza un curs ascendent, dar cu un ritm redus. Numarul somerilor inregistrati, rata somajului si ponderea somerilor inregistrati in populatia stabile in varsta de 18-62 ani sunt prezentate in tabelul urmator:

Fig.1

Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2003 era 361,306 de persoane. Din acest numar de someri neindemnizati, 75,2% erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitori necalificati. Cifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la Oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus. Anul 2003 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. La 31 decembrie 2003, rata somajului a fost de 7,2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.(fig.2)

27

Fig.2

In conditiile in care s-a pus problema inchiderii sau limitarii activitatii unui numar de societati comerciale, este de presupus ca numarul salariatilor se va reduce, va ingrosa randurile somerilor sau ale celor care tranziteaza catre somaj prin intermediul unor eventuale ordonante de disponibilizare. Este de asteptat ca la grupa ,,alte categorii de persoane sa apara un numar insemnat de fosti salariati. Trebuie sa se analizeze si perspectiva situatiei putinilor salariati din agricultura, care inca mai lucreaza in societatile comerciale agricole fostele IAS. In situatia in care se va proceda la privatizarea/desfiintarea acestora prin impartirea terenului la fostii proprietari, o parte dintre aceste persoane vor deveni someri. Un alt element de analiza il reprezinta numarul salariatilor din domeniile industriale si al serviciilor, comparative cu numarul somerilor si al pensionarilor.

28

In decembrie 2003 exista un numar prea mare de persoane incadrate in categoria ,,pensionarilor. Avand in vedere acest numar, corelat si cu cel al somerilor inregistrati, rezulta ca populatia incadrata este mai mica decat totalul celor doua categorii mai sus mentionate. Aceasta situatie creeaza mari dificultati in stabilirea bugetului asigurarilor sociale, pe fondul diminuarii veniturilor realizate ale salariatilor si poate sa accentueze diminuarea nivelului de existenta al categoriei pensionarilor. Trebuie sa se puna in continuare problema corelarii salariilor si a contributiilor asupra salariilor ce vor trebui platite, astfel incat sa se creeze acele venituri la bugetul asigurarilor sociale care sa permita majorarea pensiilor. Aspecte structurale ale somajului Romania se confrunta si cu fenomenul negativ care consta in aceea ca o parte a populatiei apte de a munci nu este inregistrata la categoria someri si lucreaza in conditii asa-zise ,,la negru. Probabil noul Cod al muncii, introdus in 2003, ar putea face lumina in acest domeniu, insa raman de analizat, dupa o perioada rezonabila, efectele noului cadrul legislative in domeniul muncii. Luand in considerare structura populatiei ocupate la 31 decembrie 2003, pe masura ce procesul de restructurare si privatizare prin, inca posibile, metode de ,,inchidere si ,,lichidare va continua, putem constata ca in perioada urmatoare este posibil sa asistam la cresterea usoara a randurilor somerilor,atat prin accelerarea procesului de privatizare in industrie, constructii , transporturi , cat si prin posibila reconsiderare a punctului de vedere cu fostele IAS. Conditiile in care s-a desfasurat activitatea in anul 2003 conduc la concluzia ca se poate inregistra , in continuare un numar de someri in cazul in care nu se vor lua masuri de control al acestui fenomen. Analizand datele privind populatia ocupata, numarul somerilor, al pensionarilor si al populatiei neocupate , constatam ca in prezent la un salariat revin mai mult de 2 persoane care nu desfasoara o activitate pe baza de contract de munca. De aceea, somajului trebuie sa i se acorde o atentie sporita prin elaborarea si punerea in practica a unor programe de reconversie profesionala, asa incat sa se realizeze un transfer al fortei de munca ce va fi disponibilizata in procesul de restructurare in unele unitati comerciale, in loc de trecere imediata la somaj. Studiind fenomenul somajului si din punctul de vedere al structurii, pe sexe, se constata sa este mai redus la nivelul grupei feminine.Astfel, la 31 decembrie 2003 , numarul somerilor in randul femeilor a fost de 6.6% din totalul populatiei active a Romaniei. Se poate constata ca in randul somerilor predomina unele categorii, cum ar fi: tineretul, femeile si chiar o parte din forta de munca cu calificare superioara. Aceasta spune multe, deoarece, in perioada de tranzitie, macinata de multe framantari, nu se creeaza locuri pentru persoane care au lucrat in industrie sau in cercetare, cu inalta specializare, carora le dispare obiectul muncii. In cele mai multe cazuri, specialistii care au fost disponibilizati sau care au devenit nemultumiti de activitatea si veniturile obtinute au ingrosat randurile celor care au plecat si isi desfasoara activitatea in strainatate. Multi dintre medici, ingineri , cercetatori, specialisto in domeniul lingvisticii etc. lucreaza acum in tari occidentale, creand mari dificultati economiei romanesti, care , in scurt timp, va resimti lipsa unor specialisti dintre cei mentionati mai sus.

29

Credem ca masurile de reforma a economiei nationale, de restructurare, trebuie sa aiba in vedere crearea acelor locuri si pentru specialisti de inalta calificare. In caz contrar, urmand exemplul unora care si-au gasit o mai buna realizare, tot mai multi vor pleca in strainatate, iar dupa scurt timp, economia va trebui sa gaseasca inlocuitori care vor costa mai mult, comparativ cu eforturile de moment pentru ai mentine pe cei existenti la locurile lor de munca. In alta ordine de idei, trebuie subliniat si faptul ca bugetul asigurarilor sociale de stat nu va putea colecta veniturile necesare pentru plata pensiilor si ajutoarelor de somaj pentru un numar mare de persoane, ceea ce impune cu necessitate gasirea surselor necesare prin masuri care sa poata deveni efective. Somajul in profil teritorial In profil teritorial, anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. Astfel in Hunedoara, rata somajului este de 12,3 % fata de totalul populatiei active, in Vaslui 11,9%; in Prahova 10,1%; in Galati 10,4%; in Brasov 10%; in Olt 10,6%; in Ialomita 10,8%.(fig.3) Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor, Ilfov si Satu Mare, unde nivelul a fost cuprins intre 2,5% si 4,7%. In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2003 de 2,7% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca.

30

Fig.3 Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale, primare sau professionale ( 494.862 persoane). Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale (136.203 persoane).In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2003, 27.826 persoane absolvente de studii superioare.(fig.4,5)

Fig.4

31

Fig.5

Concluzii in perspective anului 2004 Din datele mai sus prezentate putem concluziona ca, in perioada urmatoate, procesul de restructurare si privatizare in domeniul industriei si al unor servicii, precum si continuarea punerii in aplicare a Legii de modificare si Legii Fondului Funciar ar putea avea ca efect sporirea rapida a numarului acelora care vor fi inregistrati ca someri sau vor deveni someri in plata. Fara intreprinderea unor masuri adecvate, anul 2004 ar putea sa insemne o crestere a numarului de someri, prin punerea in aplicare a masurilor privind: Terminarea privatizarii fostelor unitati IAS

32

Reducerea activitatii sau renuntarea la activitatea unor combinate, conform strategiei anuntate de primul ministru. Este dificil de presupus ca in bugetul pentru asigurarile sociale pentru anul 2004 exista surse de venituri care sa poata asigura plata ajutorului de somaj si a altor sume de ajutor, alocatii de sprijin etc. pentru persoanele care vor intra in somaj. Situatia poate deveni delicata in contextul in care, in 2004, un numar insemnat de salariati, care erau angajati in sectorul privat, a trecut in categoria somerilor, sau din cei ce lucrau fara contract de munca nu vor fi angajati si vor trece, cel putin, in categoria persoanelor neocupate. Date fiind dificultatile cu care ce confrunta economia pe ansamblul sau, este de presupus ca acele societati private care cu greu au putut sa faca fata rigorilor fiscale in anul 2003, in 2004 sa-si reduca activitatea si , pe aceasta cale, sa treca un numar de angajati in categoria somerilor. Iata deci ca evolutia somajului in ultima perioada de timp trebuie sa fie tratata totusi cu raspundere. Guvernul trebuie sa isi puna problema gasirii acelor parghii prin intermediul carora sa fie simulata activitatea intreprinderilor mici si mijlocii care, in conditiile trecerii depline la economia de piata, pot crea si asigura noi locuri de munca. De asemenea, este important ca in societatile comerciale, regiile autonome si alte activitati de interes national sau utile pentru societate, statul sa isi faca simtita influenta si prezenta, pana cand se vor crea conditii optime, reale, de trecere la activitatea privata.

Anul 2005 Fig.6

Fig.7

Numarul somerilor neindemnizati la sfarsitul anului 2004 era 330.738 de persoane. Din acest

33

numar de someri neindemnizati, 74,2% erau muncitori, cea mai mare parte fiind muncitori necalificati. (fig6,7) Cifra de mai sus reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus. Anul 2004 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. La 31 decembrie 2004, rata somajului a fost de 6,2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate.

Somajul in profil teritorial In profil teritorial, anumite judete au o cifra foarte ridicata a somajului. Astfel in Hunedoara, rata somajului este de 10,9 % fata de totalul populatiei active, in Vaslui 10,3%; in Galati 9,5%; in Brasov 10,6%; in Ialomita 10,1%.(fig.8,9) Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor, Timis si Satu Mare, unde nivelul a fost cuprins intre 2% si 2,6%. In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2004 de 2,7% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la oficiul fortei de munca.

34

Fig.9 Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale, primare sau professionale ( 420.197 persoane). Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale (109.054 persoane).In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2004, 28.641 persoane absolvente de studii superioare.(fig.10,11)

Fig .8

Fig.10,11

35

Anul 2006

Fig .12

Acest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus(fig.12) Anul 2005 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. La 31 decembrie 2005, rata somajului a fost de 5,9 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate(fig .13)

Fig.13

36

Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete ( Hunedoara, Vaslui, Galati ,Brasov, Ialomita)au o cifra foarte ridicata a somajului. Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Bihor, Timis si Satu Mare, unde nivelul a fost cuprins intre 2% si 2,4%. In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2005 de 2,6% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca. Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale, primare sau professionale. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale. In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2004, 27.953 persoane absolvente de studii superioare.

Anul 2007 Fig.14 Acest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzanduse absolventii cu studii medii si superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus(fig.14) Anul 2006 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. La 31

37

decembrie 2006, rata somajului a fost de 5,2 % ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate(fig.15) Fig.15

Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete ( Gorj, Alba, Buzau, Teleorman, Ialomita)au o cifra foarte ridicata a somajului. Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul
38

reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Arad, Timis si Bistrita Nasaud, unde nivelul a fost cuprins intre 2,1% si 3,5%. In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2006 de 2,4% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca. Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale, primare sau professionale. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale.In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2006, 26.000 persoane absolvente de studii superioare.

Anul 2008

Fig.16 Acest numar reprezinta numai acele persoane care sunt inregistrate la oficiile de forta de munca si protectie sociala si care primesc, sub o forma sau alta, ajutor de somaj, dar , in tara noastra, categoria celor fara loc de munca este mult mai mare, in ea incluzandu-se absolventii cu studii medii si superioare, neinregistrati inca drept someri, somerii care au iesit din perioada de ajutor de somaj si care nu s-au incadrat sau care desfasoara activitati ocazionale. O alta grupa este cea a persoanelor care nu au fost incadrate niciodata in categoria somerilor si au desfasurat asa-zise activitati libere, precum si o parte a populatiei care desfasoara activitati part-time, cu program redus. Anul 2006 a evidentiat o situatie mai realista a numarului de someri, prin includerea in randul acestora a tuturor celor ce indeplinesc conditiile de apreciere a acestui statut social. Rata somajului a fost de 5,2% ceea ce reprezinta un ritm acceptabil, dar cu consecinte ce pot fi usor evaluate(fig.16,17)

39

Fig.17 Somajul in profil teritorial

In profil teritorial, anumite judete ( Gorj, Alba, Buzau, Teleorman, Ialomita)au o cifra foarte ridicata a somajului. Mai sunt si alte judete, dar trebuie sa se aiba in vedere faptul ca trebuie sa li se acorde prioritate celor mentionate mai sus in crearea rapida de noi locuri de munca, prin care sa se asigure temperarea somajului iar acolo unde exista mari centre industrial, procesul de restructurare in cadrul reformei sa fie facut cu mare precautie, asa incat acestea sa nu devina bombe cu explozie rapida si nu intarziata. O rata scazuta a somajului s-a inregistrat in judetele Arad, Timis si Bistrita Nasaud, unde nivelul a fost cuprins intre 2,1% si 3,5%. In municipiul Bucuresti,rata somajului a fost in luna decembrie 2006 de 2,4% dar aceasta cifra nu este pe deplin relevant, deoarece, in Capitala, exista o categorie importanta de persoane care nu dispun nici de locuri de munca si nu sunt nici inregistrate la Oficiul fortei de munca.

40

Dupa structura pe nivel de instruire se constata ca ponderea o detin muncitorii cu studii gimnaziale, primare sau professionale. Urmeaza absolventii cu studii liceale si/sau postliceale.In randul somerilor erau inregistrate, la 31 decembrie 2006, 26.000 persoane absolvente de studii superioare. Perspective pentru perioada urmatoare Evolutia somajului in perioada incepand cu noiembrie 2008 va fi cu certitudine influentata de criza financiara mondiala, care nu va ocoli Romania.Criza financiara, cu reflectare si in sistemul bancar din tara noastra, va conduce la cresterea costului ( pretului) creditelor.In felul acesta, produsele bancare se vor scumpi si agentii economici, inclusive persoanele fizice, se vor tempera in politica de a ,,apela la imprumuturi. Acest cerc vicios va avea ca efect indirect reducerea activitatii generale, ceea ce va determina treceri, sa speram ,, nu masive , in somaj, ca urmare a disponibilizarilor. Tabloul ocuparii fortei de munca dupa ianuarie 2009 va putea fi dezolant, cu un somaj in crestere. Anul 2009 Rata somajului in Romania a urcat la 5,3% in februarie Rata somajului a urcat la 5,3% in februarie 2009, fiind cu 0,4 puncte procentuale mai mare decat cea din luna anterioara, iar numarul total al somerilor inregistrati a crescut cu 32.953 de persoane, a anuntat, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), scrie NewsIn. Rata somajului din a doua luna a acestui an a fost mai mare cu 1 punct procentual decat cea din luna februarie 2008. Potrivit ANOFM, la sfarsitul lunii februarie 2009, in evidentele agentiilor judetene de ocupare a fortei de munca figurau 477.860 de someri, din care 347.707 proveneau din sectorul privat. Mai putin de jumatate (43,4%, respectiv 207.574) dintre acestia erau femei. Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins in judetul Vaslui, de 11%, urmat de Mehedinti (10,3%), Teleorman si Dolj (9%), Alba (8,3%), Gorj si Covasna (8%). In schimb, nivelul minim al ratei somajului in luna februarie, de 1,5%, se inregistreaza in judetul Ilfov. Din totalul somerilor inregistrati la nivel national, 202.470 au fost someri indemnizati si 275.390 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 27.617 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu 5.336 persoane fata de luna precedenta, mai arata datele ANOFM. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor a ramas ridicata (57,6%), dar a scazut cu 3,1 pp fata de luna precedenta. Conform datelor publicate de ANOFM, rata somajului feminin (4,9%) a crescut cu 0,2 pp in februarie 2009 fata de luna precedenta. La sfritul lunii iulie, rata omajului a ajuns la 6,3%, fa de 6% n luna precedent, potrivit Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc. Ultima dat cnd s-a nregistrat aceast rat de omaj a fost n februarie 2005 Situaia statistic a omajului, nregistrat la 31 iulie 2009, prezentat de ANOMF, arat c la sfritul lunii iulie 2009 rata omajului nregistrat la nivel naional a fost de 6,3%.

41

Numrul total de omeri la finele lunii iulie, de 572.562 persoane, a crescut cu 23.632 persoane fa de cel de la finele lunii anterioare. Din totalul omerilor nregistrai, 308.285 au fost omeri indemnizai i 264.287 neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a crescut cu 18.004 persoane, iar numrul omerilor neindemnizai a crescut cu 5.628 persoane fa de luna precedent. Brbaii au fost trecui n omaj n numr mai mare dect femeile, astfel n luna iulie 2009, comparativ cu luna precedent, rata omajului masculin a crescut de la 6,4% la 6,6%, iar rata omajului feminin a crescut de la 5,7 % la 5,9%. "La nivel teritorial, numrul de omeri a crescut n 39 de judee, creterile cele mai importante nregistrndu-se n judeele Prahova (1765 persoane), Dolj (1442 persoane), Iai (1343 persoane), Braov (1241 persoane), Sibiu (1150 persoane), Arge (1110 persoane), Timi (1060 persoane), Mure (1050 persoane), Dmbovia (1007 persoane). Scderi ale numrului de omeri se nregistreaz n Municipiul Bucureti(105 persoane) i n judeele Vaslui (1317 persoane) i Bacu (952 persoane). Judeele cu cea mai mare pondere a omerilor neindemnizai n numrul total al omerilor sunt: Mehedini (69,64%), Dolj (64,79%), Teleorman (64,73%), Vrancea (63,58%), Iai (62,32%), Galai (61,89 %) i Clrai (61,81%)", se mai arat n Bilanul ANOMF. Potrivit ANOFM, n sptmna 7- 14 august sunt disponibile 8.404 locuri de munc, dintre care 420 pentru persoanele cu studii superioare. Cele mai multe slujbe sunt pentru ingineri i subingineri, 153, n timp ce n categoria persoanelor cu studii medii i profesionale cele mai multe locuri disponibile sunt pentru confecioneri, 724. omajul va ajunge n Romnia la 10%, potrivit unui raport al FMI, cu o cretere de circa trei procente fa de anul acesta. Acest lucru nseamn c o jumtate de milion de oameni sunt omeri sau vor rmne fr un loc de munc. omajul n Romnia a depit 10% n anumite zone defavorizate, cum ar fi unele judee din Moldova sau din Oltenia, precum Vaslui sau Dolj. FMI spune c n 2010 vom ajunge la o medie naional de 10%, de la 6,9% n luna septembrie. Numrul omerilor va ajunge la 900.000. Criza a produs deja 277.000 de omeri n nou luni de zile. Cei care vor fi cel mai mult afectai sunt angajaii din sectorul bugetar. Aproximativ 140.000 de angajai de la stat risc s rmn fr loc de munc anul viitor. Afectai vor fi i tinerii absolveni, care nu vor reui s se angajeze.

42

Anul 2010

Fig.18 Romnia nu a ieit din recesiune. omajul este ntr-o continu cretere. n prima lun din 2010, rata omajului a ajuns la limita record de 8,1%. Pentru a nelege mai bine dinamica pieei de munc, MONEY.ro a alctuit o hart a omajului n Romnia n 2009. Cel mai afectat jude este Bistria, unde, ntr-un singur an, numrul de omeri a crescut cu peste 148%. Urmeaz judeele Timi cu o diferen de 142%, Sibiu 137% i Ialomia unde s-a dublat numrul de omeri(fig.18) Aproape un milion de romni vor fi omeri n luna mai Maximul din ultimele apte luni a fost atins in luna februarie, numrul celor care erau fr un loc de munc fiind peste 760.000. Asta dei pe 23 februarie, Guvernul ne anuna c omajul a stagnat. Aproape un milion de romni vor fi omeri n luna mai. Prognoza e dat de sindicate, care critic Guvernul c nu ia msuri urgente pentru oamenii ce-i pierd locurile de munc. n februarie, numrul omerilor a crescut n cinci zile cu aproximativ 20.000, dei reprezentanii Executivului s-au grbit s anune c omajul va stagna. Numai c s-au ncurcat n cifre. Mai bine zis, n jumti de lun. Oficialii spun c disponibilizrile nu se fac nici la nceputul lunii i nici la mijlocul ei, ci la sfritul acesteia de obicei. Asta nseamn c de pe 23 februarie cnd au fost facute declaraiile despre stagnarea omajului pn pe 28 februarie, adic n cinci zile - rata somajului a crescut de la 8,1 la 8,3. Asta nseamn c n fiecare zi au fost concediai aproape 4.000 de oameni. "n ultimele cinci zile din februarie, rata somajului a crescut de la 8,1 la 8,3%. Disponibilizarile de obicei nu se fac la mijlocul lunii, se fac spre sfrit de lun", a precizat purttorul de cuvnt al Guvernului, Ioana Muntean. Din cei peste 760.000 de omeri, 300.000 nu primesc niciun ajutor de la stat.

43

CAP III- SOLUTII DE IESIRE DIN CRIZA 3.1 POLITICI SI MASURI DE COMBATERE A SOMAJULUI
Politicile economice care sa impulsioneze investitiile interne, sa mareasca productia si cresterea economica in general au ca implicatii imediate in utilizarea mai deplina a fortei de munca. Masurile concrete in acest sens sunt: interna Devalorizarea monedei nationale Politici protectioniste(taxe vamale sporite pentru unele importuri) omajul determinat de conjunctur economic, cnd cererea se reduce pe piaa economic, se poate printr-o politic fiscal flexibil de a echilibra pierderile provocate prin reducea vnzrilor. msur pentru combaterea omajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bun dintre sindicate i conducerea firmelor, ca tarifele s fie reglate n funcie de gradul ratei de inflaie. Metoda prelungirii colarizrii elevilor i pensionarea timpurie a angajailor s-a dovedit pe o perioad mai lung de timp ca o msur costisitoare i neeficace. O alt msur de reducere a omajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post s fie ocupat de doi angajai Msuri politice active pentru reducerea omajului sunt: la noii angajai este un timp de prob, timp n care primesc o retribuie mai mic, flexibilitate a timpului de lucru, uurarea desfacerii contractului de munc i tarife de salarizare flexibile dup conjunctura economic instruirea i trenarea omerilor n felul n care trebuie s-i caute un loc de munc

Cresterea cheltuielilor guvernamentale Cresterea venitului net al gospodariilor Actiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii cererii pe piata

integrarea n acest proces a celor care triesc n ar i au o cetenie strin ridicarea nivelului de calificare i pregtire a colilor

n multe situaii, msurile active au ca efect sporirea numarului i a intensitii barierelor de pe piaa muncii, accentund omajul.

44

Eliminarea tuturor barierelor de pe piaa muncii (normele specifice legislaiei muncii), ar avea drept consecin eliminarea oricarei forme de omaj involuntar, sporirea competiiei dintre salariai pentru cele mai bune locuri de munc (salarii i condiii de munc superioare), sporirea competiiei dintre angajatori pentru cei mai buni salariai, efectele fiind creterea productivitii muncii, reducerea birocraiei, creterea generalizat a veniturilor reale ale populaiei i va fi stimulat dorina oamenilor de a se instrui

45

CAP IV-CONCLUZII

Daca cresc cheltuielile guvernamentale, atunci cresc si investitiile paralel cu cresterea cererii de consum, ceea ce duce la scaderea ratei somajului Daca scade rata dobanzii, acesta duce la cresterea investitiilor si deci la o scadere a ratei somajului Daca se realizeaza o serie de facilitate privind investitiile, aceasta presupune cresterea investitiilor si deci scaderea ratei somajului Daca se aplica politici protectioniste, aceasta duce la cresterea pretului importului, ceea ce inseamna o scadere a ratei somajului Devalorizarea monedei nationale duce la o crestere a exportului, ceea ce presupune o crestere a investitiilor in productia de marfuri substituibile si deci la scaderea ratei somajului Somajul ca fenomen rezulta din doua mari procese:pierderea locurilor de munca de catre o parte din populatia ocupata si cresterea ofertei de munca Costurile somajului reprezinta preocuparile decidentilor privind conceperea politicilor economice in domeniul fortei de munca si domeniul monetar Abordarea lui Okun reprezinta interrelatia negativa somaj Economistul F.Mankiw apreciaza ca mentinerea unui somaj scazut se face cu pretul unei inflatii ridicate

46

BIBLIOGRAFIE
1. Anghelache Constantin, Romania 2004 (Starea economica in an electoral), Editura Economica 2004 ,cap.14- pag.379 2. Anghelache Constantin,Romania 2005(La a cata scimbare?), Editura Economica 2005,cap.14-pag.417 3. Anghelache Constantin , Romania 2006 (Starea economica inaintea aderarii), Editura Economica 2006 ,cap.14-pag.400 si cap.15-pag 411 4. Anghelache Constantin , Romania 2007 (Zestrea social economica la aderare), Editura Economica 2007 , cap.15-pag 427 5. Anghelache Constantin , Romania 2008(Starea economica in procesul integrarii), Editura Economica 2008 , cap.15-pag 447 6. Badea Sorin Gabriel,Resursele de munca,Editura Bibliotheca,Targoviste 2006, cap.5.3-pag 99 7. Baluta Aurelian Virgil; Constantinescu Nicolae ,Somajul in conditiile perioadei de tranzitie la economia de piata pe exemplul Romaniei,Editura ASE Bucuresti 1999 8. Buse Georgeta (coordonator);Barsan Silvia , Dictionar complet al economiei de piata Editura Business Books, , pag.327 9. Bacescu-Carbunaru Angelica,Analiza macroeconomica,Editura Economica 2002, cap.13-pag 347 10. Ciucur Dumitru; Gavrila Ilie; Popescu Constantin,Economie ,Editura Economica 2001,cap.19-pag581 11. Dobrescu Emilian ; Albu Lucian-Liviu,Dezvoltarea durabila in Romania(modele si scenarii pe termen mediu si lung) ,Editura Expert 2005 .cap.12.5-pag.375 12. Dornbusch Ridiger; Fischer Stanley; Startz Richard, Macroeconomie ,Editura Economica 2007cap.2.6-pag57 13. G.Lipsey Richard; Chrystal K.Alec,Principiile economiei ,Editura Economica 2002, cap.31-pag 686 14. G.Lipsey Richard; Chrystal K.Alec,Economie Pozitiva,Editura Economica 1999, cap.41-pag877 15. Marian Ionel ; Manolescu Constantin,Ocuparea si somajul in perioada tranzitiei la economia de piata in Romania,Editura ASE Bucuresti 2005

47

16. Moldovanu Dumitru,Curs de teorie economica,Editura ARC 2006,cap.18-pag328 17. Penciu Veronica; Enache Constantin, Ocuparea resurselor de munca in economia Romaniei ,Editura ASE Bucuresti 2007 18. Popescu Constantin , Gavrila Ilie, Ciucur Dumitru, H. Popescu Gheorghe, Teoria economica generala volumul II,Editura ASE Bucuresti 2008,cap.19-pag 606 19. Prahoveanu Eugen,Economie si politici economice ,Editura economica 2000, cap.3-pag 185 20. Roman Monica ,Resursele umane in Romania(Evaluare si eficienta),Editura ASE Bucuresti 2003 ,cap.4-pag.95 21. Ristea Cristache; Raboaca Gheorghe, Eficienta pietei muncii si somajul, Editura ASE Bucuresti 2001 ,pag.174 22. Secareanu Constantin,Starea economiei nationale.Editura Economica 2000 , cap.3.2-pag.48 23. Tiganescu Ioan Eugen ; Roman Mihai Daniel,Macroeconomie 2005,cap.7.3-pag.247 24. Vasloban Eva,Resursele de munca si dezvoltarea durabila ,Editura Risoprint Cluj Napoca 2009,cap.5-pag.185 25. Varjan Daniela,Economie ,Editura ASE Bucuresti 2009

48

Reviste si surse web:


26. Bistriceanu Gheorghe,Indemnizatia de somaj,Raporturi de munca2006,u.10,nr8,pag 16-20 27. Bocean Claudiu,Politici active pe piata fortei de munca,Tribuna Economica2006,u.17,nr35,pag 29-31;35 28. Bocean Claudiu,Politici active pe piata fortei de munca,Raporturi de munca2006 29. u.10,nr18,pag 18-22 30. Constantin Stefan,Acordarea de credite din bugetul asigurarilor pentru somaj,Tribuna Economica 2005,u.16,nr10,pag 22-25 31. Dorneanu Valer, Dobrescu Smaranda;,Gradul de ocupare in munca,Tribuna Economica2007,u.19,nr24,pag34-37 32. Palagean Dan Cristian,Amortizarea somajului,Piata financiara 2007,nr 7-8, pag 16-17 33. http://www.anofm.ro/ 34. http://www.baniinostri.ro/Banii-si-statul/INS-Somajul-a-fost-5-4-inainte-de-criza-s747.html 35. http://www.cotidianul.ro/n_2010_fmi_vede_rata_somajului_din_romania_la_10100565.html 36. http://www.cotidianul.ro/somajul_in_romania_creste_de_3_ori_mai_repede_ca_in_ue108964.html 37. http://www.dailybusiness.ro/stiri-despre/somaj 38. http://economie.hotnews.ro/stiri-cariere-5573830-somajul-romania-sta-mai-prost-decatsua.htm 39. http://www.edituraromaniademaine.ro/specializari/economie/cup_mecu_vol2.pdf 40. http://facultate.regielive.ro/referate/economie/somajul_in_romania-73482.html? in=all&s=somaj 41. http://www.gandul.info/europa/rata-somajului-romania-cea-rapida-crestere-ue-306457 42. http://www.monitorulsv.ro/Economic-national/2010-03-19/Seitan-estimeaza-somajul-la75-la-sfarsitul-anului-dupa-o-usoara-crestere-in-urmatoarele-2-luni 43. http://standard.money.ro/macro/rata-somajului-in-romania-a-depasit-deja-10-cine-sicum-mistifica-statisticile-3100.html 44. www.money.ro 45. http://www.presaonline.com/stiri/afaceri-economie/ 46. www.realitatea.net 47. http://www.romaniapress.com/ 48. http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eomaj 49. www.wall-street.ro 50. www.zf.ro http://www.ziare.com/articole/somaj+romania

49