PIAȚA MUNCII – IMPACTUL PANDEMIEI COVID19 ASUPRA PIEȚEI

MUNCII

BUCUREȘTI
- 2020 -
 CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................... 2

CAPITOLUL I
CE ESTE PIAȚA MUNCII

1.1. Piața muncii – definiții si concepte ................................................................... 2

1.2. Cererea și oferta de muncă................................................................................ 3
1.3. Piața muncii în România ................................................................................... 3

CAPITOLUL AL II-LEA
PANDEMIA COVID19 ȘI IMPACTUL ACESTEIA PE PIAȚA
MUNCII DIN ROMÂNIA
2.1. Locurile de muncă și economia în timpul pandemiei COVID19................... 4
2.2. Schimbările pe piața muncii aduse de pandemia COVID19.......................... 5

CAPITOLUL AL III-LEA
STUDIU DE PIAȚĂ – EFECTELE PANDEMIEI
3.1. Amenințarea reprezentată de COVID19........................................................... 6
3.2. Schimbarea locului de muncă în această perioadă............................................. 6
3.3. Decizii influențate de pandemie……................................................................... 7

CONCLUZII ......................................................................................................................... 7

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 8

1
 INTRODUCERE

Lucrarea de față are ca obiectiv abordarea informațiilor privind piața muncii și

importanța acesteia in economia României, precum și schimările produse pe piața muncii de
pandemia COVID19.
În România și nu numai, pandemia a determinat și determină in continuare schimbări
majore pe piața muncii, aceasta regonfigurându-se și adaptându-se la noile nevoi.
În susținerea celor prezentate, mai departe vor fi detaliate, explicate si interpretate
conceptele teoretice folosite, precum și prezentat un studiu de piață efectuat personal pe un
eșantion de 86 persoane (prieteni, rude, colegi de facultate, colegi de muncă).

CAPITOLUL I
CE ESTE PIAȚA MUNCII

„Munca scutește pe om de trei mari rele:

plictiseala, viciul și sărăcia.”
François-Marie Arouet de Voltaire

1.1. Piața muncii – definiții și concepte

Munca este o condiție general a oricărei activități desfășurate. Pentru cea mai mare
parte a activităților, în economie, factorul muncă este asigurat prin intermediul pieței muncii.
Pentru a da o definiție a pieței muncii, este nevoie mai întai sa trecem în revistă
conceptele care o descriu și anume:
- Nevoia de muncă – aceasta reprezintă volumul de muncă necesar activitaților dintr-o
anumită perioadă, țară, regiune etc.;
- Populația activă disponibilă – este formată din persoanele apte de muncă și care în
prezent au un loc de muncă sau sunt în căutarea unui loc de muncă;
- Populația ocupată – este reprezentată de acele persoane care își desfășoară o
activitate economică pentru a obține venituri.
- Salariul – reprezintă acea contravaloare pe care angajatorul o pune la dispoziția
angajatului în schimbul prestării muncii sale.
Piața muncii reprezintă spațiul unde cererea de muncă se întâlnește cu oferta, adică
unde purtătorii cererii (angajatorii) se întalnesc cu purtătorii ofertei (angajații sau potențialii
angajați), se confruntă, stabilesc condițiile și negociază salariul.
Piața muncii este neomogenă; există atâtea piețe câte tipuri de munci se efectuează pe
diferite domenii, zone economice, meserii si niveluri de calificare a oamenilor.

2
 1.2. Cererea și oferta de muncă

Piața muncii determină in mod direct cererea și oferta de muncă.

Cererea de muncă este o reflectare a nevoii de bunuri care s-ar putea obține prin muncă
salariată. Această nevoie se formează în cadrul diferitelor activități la nivel de companii, zone,
reprezentând numărul de locuri de muncă existente. Condiția esențială ca această nevoie să intre
în categoria de cerere de muncă este remunerarea sau salarizarea ei.
Cererea de muncă poate fi analizată la nivel individual (la nivel de firmă) sau ca cerere
agregată (la nivel național) și este influențată de factori precum salariul (cu cât salariul este mai
mic, cu atât cererea va fi mai mare), prețul bunurilor produse prin muncă (creșterea prețului va
determina o creștere a disponibilității angajatorului de a face angajări) sau gradul de substituire
a muncii cu alt factor de producție (influențează negativ cererea de muncă).
Oferta de muncă este reprezentată de cantitatea de muncă pe care anumiți indivizi dintr-
o uniune sunt dispuși să o presteze în schimbul unui salariu. Ea mai poate fi definită ca totalul
resurselor de muncă disponibile într-o anumită perioadă, care optează pentru munca remunerată.
Și oferta de muncă poate fi analizată ca ofertă individuală sau ca ofertă agregată,
formându-se în timp îndelungat, având mobilitate redusă și nefiind omogenă. De asemenea
poate fi influențată de factori precum salariul (dacă salariul crește, va crește și oferta de muncă),
durata timpului de lucru, numărul și dinamica populației (oferta evoluează în același sens).
Echilibrul pe piața muncii este dat la nivel teoretic de utilizarea conceptului de „salariu
de echilibru” care reprezintă acel nivel al salariului unde cererea și oferta de muncă sunt in
teorie egale sau aproape egale.

1.3. Piața muncii în România

În România, trecerea la economia de piață a adus cu ea noi oportunități, dar și noi

probleme, cu preponderența aceea că locul de muncă nu mai este garantat. Astfel că oamenii se
confruntă cu situația în care sunt nesiguri de veniturile lor. Cauzele sunt diverse de la alocarea
greșită a forței de muncă, deficite bugetare până la corupție, crize de guvernare etc.
România pierde teren pe piața muncii din cauza incapabilității de a școli elevi pentru
viitoare slujbe, de a crea profesioniști. O contribuție esențială la formarea unui deficit acut de
personal calificat îi revine și emigrației in masă, acest efect având influențe vizibile asupra
scăderii economice. Un alt factor este creșterea numărului de persoane în vârstă (55-64 ani)
angajate care au capacitate mai redusă de adaptare la noile cerințe in condițiile lipsei din partea
statului a dezvoltării unor programe care să asigure dezvoltarea continuă pe tot parcursul vieții.
Contextul economic actual impune cunoștințe digitale de baza in majoritatea tipurilor de
muncă, iar în România, în afara de forța de munca din domeniul IT&C o proporție mai mare de
50% nu are astfel de abilități, nici măcar cele primare.
Până în acest moment, procesul tehnologic a influențat piața muncii din România prin

3
expansiunea domeniului IT&C. De asemenea, domeniile de activitate cu o rată ridicată a
absorției forței de muncă sunt comerțul și serviciile suport, precum și o bună parte a industriei
auto.

CAPITOLUL II
PANDEMIA COVID19 ȘI IMPACTUL ACESTEIA PE PIAȚA MUNCII
DIN ROMANIA

„Munca este refugiul oamenilor

care nu au ceva mai bun de făcut.”

Oscar Wilde

2.2. Locurile de muncă și economia în timpul pandemiei COVID19

Pandemia cauzată de virusul SARS-COV-2 a produs un șoc major pentru economia

europeană si mondială. Cele mai afectate sectoare sunt turismul, precum si domeniile HoReCa,
imobiliare, automotive, cultural. Statele membre au adoptat sau sunt în curs de implementare a
măsurilor bugetare și politice pentru a asigura ajutor cetățenilor și sectoarelor afectate.
În România, criza provocată de coronavirus a avut ca efect creșterea competitivității pe
piața muncii. Numărul persoanelor care sunt în căutarea unul loc de muncă a crescut, iar
majoritatea companiilor urmăresc o scădere de personal în vederea reducerii cheltuielilor.
Covid19 a adus cu el o serie de transformări semnificative pe piața muncii, estimându-se
o rată a șomajului de 5.2% potrivit Institutului Național de Statistică. Mai jos este prezentată
evoluția ratei șomajului în primele șase luni ale anului 2020. Se observă creșterea abruptă a
acesteia:

4
 Potrivit Organizației Mondiale a Muncii, măsurile de izolare adoptate afectează deja
81% din forța de muncă mondială, însă impactul variază în funcție de sectoarele de activitate,
conform graficului de mai jos:

Au fost adoptate de diverse țări, implicit România, măsuri ce prevăd diminuarea efectelor
pandemiei pe piața muncii, precum și ajustări de cheltuieli sociale, alocare de fonduri
suplimentare, dar și introducerea unor noi programe de ajutoare (exemple concrete ar fi acordarea
șomajului tehnic pe perioada stării de urgență, plăți pentru ajutorul părinților angajați pe perioada
închiderii școlilor), ajutoare acordate companiilor afectate, taxe amânate pentru firme etc.

2.2. Schimbările pe piața muncii aduse de pandemia COVID19

Tendința către care se îndreaptă piața muncii din România este aceea de digitalizare care
a surprins atât angajații cât și angajatorii, de adaptabilitate într-un timp scurt la nou.
Piața muncii se reconfigurează în așteptarea semnelor de revenire economică.

5
Companiile au început deja să profite de această criză și să investească în programe de
digitalizare și să își desfașoare activitatea cu mai puțini angajați. De asemenea, aceștia spun că
productivitatea muncii a crescut, luând în considerare economia de timp necesar transportului in
contextul lucrului de acasă.
O altă consecință este flexibilizarea cadrului de muncă, deja a fost inclusă munca
temporară, tele-munca, e-learning-ul în diferite sectoare de activitate și, potrivit declarațiilor,
mai multe companii sunt dispuse să continue această măsură chiar și după revenirea la noua
normalitate.
Sistemul de învățământ este de asemenea unul dintre cele care va trebui să se adapteze
într-un timp cât mai scurt la noile tehnologii, ceea ce va duce la recalificarea si dobândirea
abilităților digitale care ar putea avea ca efect creșterea angajarii.

CAPITOLUL III
STUDIU DE PIAȚĂ – EFECTELE PANDEMIEI

„Românului i-e greu până se apucă de treabă,

că de lăsat îndată se lasă.”

Ion Creangă

Studiul de piață de mai jos este un studiu realizat personal pe un număr de 86 de indivizi
din diferite sectoare de activitate: IT&C, HoReCa, Turism, Automotive, Medicină, Educație,
Agricultură, care trăiesc in medii diferite (urban/ rural).

3.1. Amenințarea reprezentată de COVID19

La intrebarea „Pandemia Covid19 v-a afectat parcursul profesional?” 64% dintre

indivizi au răspuns „Da”, cele mai multe persoane fiind din domeniul turismului, HoReCa si
Automotive, iar 36% au răspuns „Nu”.

„Cea mai mare temere in această perioadă este?” La aceasta intrebare, indivizii au
avut de ales intre variantele de mai jos:
- Scăderea venitului – 38%
- Pierderea locului de muncă – 32%
- Siguranța medicală – 15%
- Grija pentru familie – 12%
- Starea emotionala – 3%

6
 „Care a fost efectul pandemiei asupra locului dumneavoastră de muncă?”
- Mi-am pierdut locul de muncă – 29%
- Mi s-a diminuat salariul – 21%
- Am primit noi sarcini la locul de muncă – 5%
- Am fost nevoit să-mi schimb locul de muncă – 9%
- Nu am fost afectat – 36%
Persoanele care nu au fost afectate fac parte din sectorul IT&C, Educație,
Agricultură.

3.2. Schimbarea locului de muncă în această perioadă

„De la începutul pandemiei v-ați schimbat locul de muncă?” La această întrebare doar
9% au raspuns „Da”, pe cand 81% au spus ca nu și-au schimbat locul de muncă.

„Care ar fi factorul determinant care v-ar determina să vă schimbați locul de muncă

actual?” Întrebarea conține variantele de răspuns de mai jos, iar indivizii au răspuns astfel:
- Un salariu mai mare– 41%
- Extra beneficii – 17%
- Nesiguranța locului de muncă – 8%
- Oportunitate de dezvoltare profesională – 24%
- Job in alt domeniu – 9%
- Alte motive – 1%

3.3. Decizii influențate de pandemie

„Daca ați putea, ce ați dori sa schimbați la viața dumneavoastră profesională în

perioada următoare?”
- Dobândirea de noi skill-uri – 34%
- Echilibru muncă-familie – 13%
- Un job nou – 41%
- Un domeniu de activitate nou – 12%

„Ați făcut acțiuni concrete pentru a schimba ceva în viața profesională?”

- Nu – 56%
- Da – 14%
- Doresc să fac – 30%

7
 CONCLUZII

Criza COVID19 a generat un șoc la nivelul întregii economii și implicit pe piața muncii. Aceasta
a afectat atât cererea (consumul si investițiile) cât și oferta (producția de bunuri și servicii).
Pandemia a afectat în mod sever echilibrul deja fragil al pieței muncii din România.
Din studiul efectuat, se observă că oamenii se confruntă cu nesiguranța locului de muncă
actual, cu teama reducerii veniturilor, care a devenit preocuparea principală.
Nesiguranța predomină nu numai la angajați, cât si la angajatori. Nenumarate companii au
luat măsuri precum trimiterea angajaților în șomaj tehnic, angajări amânate, anulate sau chiar
înghețate.

BIBLIOGRAFIE

I. Lucrări din literatura română

1. Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Dan Nițescu, Constantin Popescu, Economie: Manual
pentru clasa a XI-a – București: Editura Economică Preuniversitară, 2006
2. Stelian Stancu, Nora Mihail, Macroeconomie: modele statice și dinamice de
comportament: teorie și aplicații – București: Editura Economică, 2009

II. Alte surse

1. Suportul de curs

II. Surse Internet

1. https://www.mediafax.ro
2. https://insse.ro/cms/
3. https://www.ilo.org/
4. https://ro.gigroup.com/wp-content/uploads/sites/12/2020/09/Impactul-Covid-19-pe-piata-
muncii.pdf