MINISTERUL EDUCAȚIEI , CULTURII ȘI CERCERĂRII

DIN REPUBLICA MOLDOVA

ACADEMIA DE STIDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea: ,,Economie Generală și Drept’’

Departament: ,,Drept’’

Disciplina : ,,DREPTUL MUNCII’’

REFERAT
Tema: ,, ȘOMAJUL ÎN REPUBLICA MOLDOVA’’

Realizat :
Coordonator : Tighineanu Alexandra ,
Popovici Diana
dr. , conferențiar universitar
Grupa : D-211 ÎFR, anul
Chișinău 2023
 PLAN :

INTRODUCERE………………………………………………………………………….3

CAPITOLUL I . NOȚIUNI GENERALE DESPRE ȘOMAJ …………………………4

1.1Noțiuni , concepte generale despre șomaj ……………………………………….......4
 
CAPITOLUL II. FORMELE ȘI CAUZELE ȘOMAJULUI ……………….………….5
2.1 Tipurile de șomaj existente……………………………………………………….......5

CAPITOLUL III. POLITICI DE COMBATERE A ȘOMAJULUI ÎN RM …...……..7

3.1 Statistica sondajului sociologic al șomerilor din Republica Moldova ………..…..7
3.2 Măsuri de combatere a șomajului ……………………………………………...…..9

CONCLUZII…………………………………………………………………..……..…10

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………......11
 
 INTRODUCERE
Din multitudinea problemelor economice,
inflțaia și şomajul sunt, adesea, cele mai
importante probleme cu care se confrunta o
națiune. Somajul este astăzi unul din fenomenele
cele mai puțin acceptate care afectează
economiile tuturor țărilor. Somajul a devenit o
problemă, odata cu dezvoltarea industrială,
începand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-
lea, în perioadele de recesiune, când
intreprinderile industriale își micșorau produția și,
ca urmare, eliberau un numar important de
muncitori, care deveneau șomeri. Cel mai adesea,
șomajul contemporan este abordat și analizat ca
un dezechilibru al pieței muncii la nivel național,
ca un loc de întalnire și de confruntare între
cererea globală și oferta globală de munca.
 CAPITOLUL I . NOȚIUNI GENERALE DESPRE ȘOMAJ
1.1 Noțiuni , concepte generale despre șomaj
Șomajul - este un dezechilibru al pieței muncii la nivelul
național - un excedent al ofertei față de cererea de muncă cu
niveluri și sensuri de evoluție diferite pe țări și perioade, ce
are în prezent un caracter permanent dar care nu exclude
definitiv existenta stării de ocupare deplină a forței de muncă.
Sunt considerați șomeri următoarele persoane :
 Au depășit vârsta de 15 ani;
 Sunt apte de muncă ;
 Nu au loc de muncă (a încetat contractul sau a fost temporar
întrerupt și sunt în căutare de muncă remunerată);
 Sunt fără ocupație , apte de muncă, nu au mai lucrat sau
ultimul loc de muncă nu a fost remunerat;
 Sunt disponibile imediat pentru o muncă salariată .
Șomajul apare ca rezultat exclusiv al
ofertei de muncă sau de forța de
muncă, cererea nefiind luată în
considerare. Numai în corelarea
cererii cu oferta de locuri de muncă
permite aprecierea mai corectă asupra
situației de pe piața muncii, dacă
există sau nu șomaj. O creștere a
ofertei concomitentă cu scăderea
cererii determină o deteriorare a
situației ocupării forței de muncă.
Șomajul, dacă nu a existat până la
acest moment, apare, iar daca exista,
crește. Dimpotrivă, creșterea cererii și
scăderea ofertei de muncă se traduc
printr-o diminuare a șomajului.
 CAPITOLUL II. FORMELE ȘI CAUZELE ȘOMAJULUI
2.1 Tipurile de șomaj existente
Întâlnim următoarele tipuri de șomaj :
Șomajul ciclic - se formează în perioadele de reducereȘomajul
a sezonier - întalnit în anumite profesiuni (contrucții, agricultură), este
determinat de întreruperi ale activităților datorită acțiunii unor factori naturali
activității economice, respectiv în fazele de recesiune ale climaterici.
ciclului economic.

Șomajul structural - apare în perioadele de schimbări Şomaj voluntar, benevol - ce apare atunci cînd lucrătorul, din motive
structurale ale economiei naționale, respectiv schimbării însubiective, nu munceşte pentru că nu-şi găseşte un loc de lucru interesant,
structura economică, în structura teritorială, în structura acceptabil pentru că nu-l satisface salariul
socială a producției.

Şomaj involuntar - ce reflectă situaţia specifică a persoanelor neocupate, car

Șomajul tehnologic - apare datorită inovării tehnice și deşi sunt de acord să lucreze pentru un salariu real mic, determinat de condiţi
pieţii, nu pot să-şi realizeze acest obiectiv din simplu motiv că asemenea locu
tehnologice, respectiv introducerii noilor tehnologii, care, pe de de muncă în localitate şi zona în care locuieşte nu există.
o parte, reduc numărul locurilor de muncă
În funcție de durata șomajului,
avem trei categorii de șomaj și
anume :
șomaj de scurtă durată , ce se
caracterizează o perioadă de la câteva
săptămâni până la 6 luni;
șomaj de durată medie , ce se
caracterizează o perioadă a șomajului de
la 6 luni la 18 luni ;
șomaj de lungă durată , ce se
caracterizează o perioadă a șomajului
mai mare de 18 luni.
Principalii factori care conduc la formarea
şomajului sunt următorii:
 insuficienţa creşterii economice, sau reducerea
acesteia în diferite faze ale ciclului economic;
 restructurările şi conversiunea economică, sub
influenţa diferiţilor factori, mai ales a schimbărilor în
tehnica şi tehnologia de producţie, în structura de
ramură şi teritorială a producţiei;
apariţia unor noi contingente (generaţii) pe piaţa
muncii în condiţiile în care cererea de locuri de muncă
se situează sub nivelul ofertei;
solicitările de locuri de muncă din partea unor
persoane de vârsta a doua, care se decid să-şi ofere
munca pe piaţă.
 CAPITOLUL III. POLITICI DE COMBATERE A ȘOMAJULUI ÎN RM
3.1 Statistica sondajului sociologic al șomerilor din Republica Moldova
Numărul șomerilor în trimestrul III 2022, estimat conform definiției Biroului
Internațional al Muncii (BIM), a fost de 22,3 mii, fiind practic la nivelul
trimestrului III 2021 (22,6 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare
bărbații, care au constituit 52,9% din total șomeri și persoanele din mediul urban –
64,2%.

Rata șomajului  la nivel de țară a înregistrat valoarea de 2,5%, fiind la nivelul

trimestrului III 2021 (2,5%) . Rata șomajului la bărbați a fost de 2,6%, iar la femei
– de 2,4%; în mediul urban – 3,5% și în mediul rural – 1,6%.

Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 2,3%, fiind mai
mică față de nivelul anului precedent (în trimestrul III 2021 – 2,5%). Acest
indicator la bărbați a fost de 2,5%, iar femei– 2,2%; persoane de 20-64 ani din
mediul urban – 3,5% și persoane de 20-64 ani din mediu rural – 1,4%. În rândul
persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 12,1%, valoarea acestui
indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii (14,7% pentru femei
față de 9,6% pentru bărbați și, respectiv, 17,9% în mediul urban față de 6,2% în
mediu rural) .La categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de
5,8% și la categoria de 15-34 ani respectiv 3,9%.
 Rata șomajului pe grupe de vârstă în funcție de sexe si medii
trimestrul III 2022

Concluzie: Numărul șomerilor este în descreștere în Republica Moldova , iar dacă ne axăm pe perioada 2021-
2022 vedem o rată considerabil de micșorată în comparație cu anii 2020 și 2019, unde rata șomajului
constituie 46,9 mii de șomeri , pe când în 2021-22 doar 22,3 mii.
 3.2 Măsuri de combatere a șomajului
Şomajul ridică numeroase probleme economice şi sociale atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.

 Statul ar trebui să acopere integral Iatăcheltuielile

câteva metodepentrude combatere a șomajului :
 Instalarea unui sistem de protecție socială ;
ajutorulde șomaj , acordat persoanelor în căutare de muncă ,
 Susținerea mai conturată din partea statului ;
care până la apariția situației date nu au contribuit prin
 Adaptarea la condițiile actuale ale pieței forței de muncă ;
impozite de venit la formarea mijloacelor Fondului de șomaj ;
 Organizarea mai eficientă a procesului de informare a
 Una din șansele de a combate șomajul este integrarea în
șomerilor despre locurile vacante;
societate informațională și utilizarea pe scară largă a
 Acordarea de ajutor în sporirea calificării ;
tehnologiilor informaționale și de comunicații (TIC) , care ar
 Selectarea cadrelor în cadrul birourilor ;
avea numeroase efecte positive atât în planul creșterii
 Sporirea atenției față de recalificarea personală , ținându-se
economice , cât și în cel ulterior de creștere a ocupării ;
cont de doleanțele șomerilor și inclusiv de tendințele noi.
 Crearea de posture noi de muncă prin subvenționarea ocupării
șomerilor , de asemenea prin organizarea locurilor publice
remunerate ;
 CONCLUZII
Prin amploarea îngrijorătoare prin structurile complexe dar mai ales prin dinamicile ce își schimbă ritmurile și sensurile , șomajul
a devenit o problemă macrosocială ce face obiectul unei aprigi dispute teoretice metodologice și politico-ideological. Șomajul deși este
un fenomen inerent, inevitabil al societăților, el devine o problemă socială când valorile sale cresc îngrijorător și se agravează afectând
indivizi în toate aspectele vieții lor sociale. Șomajul este un factor important al excluderii sociale a indivizilor. Iată de ce apreciere
fenomenului șomajului de către populație se prezintă actualmente ca fiind un lucru foarte actual.

În final , Republica Moldova are forțe de muncă foarte multe , însă populația (și mai ales șomerii) nu sunt destul de informați
despre posturile vacante, ajutorul primit din partea statului în cazul în care au rămas fără postul de muncă , privilegiile de care au dreptul
să beneficieze și multe alte lucruri importante de știut ca cetățean. Dacă o persoană este în șomaj o perioadă mai mare de timp, aceasta nu
va fi capabilă să-și finalizeze cheltuielile curente și va fi nevoită să-și reducă nivelul de trai atât diminuându-și consumul cât și prin
modificarea obiceiurilor de cumpărare. Șomajul nu afectează doar starea materiala individului, ci și respectul de sine cu ample efecte de
natură psihologică, multe din familiile afectate de șomaj cedează sub presiunea acestui fenomen.
 BIBLIOGRAFIE
Monografie si literatură

1. Badea Gabriela ,,Sistemul economic între dezechilibru și dezvoltare,, editura Dacia, Cluj-Napoca 1999. P.-87-88

2. Constanta Popescu “Economie, note de curs” , editura București .p-79-81

3. Eduard Gurin ,, NOTE DE CURS DREPTUL MUNCII ȘI PROTECȚIA MUNCII,, , Chișinău 2013 , p.47

4. Fondos Tatiana dr.conf.univ., Lîsîi Aliona dr.conf.univ., Fondos Igori drd.Lector ,,Teoria Economică ,, Chișinău 2015 , p. 131-
135

Site-uri web

5. https://statistica.gov.md/ro/forta-de-munca-in-republica-moldova-ocuparea-si-somajul-9430_60130.html