Efectul şomajului asupra creşterii economice în

lume și în România

Introducere: Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor
de muncă) pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă.
New Palgrave Dictionary Of Economics definește șomajul a fi "procentul de indivizi
din forța de muncă (care este suma celor care muncesc sau caută de muncă) care
nu au un loc de muncă (dar caută unul)." Nici definițiile șomajului în Marea Britanie
sau America nu amintesc despre necesitatea indivizilor de a avea “o calificare
corespunzătoare pentru muncă” pentru a fi socotiți șomeri.

Cuprins:
Șomajul raportat diferă de la o națiune la alta, sau de la un bloc economic la altul și
pentru că definițiile șomajului sunt diferite; întrucât "căutarea locului de muncă" este
definită în mod diferit în funcție de zona de pe glob.
De exemplu în SUA și Uniunea Europeană, rata raportată a șomajului diferă în mod
necesar chiar în condiții identice ale pieței muncii; în SUA a citi anunțurile de oferte
de locuri de muncă, nu este considerată, așa cum se întâmplă în Europa și Canada,
o căutare a unui loc de muncă, în măsura în care n-ai răspuns unei astfel de oferte
publicată
În măsura în care nu răspunzi deci la oferte de locuri de muncă pentru că acestea
pur și simplu nu furnizează locurile de muncă pentru care ești calificat, în SUA Biroul
de statistică a muncii pur și simplu nu te consideră șomer și în consecință nu te
include în calculele ratei raportate a șomajului.
O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât
și ale pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest
"șomaj natural" sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă,
costurile legate de obținerea informațiilor despre locurile de muncă disponibile la un
moment dat, etc.
Șomajul reflectă imposibilitatea economiei unei ţări de a utiliza complet resursele de
muncă. Lipsa conversiei forţei de muncă sporește numărul șomerilor și, pe cale de
consecinţă, rata șomajului.

Fenomen global:
Șomajul este caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutarea unui
loc de muncă. Când această situație capătă proporții apar probleme economice
serioase în cadrul regiunii sau statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale
de întreținere a șomerilor, prin creșterea sărăciei și a criminalității.
Datele raportate de organismele de statistică presei, sunt rareori capabile să
informeze publicul despre întreaga dimensiune a fenomenului.
Metodele de definire a șomajului raportat, diferă considerabil de la o națiune la alta,
și de la un bloc politic și economic la altul. Astfel, atunci când, de exemplu, în
februarie 2010, instituțiile de statistică ale statului raportau că în Statele Unite ale
Americii era un șomaj de 10%, cifra reală a subutilizării forței de muncă era mai
degrabă de 17% procente; în termeni reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi
doritor de a munci este “irosit” ca resursă umană, de către sistem.

Există mai multe tipuri de șomaj:

 Șomajul determinat de conjunctura economică în perioadele de recesiune
(depresiune economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă
de avânt economic cu reducerea șomajului.
 Șomajul sezonier de obicei care crește în lunile când munca sezonieră nu e
solicitată (de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a
turiștilor).
 Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de
avânt economic relativ nu se reduce marcant numărul șomerilor. Acesta poate
să fie structurat pe cauze și anume:
o datorită unei calificări necorespunzătoare cerințelor, vârstei, sănătății
sau lipsa dorinței de a lucra cauzată de amplasarea în alte regiuni a
locurilor de muncă, sau o retribuție (salariu) mică.
o O altă cauză a șomajului cronic este schimbarea structurii economiei
prin apariția unor tehnologii noi, prin care se reduce necesarul forței de
muncă sau cea existentă nefiind calificată corespunzător. Aici se poate
 aminti automatizarea; în istorie sunt cunoscute acțiunile țesătorilor care
distrugeau mașinile din manufacturi, deși pe termen lung ,
automatizarea are drept consecință creșterea puterii de cumpărare a
populației, reflectându-se în creșterea cantității și a diversitații bunurilor
și serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creșterea cererii pe piața
muncii (mai multe locuri de muncă).

Literatura economică prezintă două categorii de șomaj:

 Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni
apți de muncă nu doresc să lucreze, în majoritatea covârșitoare a situațiilor,
deoarece dețin suficiente resurse materiale;
 Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă
doresc să se angajeze, dar nu găsesc locuri de muncă disponibile. Acest tip
de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind singura formă acceptată
pentru plata indemnizației de șomaj în conformitate cu Legea 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislației muncii,
care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă (a
locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de
oferta de forță de muncă (șomajul involuntar).
Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea și oferta de pe piața muncii:
 Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin
legislație. Împiedică intrarea pe piață a locurilor de muncă pentru oamenii
care sunt dispuși să lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână
șomeri. Creșterea salariului real minim impus peste cel mai mic preț al ofertei,
are ca efect creșterea șomajului

 Limitarea numărului de angajatori.

Cu câteva excepții, legislația muncii nu permite persoanelor fizice să devină
angajatori, fiind o barieră pe piața muncii prin faptul că sunt blocate o
multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în competiție directă cu cele
oferite de societățile comerciale, cu efecte pozitive asupra șomerilor și
salariaților.
 Obligativitatea contribuțiilor la asigurările sociale.
 Accesul pe piața muncii (dreptul la muncă) al oricărui cetățean este
condiționat de cumpărarea asigurărilor sociale prin intermediul contribuțiilor
obligatorii plătite din salariu.
Refuzul unui salariat de a cumpăra asigurările sociale este sancționat cu
eliminarea sa de pe piața muncii.
 Certificarea profesională.
Condiția deținerii unei diplome corespunzătoare meseriei în care urmează să
acționeze un cetățean, impusă prin intermediul legislației muncii, este o
barieră la intrarea pe piața muncii pentru persoanele autodidacte care dețin
cunoștințele, deprinderile și aptitudinile necesare pentru a se angaja în acea
ramură economică.
Șomajul cauzat în România de analfabetismul funcțional
Creşterea numărului șomerilor în România are două efecte negative asupra efortului
financiar de plată a indemnizațiilor de șomaj, existând o parte din resursele de
muncă care nu pot fi utilizate pentru sporirea producției de bunuri și servicii.
În România, peste trei sferturi dintre șomerii din mediul rural sunt aproape analfabeți:
peste 15% dintre ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit
să facă școala generală. Șomerii de la sate reprezintă 60% din totalul celor aflați în
evidențe, iar nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea în meserii cerute
pe piața muncii.

Rata şomajului în România a ajuns la 3,9% în septembrie, în creştere cu 0,1 puncte

procentuale faţă de cea înregistrată în august, arată datele Institutului Naţional de
Statistică (INS).
Conform statisticii oficiale, în rândul bărbaţilor, rata şomajului a fost cu 1% peste cea
înregistrată la femei, valorile respective fiind de 4,3% în cazul persoanelor de sex
masculin şi de 3,3% în cazul celor de sex feminin. În acelaşi timp, numărul şomerilor
cu vârste între 15 şi 74 de ani, estimat pentru septembrie 2019, a fost de 347.000 de
persoane, în creştere faţă de luna precedentă, când erau consemnate 343.000 de
persoane, dar în scădere comparativ cu aceeaşi lună din 2018, când erau 356.000
de persoane din categoria în cauză fără loc de muncă.

De asemenea, pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la
3,1% pentru luna septembrie a acestui an, în această marjă 3,5% fiind în cazul
bărbaţilor şi 2,6% în cel al femeilor.
Datele INS relevă că numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,4% din
numărul total al şomerilor estimat pentru prima lună de toamnă din 2019.

Măsuri de combatere
1. Șomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe
piața economică, se poate combate printr-o politică fiscală flexibilă de a
echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor.
In SUA această politică este mai flexibilă în comparație cu Europa, dacă
această politică este aplicată rațional va exclude posibilitatea repetării zilei
de vinerea neagră pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, când a
izbucnit o criză economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor și la
devalorizarea valutei.
Acest fenomen bineînțeles nu așa de intens a fost observat începând din anul
1970 și în Germania când impozitele mari, șomajul care crește și salariile
mari, ce determină ca prețurile ridicate a produselor germane nu puteau
concura cu cele produse mai ieftin în alte țări.
2. O măsură pentru combaterea șomajul structural, este stabilirea unor tarife
flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate și conducerea
firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcție de gradul ratei de inflație.
Metoda prelungirii școlarizării elevilor și pensionarea timpurie a angajaților s-a
dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare și
ineficientă. O altă măsură de reducere a șomajului a fost crearea serviciilor
mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajați.
3. Măsuri politice active pentru reducerea șomajului sunt:
 la noii angajați este un timp de probă, timp în care primesc o retribuție mai
mică, flexibilitate a timpului de lucru, ușurarea desfacerii contractului de
muncă și tarife de salarizare flexibile după conjunctura economică
 instruirea și trenarea șomerilor în felul în care trebuie să-și caute un loc de
muncă
 integrarea în acest proces a celor care trăiesc în țară și au o cetățenie străină
 ridicarea nivelului de calificare și pregătire a școlilor
În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numărului și a intensității
barierelor de pe piața muncii, accentuând șomajul.
Concluzie:
Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii),
ar avea drept consecință eliminarea oricărei forme de șomaj involuntar, sporirea
competiției dintre salariați pentru cele mai bune locuri de muncă (salarii și condiții de
muncă superioare), sporirea competiției dintre angajatori pentru cei mai buni
salariați, efectele fiind creșterea productivității muncii, reducerea birocrației,
creșterea generalizată a veniturilor reale ale populației și va fi stimulată dorința
oamenilor de a se instrui.
Bibliografie:
 „The World Factbook”.
 "Unemployment Measurement" (Katharine Bradbury) în "The New Palgrave
Dictionary of Economics" (Second Edition, 2008, Edited by Steven N. Durlauf
and Lawrence E. Blume; articol disponibil gratuit și în afara enciclopediei la
adresa http://www.bos.frb.org/economic/ppb/2006/ppb062.pdf).
 Friedman, M. 1968. The role of monetary policy. American Economic Review
58, 1–17.
 Don't worry, the Bureau does count those people - it just doesn't count them
in the official unemployment rate, the one that gets reported first and most
frequently by journalists battling for space and air time. Instead, they get
defined as things like "marginally attached" or "discouraged" workers. … This
allows the Bureau to offer "alternative measures of labour underutilisation",
which, to the untrained ear, sounds like awful gobbledygook and
unemployment by another name. - US jobless numbers hide scale of problem
http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/8499693.stm
 Like all developed economies, the US has arrived at its method of counting
the unemployed over many years and via some controversial choices. As a
 consequence, the headline unemployment rate, the one that's still stubbornly
close to 10%, is in fact a rather narrow measure. To be counted in that oft-
reported tenth of the labour force you have to be out of work, and have
actively looked for a job in the past four weeks. It's the four weeks
requirement that cuts out a lot of people who would undoubtedly like a job, if
there were any jobs to be applied for, much less secured. - US jobless
numbers hide scale of problem
http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/8499693.stm
 And if you take the widest of these measures, which in plain English counts
everyone who doesn't have a full time job, and blames that on economic
reasons (as opposed to blaming it on being sick, old, or in training) then
America's "labour underutilisation" rate went past 17% at about the time its
"unemployment" rate hit 10%. A rate of 17% presents everyone with a picture
of an American economy where more than one in six people who want a job,
can't get one. - US jobless numbers hide scale of problem
http://news.bbc.co.uk/2/hi/business/8499693.stm
 Muncă, șomaj și asigurări sociale, Revista Economistul, nr.11, 9 mai 2011
 Trei sferturi din șomerii de la țară sunt semianalfabeți
 https://ec.europa.eu › eurostat
 www.insse.ro

Student anul I - Ștefănescu Mircea

Grupa - 1144