Tipuri de somaj

omajul reprezint un fenomen contemporan, care include n sfera sa

aspecte economice, sociale,politice i morale. Este un fenomen economic caracteristic societaii capitaliste care const n aceea c o parte din salariai rmn fr lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea i oferta de for de munc. Noiunea de omaj provine de la cuvntul chomage din limba francez, la rndul su preluat din limba greac cauma care nseamn cldur mare .La origine, noiunea de omaj nsemna ntreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate.

omajul a devenit o problem , odat cu dezvoltarea industrial , ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVIII lea , n perioadele de recesiune , cnd ntreprinderile industriale ii micorau producia i, ca urmare, eliberau un numr important de muncitori, care deveneau omeri.

Somajul este un fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care consta in aceea ca o parte dintre salariati raman fara lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea si oferta de forta de munca.

Cauzele somajului sunt: ritmul de crestere economica bazat pe productivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa asigure o ocupare deplina a fortei de munca progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj criza economica modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice emigrarea fortei de munca conjunctura economica si politica internationala nefavorabila

In functie de cauzele care il determina, somajul poate fi clasificat in :

Somaj frictional

Somaj structural

Somaj ciclic

Somajul frictional
Acest tip de somaj se refera la faptul ca nu toti cei care cauta activ un loc de munca au gasit sau acceptat unul la un anumit moment dat si, respectiv, nu toti cei care angajeaza mana de lucru isi vor fi completat toate locurile de munca vacante. Procesul de cautare este un element central in cadrul acestui tip de somaj: potentialii angajati cauta cea mai buna oferta, in vreme ce angajatorii incearca sa-si completeze locurile de munca vacante. Imperfectiunea informatiei face ca atat ofertantii de mana de lucru, cat si cei care angajeaza sa doreasca sa obtina ceva mai bun (fapt care cere timp, de unde necesitatea procesului de cautare). Cu cat o persoana cauta mai mult timp, cu atat, probabil, salariile care i se ofera vor fi mai mari.

Procesul de cautare a unui loc de munca

Salariu

So

Sa

So curba somajului Sa curba salariului

Perioada de timp

Atunci cand un somer incepe sa caute pentru prima oara de lucru, el se asteapta sa obtina salarii mari; cu cat perioada de somaj este mai lunga, cu atat el va deveni mai nerabdator si, in consecinta, cu atat mai mic va fi salariul pe care este pregatit sa il accepte. Durata medie a somajului va fi determinata de intersectia celor doua curbe; aceasta durata si deci dimensiunea somajului frictional pot sa scada prin imbunatatirea informatiilor existente pe piata cu privire la cererea si oferta de mana de lucru. Aceasta ar face ca So sa isi atinga maximul mai repede, deplasand in acest fel punctul de intersectie spre stanga.

Somajul structural (de ramura)

O mare parte a somajului involuntar este data de somajul structural, ale carui caracteristici sunt asemanatoare cu cele ale somajului frictional, dar care se deosebeste de aceasta din urma prin aceea ca este determinat de modificari in compozitia fie a cererii, fie a ofertei de mana de lucru. El are doua dimensiuni. Este vorba mai intai de faptul ca poate proveni dintr-o nepotrivire intre calificarile necesare locurilor de munca vacante si cele de care dispun cei care cauta sa se angajeze. Pe de alta parte, aceasta nepotrivire poate sa fie de natura geografica, in sensul ca locurile de munca vacante se afla intr-o anumita zona, iar cei capabili sa fie angajati, in alta zona geografica. Ca exemple in acest sens ar putea fi: industria siderurgica, a mineritului sau agricultura. Somajul structural este asociat de regula cu niveluri mai scazute de calificare profesionala; astfel absolventii de invatamant superior care isi vor pierde locurile de munca in urma unor modificari ale cererii sau tehnologiei dominante vor avea mai multe optiuni la dispozitie decat absolventii unor forme inferioare de invatamant sau vor asimila cu mai mare usurinta cursurile de recalificare. A fost des intalnita opinia conform careia progresul tehnologic este creator de somaj structural. In contrast cu aceasta opinie, dinamicile de pana in prezent arata ca progresele in tehnologia dominanta sunt creatoare nete de locuri de munca si nu afecteaza in prea mare masura rata somajului structural.

Somajul ciclic
Somajul ciclic este datorat evolutiei de ansamblu a economiei - in perioadele de crestere economica, somajul ciclic scade, in perioade de declin reapare somajul ciclic. Somajul ciclic poate aparea de asemenea atunci cand cererea de bunuri si servicii este mai mica decat cantitatea totala de bunuri si servicii pe care o poate produce economia in ansamblul sau.

Alte subtipuri de somaj sunt: somajul conjunctural care reprezinta efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice sub impactul unor factori conjuncturali somajul tehnologic ce reprezinta efectul introducerii noilor tehnologii somajul sezonier este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, avand un caracter ciclic somajul total presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii somajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului somajul deghizat cuprinde acele persoane declarate si inregistrate ca someri dar care presteaza anumite activitati fara contract de munca somajul voluntar reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale.

Studiu de caz Somajul in Romania pana in anul 2005

Fenomenul somajului, isi are premisele in disfunctionalitatile economiei socialiste. In particular in domeniul ocuparii fortei de munca, somajul a fost un insotitor permanent al perioadei de tranzitie la economia de piata, pentru ca, ulterior, acesta sa se cronicizeze si sa se manifeste si in perioadele recente de crestere economica. Odata cu prima reglementare juridica in materie, respectiv Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile de somaj, pentru ca, incepand cu anul 1994, sa fie evaluat si prin anchete in cadrul gospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilor Biroului International al Muncii, adica persoane care implinesc urmatoarele conditii: - au 15 ani sau peste - nu au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de venit - sunt in cautarea unui loc de munca si au utilizat in ultimele 4 saptamani metode active pentru a-l gasi - sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile daca s-ar gasi imediat un loc de munca.

La 31 iulie 2005 rata somajului inregistrata la nivel national a fost de 5,5%, iar numarul total de someri inregistrati a fost de 489.308 persoane, conform Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca - ANOFM. Din totalul somerilor inregistrati 170.613 au fost someri indemnizati si 318.184 neindemnizati. Ponderea somerilor fara nici un venit a fost de 65,1%. In Bucuresti, la 31 iulie 2005 erau inregistrati 23.203 someri, rata somajului fiind de doar 2,7%, iar judetul Ilfov cu 3401 someri in evidenta si o rata a somajului de 3%. Faptul ca rata somajului la nivel national s-a mentinut la valoarea de 5,5% indica o oarecare stabilizare a fortei de munca din Romania, chiar daca in profil teritorial agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca se confrunta cu situatii specifice fiecarei zone. Potrivit datelor statistice publicate de UE, in iunie 2005 rata medie a somajului din cele 25 de state componente era de 8,8%, in scadere cu 0,2 procente fata de iunie 2004. In urma cu doua luni, cele mai mici rate ale somajului se inregistrau in Irlanda, cu 4,3%, Marea Britanie - 4,7%, Danemarca - 4,8%, Olanda - 4,8%, Austria - 5,1%, Cipru - 5,4%, Luxemburg - 5,4. In Italia rata somajului era de 7,8%, in Spania - 9,8%, in Franta - 9,7%, Germania 9,5%, Grecia - 9,9%. In schimb, in fostele tari comuniste membre UE somajul este mai ridicat decat in Romania. In Ungaria, rata somajului era in iunie 2005 de 6,3%, in Cehia - 7,8%, Slovacia - 15,4%, Polonia - 17,6%.

Evolutia somajului intre anii 1991 - 2005

Somerii inregistrati intre anii 1991-2005
1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 anul Femei Barbati Total

Din tabelul de mai sus se poate observa ca Romania a fost in situatia cea mai grava din punctul de vedere al somajului in anul 2000, an in care s-au inregistrat un numar de 1 007 131 someri dintre care 471 608 femei si 535 523 barbati.

Evolutia ratei somajului intre anii 1991 - 2005

Rata somajului intre anii 1991 - 2005
12 10 8
%

Femei Barbati Total

6 4 2 0 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 anul

Rata somajului are o evolutie ascendenta din anul 1991 pana in anul 2000, cand atinge cota de 10,5%, dupa care ea scade invers proportional cu trecerea anilor, astfel ca in anul 2005 rata medie a somajului este de 5,9%.

Ca o concluzie, putem remarca, pe de o parte, imbunatatirea situatiei somajului in Romania de-a lungul celor 15 ani analizati, iar integrarea Romaniei in Uniunea Europeana va aduce, pe termen mediu si lung, revigorarea si modernizarea economiei, cu efecte favorabile si in plan social. Pe de alta parte, natura somajului in Romania s-a schimbat, componenta structurala devenind preponderent, iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe si masuri active din partea puterii publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la cea europeana, cat si transformarile sociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos si modern.