Somajul in UE

Cap.I: Somajul in Uniunea Europeana

Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiile tuturor tarilor. Notiunrea de somaj provine de la cuvantul chomage din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca cauma care insemna caldura mare din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca
1

urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului. Piata munciinu functioneaza, ca opiata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative (patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 9798%, respectiv de neocupare de 2-3%.

Conform Biroului International al Muncii este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: -este apt de munca; -nu are loc de munca; -esta disponibil pentru o munca salariata; -cauta un loc de munca. In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca,varsta este de peste 16 ani. Somajul afecta, in martie1994 tinerii in varsta de mai putin de 24 de ani, femeile,absolventii de invatamant profesional, tehnic de maestri si liceal, locuitorii din mediul urban (cu exceptia municipiului Bucuresti) si pe cei care nu au lucrat niciodata sau care au fost concediati dintr-o intreprindere a industriei prelucratoare (textile, constructii de masini etc). O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristici este denumita in genere somer-tip. In ce priveste structura pe sectoare, dupa toate aparentele, populatia ocupata este pupraestimata in mediul rural prin indrumarea acestor ajutori familiari. Dimpotriva, industria, localizata in zonele urbane, a concediat 10% din angajati, in conditiile cresterii productiei cu 1,3%. Aceste concedieri corespund mai mult surplusului de forta de munca decat unor reale transformari structurale. La ora actuala se remarca ca o
3

rata de activitate feminina ridicata in comparatie cu multe tari vestice 57,2% fata de 71,2%, pentru barbati. Totusi, femeile si barbatii nu au comportamente similare pe piata fortei de munca, femeile au statutul de ajutori familiali in proportie de 24% fata de 7,4% la barbati. Somerii, in proportie de 52% iau contact cu prietenii, rudele, colegii, sindicatele pentru a gasi o slujba sau iau direct legatura cu patronii (45%). Abordarea directa este deci preferata de catre solicitantii de locuri de munca, lasand la urma oficiile de forta de munca sau anunturile la ziare. Bucurestenii sunt mult mai inclinati (in raport cu provincia) sa inceapa o astfel de activitate (pe cont propiu, urmare a institutionalizarii proprietatii private) 9,3% dintre ei se gandesc sa se aseze pe propiile picioare. Mai mult, este nevoie de un capital pentru a putea incepe o afacere, si, se pare ca bucurestenii au mai des acest capital.

1.1 Amploarea somajului in Europa Centrala si de Est 04.1994 ROMANIA BULGARIA CROATIA UNGARIA LETONIA 11.1 15.4 11.8 6.6
4

03.1994 11.3 16.2 16.34 12.2 6.5

04.1993 9.3 16 13.2 5.2

LITUANIA POLONIA SLOVENIA

15.7 -

1.4 16 14.4 15.1 Sursa Cotidianul 10.06.1994

Somajul se caracterizeaza prin: 1.Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima: a)absolut, ca numar al somerilor; b)relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau disponibila.
anul trim I II III IV 3% 3% 3% 3% 3.2% 3.5% 4.4% 5% 4% 5.5% 7.1% 9.28.4% 9.3% 9.3% 9.3% 9.4% 10.6% 11% 11% 11% 11.1% 10% 9% 8.5% 1990 1991 1992 1993 1994 1995

In S.U.A rata naturala a somajului este de 5% fata de 4% cat era la inceputul anilor 1970 si 3% dupa cel de-al doilea razboi mondial. 2) Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii
5

de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial). 3) Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii. 4) Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc: Criterii de caracterizare: Dupa nivel: - absolut numar - relativ - rata Dupa durata Structura : -rasa -sex -varsta -calificare -domeniu de activitate -grad de pregatire Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese : I. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate

II. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca, dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare, acestei cresteri. In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme sau genuri de somaj, dintre care se mentioneaza : a) somajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi defavorabile, trecatoare dar care se repeta la intervale de timp mai lungi, sau mai scurte.
b) somajul

stuctural, derminat de modificarea structurii economiei pe activitati, ramumuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei energetice, revolutiei tehnico-stiintifice ;

somajul tehnic, format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme ; d)somaj de fictiune. Exista intotdeauna persoane care isi schimba locul de munca si sunt inregistrate temporar ca someri. Numarul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de informatii ( punand la un loc posturile vacante si pe someri) si prin instruire.

e)somajul sezonier. Agricultura constructiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la variatiile sezoniere. f)somajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat, poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna. Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care prin nivelul dezvoltarii dinamica, strunturala si alte caracteristici, nu poate asigura creerea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca. Exista o evolutie ciclica evidenta o somajului. Pe masura ce creste, cererea companiile angajeaza mai multi lucratori si somajul descreste. Cand nu mai exista forta de munca disponibila ( cand se atinge rata nornala a somajului) cererea devine generatoare de inflatie sau de importuri. Somajul in tarile industrializate a inceput din nou sa creasca la inceputul anilor 1990, atingand o medie de 8% din forta de munca in 1995 (mai mult decat dublul ratei medii din anii 1960). Rata era mai mare in Europa (11%) si semnificativ mai mica in Japonia (3%) unde locurile de munca pe viata fac parte din cultura. Structura somajului ajuta la identificarea domeniilor care ridica probleme economice .Somajul pe termen lung (persoanele aflate in somaj de peste 6 luni) reprezinta aproape jumatate din somajul total pana la inceputul anilor 1990 desi era mai scazut in Japonia (36% in 1994) si Statele Unite (20%), unde exista o mobilitate mai mare a fortei de munca. In 1990, un somer asteapta in medie de 10 saptamani, in Statele

Unite pentru a-si gasi un loc de munca, in comparatie cu un an in Franta. Fluctuatia lunara a somajului este un bun ghid al evolutiilor economice. Alte cifre, cum ar fi cererile saptamanale de ajutor de somaj si anunturile publicitare pentru posturile vacante ofera un sprijin util pentru datele asupra somajului. Cifrele privitoare la somajul regional ofera un ghid al somajului structural, deoarece, pune in evidenta relatiile dintre pierderile de locuri de munca si unele ramuri de activitate de munca despre care se stie ca se afla in declin. In Romania, somajul a inceput sa fie urmarit din februarie 1991 si in 1999 numara 1148000 persoane cu o rata a somajului de aproximativ de 12%.

1.2.Politica de diminuare a somajului si de utilizare a fortei de munca 1.Reducerea duratei (saptamanale) a muncii 2.Repatrierea imigrantilor 3.Programe de munca cu timp redus si atipice 4.Scaderea varstei de
9

1.Indemnizatii (ajutoare) pentru protectia sociala a ponderilor 2.Orientarea indemnizatiilor pentru insertitia somerilor in viata

pensionare

activa Politica de diminuare a Rationalizarea muncii somajului si de utilizare a fortei de munca Adoptarea la mediul Dezvoltarea economicoeconomic sociala 1.Adaptarea pregatirii 1.Progrese in domeniul (calificarii) fortei de muncii: managementul munca resurselor umane, cresterea 2.Cresterea productivitatii graduluio de tehnicitate, si competitivitatii, ameliorarea conditiilor de recucerirea pietelor interne munca si externe 2.Dezvoltarea economiei si crearea de mai multe locuri de munca prin: cheltuieli publice mai mari, crearea de noi locuri de munca in administratie, dezvoltarea prestatiilor de servicii care solicita putin capital si multa munca. 3.Cresterea exporturilor si asistentei tehnice externe Politici antisomaj.Politicile adoptate vizeaza diminu-area somajului prin masuri ce se refera la: I.someri II.populatia ocupata I.Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirii si calificarii lor, trecerea la noi forme de ocupare, reglementari juridice privind inscrierea , redierea sau plasarea somerilor.
10

Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri. II.Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare. Masura cea mai semnificativa, care se poate lua pe timp limitat se refera la impartirea muncii intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca. O alta masura o reprezinta programele speciale de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in zonele defavorizate unde rata somajului este peste media pe tara, acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc). 1.3.innd pasul cu schimbarea
Economiile moderne se bazeaz pe cunoatere mai mult dect pe materii prime sau munc fizic. Pentru a face fa concurenei reprezentate de noile economii emergente, Europa trebuie s creeze locurile de munc de care are nevoie o societate dinamic, bazat pe cunoatere. Pentru aceasta este necesar s se investeasc n educaie i tiin, precum i n politicile privind ocuparea forei de munc, astfel nct s se in pasul cu schimbrile i UE s traverseze cu bine criza economic mondial. rile din UE coopereaz strns pentru a face fa provocrilor, mprtind aceleai obiective i politici care se sprijin reciproc.

1.4.Favorizarea creterii economice i a ocuprii forei de munc

11

Dac locurile lor de munc sunt ameninate de globalizare, UE le poate ajuta s se reprofileze. Strategia UE privind creterea economic i crearea de locuri de munc ntr-o manier durabil, cunoscut sub numele de Strategia de la Lisabona, promoveaz inovarea n cadrul ntreprinderilor i investiiile n oameni pentru edificarea unei societi bazate pe cunoatere. Principalele aspecte vizate sunt nvarea de-a lungul ntregii viei i promovarea cercetrii i dezvoltrii. Strategia urmrete, de asemenea, s i stimuleze pe ceteni astfel nct acetia s devin activi i s rmn n cmpul muncii mai mult timp, proporional cu creterea speranei de via, s amelioreze gradul de adaptabilitate al lucrtorilor i ntreprinderilor, s ofere o educaie mai bun i competene sporite i s adapteze sistemele de protecie social la provocrile asociate inovrii, globalizrii i mobilitii. Noua abordare combin flexibilitatea i mobilitatea de pe piaa muncii cu reele solide de securitate social i este cunoscut sub denumirea de flexicuritate. Strategia de la Lisabona a cptat noi valene n 2008, odat cu izbucnirea crizei economice n Europa. Ea va ajuta statele membre s se redreseze, stimulnd cererea i restabilind ncrederea n economia european. De asemenea, UE a stabilit msuri pentru atenuarea impactului imediat al crizei economice asupra forei de munc i pentru mbuntirea perspectivelor pe termen lung prin corelarea cererii i a ofertei de locuri de munc i prin anticiparea nevoilor pieei muncii. De exemplu, dac exist un excedent de lucrtori n domeniul confeciilor ns previziunile arat c nu vor exista suficieni n sectorul turistic, lucrtorii din domeniul textil pot fi reprofilai.

1.5.Drepturile lucrtorilor i protecia social

Crearea de locuri de munc, mai multe i mai bune, trebuie s respecte anumite principii sociale de baz. Tradiia Uniunii de a garanta un mediu de lucru decent pe ntreg teritoriul su i de a proteja drepturile lucrtorilor
12

continu s genereze progrese. Standardele sunt aceleai pentru toi i stabilesc reguli privind condiiile de munc, concedierile colective, munca pe fraciune de norm, munca temporar, concediul de maternitate i pentru creterea copilului, remuneraia egal pentru munc egal i protecia mpotriva hruirii sexuale. O alt piatr de temelie a politicii UE n domeniu este i dialogul social ntre sindicate i patronate. Relaiile de munc solide favorizeaz att productivitatea lucrtorilor, ct i creterea competitivitii ntreprinderilor. n plus, Comisia European ncurajeaz ntreprinderile s i asume responsabiliti sociale, adic s ia n considerare aspectele sociale i de mediu atunci cnd i desfoar activitile economice.

UE dispune i de sisteme de protecie social avansate i nu se pune problema renunrii la acestea, dei plasele de siguran nu ar trebuie s descurajeze munca. Liderii UE au convenit, n acelai timp, c sistemele de pensii i ngrijirile medicale de calitate trebuie s fie accesibile tuturor, ns costurile acestora trebuie s poat fi susinute. Adaptarea proteciei sociale la o economie modern este indispensabil mai ales n timpul unei perioade de recesiune, cnd un numr mare de persoane se confrunt cu perspectiva dependenei de sistem.

1.6.Egalitate de anse
Unul dintre elementele de baz ale politicii UE este egalitatea de anse. n toat Uniunea, legislaia comun scoate deja n afara legii discriminarea pe criterii de sex, origine rasial sau etnic, handicap, orientare sexual, vrst, religie sau convingeri. UE a elaborat strategii

13

specifice pentru combaterea discriminrii i a xenofobiei, precum i pentru promovarea incluziunii sociale.

1.7.Investiii n oameni
Investiiile n resurse umane sunt eseniale pentru strategia privind ocuparea forei de munc i creterea economic. n perioada 2007-2013, Fondul Social European, principalul instrument n acest domeniu, acesta aloc 77 de miliarde de euro pentru msuri de mbuntire a accesului la piaa muncii i a adaptabilitii lucrtorilor i ntreprinderilor, precum i pentru msuri de dezvoltare a capacitii instituionale n zonele defavorizate. Fondul european de ajustare la globalizare dispune de un buget anual de 500 de milioane de euro, destinat proiectelor care ofer sprijin personalizat lucrtorilor concediai n urma liberalizrii comerului mondial i a creterii concurenei. Fondul va mai fi folosit i pentru a-i ajuta pe lucrtorii care au intrat n omaj n urma crizei financiare s se reprofileze i s i gseasc noi locuri de munc.

1.8.Dreptul la mobilitate
Una dintre realizrile majore ale Uniunii este garantarea faptului c dreptul fiecrui cetean de a tri i de a munci oriunde n UE este nsoit de accesul la prestaii sociale, inclusiv la ngrijiri medicale n ara n care se afl. UE ncurajeaz mobilitatea lucrtorilor, care nu numai pentru c le aduce acestora avantaje care in de dezvoltarea personal i profesional, ci i pentru c reprezint o modalitate de adaptare a competenelor la cererile pieei. Pentru a facilita mobilitatea lucrtorilor, serviciile publice pentru ocuparea forei de munc din toate rile UE public posturi vacante pe siteul de internet EURES, ghieu unic care reunete n prezent peste un milion de astfel de anunuri. Ameliorare pe piaa muncii? Expert-Grup - Rezultatele pozitive nregistrate n majoritatea sectoarelor economice n primul semestru al anului (marcate att de creterea volumului produciei, ct i a valorii adugate brute) nu au fost acompaniate de mbuntirea proporional a indicatorilor pieii muncii. Totui, chiar dac la nivel agregat situaia pe piaa muncii a continuat s se nruteasc nu putem s nu remarcm temperarea ritmului de declin al ratei de ocupare i de cretere a ratei omajului, precum i ameliorarea situaiei pe anumite segmente ale pieei muncii. Astfel, numrul populaiei ocupate a sczut n
14

trimestrul II fa de perioada similar a anului precedent cu 1,6%, iar rata de ocupare s-a diminuat cu 0,8 p.p. Aceast scdere se datoreaz reducerii numrului populaiei ocupate n sectoarele de transport i comunicaii (cu 12,8%), comer, hoteluri i restaurante (cu 5,9%) i industrie (cu 4,3%). n acelai timp evoluiile pozitive din sectorul construciilor din trimestrul II al anului 2010 au corelat pozitiv cu indicatorii ocuprii n acest sector. Creterea investiiilor case de locuit n trimestrul II cu 12% fa de anul precedent s-a reflectat n creterea ocuprii n sector cu 3%, dup declinul care a durat cinci trimestre consecutive. Paralel cu declinul ratei de ocupare a crescut rata de subocupare, ceea ce reflect gravitatea situaiei pe piaa muncii. Aceasta a atins minimul istoric de 11,2%, iar numrul populaiei subocupate a nregistrat o cretere de 51,7% n trimestrul II al anului 2010 fa de anul precedent. Astfel, deinerea unui loc de munc nu garanteaz ncadrarea deplin pe piaa muncii i respectiv un venit adecvat condiiilor din Republica Moldova. n aceste condiii numrul persoanelor inactive i descurajate este n cretere, iar migraia revine ca o alternativ pentru persoanele care nu i gsesc un loc de lucru n Moldova. Numrul emigranilor a crescut cu 5,3%, iar ponderea acestora n persoanele inactive a atins 19,2% dup scderea din anii crizei economice 2008-2009. Interesant e c n pofida greutilor cu care se confrunt tinerii pe piaa muncii, acetia par s se adapteze mai uor la noile cerine ale angajatorilor. Numrul populaiei ocupate cu vrsta ntre 15-24 de ani a crescut cu 9,2%, a populaiei ntre 25-34 de ani cu 15,7%, iar numrul populaiei ocupate ntre 35-49 de ani a diminuat cu 14,1%. Astfel, flexibilitatea tinerilor pe piaa muncii este aparent un avantaj apreciat de ctre angajatori n condiiile actuale. n vederea depirii efectelor nefaste ale crizei economice angajatorii recurg la diverse metode, inclusiv trecerea la economia tenebr. Astfel, dac numrul populaiei ncadrate n ocupaii formale a diminuat cu 6,2%, atunci numrul populaiei ncadrate n ocupaii informale a crescut cu 8,8%. Aceasta se refer att la lucrtorii pe cont propriu i angajatori(cretere de 8,8%), a lucrtorilor familiari neremunerai (cretere de 2,6%) i mai ales a salariailor antrenai n ocupaii informale (cretere de 11,1%). Ca urmare, redresarea situaiei pe piaa muncii va avea loc n dou etape. Prima etap, care deja are loc, presupune noi angajri n sectorul informal i migrarea din sectorul formal n cel informal. Trecerea la etapa a doua ns, care presupune
15

crearea noilor locuri de munc competitive i migrarea din sectorul informal n cel formal, poate fi foarte lent i necesit mai mult efort din partea guvernului n vederea crerii unui mediu de afaceri favorabil.

Cap.II: ECONOMIA OCUPARII FORTEI DE MUNCA, A SOMAJULUI SI POLITICILOR SOCIALE IN UE 2.1.Continutul si evolutia pietei muncii in UE
Caracteristic UE este evolutia diferentiata a ocuparii pe termen lung a populatiei masculine si feminine. In timp ce gradul de ocupare masculina descreste permanent, cel al populatiei feminine creste intr-o proportie foarte mare. Scaderea ocuparii, in cazul barbatilor, se datoreaza prelungirii scolaritatii si, mai ales, a varstei de incetare a activitatii. Evolutia locurilor de munca in Europa, in ultimele decenii, a cunoscut 2 caracteristici : 1) evolutia a inregistrat-o o dominanta ciclica, generata de evolutia ciclica a economiei europene; 2) numarul foarte mic de locuri de munca, create la o crestere in medie a populatiei active cu 1 000 000/an. Accelerarea continua a progresului tehnic si intensificarea concurentei internationale au ridicat probleme referitoare la asigurarea locurilor de munca pentru populatia activa. De aceea, s-a impus punerea in practica a unui ansamblu de politici, UE asumandu-si sarcina de a ajuta statele membre sa determine actiunile ce trebuie intreprinse, cat si mijloacele necesare pentru punerea acestora in practica :
16

 instituirea unui climat si a unor conditii favorabile pentru crearea de noi locuri de munca si de pregatire a salariatilor pentru schimburile survenite in viata profesionala ; competitivitatea, educatia si formarea profesionala, care trebuie integrata in cadrul masurilor intreprinse pe linia crearii de noi locuri de munca ; coordonarea politicilor, astfel incat acestea sa nu mai fie in contradictie cu cele utilizate in alte tari ; adoptarea unor programe, astfel incat sa se investeasca in oamnei, in competentele, calificarea si creativitatea lor ; au fost experimentate alte formule de ocupare, cum ar fi cresterea ocuparii cu timp partial, pensionarea anticipata, intreruperile de serviciu retribuit cu scopul de a spori sau de a mentine numarul total de persoane active, oferind in acelasi timp noi posibilitati acelora care doresc sa aloce mai mult timp familiei sau altor activitati ; posibilitatea de ocupare in sectoare noi (sectorul serviciilor, care ofera mai multe perspective de ocupare) ; comunitatea europeana si-a asumat sarcina de a coordona politicile de educatie, de formare profesionala si de ocuparea a cetatenilor din tarile membre ; UE aprecieaza ca un obstacol in calea recrutarii si folosirii fortei de munca il reprezinta costurile salariale si costurile sociale indirecte, in special fiscalitatea si cheltuielile cu asigurarile sociale. Aceste preocupari s-au concretizat in adoptarea Cartei Sociale a drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, iar in tratatul de la Mastrick sunt concretizate obiectivele si principiile pe baza carora s-a fundamentat modulul european, fiind proclamate urmatoarele drepturi : - dreptul la libera circulatie ; - dreptul la munca si o remunerarea echitabila ; - dreptul la ameliorarea conditiilor de viata si munca ; - dreptul la protectie sociala ; - dreptul la libertatea de asociere ;

17

- dreptul la formarea profesionala ; - dreptul la egalitatea intre barbat si femeie ; - dreptul la protectia sanatatii si securitatii ; - dreptul la protectia copiilor si adolescentilor ; - dreptul la integrare si readaptare profesionala si sociala pentru persoanele handicapate ; - dreptul la un venit minim pentru persoanele in varsta.

2.2.Piata europeana a muncii si somajului

Principalele caracteristici ale pietei muncii in UE la sfaritul secolului XX erau: - crearea unui numar tot mai mic de locuri de munca de la un an la altul ; - scaderea constanta a ocuparii fortei de munca in majoritatea tarilor UE ; - crsterea somajului pe termen lung, crestere ciclica ce corespunde diferitelor perioade de variatie a utilizarii fortei de munca, in functie de fluctuatiile activitatii economice ; - rigiditate si disparitate intre diferitele piete nationale ale muncii ; - reguli diferite, privind acordarea si nivelul indemnizatiei de somaj ; - disparitati regionale ale somajului european ; - somajul, care afecteaza inegal diferite categorii ale populatiei, somajul in randul femeilor fiind mai ridicat decat cel din randul barbatilor. Analiza economica a somajului si a politicilor de utilizare a fortei de munca necesita evidentierea cauzelor generatoare ale somajului :

18

- incompatibilitatea dintre calificarile disponibile pe piata muncii si cele cerute de intreprinderi, care genereaza somaj structural ; - diferente intre costul social si costul privat al mainii de lucru, precum si gradul diferit de impozitare ; - factorii institutionali si migratia populatiei, care explica persistenta unor puternice diferente intre ratele de somaj european ; - degradarea semnificativa a situatiei si a locurilor de munca, care poate fi explicata prin politicile economice restrictive duse in Europa.

CapIII:NECESITATEA DEZVOLTARII RELATIILOR EXTERNE ALE UE

3.1.Teoria dezvoltarii relatiilor economice externe ale UE In cadrul UE exista pareri diferite cu privire la organizarea relatiilor economice externe, cat si in ceea ce priveste modul cum trebuie orientate aceste relatii ca urmare a intensificarii concurentei pe plan mondial. Opiniile au la baza 2 puncte de vedere diferite, si anume : UE trebuie sa fie deschisa spre exterior ; accesul tertilor la piata unica sa fie limitat prin impunerea diverselor forme de protectie, mai ales pentru bunurile ce provin din economiile concurente. Opiniile fundamentale ale politicii comunitare in domeniul relatiilor economice cu tertii sunt definite de catre Consiliul Ministerial, cuprinzand ministrii de externe ai statelor membre, care, pe baza unor principii uniforme, pot stabili si modifica taxele vamale, pot incheia acorduri comerciale si tarifare si pot uniformiza masurile de liberalizare si de aparare comerciala. La inceputul mileniului 3, optiunea initiala a UE, de liberalizare a relatiilor comerciale cu tertii este de mare actualitate, avand la baza 3 cauze esentiale :
19

1) influenta sporita in cadrul comunitatii a statelor unilateral, in special a Marii Britanii ; 2) reducerea rolului statelor cu traditii interventioniste in contextul largirii continue a UE; 3) excedentele inregistrate in domeniul agriculturii, precum si protectia fata de tarile terte. In prezent, idea unei Europe protectioniste nu este corecta, deoarece protectionismul tarifar nu este mai ridicat decat al principalilor sai competitori, fiind redus permanent, ca urmare a negocierilor multinationale in diferite runde. Se poate aprecia ca, din punct de vedere tarifar, protectia la granitele comunitare este foarte slaba, ca si in cazul altor tari industrializate, desi la unele produse, taxele vamale sunt oarecum mai ridicate. In prezent, protectionismul cel mai important este cel netarifar, care imbraca forme diferite, cum ar fi contingentele de import, limitarile voluntare la export, achizitiile guvernamentale, taxele antidumping, mentinerea unei monede nationale subevaluate, etc. Realitatile lumii economice arata necesitatea manifestarii unei prudente calculate din cel putin 2 motive: 1) Comunitatea europeana este un spatiu eterogen in care, pe langa tari dezvoltate, exista si altele mai putin avansate, care trebuie sa faca eforturi pentru modernizarea structurilor de productie si specializarea industriala, lucru destul de greoi, datorita exitentei in spatiul comunitar a concurentei, datorita pietei interne unice. 2) Odata cu crearea pietei interne unice, pentru constatarea eficientei acesteia se impune mentinerea in continuare a protectiei la frontiera pentru intarirea competitivitatii firmelor comunitare. Politica comerciala a UE, trateaza diferit relatiile comerciale cu tarile in curs de dezvoltare, fiind cuprinse intr-un program multilateral de ajutor pentru dezvoltare. Politica comerciala a UE fata de aceste tari urmareste urmatoarele obiective :

20

 dezvoltarea economica si socila durabila a tarilor in curs de dezvoltare, in special a celor mai putin avansate ; integrarea armonioasa si progresiva a tarilor in curs de dezvoltare in economia mondiala ; lupta impotriva saraciei in tarile in curs de dezvoltare ; consolidarea democratiei a statului de drept si a respectarii drepturilor omului in tarile in curs de dezvoltare. Pe langa obiectivele mentionate, tratatul de la Mastrick aduce in discutie alte 3 obiective : sa se tina cont de obiectivele generale privind sprijinul pentru dezvoltare, atunci cand comunitatea ia masuri ce sunt susceptibile sa afecteze tarile in curs de dezvoltare ; cooperarea, in materie de dezvoltare; relatiile cu tarile terte si cu organizatiile, in ceea ce priveste acordarea sprijinului pentru dezvoltare. Punerea in aplicarea a acestei politici de catre UE se poate realiza prin 2 modalitati : prin acorduri regionale care conjuga toate mijloacele de actiune, precum si dialogul politic ; actiuni la nivel mondial, care cuprind acorduri comerciale de diverse tipuri cu tarile din Asia si America Latina, sistemul comunitar de tarife generalizate, ajutorul financiar si tehnologic acordat tarilor amintite, ajutor umanitar, fonduri speciale, precum si lupta cu criza alimentara pe plan mondial.

3.2.Economia relatiilor comerciale a UE cu America de Nord

21

Relatiile economice si politice cu SUA sunt reglementate la nivel institutional dupa 1990, cand a fost adoptata declaratia transatlantica, in care se prevedea : consultatii bianuale intre presedintele Consiliului European si presedintele SUA ; consultatii bianuale intre ministrii de externe si secretarul de stat american ; consultatii bianuale care vizeaza : dezvoltarea cooperarii economice ; cooperarea in domeniul combaterii terorismului ; cooperarea in domeniul traficului de droguri; cooperarea in protectia mediului. In decursul timpului, relatiile economice ale UE cu SUA au trecut prin numeroase dificultati, aparand divergente, cum ar fi : divergente in ceea ce priveste comercializarea produselor agricole, in special dupa intrarea in functiune a politicii agricole comunitare ; dispute privind recunoasterea mutuala a normelor si certificarilor ; divergente in ceea ce priveste domeniul culturii si comunicatiilor, cunoscute sub denumirea de restrictiile audiovizualului, unde UE a introdus asa-numitele cote de difuzare, care obliga televiziunile europene sa consacre o proportie majoritara din spatiul de emisiune productiilor europene ; divergente in domeniul modalitatilor de reglementare a diferendelor.

3.3.Economia relatiilor UE cu gruparile regionale latino-americane

22

Cooperarea economica cu UE s-a realizat prin Mercosur, care reprezinta o uniune vamala a tarilor participante, avand un tarif vamal anual extern comun. Prin semnarea acordului UE-Mercosur, se prevede realizarea unei zone de liber schimb intre cele 2 grupari si trecerea treptata la instituirea cooperarii economice si politice. In acord, sunt dezvoltate 2 componente importante ale cooperarii UEMercosur, si anume : cooperarea generala, sprijinita de catre UE in procesul de integrare in Mercosur ; cooperarea politica, prin instituirea unui dialog politic, care sa aiba caracter de regularitate si sa se realizeze in cadrul unei reuniuni anuale a ministrilor de externe, in prezenta Comisiei europene.

3.4.Relatiile UE cu tarile Europei Centrale si de Est

Tarile din UE au urmarit, in special, 2 obiective : evitarea transformarii Europei Centrale si de Est intr-o zona de instabilitate politica, ca urmare a proceselor de tranzitie, care aveau loc cu consecinte negative pentru intreaga Europa ; miza economica, care era foarte importanta, deoarece tarile din Europa Centrala si de Est reprezinta o piata aflata in expansiune, care, in prezent, se confrunta cu un nivel de trai foarte scazut ; Tarile Europei Centrale si de Est si-au manifestat dorinta de a se asocia si integra in UE, incheind o serie de acorduri, bazate pe 3 elemente esentiale : parcurgerea unei perioade de tranzitie de 10 ani, in care sa se realizeze o zona de liber schimb pentru produsele industriale, ceea ce inseamna deschiderea reciproca a pietelor ; obtinerea sprijinului financiar si tehnologic din partea UE pentru accelerarea transformarilor structurale. Acest sprijin

23

financiar a fost acordat prin programul PHARE si Banca Europena de Investitii. Resursele financiare au fost alocate cu prioritate urmatoarelor domenii : - dezvoltarea sectorului privat ; - educatie si cercetare ; - sprijin umanitar ; - restructurarea agriculturii ; aplicarea in tarile asociate la UE a legislatiei comunitare in domeniul concurentei, atat pentru realizarea coerenta a tranzitiei, cat si pentru pregatirea in conditii optime a aderarilor la UE. UE impune, pentru inceput, indeplinirea a 5 conditii : Aceste tari sa fie in masura sa aplice aquis-ul comunitar ; Aceste tari sa adere la obiectivele Uniunii Economice Politice si Monetare ; In aceste tari sa fie asigurata functionarea economiei de piata ; Aceste tari sa poata garanta existenta si solidaritatea democratiei, a statului de drept, a drepturilor omului si a drepturilor minoritatilor nationale ; Aceste transformari sa fie realizate treptat, fiind necesar, cel putin un deceniu pentru adaptarea economiilor lor la cerintele UE. - protectia mediului ; - securitate nuclera ; - dezvoltarea infrastructurii.

CapIV:Migratia fortei de munca

24

Pentru a ne putea familiariza cu termenul migraiei este imperios necesara o definire etimologica a termenului migraie sau migraiune,care vine din latinescul: migratio, -onis cu diferite sensuri pe care insemnatatea cuvantului in sine a avut-o in istorie: deplasare n mas a unor triburi sau a unor populaii de pe un teritoriu pe altul, determinat de factori economici, sociali, politici sau naturali; migraresau cu sensul:. deplasare n mas a unor animale dintr-o regiune ntr-alta, n vederea reproducerii, a cutrii de hran etc1.Valoarea moderna a termenului din punct de vedere sociologic are ca insemnatate: deplasare n vederea schimbrii locului de trai i de munc, determinat de factori sociali, politici, economici sau naturali.Aadar exprimandu-m cu propriile cuvinte migraia reprezint prsirea unui teritoriu de baza pentru un altul propice unor activiti constructive cu un puternic caracter personal,prsire ce implic totodat schimbarea domiciliului. Ceea ce caracterizeaz ncercrile actuale de explicare a migraiei este faptul c fenomenele macrosociale -factorii determinani" ai migraiei nu mai snt considerai ca nite fore fizice care acioneaz asupra unor atomi ineri - persoanele umane -, ci ca nite elemente structurale, de care indivizii umani, n calitate de actori contieni i raionali, in seama atunci cnd iau n considerare posibilitatea de a migra. Cu arte cuvinte, migraia - ca fenomen este imaginat ca fiind rezultatul unei multitudini de aciuni individuale, ale agenilor raionali, care evalueaz costurile, beneficiile i riscurile (nu numai n termeni economici) implicate de un asemenea act, elemente care deriv, desigur, din caracteristicile sistemului. Cercetrile recente scot n eviden i importana informaiei (cantitatea, acurateea, costul ei etc.), ca element ce intervine n deciziile luate de ctre indivizi. Migraia a existat de la nceputurile omenirii. Fenomenul nu a ncetat n timp, ns a nregistrat schimbri i a cptat noi forme.. Procesele migratorii se desfoar simultan i sunt n cretere n multe ri ale lumii. Unul din societilor multiculturale , tinznd spre noi concepte ale ceteniei sau statului naional2. Cele mai multe dintre rile dezvoltate au devenit societi diversificate, multietnice, iar cele care nu au ajuns nc la acest nivel, s-au orientat decisiv n aceast direcie. Pentru cercettorii din domeniul migraiei a devenit tot mai clar c acest fenomen trebuie privit ca un element normal i structural al societii omeneti de-a lungul istoriei.

25

Dac privim fenomenul raportndu-ne la o populaie dat - perspectiv adoptat, n principal, de demografie - atunci, adic n raport cu aceast populaie, se poate vorbi de dou forme de migraie: -imigraie (reprezinta activitatea prin care intri intr-o ar, alta decat a ta, pentru a te stabili acolo) -emigraie (semnific aciunea de prsire a propriei ri pentru a te stabili in alt ar). Ai migra reprezint activitatea prin care intri intr-o ar alta decat a ta, pentru a te stabili acolo. In acest sens nu trebuie confundat termenul destrain cui migrant cum uneori o fac administraiile care ii contabilizeaz pe deintorii de permise de edere ca emigrant. n fapt orice act migratoriu este, n acelai timp, o migraie i o emigraie. Sociologia studiaz migraia dintr-o perspectiv mai larg, interesndu-se de indivizi n ambele ipostaze simultan; de asemenea, atenia ei se ndreapt precumpnitor asupra acelor micri teritoriale n care snt antrenate mase mari de oameni, ce se constituie n fluxuri de migraie. n fine, interesul manifestat de sociolog pentru acest fenomen are la baz faptul c, n cea mai mare parte a cazurilor, o mobilitate teritorial este nsoit de sau genereaz o mobilitate social, adic schimbarea statutului social al persoanelor migrante. Daca facem referire asupa unui teritoriu naional, vom observa si distinge mai multe forme de migratie: -migraia. intern, ce se realizeaza atunci cnd deplasarea se face n interiorul rii respective, -migraia extern sau internaional realizata in afara granielor unei ri. Mai pot aparea i alte criterii cu privire la migraie i astfel , se vorbete de: -migraia temporar, cnd deplasarea se efectueaz pentru o perioad determinat de timp, dup care individul migrant se ntoarce la locul de origine (unde, de regul, i pstreaz locuina i familia). -migraia definitiv, cnd migrantul nu se mai ntoarce. Este desigur dificil caracterizarea unui act migratoriu ca fiind temporar sau definitiv, n momentul producerii lui. De aceea, o regul,imperios necesar a definitivrii

26

procesului de migraie este o reconstituire a acestora, dup o perioad de timp dincolo de care acestea pot fi considerate ca definitive. n cazul migraiei. interne, se distinge, prin amploarea sa, migraia rural-urban, fenomen caracteristic tuturor societilor aflate n faza de industrializare. Actualmente, n rile dezvoltate, se remarc i un flux invers: dinspre urban spre rural. Migraia internaional din zilele noastre se realizeaz sub cteva forme mai importante: migraia. forei de munc, migraia. membrilor familiilor lucrtorilor anterior emigrani, migraia. forat de calamiti naturale, de persecuii politice sau religioase, de rzboaie etc. Dac, n ceea ce privete migraia. intern, nu intervin dect arareori opreliti de ordin juridic, migraia. internaional este, ntr-o msur important, determinat de politicile materializate n reglementri specifice n raport cu emigraia i, mai ales, cu imigraia.Fac aici o mica paranteza pentru a particulariza una din cauzele surprinse de Abraham Maslow in schema sa cu privire la determinarea sau mai precis motivaia oamenilor de a migra.

4.1.Migratia internationala a fortei de munca este buna ori rea?

Ce este mai bine : o familie ntregita dar caracterizata de certuri continue din cauza lipsei banilor sau o familie temporar despartita, dar care crede ca visele mai pot deveni realitate? Ca orice dilema, se nasc mai multe ntrebari : Ce ma bucura mai tare satisfactia de a avea ceva mai multi bani n portofel si de a duce un trai mai bun sau satisfactia de a avea niste copii, respectiv parinti, n adevaratul sens al cuvntului, pentru care cuvntul parinte sau copil contine si notiunea de afectiune reciproca. Prefer sa ma bucur de privirile invidioase ale oamenilor cnd conduc o masinuta de fite sau sa ma bucur de un copil care stie cum

27

este sa te poti baza pe sprijinul tatalui sau al mamei ntr-o situatie dificila, cnd toti prietenii ti ofera eschiva ? Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de aspecte pozitive dar, implicit, si multe negative. Pusa n situatia de o hotar daca sa opteze pentru o slujba platita bine n strainatate, dar fara familie lnga ea, si o slujba platita prost acasa, n mintea persoanei apare o serie de dileme. Daca pleaca n strainatate pentru o perioada destul de mare, i poate oferi copilului si familiei un trai mai bun, cu ceva rasfaturi, cu o scoala mai buna, cu o vacanta decenta, va putea pune bazele unei mici afaceri de familie care sa le asigure un viitor bun. Dar oare copilul care nu a beneficiat de afectiunea, sfaturile, sprijinul ambilor parinti mai poate deveni un om adevarat, care sa nteleaga ce e bine si ce e rau, care sa poata ntemeia o familie 24524r179y , sa pretuiasca o carte buna sau viitorul sau se va limita la niste prafuri, sau mai rau. Daca alege slujba de acasa, si obliga copilul sa mearga la o scoala infecta din toate punctele de vedere, care si desfasoara activitatea n mod formal. Cu mijloacele financiare de care dispune acasa nu poate oferi copilului accesul la un curs bun, la o carte buna, un calcular cu conexiune la internet. si acesta este doar nceputul. Sa presupunem ca, dupa multe sacrificii, parintele reuseste sa asigure copilului participarea la o scoala cum trebuie. Dar, cum va face fata copilul nike-urilor, adidas-urilor colegilor, telefoanelor tot mai bengoase care stiu sa faca lucruri pe care micutul posesor le va descoperi abia peste mai multi anisori? Lucrurile continua. Copilul devine acum adolescent. A crescut cu parintii lnga el, dar acum a venit vremea sa iasa cu colegii la un suc, la o prajitura, scuze, la un Big Mac
28

si cartofi prajiti. Hmmm..., ar vrea sa mearga, dar un obstacol l loveste frontal, buzunarul. Lucrurile se complica si mai rau. Vrea sa iasa cu o fata, numai ca intervin multe situatii jenante. Fata nu vrea sa fie scoasa n oras pe jos sau cu tramvaiul, vrea sa fie admirata dintr-o masinuta, daca decapotabila chiar nu se poate. si nu vrea sa mearga n parc, vrea sa bea un cico la mall, n cel mai fericit caz. Dar problemele nu se opresc. Se apropie ziua onomastica sau o alta sarbatoare, si tnarul trebuie sa se prezinte cu un cadou. O vorba dintre blocuri spune asa : nu dai, nu ai !. Pai un buchetel de ghiocei, de 1 Martie, nu mai are demult niciun farmec, poate o sticluta de parfum de 30 ml sa mbunatateasca situatia. si atunci, ce e mai bine pentru copilul sau? Sa creasca alaturi de parinti dar sa aiba parte numai de situatii dificile, sau sa nu aiba parinti ctiva ani, dar sa poata zmbi jmechereste la stop? Oare niste bani pot cumpara bucuria sarbatoririi zilei onomastice mpreuna cu parintii, fratii si surorile ori luarea mesei cu ei ? Din nefericire, oamenii trebuie sa aleaga sa fie sclavi n alte tari n speranta dobndirii unui viitor mai bun. Fenomenul migrationist are implicatii socio-economico-demografice att n tara exportatoare, ct si n cea importatoare, cu tot la fel de multe dileme. Importanta fenomenului migrationist a nregistrat o continua crestere n perioada postbelica. Aparent, acest fenomen nu ar necesita masuri speciale privind securitatea sociala la nivel national. Realitatea a demonstrat, nsa, ca reglementarile existente trebuie perfectionate n permanenta si

29

adaptate la evolutia migratiei, astfel nct aplicarea lor sa aiba o mai mare eficienta. n Uniunea Europeana, migratia fortei de munca a stimulat politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii, dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala existente si crearea unui sistem comunitar care sa asigure protectia sociala a lucratorilor migranti. Libera circulatie a persoanelor principiu fundamental al Uniunii Europene nu ar fi posibila daca nu s-ar asigura drepturile de securitate sociala ale lucratorilor migranti si ale familiilor acestora. Perspectiva extinderii spre Est a Uniunii Europene a generat n vechile state membre o serie de temeri legate de migratia fortei de munca. Se poate demonstra, nsa, ca aceste temeri se sustin n foarte mica masura si, eventual, doar din perspectiva interesului national. La nivelul ansamblului Uniunii Europene, libera circulatie a persoanelor este un mijloc de a crea o piata a fortei de munca europeana, mult mai eficienta si mai flexibila, n folosul lucratorilor, angajatorilor si statelor membre. De fapt, efectele migratiei fortei de munca sunt foarte complexe, legate att de aspectul economic, ct si demografic. si pentru noile si viitoarele state membre, care vor fi principalele furnizoare de forta de munca migranta n Uniunea Europeana n urmatorii ani, fenomenul migratiei are multiple efecte: economico-financiare, sociale si ocupationale, culturale si politice.

30

Din acest motiv, acceptarea lucratorilor sositi din noile state membre, ca mijloc de sustinere a cresterii economice, dar si a sistemelor de securitate sociala si regimurilor de pensii, va reprezenta o preocupare deosebita pentru Uniunea Europeana. Libera circulatie a persoanelor, n special a lucratorilor, prezinta, deci, avantaje certe att pentru vechile state membre ale Uniunii Europene n principal tari de destinatie pentru lucratorii migranti ct si pentru noile si viitoarele State Membre. Este, probabil, cel mai important drept al individului n cadrul legislatiei comunitare si un element esential att pentru Piata Interna, ct si pentru cetatenia europeana. De aceea, este foarte important ca statele candidate si cetatenii acestora sa cunoasca toate consecintele ce decurg din aceasta libertate. Migratia a existat de la nceputurile omenirii. Fenomenul nu a ncetat n timp, nsa a nregistrat schimbari si a capatat noi forme. Procesele migratorii se desfasoara simultan si sunt n crestere n multe tari ale lumii. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evolutii ar putea fi aparitia societatilor multiculturale, tinznd spre noi concepte ale cetateniei sau statului national. Cele mai multe dintre tarile dezvoltate au devenit societati diversificate, multietnice, iar cele care nu au ajuns nca la acest nivel, s-au orientat decisiv n aceasta directie.

31

Pentru cercetatorii din domeniul migratiei a devenit tot mai clar ca acest fenomen trebuie privit ca un element normal si structural al societatii omenesti de-a lungul istoriei. Pentru cetatenii statelor membre ale UE, libera circulatie a lucratorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute n cadrul comunitar. Competitia cu modelul politic socialist din Europa Centrala si de Est a stimulat dezvoltarea de politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii, dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala si, astfel, la evolutia catre statele bunastarii generale din Europa de Vest. S-a dezvoltat industria grea, manufacturiera, sectorul constructiilor si activitatile publice, determinnd o crestere economica importanta n tarile europene. n ultimii ani s-a nregistrat o crestere a migratiei permanente si a migratiei fortei de munca temporare ca urmare, pe de o parte, a intensitatii fazei de expansiune de la sfrsitul anilor `90, iar pe de alta parte, dezvoltarii tehnologiei informatiei si comunicatiei, sanatatii si educatiei, sectoare care necesita forta de munca nalt calificata. Totodata, a crescut cererea de mna de lucru straina necalificata, n special n agricultura, constructii si lucrari publice, precum si serviciile casnice (cazul Italiei, Spaniei, Greciei si Portugaliei). Dupa 1989, migratia a crescut n special n Germania si Marea Britanie, politicile privind recrutarea fortei de munca din strainatate favoriznd solutia lucratorilor straini temporari. Totodata, studentii straini au contribuit la acoperirea necesarului de forta de munca n tarile gazda (Marea Britanie, Germania, Franta si Spania).
32

n anii `90 a crescut si ponderea femeilor n rndul migrantilor. Aceasta tendinta se observa n special n Franta, Grecia, Suedia, Marea Britanie si Italia. Tendinta de feminizare se remarca n toate componentele fluxurilor migratorii, nu doar n cazul reunificarilor familiale. arile din Europa Centrala si de Est nu mai sunt doar tari de emigratie, ci si de imigratie si tranzit, devenind atractive pentru imigrantii din Orientul extrem. n timp ce populatia din Europa Centrala (Republica Ceha, Republica Slovaca, Ungaria si Polonia) migreaza spre tarile Europei de Vest, aceleasi tari devin destinatie pentru migrantii din tarile Europei de Est, precum Belarus sau Ucraina. Totodata, migratia ilegala a capatat noi dimensiuni si a devenit mai periculoasa. Ca urmare a dezvoltarii retelelor de trafic international si cresterii rolului lor n circulatia internationala a fortei de munca, politicile statelor membre privind migratia si angajarea strainilor au sporit masurile represive mpotriva traficantilor, angajatorilor sau imigrantilor aflati ntr-o situatie de ilegalitate. Din a doua jumatate a anilor `90, s-au intensificat discutiile cu privire la efectele migratiei internationale a lucratorilor nalt calificati. n Europa, migratia specialistilor si studentilor din Europa Centrala si de Est catre Europa de Vest s-a remarcat dupa caderea Zidului Berlinului si caderea regimurilor socialiste, din 1989. ari precum Marea Britanie, Germania si Franta au adoptat masuri pentru facilitarea intrarii persoanelor nalt calificate, n special specialisti IT, pentru a face fata competitiei globale pentru astfel de lucratori. Cererea de lucratori nalt calificati poate fi satisfacuta n foarte mare masura de tarile n curs de dezvoltare, beneficiile
33

directe ale migratiei creierelor fiind nca foarte apreciate. Importul de specialisti nca are loc, chiar daca semnificatia sa este mai scazuta. Se poate previziona, nsa, o crestere a fluxului invers de specialisti, dinspre tarile bogate nspre cele mai putin dezvoltate, ca urmare a reducerii cererii de personal nalt calificat datorita cresterii eficientei economice n tarile dezvoltate. Totodata, capitalul si investitiile directe vor merge spre tarile sarace, atragnd specialisti din tarile bogate. Legatura dintre schimbarile demografice si politicile privind migratia, inclusiv migratia persoanelor nalt calificate, va reprezenta o problematica importanta n viitorul apropiat. Este de asteptat ca unele state membre sa prefere migratia specialistilor si sa elaboreze reglementari si proceduri care sa o faciliteze. Uniunea Europeana va trebui sa identifice, n acelasi timp, si solutiile pentru a limita efectele negative produse de exodul creierelor asupra dezvoltarii statelor de origine. Statisticile OCDE privind migratia arata ca, n ultimii ani, numarul lucratorilor straini a crescut n majoritatea statelor europene dezvoltate. Lucratorii imigranti sunt, n medie, mai tineri dect restul fortei de munca si sunt distribuiti ntr-o gama larga de activitati n cadrul economiei: agricultura, constructii si inginerie civila, industrie usoara, turism, sectorul hotelier si catering, activitati casnice sau diverse servicii, inclusiv informatice. Strainii au o pondere mult mai mare n anumite sectoare dect n totalul fortei de munca. De regula, aceasta supra-reprezentare apare n sectorul secundar. n Germania si Italia, de exemplu, mai mult de un sfert din forta de munca straina este ocupata n sectorul minier si industrial. n Austria, Belgia, Franta si tarile din sudul Europei strainii sunt preponderenti n domeniul constructiilor.
34

n general, strainii sunt mult mai vulnerabili fata de somaj dect nationalii. De asemenea, strainii sunt afectati diferit de somaj, n functie de nationalitatea lor. Aceste diferente se datoreaza tendintelor economice, dar si naturii activitatilor desfasurate de straini. Aceleasi influente au structura demografica a populatiei straine si momentul cnd migrantii au ajuns n tara gazda. Gradul de ocupare al migrantilor este determinat si de profilele acestora. somajul variaza n functie de vrsta, sex, nationalitate, categorie de migranti (refugiati, membru de familie sau lucrator), aptitudini, experienta profesionala si durata sederii. Cunoasterea limbii tarii gazda contribuie semnificativ la integrarea pe piata muncii si n societate. Uniunea Europeana considera n prezent ca este de dorit o abordare integrata si cuprinzatoare, pentru o mai buna gestionare a fenomenului migratiei. Statele membre trebuie sa stabileasca exact conditiile n care cetatenii altor state pot intra si locui pe teritoriile lor, drepturile si obligatiile acestor persoane si sa asigure accesul la informatii al persoanelor vizate, precum si mecanismele de control functionale. Politicile externe si programele actuale ale Comunitatii Europene n sprijinul drepturilor omului, consolidarii democratiei, reducerii saraciei, crearii de locuri de munca si mbunatatirii situatiei economice generale din tarile implicate n circulatia fortei de munca, n fenomenul migratiei, sunt instrumente cu rol esential n vederea reducerii presiunii migratiei.

35

Statele membre ale Uniunii Europene se confrunta cu situatii foarte diferite n ceea ce priveste migratia: istoric al migratiei diferit, nivel diferit al dependentei economice fata de imigratie si, nu n ultimul rnd, o preocupare diferita fata de tendintele manifestate de migratie n ultima perioada. Circulatia fortei de munca favorizeaza diseminarea cunostintelor tehnice si a metodelor moderne de lucru ntre statele afectate de fenomenul migratiei. De asemenea, n Uniunea Europeana, libera circulatie a persoanelor potenteaza dobndirea unui mod de gndire european. Pe de o parte, n tara de origine rata somajului scade si salariile cresc, migrarea fortei de munca reducnd dezechilibrele de pe piata muncii. n acelasi timp, apar noi factori de crestere economica: transferul veniturilor migrantilor si calificarile mbunatatite ale lucratorilor care se ntorc. Pe de alta parte, n tara de destinatie, rezerva de resurse umane creste, ceea ce duce la ncetinirea cresterii salariilor si la cresterea de capital. Efectele negative ale migratiei pentru statele de origine sunt determinate de pierderea fortei de munca nalt calificate, dar si de consecintele migratiei ilegale, respectiv nevoia de a-i integra n societate si pe piata muncii pe cei repatriati. Pentru lucratorii migranti, principalul avantaj l constituie posibilitatea de a-si gasi un loc de munca, n functie de aptitudini si calificare, de cele mai multe ori obtinnd un salariu mai mare dect n tara de origine. Acceptarea unei oferte de angajare din strainatate face incerta evolutia profesionala pe termen mediu si lung. Mai mult, lucratorii imigranti sunt de multe ori dispusi la compromisuri n ceea ce priveste tipul de activitate pe care urmeaza sa o desfasoare n strainatate raportat la studiile, calificarile si aptitudinile dobndite n statul de origine.
36

ntreruperea activitatii specializate are un impact negativ asupra continuitatii profesionale, precum si asupra abilitatilor necesare pentru practicarea profesiei respective la ntoarcerea n tara. Din aceasta perspectiva, emigrarea personalului calificat si nalt calificat constituie o pierdere si pentru statul de origine, acesta nemaiputnd beneficia de rezultatul investitiilor n formarea resurselor umane. Pentru tarile de origine, plecarea specialistilor poate avea ca efect reducerea dezvoltarii tehnologice, a cresterii economice, scaderea veniturilor si a ocuparii n anumite sectoare. Migratia internationala si problemele pe care le genereaza ocupa un loc din ce n ce mai important pe agendele de lucru ale organizatiilor internationale si ale guvernelor din ntreaga lume. Se contureaza din ce n ce mai clar discrepanta ntre dreptul suveran al statelor care doresc sa-si protejeze piata muncii interna si drepturile fundamentale ale individului care, din diverse motive, este fortat sau alege sa migreze n cautarea unui loc de munca. Exista, nsa, si state care, desi oficial combat migratia ilegala, informal o tolereaza din diverse ratiuni nevoia de mna de lucru necalificata sau ieftina, posibilitatea de a reduce rapid, n anumite perioade, numarul migrantilor prin repatrierea fortata, etc. Acest fapt nu face dect sa ncurajeze o serie de practice ilegale si, totodata, genereaza multiple consecinte negative pentru lucratorii migranti n ceea ce priveste drepturile lor de securitate sociala, conditii de munca, reprezentare.

37

Bibliografie:
1.Constanta Popescu Economie, note de curs 2.Manual de economie pentru licee 3.Viorica Raducanu Macroeconomie Mondoeconomie 4.Ghidul indicatorilor economici Editura Teora 5.Eugen S Pecican Macroeconomie politici economice,guvernamentale si econometrie

38

39