CAPITOLUL V - OCUPAREA SI SOMAJUL

1. Definiti urmatorii termeni: resurse de munca, populatie activa, someri.

Resursele de munca la 1 ianuarie reprezinta acea categorie de populatie care dispune de

ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila in una din
activitatile economie nationale. Resursele de munca includ: populatia in varsta de munca, apta
de a lucra, precum si persoanele sub si peste varsta de munca aflate in activitate

Populatia activa cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru
productia de bunuri si servicii, in cadrul perioadei de referinta. Indicator grosier al resurselor
demunca, notiunea de populatie activa se utilizeaza mai ale spentru comparatii internationale.
Structurile principale ale populatiei active sunt populatia ocupata si somerii.

Șomerul - persoana care indeplinește cumulativ urmatoarele condiții:

 este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la

indeplinirea conditiilor de pensionare;
 starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea
unei munci;
 nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de
referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în
vigoare;
 este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar
gasi un loc de munca;

2. Definiti urmatorii termeni: populatie inactiva, somaj involuntar, politici de ocupare.

Populatia inactiva (in sensul actualei legislatii a Romaniei si a prevederilor BIM) se refera la
toate persoanele care in perioada de referinta (un an) se afla in una din situatiile urmatoare:
elevi si studenti care care nu lucreaza, pensionari care nu au fost reangajati sau nu muncesc
pentru venituri in bani sau in natura, persoanele casnice (care desfasoara numai activitati
casnice in gospodarie: prepararea hranei, ingrijirea copiilor, curatenie etc.) persoanele
intretinute de alte persoane, de catre stat sau se intretin din alte venituri (chirii, dobanzi,
rente etc.), si copii sub varsta minima legala de
munca.
In contrast, somajul involuntar desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care,
desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca
disponibile1. Intre aceste doua forme de somaj exista pucte de interferenta, care le fac
uneori greu departajabile. Somerii din categoria somajului involuntar nu refuza sa se
angajeze la un anumit salariu existent pe piata muncii. Originea acestui somaj o constituie
dezechilibrul pe piata bunurilor. Somajul este generat de cauze multiple care pornesc atat de
la cei care angajeaza forta de munca, dar si de la cei ce ofera forta de munca pe piata.
Stiinta economica deosebeste cauze generatoare de somaj de dezechilibru si cauze
generatoare de somaj de echilibru.

Politici de forţei de muncă15 ocupare a Sunt în principal politici macro-economice care se

adresează categoriilor globale macro-economice cum ar fi cererea globală de consum,
investiţia globală etc. Politicile de ocupare a forţei de muncă pun accentul pe fl exibilizarea
 pieţei muncii, pe stimularea producţiei, mai ales la întreprinderile mici si mijlocii, prin
alocarea de fonduri pentru creditare cu dobânzi avantajoase sau prin alte sisteme fi scale
care să faciliteze angajările. Obiectivul politicilor de ocupare este de a creşte gradul de
ocupare a populaţiei active şi, implicit, de a menţine rata şomajului la un minimum posibil.
Instrumentele utilizate nu sunt la îndemâna serviciilor publice de ocupare, ele «aparţin»
Ministerului de Finanţe, Industriilor şi Comerţului, Guvernului sau Băncii Naţionale. Multe
din instrumentele politicilor de ocupare sunt identice cu instrumentele de politică
economică. Acest fapt este de înţeles atâta timp cât promovarea creşterii economice poate
genera

3. Ce este somajul? Ce este somerul?

Somajul este un fenomen negativ prezent in aproape toate statele lumii. Cuprinzand o mare
parte a populatiei active, somajul este ilustrat de statisticile internatinale ca un fenomen
macroeconomic ce impune solutii multiple de natura economica, politica, sociala, in functie
de loc si timp. De aceea, dinamica teoriei economice despre somaj, ca si exprimarea unor
puncte de vedere, trebuie sa reflecte nu numai natura si cauzele somajului, ci si masurile si
remediile pentru diminuarea efectelor sale. Prezent in practica economica, el este surprins si
analizat global si structural, pe forme si tipuri, uzandu-se in acest sens de mai multe
modalitati de definire si de comensurare. In termenii pietei muncii, somajul reprezinta
excedentul ofertei fata de cererea de munca. Piata muncii reprezinta, deci, locul de
confruntare, pe total si pe structura, a ofertei de munca cu cererea de munca.
Este o piata imperfecta, aflata sub incidenta unui foarte mare numar de factori obiectivi,
materiali, dar si subiectivi.
Șomerul este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: • este în căutarea
unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de
pensionare; • starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea
unei munci; • nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al
asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare, respectiv 500 ron;
• este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă s-ar găsi un loc de
muncă.

4. Prezentati cauzele generatoare de somaj.

In funcţie de natura şi cauzele şomajului se pot distinge mai multe tipuri de şomaj: 1.
Șomaj clasic - șomajul care apare atunci când salariile practicate se situează peste salariul de
echilibru între cererea și oferta de muncă, făcând astfel ca numărul celor aflați în căutarea
unui loc de muncă să fie mai mare decât numărul de locuri de muncă disponibile.
Economiștii de sorginte monetaristă susțin că reglementarea excesivă a pieței muncii
(stabilirea prin lege a salariului minim, alte mijloace prin care guvernele încearcă să impună
standarde minime în ce privește condițiile de muncă precum și reglementările legislative
vizând descurajarea concedierilor) conduce la creșterea costului /loc de muncă și determină
o reticență mai mare din partea angajatorilor de a oferi locuri de muncă. 2. Şomaj ciclic
(keynesian) - șomajul generat de reducerea volumului activităţii economice a firmelor ca
urmare a deteriorării conjuncturii economice interne şi /sau internaţionale. Nivelul
șomajului ciclic crește în perioadele de recesiune economică și scade în perioadele de
creștere economică. Economiștii keynesieni susțin că acest tip de șomaj apare ca urmare a
cererii agregate insuficiente și astfel este nevoie de o mai mare implicare a statului în
economie și de creșterea investițiilor guvernamentale. 2 3. Șomaj structural - șomajul
 datorat faptului că numărul locurilor de muncă disponibile pe anumite pieţe ale muncii este
mai mic decât numărul lucrătorilor care ar dori să le ocupe. Şomajul structural explică,
adesea, perioadele mai lungi de şomaj. Șomajul structural apare ca urmare a modificărilor
structurale intervenite în economie și care determină o necorelare între specializările oferite
și cele cerute pe piața muncii. Șomajul tehnologic poate fi asimilat, de asemenea, șomajului
structural. 4. Șomaj fricțional - șomajul datorat faptului că o persoană are nevoie de un
anumit timp pentru a-și găsi un loc de muncă potrivit calificării şi dorinţelor sale Şomajul
fricţional explică, adesea, perioadele scurte de şomaj. Vorbim de șomaj fricțional în cazul
persoanelor care ”se află între două slujbe”, adică de acele persoane care fie au fost
concediate fie au părăsit în mod voluntar un loc de muncă și care au posibilitatea, în mod
real, să-și găsească în scurt timp un alt loc de muncă. 5. Șomajul sezonier - șomajul care este
determinat de ciclicitatea unor factori naturali. Acest tip de șomaj afectează, cu precădere,
anumite sectoare cum ar fi agricultura sau construcțiile. Ultimele 3 tipuri de șomaj pot fi
încadrate într-o categorie mai largă, aceea a șomajului de echilibru. Șomajul de echilibru
apare pe o piață a muncii în care există un echilibru la nivel global între cererea și oferta de
forță de muncă, dar în care persistă un grad de neocupare fie din cauza necorelării între
profesiile și specializările cerute și cele oferite fie din cauză că unii șomeri se află în căutarea
unor slujbe mai bine plătite.

5. Care sunt formele somajului?

Formele somajului https://somajul.wordpress.com/4-2/

Analiza clasica ne releva somajul voluntar determinata de refuzul de a se angaja al celor ce estimeaza

ca salariul si conditiile de munca nu recompenseaza in mod corespunzator eforturile pe care ei le
consimt atunci cand lucreaza.

In perioada anilor ’30, J.M. Keynes remarca existenta unui alt gen de somaj, amplu la aceea data, pe
care l-a denumit somaj involuntar, aceasta categorie vizeaza acele persoane fara slujbe care doresc
sa lucreze la nivelul salariului existent, dar nu li se ofera aceasta sansa.

Somajul ciclic este excedentul ofertei de munca a carei geneza ciclica este determinata de conjunctura
economica si caracterul sezonier al diferitelor activitati. Aceasta denumire se aplica pentru:
a)    somajul conjunctural cauzat de alternanta perioadelor de prosperitate si depresiune care
caracterizeaza lumea industrializata;
b)    somajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activitati precum constructiile si agricultura.

Somajul structural este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, zonala,

sociala etc. care au loc in diferite tari, mai ales sub incidenta crizei energetice, revolutiei tehnico-
stiintifice, inchiderii firmelor nerentabile, perimarii unor produse si, o data cu acesta, a unor meserii,
datorita modificarii gustului si obtiunilor consumatorilor.

Somajul tehnologic este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si
de centralizarea unor capitaluri si unitatilor economice ducand la restrangerea locurilor de munca.

Somajul tehnic stare de inactivitate fortata impusa de discontinuitatile care survin in procesele  tehnice
de productie: greve, defectiuni ale ale unor masini si utilaje, intreruperea energiei etc.

Somajul de crestere (economica) provocat de cresterea cererii de locuri de munca, adica de cresterea

ofertei pe piata muncii ca urmare a intrarii activitatii economice in faza de expansiune.
6. Somajul functional sau tranzitoriu stare de inactivitate momentana (termen scurt) care corespunde
unei situatii sau faze intermediare ce se scurge intre incetarea activitatii in cadrul unui loc de munca
si incadrarea unui nou loc de munca.
7. Daca este luat in considerare modul de manifestare si percepere a acestui fenomen se disting:
8. •    somajul aparent  – cel constatat si masurat efectiv de institutii specializate, de regula autorizate
oficial, si care in cele mai multe tari da dreptul de indemnizatii sau ajutoare ce compenseaza, partial,
pierderea salariului. Acest gen de somaj corespunde, in linii generale, populatiei active disponibile
fara loc de munca si in cautarea unui loc de munca.
•    somajul deghizat (ascuns) – ce decurge din existenta locurilor de munca cu productivitate
scazuta, angajarea unui numar de salariati, evident superior celui necesar, in intreprinderi si
administratii.