Ș OMAJUL DE CAUNI DANIEL

Ce este șomajul?
Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă)
pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru muncă. New Palgrave Dictionary
Of Economics definește șomajul a fi "procentul de indivizi din forța de muncă (care
este suma celor care muncesc sau caută de muncă) care nu au un loc de muncă (dar
caută unul)." Nici definițiile șomajului în Britannica sau Americana nu amintesc
despre necesitatea indivizilor de a avea
“o calificare corespunzătoare pentru muncă”
pentru a fi socotiți șomeri. Șomajul raportat
diferă de la o națiune la alta, sau de la un bloc
economic la altul, și pentru că definițiile
șomajului sunt diferite; întrucât "căutarea
locului de muncă" este diferit definită, de
exemplu, în SUA și Uniunea Europeană, rata
raportată a șomajului diferă în mod necesar
și ea chiar în condiții identice ale pieței muncii;
în SUA a citi anunțurile de oferte de locuri de
muncă, nu este considerată, așa cum se întâmplă
în Europa și Canada, o căutare a unui loc de
muncă, în măsura în care n-ai răspuns unei
astfel de oferte publicată; în măsura în care nu răspunzi deci la oferte de locuri de
muncă pentru că acestea pur și simplu nu furnizează locurile de muncă pentru care ești
calificat, în SUA Biroul de statistică a muncii pur și simplu nu te consideră șomer și în
consecință nu te include în calculele ratei raportate a șomajului.
O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale pieței muncii cât și ale
pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează acest "șomaj natural"
sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile legate de obținerea
informațiilor despre locurile de muncă disponibile la un moment dat, etc

Date generale
Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutarea unui loc
de muncă. Când această situație ia proporții apar probleme economice serioase în cadrul
regiunii sau statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a șomerilor,
prin creșterea sărăciei și a criminalității.
Datele raportate de organismele de statistică presei, sunt rareori capabile să informeze
publicul despre întreaga dimensiune a fenomenului.
Metodele de definire a șomajului raportat, diferă considerabil de la o națiune la alta, și de la
un bloc politic și economic la altul Astfel, atunci când, de exemplu, în februarie 2010,
instituțiile de statistică ale statului raportau că în Statele Unite ale Americii era un șomaj de
10%, cifra reală a subutilizării forței de muncă era mai degrabă de 17% procente. în termeni
reali, asta înseamnă că unul din 6 indivizi doritori de a munci, sunt totuși “irosiți” ca resursă
umană, de către sistem.
 Ș OMAJUL DE CAUNI DANIEL

Există mai multe tipuri de șomaj:

 Șomajul determinat de conjunctura

economică în perioadele de recesiune (depresiune
economică) care durează de obicei 2 - 3 ani urmat
de o perioadă de avânt economic cu reducerea
șomajului.

 Șomajul sezonier de obicei care crește în lunile când munca sezonieră nu e solicitată
(de exemplu în gastronomie, sau personalul de deservire a turiștilor).

 Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de avânt economic
relativ nu se reduce marcant numărul șomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe cauze
și anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerințelor, vârstei, sănătății sau lipsa
dorinței de a lucra cauzată de aplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau o
retribuție (salariu) mică. O altă cauză a șomajului cronic este schimbarea structurii
economiei prin apariția unor tehnologii noi, prin care reduce necesarul forței de muncă
sau cea existentă nefiind calificată corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în
istorie sunt cunoscute acțiunile țesătorilor care distrugeau mașinile din manufacturi, deși
pe termen lung , automatizarea are drept consecință creșterea puterii de cumpărare a
populației, reflectându-se în creșterea cantității și a diversitații bunurilor și serviciilor
cumparate, ceea ce înseamnă creșterea cererii pe piața muncii (mai multe locuri de
muncă).
Literatura economică prezintă două categorii de șomaj:
Șomajul voluntar este acel tip de șomaj care descrie situația în care oameni apți de muncă
nu doresc să lucreze, în majoritatea covârșitoare a situațiilor, deoarece dețin suficiente
resurse materiale;
Șomajul involuntar (forțat) descrie situația în care oameni apți de muncă doresc să se
angajeze, dar nu găsesc locuri de muncă disponibile. Acest tip de șomaj este cel care ridică
probleme sociale, fiind singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj în
conformitate cu Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea
ocupării forței de muncă. Șomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al
legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața muncii a cererii de forță de muncă
(a locurilor de muncă), ce are drept consecință apariția unui excedent artificial de oferta de
forță de muncă (șomajul involuntar).[7]
Bariere care împiedică întâlnirea dintre cererea și oferta de pe piata muncii:

 Salariul minim impus reprezintă o limită inferioară a salariului impusă prin legislație.

Împiedică intrarea pe piață a locurilor de muncă pentru oamenii care sunt dispuși să
lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână șomeri. Creșterea salariului real minim
impus peste cel mai mic preț al ofertei, are ca efect creșterea șomajului:
 Ș OMAJUL DE CAUNI DANIEL

Rata șomajului în regiunile Uniunii Europene în 2010, conform Eurostat.

Rata șomajului în Uniunea Europeană în 2010, conform Eurostat.

 Limitarea numărului de angajatori. Cu câteva excepții, legislația muncii nu permite

persoanelor fizice să devină angajatori, fiind o barieră pe piața muncii prin faptul că sunt
blocate o multitudine de locuri de muncă, ce ar fi intrat în competiție directă cu cele
oferite de societățile comerciale, cu efecte pozitive asupra șomerilor și salariaților.

 Obligativitatea contribuțiilor la asigurările sociale. Accesul pe piața muncii (dreptul la

muncă) al oricărui cetățean este condiționat de cumpărarea asigurarilor sociale prin
intermediul contribuțiilor obligatorii plătite din salariu. Refuzul unui salariat de a
cumpara asigurarile sociale este sancționat cu eliminarea sa de pe piața muncii.

 Certificarea profesională. Condiția deținerii unei diplome corespunzatoare meseriei în

care urmează să acționeze un cetățean, impusă prin intermediul legislației muncii, este o
barieră la intrarea pe piața muncii pentru persoanele autodidacte care dețin cunoștințele,
deprinderile și aptitudinile necesare pentru a se angaja în acea ramură economică.