Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asistență socială
Anul II
Măsuri de combatere
Șomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se reduce pe piața economică, se poate
printr-o politică fiscală flexibilă de a echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor.
In SUA această politică este mai flexibilă în comparație cu Europa, dacă această politică este aplicată
rațional va exclude posibilitatea repetării zilei de vinerea neagră pe Wall StreetSUA la data de 25
octombrie 1929, când a izbucnit o criză economică mondială ce a dus la falimentarea băncilor, devalorizarea
valutei.
Acest fenomen bineînțeles nu așa de intens a fost observat începând din anul 1970 și în Germania când
impozitele mari, șomajul care crește și salariile mari, ce determină ca prețurile ridicate a produselor germane
nu puteau concura cu cele produse mai ieftin în alte țări
O măsură pentru combaterea șomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare, prin
colaborare mai bună dintre sindicate și conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcție de gradul ratei
de inflație.
Metoda prelungirii școlarizării elevilor și pensionarea timpurie a angajaților s-a dovedit pe o perioadă mai
lungă de timp ca o măsură costisitoare și neeficace. O altă măsură de reducere a șomajului a fost crearea
serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajați.
la noii angajați este un timp de probă, timp în care primesc o retribuție mai mică, flexibilitate a timpului
de lucru, ușurarea desfacerii contractului de muncă și tarife de salarizare flexibile după conjunctura
economică
instruirea și trenarea șomerilor în felul în care trebuie să-și caute un loc de muncă
integrarea în acest proces a celor care trăiesc în țară și au o cetățenie străină
ridicarea nivelului de calificare și pregătire a școlilor
În multe situații, măsurile active au ca efect sporirea numarului și a intensității barierelor de pe piața
muncii, accentuând șomajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii (normele specifice legislației muncii), ar avea drept
consecință eliminarea oricarei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre salariați pentru cele mai
bune locuri de muncă (salarii și condiții de muncă superioare), sporirea competiției dintre angajatori pentru cei
mai buni salariați, efectele fiind creșterea productivității muncii, reducerea birocrației, creșterea generalizată a
veniturilor reale ale populației și va fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui.
Șomajul cauzat în România de analfabetismul funcțional
În România, peste trei sferturi dintre șomerii din mediul rural sunt aproape analfabeți: peste 15% dintre
ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit să facă școala generală. Șomerii de la sate
reprezintă 60% din totalul celor aflați în evidențe, iar nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea
în meserii cerute pe piața muncii.
Analfabetism funcțional este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg
ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege
suficient pentru a-l folosi ca resursă în reușita unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt
recunoscute, dar conținutul de idei nu este înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial.
Prin contrast, există și noțiunea de analfabetism absolut. Conform definiției date de UNESCO în
1958, analfabetă este considerată o persoană care nu a învățat niciodată să scrie și să citească.
Persoanele cu probleme de analfabetism funcțional sunt persoane care au urmat școala și care fie au
obținut o diplomă corespunzătoare unui nivel de educație, fie au părăsit școala înainte de a obține o diplomă
(abandon școlar), dar care, în ambele situații, nu dețin suficiente competențe de bază
Cauze generale ale alfabetismului functional
Savantul rus de origine basarabeană, academicianul Serghei Petrovici Kapița, remarca faptul că
punctul de vârf al exploziei demografice pe Terra a fost în anii 1950-2000. Din 2001 a început o perioadă de
stabilizare, pentru ca din 2020 numărul populației Terrei să fie într-un regres continuu, din cauza reducerii
considerabile a natalității. Deși poate părea paradoxal, factorul principal care determină această tendință, în
plină revoluție informațională, este tocmai criza informațională, deoarece omul a ajuns la limita posibilităților
sale de receptare a informației. În mod obișnuit, formarea profesională durează deja până la vârsta de 30 de
ani.
Limitele receptării au condus la un fenomen nou în țările postindustriale: aproape la 30% din populație
se manifestă analfabetismul funcțional. Savantul dă ca exemplu războiul din Irak, în care s-a constatat că o
mare parte din ostașii americani nu posedă pe deplin armele intelectualizate
Situatia in Romania
Tendința din România este exact inversă. De exemplu, în 2010 doar 58,92% dintre cei aproape 22.000
de absolvenți de clasa a XII-a din București au promovat examenul de bacalaureat, ceea ce reprezenta cea mai
mică promovabilitate de după 1990. Situația s-a agravat în 2011, când după prima sesiune a bacalaureatului la
nivel național au promovat examenul sub 45% dintre candidați[, iar 20 de licee din țară nu au avut nici un elev
care să promoveze examenul de bacalaureat, pentru ca bacalaureatul din iunie 2012 să reprezinte un dezastru
total pentru 54 de licee din România, unde niciun elev nu a reușit să promoveze examenul maturității. În 2013,
rata medie de promovabilitate la examenul de bacalaureat, înainte de rezolvarea contestațiilor, a fost de
55,4%, cu diferențe mari în funcție de filieră: 76,81% a fost rata de promovabilitate la filiera Teoretică,
66,44% la cea Vocațională și 34,3% la cea Tehnologică.
În urma unor teste de specialitate, s-au decelat 5 niveluri de pregătire a elevilor români la terminarea
studiilor medii:
10% din elevi nu au capacitatea de a lectura un text.
35% dintre elevi nu au capacitatea de a înțelege textul citit.
25% dintre elevi nu au capacitatea de a face conexiuni între informația nouă, adusă de text, și informațiile
dobândite anterior.
10% dintre elevi nu au capacitatea de a formula un punct de vedere, preferând să preia un punct de vedere
enunțat de o autoritate, un profesor sau un critic.
10% dintre elevi, care au un punct de vedere propriu, nu au capacitatea de a-l exprima oral sau în scris.
Concluzia testelor a fost că numai 10% din elevi trec testul, fiind pregătiți pentru o viață profesională
normală
Cauzele analfabetismului functional
Opinia specialiștilor este că România are această situație dezastruoasă deoarece principala metodă de
învățare a elevilor români este memorarea cerută elevilor de un sistem educațional axat predominant pe
memorare în defavoarea înțelegerii conceptelor prezentate de programele didactice. Ca urmare, elevii nu au
capacitatea de a face corelații între secvențele de informație cuprinse într-un text.
Mai există și explicația următoare: dezvoltarea vocabularului, a comunicării verbale și nonverbale, a
gândirii logice, se petrec la vârste foarte mici, începând de la câteva luni. În acestă etapă de dezvoltare a
copilului, considerată ca fiind cea mai importantă, în sistemul de educație finlandez, copilul este asistat de
educatori cu înaltă calificare, atent selecționați dintre absolvenții de studii superioare, cu 4-5 ani de pregătire
psiho-pedagogică riguroasă. În schimb, în România analfabetismul funcțional este prezent prin existența unor
absolvenți cu diplomă, dar slab pregătiți din lipsa cadrelor didactice calificate.
Cercetări efectuate în România în cadrul comunității rome, finalizate în 2002, constatau că aproape
12% dintre copiii romi în vârstă de 7 - 16 ani au întrerupt școala înainte de finalizarea învățământului
obligatoriu, iar 18% sunt neșcolarizați. În total, peste 80% dintre copiii neșcolarizați sunt romi și 38,6% dintre
romi sunt analfabeți funcțional. Aceste rezultate erau mult mai optimiste decât cele ale studiului Comisiei
Europene.
Situația își are originea și în criteriile de admitere la liceu. În 2012, peste 58.000 de elevi au intrat la
liceu cu medii sub 5. Ei reprezintă 34% dintre elevii intrați la liceu, mulți dintre cei admiși în clasa a IX-a
având media 2. Dublu față de 2011. Practic, toți aceștia au devenit liceeni fără carte, cu șanse mici de a trece
bacalaureatul peste 4 ani.
În acest sens, un inspector școlar, purtător de cuvânt al Inspectoratului Școlar București, declara:
La Colegiul Letea (Bacău) s-a intrat în liceu cu 3,58, la Grupul Școlar din Fieni (Dâmbovița) cu 3,32, iar
la Mărăcineni (Argeș) s-a intrat într-a noua cu 3,52. De aici, elevul merge târâș-grăpiș până într-a XII-a,
unde termină cu un 5. La Bac se copiază și apoi facultățile particulare îi primesc cu brațele deschise.
Termină facultatea la fel, plătind doar taxele și apoi absolvenții nu sunt buni de nimic. De ce trebuie să
alimentăm sistemul universitar cu semianalfabeți?.
Conform studiului PISA 2012, publicat la 1 decembrie 2013, aproape 40% dintre elevii români au
dificultăți să citească și să înțeleagă un text și pot rezolva doar exerciții elementare la matematică. Studiul,
care a fost realizat pe 510 000 elevi în vârstă de 15 ani din 65 de țări, mai arată că elevii români sunt cel mai
puțin motivați dintre copiii care au luat parte la cercetare, la mare distanță de toți ceilalți. Cu cei 40% de elevi
aflați în situația de analfabetism funcțional, România este aproape ultima din UE, fiind urmată doar de
Bulgaria.
Prof. univ. dr. Nicolae Zamfir, președintele Societății Române de Fizică și membru corespondent al
Academiei Române, afirmă că:
Marea problemă a învățământului românesc constă în faptul că elevul nu înțelege utilitatea materiei
pe care trebuie să o învețe. Astfel că „analfabeții funcțional” sunt rezultatul unui sistem de învățământ în
care teoria nu a fost niciodată legată cu practica.
Ca efecte ale lipsei de studiu sistematic, în tratarea subiectelor la bacalaureatul din 2015 s-au sesizat
următoarele aspecte: lipsa de logică în tratarea unor subiecte de examen, stăpânirea în insuficientă măsură a
tuturor tipurilor de limbaje, un orizont limitat de cultură, absența motivației și deprinderii de a se informa.
Bibliografie
Dr. Florentina Anghel: Strategii și modele în alfabetizarea funcțională, Editura Universității din Pitești,
2005.
Marian Staș: Educație și securitate națională. Vulnerabilități, amenințări, soluții. Argument pentru
schimbarea paradigmei Educației. Jurnal de blog 2013-2014, 234 pagini, Editura BMI Publishing, 2014
Dobrotă N., Economie politică, Ed. Economică, Bucureşti, 1997
Ploae V., Economie politică – macroeconomie, Ed. ExPonto, Constanţa, 1999