UNIVERSITATEA DE STAT ”ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIAL

CATEDRA DE DREPT

Referat la disciplina:
“PRINCIPIILE ECONOMIEI DE PIAȚĂ”
TEMA: Șomajul-dezechilibrul major al pieței muncii
și măsurile de combatere a șomajului .

EXECUTAT DE STUDENTA: OLGA BOTNARU,GR21R

PROFESOR: NATALIA BRANAȘCO, DR.,CONF.UNIV.
Cuprins:

1. Introducere
2. Scurt istoric despre șomajul în lume.
3. Legea cu privire la șomajul în Republica Moldova
4. Prin ce se caracterizează șomajul.
5. Factorii care duc la formarea șomajului
6. Rata șomajului(grafice).
7. Formele șomajului.
8. Măsuri de combatere a somajului și perspective pentru viitor ale șomerilor.
9. Concluzii
10. Bibliografie.

1
 Șomajul este fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care constă
în aceea că o parte dintre salariați rămîn fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și
oferta de forță de muncă.
Șomajul este astazi unul din fenomenele cele mai puțin acceptate care afecteaza
economiile tuturor țărilor.
Somajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei care afectează o parte din
populația activă disponibila prin neasigurarea locurilor de muncă. Șomeri sunt toți acei apți de
muncă, dar care nu gasesc de lucru și care pot fi angajați, parțial sau în întrgime, numai în
anumite momente ale dezvoltării economice. Ei reprezintă, un surplus de forța de muncă, în
raport cu numărul, celor angajați,în condiții de rentabilitate impuse de economia de piață.
Șomajul a devenit o problemă, odată cu dezvoltarea industriala, începand cu a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cînd intreprinderile industriale își
micșorau producția și, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori, care deveneau
șomeri. Până la sfârșitul sec al XIX - lea , activitatea economică a persoanelor , a constatat ea
însăși împărțită între muncă din mediul rural, acasă și independentă, și forța de muncă a salariilor
în fabrică. Mulți oameni combină cele două tipuri de activitate, iar fermierii care se angajează și
în producția agricolă în vederea autoconsumului rămân numeroși mult timp. Deși există deja
forme clare de subocupare (sezonieră în cazul sectorului agricol sau ciclic în timpul
recesiunilor), este totuși dificil să vorbim despre șomaj într-un context economic în care raportul
salarial rămâne scăzut.
Șomajul a început să crească la sfârșitul anilor 1960 și a cunoscut o creștere deosebit de
semnificativă după șocul petrolier din 1973 . Zece ani mai târziu, aceasta afectează 8,3% din
populația țărilor OCDE . Revoluția conservatoare din Marea Britanie și Statele Unite cu alegerile
de Margaret Thatcher și Ronald Reagan duce la o scădere a șomajului în aceste țări, o scădere
semnificativă a șomajului este , de asemenea , observată în Federală Germania până la
reunificare.
În 1994 , șomajul ar afecta 7,8% din populația activă din țările OCDE . De atunci, a
cunoscut un declin semnificativ în Statele Unite , Regatul Unit și alte țări europene, cum ar fi
Irlanda sau Spania . Rămâne endemic în Franța, dar a scăzut brusc în Germania din 2005, unde
șomajul a crescut brusc până în 2005, după ce landurile de est au fost aderate în 1990.
Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei
muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta
globala de munca. Echilibrul macroeconomic implica in mod necesar si echilibrul pietei muncii.
Acesta priveste, in ultima instanta, concordanta dintre nevoia/cererea de munca si
oferta/resursele de munca. Aceasta problema a fost analizata pe larg de J.M. Keynes in cunoscuta
sa lucrare „Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor”, publicata in 1936.
Șomajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau de forța de muncă, cererea
nefiind luată în considerare. Numai în corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă permite
aprecierea mai corectă asupra situației de pe piața muncii, dacă există sau nu șomaj. O creștere a
ofertei concomitentă cu scaderea cererii determină o deteriorare a situației ocupării forței de
muncă. Șomajul, dacă nu a existat pîna la acest moment, apare, iar daca există, crește.
Dimpotriva, creșterea cererii si scăderea ofertei de muncă se traduc printr-o diminuare a
șomajului.

2
 Piața muncii nu funcționează, ca o piață obișnuită atît din cauza restricționarilor
legislative (patronat, sindicate) și a raportului de forțe dintre acestia. Piața contemporană a
muncii se poate afla fie in situația de echilibru, adică de subocupare sau supraocupare. Prin
politicile sociale promovate de guvernele tuturor țărilor, se tind spre realizarea unui grad de
ocupare (deplină) a populației active cît mai apropiat de ocuparea deplină. Potrivit opiniilor
diferiților economiști străini, realizarea unui grad de ocupare deplină este considerată aproape
imposibila, declarînd că este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de
2-3%.
Conform “Biroului International al Muncii” este șomer orice persoană care are mai mult
de 15 ani și indeplinește concomitent urmatoarele condiții:
-este apt de munca;
-nu are loc de munca;
-esta disponibil pentru o munca salariata;
-cauta un loc de munca.
Rata șomajului BIM reprezintă raportul dintre numărul șomerilor BIM si populația activă
exprimat procentual.
În Republica Moldova conform Art.20 din LEGE Nr. 105 din 14-06-2018
cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj,
Șomer este considerată persoana aflată în căutarea unui loc de muncă, care întrunește
cumulativ următoarele condiţii:
a) are vîrsta cuprinsă între 16 ani și vîrsta stabilită pentru obținerea dreptului la pensie pentru
limită de vîrstă sau la o altă categorie de pensie, conform legislației în vigoare, cu excepția
persoanelor care exercită dreptul la pensie de urmaș și la pensie de dizabilitate;
b) este aptă pentru prestarea unei munci;
c) nu are un loc de muncă;
d) nu studiază la o formă de învăţămînt cu frecvență;
e) caută activ un loc de muncă atît în mod individual, cît și prin intermediul subdiviziunii
teritoriale și este disponibilă să înceapă activitatea de muncă;
f) este înregistrată cu statut de șomer la subdiviziunea teritorială.
Persoana înregistrată cu statut de şomer, sub riscul pierderii acestui statut, este obligată să
respecte condițiile următoare:
a) să se prezinte lunar, conform programării, la subdiviziunea teritorială la care este înregistrată,
precum și la solicitarea acesteia, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă;
b) să participe la interviuri cu angajatorii în legătură cu perspectivele de angajare, organizate de
subdiviziunea teritorială sau din propria iniţiativă;
c) să participe la măsurile active de ocupare a forţei de muncă;
d) să accepte locul de muncă corespunzător;
3
e) să informeze subdiviziunea teritorială la care este înregistrată despre orice schimbare a
condițiilor ce au determinat acordarea statutului de şomer, în termen de 3 zile lucrătoare de la
apariţia schimbării.
Șomajul se caracterizează prin:
1.Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:
a)absolut, ca număr al șomerilor;
b)relativ, ca rata a șomajului, calculată sub forma raportului procentual dintre numărul
șomerilor si populația ocupată, iar alteori ca raport înre numărul șomerilor si populația activă sau
disponibilă.
2) Intensitatea cu care se manifestă, dacă presupune pierderea locului de muncă si încetarea
totală a activității (șomaj total) sau numai diminuarea activității depuse cu scăderea duratei
săptamînii de lucru si scăderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).
3) Durata, perioada de la momentul pierderii locului de muncă sau diminuarea activității depuse
pană la reluarea normală a muncii.
4) Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc:
Criterii de caracterizare:
După nivel:

 absolut – numar
 relativ - rata
După durată
Structură :

 rasă
 sex
 varstă
 calificare
 domeniu de activitate
 grad de pregătire.
Șomajul se formează pe baza a două mari procese :

1) pierderea locurilor de muncă de către o parte a populației ocupate

2) creșterea ofertei de munca prin realizarea de către noile generații a vîrstei legale pentru a
se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă, dar
inactive, în condițiile unei cereri de muncă inferioare, acestei creșteri.
În cadrul primului proces, in funcție de cauzele directe care il determină, se disting mai multe
forme sau genuri de șomaj, dintre care se menționează :
a) șomajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi defavorabile, trecatoare dar care
se repeta la intervale de timp mai lungi, sau mai scurte.

4
b) șomajul stuctural, derminat de modificarea structurii economiei pe activități, ramumuri și
subramuri sub incidența evoluției nevoilor, crizei energetice, revoluției tehnico-științifice ;
șomajul tehnic, format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi și
restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activități sau firme ;
d)șomaj de “ficțiune”. Există intotdeauna persoane care își schimbă locul de munca și sunt
înregistrate temporar ca șomeri. Numărul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de informații
( punînd la un loc posturile vacante si pe șomeri) si prin instruire.
e)șomajul sezonier. Agricultura construcțiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la
variațiile sezoniere.
f)șomajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat,
poate din cauza incapacității lor de a se integra in lumea modernă.
Cel de-al doilea proces generează șomajul datorită stării economiei care prin nivelul dezvoltării
dinamica, strunturala si alte caracteristici, nu poate asigura creerea de locuri de muncă în pas cu
creșterea ofertei de muncă.
Există o evoluție ciclică evidentă a șomajului. Pe masura ce crește cererea, companiile
angajează mai mulți lucrători si șomajul descreste. Cînd nu mai există forță de muncă disponibilă
( cînd se atinge rata normala a șomajului) cererea devine generatoare de inflație sau de importuri.
Nivelul si evoluția șomajului depind de fazele ciclului economic, dimensiunile cele mai
ridicate intîlnindu-se in fazele descendente, de recesiune si stagnare. Nivelul șomajului diferă de
la o țara la alta, în funcție de numeroși factori si mai ales de caracterul si trăsăturile creșterii
economice.
Principalii factori care conduc la formarea șomajului sunt următorii:
a) insuficiența creșterii economice sau reducerea acesteia în diferite faze ale ciclului
economic;
b) restructurările si conversiunea economică, sub influența diferitilor factori, mai ales a
schimbărilor în tehnica si tehnologia de producție, in structura de ramură si teritorială a
producției;
c) aparitia unor noi contingente (generatii) pe piața muncii in condițiile in care cererea de
locuri de muncă se situează sub nivelul ofertei;
d) solicitările de locuri de muncă din partea unor persoane de vîrsta a doua, care se decid să-si
ofere munca pe piață.
Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă, în anul 2021, forța de muncă (populația
activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 871,6 mii
persoane (comparativ cu 867,3 mii în 2020).În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților
(52,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,1%), iar ponderea persoanelor
economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (55,0% și,
respectiv, 45,0%).
Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de
muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă) a constituit 41,1%,
fiind în creștere față de nivelul anului precedent (în anul 2020 - 40,3%). Acest indicator a atins

5
valori mai înalte în rândul populației masculine – 46,5%, în comparație cu cea feminină – 36,4%.
Ratele respective pe medii au înregistrat următoarele valori: 47,1% în mediul urban și 37,2% în
mediul rural.
Figura Nr.1.Rata de participarea la forța de muncă pes exe și medii,anii 2019-2021.

În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 30,6%, iar în categoria 15-
64 ani3 – 49,1%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform
legislației naționale (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 52,7%.
Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,1%,
inclusiv 14,1% la bărbați, 13,9% la femei, 15,9% în mediul urban și 13,3% în mediul rural.
Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat
valoarea de 3,2%, fiind mai mică față de anul 2020 (3,8%) (indicator ODD 8.5.2 ). Rata
șomajului la bărbați a fost de 3,8%, iar la femei de 2,5%; atât în mediul urban, cât și rural
indicatorul a înregistrat valori egale, de 3,2% .În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului
a constituit 9,2%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe medii (7,7% -
urban, 10,4% - rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 5,7%
(bărbați - 6,8%, femei - 3,9%).
Figura Nr.2 Rata șomajului pe sexe și medii,anii 2019-2021

Printre persoanele cu dizabilități rata șomajului a fost de 4,2%, inclusiv 3,2% la bărbați și
5,4% la femei, 10,5% în mediul urban și 1,3% în mediul rural.

6
 Formele somajului
In teoria economică se disting două categorii de șomaj cu forme de manifestare
caracteristice, fiecare fiind determinată de cauze diferite: șomaj de dezechilibru si șomaj de
echilibru.
Șomajul de dezechilibru este determinat de discrepanta care apare pe piața muncii între
cererea si oferta agregata de munca, datorită practicării unui salariu superior celui de echilibru.
Sub forma de grafic, somajul de dezechilibru se prezinta astfel:
Graficul nr. 1

Observatii:
Oam – curba ofertei agregate de muncă;
Cam - curba cererii agregata de muncă;
SE – salariu de echilibru;
S1 – salariu practicat;
Salariul de echilibru corespunde unei situații de echilibru care, pe piața liberă a muncii, se
creeaza atunci cînd cererea și oferta de munca se egalizeaza. Cînd salariul practicat se află
deasupra celui de echilibru, oferta de muncă depașește cererea, aparînd un surplus, care pe piața
muncii înseamnă șomaj. Datorită specificului pieței muncii, rezistența salariaților la reducerea
salariilor, surplusul de muncă, în mod frecvent, nu determină reducerea salariului.
Mijlocul cel mai potrivit pentru contracararea acestui tip de șomaj este reducerea
salariului minim. Aplicarea unei asemenea măsuri este dificilă întrucît se loveste de rezistența
sindicatelor; în plus are și dezvantaje: prin reducrea salariului minim pe economie sunt afectați,
în primul rand, salariații cu venituri mici, ceea ce creeaza mari nemulțumiri sociale; totodata,
salariile mai scăzute determină și un consum mai scăzut si, ca urmare, activitatea economică și
cererea de munca se reduc.
Tot in categoria șomajului de dezechilibru se inscrie si șomajul ciclic, caracteristic fazei
de recesiune economica. El este determinat de reducere activității economice în perioadele cu
crize economice, cînd se optează pentru o politică economică care apreciaza că pozitia de
echilibru să se situeze sub capacitatea națională de producție.

7
 Acest tip de somaj este reprezentat astfel:
Graficul nr. 2

Se observă că șomajul ciclic este reprezentat de diferența dintre N1 si N2. Acest șomaj se
manifestă și cînd salariul ramîne la S1, deoarece se mută punctul de echilibru.
Soluția pentru combaterea acestui tip de ăomaj constă in păstrarea la un nivel
corespunzator, respectiv ridicat, a cererii agregate, în special prin incurajarea cheltuielilor
publice.
Un alt tip de șomaj din categoria șomajului de dezechilibru este cel determinat de
discrepanta care apare pe piața muncii intre oferta de muncă care crește si cererea de muncă care
rămîne aceeasi. In acesta situație, oferta de muncă depășind cererea, conform regulilor pieței,
salariile ar trebui sa scadă. Rigiditatea salariilor la coborare, respectiv practicarea unui salariu
peste cel de echilibru, determină șomajul de dezechilibru.
Somajul de dezechilibru determinat de cresterea ofertei de munca, cererea ramanand
constanta.

Șomajul este reprezentat de diferența dintre N1 si N2; el este generat de creșterea ofertei
de munca in condițiile in care cererea de muncă ramîne constantă.
Pentru ameliorarea situației de pe piața muncii, autoritatile recurg la recomandarea de
programe reduse de munca si chiar la descurajarea ocupării locurilor de muncă insuficiente de
8
catre femei prin oferirea unor salarii mai mici față de cele ale bărbatilor, chiar dacă ele
efectuează o muncă echivalenta.
Șomajul de echilibru este denumit astfel pentru motivul că, deși activitatea economică de
ansamblu este in echilibru, persistă o neocupare a populației active disponibile.Explicatia constă
in aceea ca nu toata lumea care vrea sa se angajeze ca salariata va avea imediat si un loc de
munca corespunzator. La aceasta se adaugă și faptul ca unii indivizi vor continua sa caute locuri
de munca pentru care se ofera salarii mai mari, ceea ce determina aparitia unei oferte
suplimentare de munca, respectiv a unei curbe suplimentare de oferta de muncă.
Măsuri de combatere a somajului și perspective pentru viitor ale șomerilor.
Atitudinea față de șomaj este determinată de o multitudine de factori sociali, cum ar fi
cultura, mentalitatea și statutul celor ce fac parte dintr-o societate. În Republica Moldova se
afirmă treptat convingerea că șomajul este o parte obligatorie a economiei de piață, iar acest
lucru este scos în evidență mai ales de șomerii neîncadrați în cîmpul muncii. Mai mult de
jumătate dintre aceștia consideră șomajul ca fiind un fenomen inadmisibil și rușinos pentru țara
noastră. Acest lucru se întîmplă mai ales în contextul experienței din perioada socialistă, cînd
acestă încadrare era practic totală.
Actualmente părerile și concluziile la acest subiect sunt univoce și țin de:

 instaurarea unui sistem de protecție socială,

 susținere mai conturată din partea statului
 adaptarea la condițiile actuale ale pieței forței de muncă.
Componența șomerilor nu este omogenă. În virtutea mai multor cauze, cum ar fi:
veniturile generale ale familiei, căutarea unui loc de muncă mai prestigios, economiile făcute în
alți ani etc., statutul de șomer nu determină de la sine starea financiară defavorabilă. Acest lucru
îl poate confirma și faptul că 2,7% din șomerii din Moldova consideră starea lor ca fiind una
satisfăcătoare.
Cea mai afectată pătură socială alcătuiește 49,3% din populație. Mai mult de o treime
din șomeri nu-și pot asigura nici măcar necesitățile alimentare. Totodată fiecare șomer se
confruntă cu rezolvarea dificilă a problemei psihologice a supraviețuirii. De obicei, această
categorie își asigură existența fie din susținerea sau cu ajutorul unor membri ai familiei, fie din
contul îndemnizațiilor de șomaj sau ajutorul statului, fie din cîștiguri ocazionale.
Cea mai mare parte a șomerilor au specialități muncitoare, din domeniile industriei,
consrtucțiilor, agriculturii, iat mai apoi cultură, învățămînt și ocrotirea societății. Căutarea unui
serviciu reprezintă o problemă deosebit de mare pentru persoanele cu o vechime mică în muncă
și pentru cele ale căror specialitate nu este solicitată pe piața muncii. Femeile sunt supuse
riscului șomajului într-o măsură mai mare, aceeași situație fiind caracteristică tinerilor și
persoanelor în prag de pensionare. Tocmai de asta, măsurile de combatere a șomajului și ajutorul
din partea statului ar trebui să înceapă anume de la aceste categorii vulnerabile.
Un moment important sunt structurile prin care statul susține șomerii, care trebuie
reformate sau cel puțin perfecționate astfel încît să devină mai eficiente. Cînd spunem acest lucru
ne referim la:

 Programul de stat pentru încadrarea în cîmpul muncii

 Efectuarea unor reforme structurale
9
  Stimularea antreprenoriatului
 Organizarea activităților sociale, etc.
Statul ar trebui să atragă o atenție deosebită centrelor de încadrare în cîmpul muncii,
pentru că ele răspund întîi de toate de înregistrarea, instruirea șomerilor și identificarea locurilor
de muncă. Totodată, o măsură importantă ar fi creșterea îndemnizațiilor de șomaj, atît în număr,
cît și în valoarea lor.

Există și o categorie de măsuri politice active pentru reducerea șomajului în R. Moldova,

dar și în alte state, cum ar fi:

 flexibilitate a timpului de lucru, ușurarea desfacerii contractului de muncă și tarife

de salarizare flexibile după conjunctura economică
 instruirea și trenarea șomerilor în felul în care trebuie să-și caute un loc de muncă
 integrarea în acest proces a celor care trăiesc în țară și au o cetățenie străină
 ridicarea nivelului de calificare și pregătire a școlilor

În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor

de pe piața muncii, accentuând șomajul. Astfel, apare o nevoie stringentă de eliminare a tuturor
barierelor de pe piața muncii ,ceea ce ar avea drept consecință:

-eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar,

- sporirea competiției dintre salariați pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii și
condiții de muncă superioare),

-sporirea competiției dintre angajatori pentru cei mai buni salariați.

În acest fel:

-ar crește productivitatea muncii,

-s-ar reduce birocrația,

-ar crește generalizat veniturile reale ale populației

- ar fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui.

În momentul în care aceste, dar și alte măsuri de combatere a șomajului ar fi transcrise pe

pagina societății noastre și perspectivele pentru șomeri ar fi mai multe și mai eficiente. Aceștia
nu doar că și-ar găsi un loc asigurat și bine remunerat de muncă, ci ar putea în acest mod să-și
întrețină o familie trainică și sănătoasă și să contribui la crearea unei societăți puternice, atît din
punct de vedere economic, cît și politic, social, cultural, etc.
10
 Indiferent de ce masuri se iau, problema de fond pentru combaterea somajului este
asigurarea cresterii economice si mobilizarea potentialului creator al fiecarei natiuni, care sa
asigure diversificarea activitatilor in societate si prin aceasta, crearea de noi locuri de munca.

Ținînd cont de toate aceste circumstanțe,devine clar că șomajul în Republica

Moldova,este o chestiune dificilă și complexă,care afectează nu doar economia, ci starea psihică
a individului,familiei,localităților.

Bibliografie:

1. LEGE Nr. 105 din 14-06-2018 ,cu privire la promovarea ocupării forţei de
muncă și asigurarea de șomaj,art.20
2. Dex online
3. Biroul Național de Statistică
4. Constanta Popescu “Economie, note de curs”
5. Wikipedia.
6. Bucos,T,Barbăneagră,O.Teorie economică.Chișinău,ASEM,2013
7. И. К. Станковская, И. А. Стрелец «Экономическая теория» 2006г
8. Варламова Т.П., Васильева Н.А., Негапова Л.М. Большая экономическая
энциклопедия.

11
12