Sunteți pe pagina 1din 14

Cuprins

Cap 1. Somajul 1.1 1.2 1.3 1.4 Ce este somajul Somajul in Romania. Geneza somajului Impactul somajului Formele somajului

Cap 2. Evolutia si analiza somajului in Romania perioada 1990-2007 2.1. Comparatie cu alte tari Cap 3. Rata somajului inRomania 3.1 Cum se calculeaza rata somajului in Romania? (pe Institutul de Statistica si Studii Economice Romane si Anofm) Concluzii Anexa Bibliografie

Fii amabil cu oamenii pe care-i intalnesti cand urci Pentru ca-i vei reintalni cand vei cobori (Wilson Mizner)

Cap 1.Somajul 1.1 Ce este somajul ?

Somajul este o stare negativa a populatiei active disponibile, care nu


gaseste locuri de munca, din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltatea economiei, ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei, ca sursa a ofertei de munca. In conditiile contemporane, somajul - este considerat ca un dezechilibru al pietei nationale, adica dezechilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de munca. Acest dezechilibru reflecta un excedent al ofertei de munca fata de cererea de munca, avand niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. El a inregistrat initial un caracter temporar, pentru ca in prezent sa fie permanent, fara sa excluda insa totul si definitiv existent unei stari de ocupare optionala a fortei de munca.

Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care
doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze. In conformitate cu criteriile Biroul International al Muncii (BIM), somerii sunt persoanele de 15 ani si peste care in cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan conditiile: Nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri; Sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru al regasi: inscrierea la agentia de ocupare si formare profesionala sau la agentii particulare de plasare, demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi si raspunsuri la anunturi, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate; Sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca si-ar gasi imediat un loc de munca;

Persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta; Persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactive(elevi, student, pensionari), dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de munca si sunt dinponibile sa inceapa lucrul.

1.2. Somajul in Romania. Geneza somajului

In Romania, Legea nr. 1/1999, republicata datorita imbunatatirii stipulate in Legea nr. 86/1992, subliniaza ca somerii sunt persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din cauza inexistentei de locuri de munca dinponibile compatibile formarii lor profesionale. Geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si subocuparea coexista de experineta potentialului economic, cu capacitatile de productie nefolosite sau partial folosite, intr-un context de recesiune economica profunde, ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea muncii. Aflata in fata adoptarii unei strategii de tranzitie la ecomonia cu piata concurentiala si tinand seama de experienta tarilor avansate economic, Romania, ca si alte tari si Europa de Est, urmareste problematica somajului din perspectiva metodologica multipla. Astfel, geneza somajului se explica pornind de la situatia in care somajul si subocuparea coexista cu potentialul economic, cu capacitatile de productie nefolosite sau partial folosite, intr-un context de recensiune economica profunda, ceea ce face ca venitul national sa fie mai mic decat i-ar permite productivitatea muncii. Un aspect ce se impune a fi luat in calcul pentru intelegerea genezei si manifestarii somajului in Romania priveste problema salariilor. Uneori, specialistii considera ca rigiditatea salariului in privinta scaderii constituie un element de blocare a pietei muncii, de impulsionare asporirii somajului. Unii, considera sustin ca marirea necontrolata a salariilor si a costurilor salariale de astazi ar da dimensiunea salariilor de maine. Din examinarea principalelor aspect ale genezei somajului pot fi desprinse cateva trasaturi semnificative. Asemenea trasaturi le pot sintetiza astfel:

Cresterea insemnata a numarului somerilor pe intregul parcurs al tranzitiei la economia cu piata concurentiala; rata somajului este in jur de 10 % pe ansamblul economiei. Prognozele in acest sens trebuie sa se realizeze cu prudenta, intrucat, pe langa factorii presupusi a avea o influenta pozitiva se prefigureaza factori cu influenta negative. Existenta in structura somajului a unui numar important de muncitori, indeosebi cei care au lucrat in unitati economice energointensive.. Somajul afecteaza puternic tinerii si femeile. Somerii tineri provin mai ales din mediul urban, avand o pregatire liceala sau profesionala. Cauzele care genereaza somajul in randul tinerilor : penuria locurilor de munca pentru tinerii care intra pentru prima data pe piata muncii, preferinta patronatelor pentru angajarea unor personae cu experienta in activitate; disponibilitatea cu prioritate a tinerilor lucratori. Ponderea mare a femeilor in randul somerilor are ca principal cauza persistent unei mentalitati invechite privind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare, cat si la disponibilizare personalului. Tendinta de crestere a somajului de lunga durata. Alimentarea somajilui prin procese de natura economica si social-culturala. Procesele economice tin prioritar de: lispa de capital, declinul economiei, iar procesel social- cuturale privesc mai ales mobilitatea relative redusa a fortei de munca pe plan territorial din motive sociale restrictive, neconcordanta dintre optiunule profesionale ale celor cauta de lucru si cerintele vietii socialeconomice, amplificarea tendintelor de specializare a unor grupuri socialprofesionale.

1.3. Formele somajului

Pe piata muncii se pot intalni: o situatie de echilibru, care reflecta o ocupare optima a fortei de munca si o situatie de dezechilibru, care reflecta un grad de subocupare sau de supraocupare a fortei de munca. Somajul voluntar reprezinta persoanele care refuza salariul oferit sau se afla in imposibilitatea de a accepta acest salariu. Un asemenea somaj arata ca sunt si
6

personae care nu pot sa se angajeze intr-o activitate deoarece nivelul ridicar al salariilor, determinat prin negocieri collective, genereza diminuarea cererii de muna. Somajul involuntar reprezinta persoanele neocupate care ar fi dispuse sa lucreze, acceptand chiar un salariu nominal mai mic decat salariul existent, sperand ca atunci cand cererea efectiva de munca se va mari, va creste si nivelul ocuparii. Somajul structural este acela care se formeaza din cause de natura economica, ce actioneaza in faza descendenta a unui ciclu economic pe termen lung, atunci cand nu se pot crea locuri de munca durabile in accord cu cresterea ofertei de munca. Somajul tehnologic este somajul generat de modernizarea vechilor tehnici si tehnologii de fabricatie. Somajul intermitent contractelor de angajare a fortei de munca pe perioade de timp scurte. este somajul generat de mobilitatea insuficienta a fortei de munca, precum si de inegalitatile intre calificarile persoanelor care vor sa se angajeze si calificarile pe care le solicita patronatul.totodata, somajul intermittent este generat si de folosirea. Somajul ciclic este excedentul ofertei de munca a carei geneza ciclica este determinata de conjuncture economica si caracterul sezonier al diferitelor activitati. Aceasta denumire se aplica pentru:
-

Somajul conjunctural cauzat de alternanta perioadelor de prosperitate si depresiune care caracterizeaza lumea industializata. Somajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activitati precum constructiile si agricultuta.

Somajul de crestere economica este provocat de cresterea cererii de locuri de munca, adica de cresterea ofertei pe piata muncii ca urmare a intrarii activitatii economice in faza de recensiune. Somajul frictional sau tranzitoriu este starea de inactivitate pe termen scurt care corespunde unei situatii sau unei faze intermediare ce se scurge intre incetarea activitatii in cadrul unui loc de munca in cadrul unui alt loc de munca.

1.4. Impactul somajului

Un somaj ridicat reprezinta o problema economica dar si una sociala. Din punct de vedere economic somajul este o risipa de resurse pretentioase. Din punct de vedere social el este cauza unor suferinte profunde, intrucat somajul se lupta sa supravietuiasca cu venituri mici. Impactul economic - este atunci cand rata somajului creste, economia renunta de fapt la toate bunurile si serviciile pe care somerii le-ar fi putut realize. Impactul social - este atunci cand costul economic al somajului este cu siguranta mare, dar costul social este enorm. Nici o cifra nu poate sa releve efectele in plan uman si psihologic ale lungilor perioade cu somaj involuntar. Studiile arata ca somajul duce la deteriorarea atat a sanatatii fizice cat si celei psihice: creste numarul bolilor de inima, al cazurilor de alcoholism si al sinuciderilor.

Cap 2. Evolutia si analiza somajului in Romania in perioada 19902007


In tara noastra, fenomenul somajului de dimensiuni reduse si necunoscut, mascat inainte de 1989 a inceput sa se manifeste semnificativ din anul 1991 si a inregistrat o alura crescatoare pe termen lung. Intr-o etapa, 1991-1994, datorita restrangerii activitatii economice, somajul a sporit continuu, atingand un nivel maxim in luna martie 1994 (11,4 %). Scurta perioada de relansare aconomica din anii 1995-1996 a antrenat o tendinta de diminuare a somajului. Anul 1997 a marcat accelerarea restructurarii, indeosebi in industria miniera si in cea prelucratoare, cu costul reinscrierii somajului pe o curba ascendenta. A mai contribuit la aceasta si aparitia, in 1997, a unor reglementatari mai permissive in domeniul concedierilor collective, ceea ce a favorizat disponibilizari massive. Din anul 2000, rata somajului a inceput sa se reduca din nou, pe fondul reluarii cresterii economice. A scazut continuu, in anul 2005, ajungand la 5,9 %. Somajul maxim a fost atins in anul 1994 cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca. Pe fondul reducerii activitatii economice (indeosebi in industrie), somajul a crescut rapid (1990-1994) ajungand la 10,9% pe total si in randul femeilor de 12,9%.(Tabel 2) in perioada 1997-1999, ca urmare a accelerarii testructuraruu unor ramuri si activitati economice, precum si declinului productiei din majoritatea regiunilor tarii, se observa o crestere a ratei generale a somajului (de la 8,9% la 11,5%). Relansarea cresterii economice in anii 2000 si 2001 a condus la diminuarea somajului. In concluzie,
8

fluctuatiile activitatii economice reorezinta principala explicatie a evolutiei dimensiunilor absolute si relative ale somajului. Principala ramura care a disponobilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 a fost industria. Ca urmare, populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu, de la 36,9 % in 1990 la 24,8 % in 2003. Concomitant, intre anii 1990-2007 a crescut numarul persoanelor ocupate in agricultura, de la 28.2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand apoi pana la 34,7% in 2003.ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28,4 % in 1990 la 35,7% in 2003.

2.2. Comparatie cu alte tari


Rata somajului in randul persoanelor sub 25 de ani a fost, in octombrie 2006, de 14,3%, in zona euro si de 14,7% in UE 271, cu valori de 1,6% si respective, 1,9 % mai mici decat cele inregistrate in aceeasi perioada in anul 2005. Cei mai putini someri sub 25 de ani au fost in Olanda, unde rata somajului in randul tinerilor a dost de 5,2%, Damemarca(8,3%) si Austria (8,3%), in tinp ce cele mai ridicate rate ale somajului in randul tinerilor s-au inregistrat in Grecia (22,9%, in al doilea trimesru al anului 2007). In romania a fost 20,7% si in Franta de 19,3%.(sursa:Newsln) De asemenea, potrivit Eurostat, rata somajului in zona euro2 a ajuns la 7,2%, in luna octombrie , comparative cu 7,3 %, in septembrie. In UE27, rata somajului a fost in octombrie , de 7%, la fel ca in septembrie, dar cu 0,8% mai putin decat in 2006. Cea mai scazuta rata a somajului in octombrie s-a inregistrat in Damenarca 2,9 % si Olanda 3,15, iar cea mai ridicata a fost in Slovacia de 11,2% si Polonia de 8,8%. Totodata, in 23 de state membre a inregistrat o scadere a ratei somajului de-a lungul anului, in timp ce in patru dintre ele rata somajului a crescut. Cele mai importante scaderi s-au inregistrat inPolonia de la 12,65 la 8,8% si in Republica Ceha, de la 6,75 la 55. Cele mai mari cresteri ale ratei somajului s-au inregistrat in Portugalia, de la 7,8% la 8,5% si in Irlanda de la 4,2 % la 4,4%. Rata somajului in randul barbatilor a scazut de la 7,1% la 6,5%, intre octombrie 2006 si octombrie 2007, in zona euro, si de la 7,3% la 6,4% in UE27. Rata somajului in randul femeilor a scazut, de asemenea, in ultimul an, de la 9% la 8,2%, in zona euro, si de la 8,55 la 7,6% in UE27.
1 2

UE27- Uniunea Europeana(27 de tari) Zona euro-cele 15 tari din Uniunea Europeana care au adoptat euro ca moneda unica.

Eurostat estimeaza ca un numar de 16,5 milioane de persoane din UE nu aveau o slujba, in octombrie, din care 11,1 milioane proveneau din tarile din zona euro. In octombrie anul 2006, 18,4 milioane de europeni erau someri din care 12,1 milioane proveneau din zona euro.Rata somajului in Statele Unite a fost de 4,7%, in octombrie 2007, in timp ce in Japonia a fost de 4%.(sursa:Eurostat)

Cap 3. Rata somajului in Romania

Rata somajului exprima procentual marimea somajului, fiind raportul procentual intre numarul somerilor si populatia active. Rata omajului din Romnia a crescut n luna martie la 7,8% comparativ cu nivelul de 6,9% nregistrat n perioada similar a anului 2007, ritmul de cretere fiind cel mai ridicat din Uniunea European, potrivit biroului de statistic al UE, Eurostat. Pentru lunile ianuarie i februarie, Eurostat a calculat, pentru Romnia, o rat a omajului de 7,7%, se arat ntr-un comunicat al instituiei. Potrivit Institutului Naional de Statistic, rata omajului a ajuns n februarie la 5,2%. Datele Eurostat se refer la locuitorii cu vrste cuprinse ntre 15 ani i 74 de ani, fr loc de munc, care pot ncepe s lucreze n decursul a dou sptmni i care, n ultimele patru sptmni, i-au cutat, n mod activ, un loc de munc. omajul calculat pentru luna martie depete, n Romnia, media statelor membre, de 7,3%. n rndul brbailor, rata omajului a fost de 9%, n urcare fa de nivelul de 7,4% nregistrat n martie 2006, n timp ce pentru femei rata omajului a crescut de la 6,2% la 6,5%. Potrivit Institutului National de Statistica, rata somajului inregistrat in februarie 2006 in Romania a fost de 6,3% in raport cu populatia activa civila, situandu-se la nivelul lui februarie 2005. Rata somajului pentru femei a fost de 5,3% , fata de 5,4% in februarie 2005, iar pentru barbati a fost de 7,2%, la fel ca in februarie 2005. Aceleasi date arata ca rate ridicate ale somajului se inregistreaza in judete precum Ialomita (12,3%), Vaslui (11,3%), Gorj (10,6%), Hunedoara (10,4%), Harghita (10,2%) si Mehedint(10,0%). Iar cele mai scazute rate ale somajului au fost in judetele Ilfov (2,4%), Timis (2,5 %), Bihor (3,2%), precum si in Municipiul Bucuresti (2,6%). Ca o comparatie, mai trebuie spus ca rata somajului in polii de putere de la celelalte capete ale lumii este mai mica decat cea europeana. Astfel, Statele Unite au o rata a somajul ui de 4,7%, iar Japonia are doar 4,1%.

10

3.1. Cum se calculeaza rata somajului in Romania? (pe Institutul de Statistica si Studii Economice din Romania si ANOFM)

INS3 calculeaza somajul in doua moduri. In cadrul primului mod, care se calculeaza lunar, se raporteaza somerii inregistrati la ANOFM4 totalul populatiei active. Cel de-al doilea mod se face trimestrial si se calculeaza dupa un model al Biroului International al Muncii (BIM). Somajul in sens BIM se bazeaza pe cercetare statistica si consta intr-un sondaj desfasurat la domiciliu din care rezulta numarul somerilor sic el al pupolatiei active. Eurostat insa, calculeaza rata somajului folosind o metoda care inglobeaza cele doua moduri ale INS, iar rezultatul este prezentat lunar.

3 4

Institutul de Statistica Nationala Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

11

Anexa Tabel 1 Evolutia somajului in perioada 1990-2007

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Numar someri inregistati la sfarsitul anului 337,4 929,0 1164,7 1323,9 998,4 652,0 816,3 1025,0 1130,3 1007,1 826,9 760,6 658,9 557,9 523

Rata somajului inregistrat 3,0 8,4 10,2 10,9 8,9 6,2 9,3 10,4 11,8 10,5 8,8 8,4 7,4 6,3 5,9 6,3

Numar de someri BIM(in mii persoane) 971 968 791 706 732 790 821 750 845 692 680 650 728 640

Rata somajului BIM (%) 8,2 8,0 6,9 6 6,3 6,8 7,1 6,6 8,4 7,0 6,8 6,5 7,3 6,4

12

Tabel 2

Nota : Rata somajului este calculata pe baza numarului somerilor inregistrati la Oficiile pentru forta de munca si somaj. Sursa : Raportul national al dezvoltarii umane, INS, 2001.

13

Concluzii

Somajul este un dezechilibru al pietei nationale (dezeclilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de muna). Somerii sunt persoanele de 15 ani si peste care in cursul perioadei de referinta indeplinesc anumite condutii. Somajul se poate imparti in doua categorii : voluntar (cand o persoana refuza salariul oferit) si involuntar (cand persoanele neocupate ar fi dispunse sa lucreze). Somajul in Romania a evoluat foarte mult dupa anul 1990 si principala ramura care a disponibilizat forta de munca a fost industria. Rata somajului exprima procentual marimea somajului, fiid raportul dintre numarul somerilor si populatia activa. Rata somajului in Romania se calculeaza in doua moduri, confrom INS.

14

Bibliografie

1.

Economie, Joseph E. Stiglitz, Carl E. Waslsh, Editura Economica, 2005, Bucuresti Economie politica , Paul A. Samuelson, Williams D. Nordhans, Editura Teora, Bucuresti Principiile economiei , Richard G. Lipsey, K.Alec Chrystal, Editura Economica, 2002, Bucuresti Economie, Manual universitar, Dumitru Ciucur, Ilie Gavrila, Constantin Popescu, Editia a doua, editura Economica, 2001, Bucuresti.

2.

3.

4.

15