Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea tefan cel Mare- Suceava Facultatea de tiine Economice i Administraie Public Profilul Economia Comerului Turismului i Serviciilor

Evoluia omajului n Romnia

Prof. Univ.dr. Carmen Boghian

Student Moscaliuc Marius Constantin

Somajul Ce este somajul ?

Somajul este o stare negativa a populatiei active disponibile, care nu gaseste locuri de munca, din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltatea economiei, ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei, ca sursa a ofertei de munca. In conditiile contemporane, somajul - este considerat ca un dezechilibru al pietei nationale, adica dezechilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de munca. Acest dezechilibru reflecta un excedent al ofertei de munca fata de cererea de munca, avand niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. El a inregistrat initial un caracter temporar, pentru ca in prezent sa fie permanent, fara sa excluda insa totul si definitiv existent unei stari de ocupare optionala a fortei de munca. Somerii sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze. In conformitate cu criteriile Biroul International al Muncii (BIM), somerii sunt persoanele de 15 ani si peste care in cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan conditiile: Nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri; Sunt in cautarea unui loc de munca, utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru al regasi: inscrierea la agentia de ocupare si formare profesionala sau la agentii particulare de plasare, demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunturi si raspunsuri la anunturi, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate; Sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile, daca si-ar gasi imediat un loc de munca; Persoanele fara loc de munca, disponibile sa lucreze, care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta; Persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactive(elevi, student, pensionari), dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de
2

munca si sunt dinponibile sa inceapa lucrul.

Somajul n Romnia Tabloul evolutiei somajului, pe ani, se prezinta astfel: Daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat, observam ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioada febrarie 1991 martie 1995, urmand scaderi, iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000), pentru ca apoi sa scada continuu, ajungand pana la 5,9% in anul 2005. Pentru 2006, previziunea este de 5,9% pentru rata somajului si 520 mii someri inregistrati( CNP, 2006, p.2), Situatie usor mai buna decat in anul 2005. Somajul maxim a fost atins in 1994, cand aproape 1,3 milioane de personae nu aveau loc de munca. Daca s-ar fi mentinut an de an nivelul productivitatii muncii ( calculate ca raport intre PIB si populatia ocupata) inregistrat in anul 1989 (care era deja mai mic decat in anii precedent), dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scadere si mai puternica a populatiei ocupate si o crestere a somajului. Somajul potential, care cuprinde somajul efectiv si populatia ocupata ineficent ( sau somajul mascat), care ar fi putut fi disponibilizata, a crescut continuu in perioadele 1990-1992 si 1996-1999. Rata somajului potential se situa dupa 1991 constant la peste 20% din populatia active. In perioada 1990-2000 creste si ponderea somajului efectiv in somajul potential, de la 10,4% la 115%. Aceasta este expresia functionarii tot mai pregnant a mecanismelor economice in domeniul pietei muncii. De remarcat este faptul ca anul 2001 este primul in care se manifesta faptul ca populatia ocupata eficent este mai mica decat populatia ocupa eficent sau, altfel spus, somajul efectiv depaseste somajul potential, ceea ce inseamna ca natura somajului este deja alta. Nu mai vorbim de iesirea la suprafata a somajului ascuns, a ocuparii ineficente, ci deja somajul reprezinta o pierdere si din punctual de vedere al eficentei. Aceasta tendinta s-a accentuat in urmatorii ani. Reflectand un fenomen real, structural, si nu unul conjunctural. Desigur, rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizare, In primul rand in toate tarile aflate in perioada de tranzitie la economia de piata a existat un somaj efectiv. In al doilea rand, productivitatea muncii nu depinde numai de factorul munca , ci si de alte considerente ce tin de inzestrarea cu capital, organizarea si managementul la nivel microeconomic, ca si de aspect macroeconomice. In al treilea rand, chiar daca transformarea somajului potential in somaj efectiv este un rezultat al aplicarii tot mai clare in economie a mecanismului de piata, remarcam faptul ca, dupa incheierea tranzitiei si reluarea procesului de crestere economica, reducerea somajului s-a manifestat de la un an la altul.

Particularitati structural ale somajului Se stie ca somajul nu afecteaza in mod egal diferitele categorii de oameni; tinerii au fost intotdeauna categoria de varsta cea mai vulnerabila fata de somaj. Ponderea somerilor in varsta de sub 25 ani in totalul somerilor a avut o evolutie fluctuanta, dar cu o tendinta evident de reducere de-a lungul perioadei analizate. Iata cateva repere : daca in anul 1995, 44% dintre somerii inregistrati, beneficiary de drepturi banesti, aveau sub 25 de ani, in anul 2003 (an incepand cu care somajul incepe sa se stabilizeze ) ponderea ajunsese la 21,7%.Pentru grupele de varsta peste 40 ani situatia s-a inrautatit, semn al preferintei tot mai mari pentru angajarea tinerilor. 23% dintre someri aveau peste 40 ani in 1995, pentru ca in 2003 ponderea acestora sa atinga 44,4%. Daca in cursul primilor ani ai tranzitiei personale cu experienta isi gaseau mai repede de lucru in comparatie cu tinerii, ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii locului de munca de catre persoane care avusesera pana atunci perioade lungi de activitate. Rata mai ridicata a somajului in randul tinerilor , precum si faptul ca perioada necesara gasirii unui loc de munca este cu atat mai redusa cu cat nivelul de instruire este mai ridicat, confera o mai mare importanta diplomei la inceputul carierei decat pe parcursul acesteia. Detinerea unei diplome de absolvire a unei forme de invatamant, chiar si superioara nu garanteaza ocupare unui loc de munca, cid oar mareste sansele de ocupare a unuia. Reducerea locurilor de munca, cresterea concurentei pentru cele ramase au determinat pe langa aparitia somajului, aparitia fenomenului declansarii sau al subocuparii invizibile, existand preferinta de a ocupa un loc de munca sub nivelul de instrurie avut decat de as se afla in somaj, in special in randul tinerilor. 12,5 % dintre persoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor de instruire au varsta intre 15-24 ani, fata de 6,4 % dintre persoanele ocupate de 50-64 ani. (INS, 2003). In cazul tinerilor insa, este posibila o crestere a numarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educatioanal si a sanselor de mobilitate profesionala, fie in interiorul institutiei in care isi desfasoara activitatea, fie in afara acestuia. Potrivit anchetelor asupra fotei de munca ( Revista Romana de Statistica, nr 4/1995), anchete ce ofera informatii privind somajul in sens BIM, persoanele in varsta de 14-24 ani sunt cele mai afectate de somaj, cu o rata a somajului de 21,7% in 2002: un somer BIM din doi ar mai putin de 24 ani. O parte importanta a tinerilor someri (61,1%) nu au lucrat niciodata si cauta un loc de munca inca de la terminarea studiilor. La polul opus, persoanele mai in varsta sunt mai putin afectata de somaj in sens BIM in randul persoanelor de peste 45 ani este numai de 1,7%. Somajul se caracterizeaza si prin anumite particularitati ocupationale, legate de domeniile si ramurile care alimenteaza stocul de somaj, ca si prin caracteristici relative la nivelul de instruire a somerilor. Piata muncii in Romania in perioada analizata s-a caracterizat si prin mari disparitati regionale, dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului in unele judete, ceea ce a dus la schimbarea sensibila a unor clasamente regionale ale somajului. Ca o concluzie, putem remarca, pe de o parte imbunatatirea situatiei domajului in Romania de-a lungul anilor analizati, iar perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana va adduce, pe termen mediu si lung, revigorarea si modernizarea economiei, cu efercte favorabile si in plan social.

Clasificarea somajului Literatura economic prezint dou mari categorii de omaj Somajul voluntar este acel tip de somaj care descrie situatia in care oameni apti de munca nu doresc sa lucreze, in majoritatea covarsitoare a situatiilor, deoarece detin suficiente resurse materiale. Somajul involuntar (fortat) descrie situatia in care oameni apti de munca doresc sa se angajeze, dar nu gasesc locuri de munca disponibile . Somajul involuntar reprezinta un efect secundar negativ al legislatiei muncii, care creeaza bariere la intrarea pe piata muncii a cererii de forta de munca (a locurilor de munca), ce are drept consecinta aparitia unui excedent de oferta de forta de munca (somajul involuntar). Alte tipuri de somaj In functie de natura si de cauze, somajul se clasifica in: 1. omaj conjunctural, generat de reducerea volumului activitii economice a ntreprinderilor ca urmare a deteriorrii conjuncturii economice interne i/sau internaionale, a variaiilor conjuncturale ale cererii i ofertei de bunuri i servicii, care provoac o reducere a necesarului de for de munc. 2. omajul fricional se circumscrie perioadei necesare n mod normal pentru a gsi un alt loc de munc. Este probabil cea mai rspndit form de omaj care poate apare chiar i n condiia ocuprii depline a forei de munc. omajul fricional apare deoarece piaa muncii este inerent dinamic, datorit imperfeciunii fluxului de informaii i deoarece trebuie s treac un timp pn cnd omerii i firmele ce ofer slujbe vacante s se gseasc unii pe alii. Chiar dac dimensiunea forei de munc ar fi constant, n fiecare perioad sunt noi intrri pe piaa muncii, n timp ce ali angajai sau omeri prsesc fora de munc. Unii oameni i vor prsi locul de munc n cutarea altuia, mai bun. Mai mult dect att, fluctuaiile aleatoare ale cererii de bunuri i servicii la nivelul firmelor determin unele firme s fac concedieri de personal, n timp ce altele fac noi angajri. Deoarece informaiile despre caracteristicile celor care caut de lucru i natura locurilor de munc vacante nu pot fi cunoscute instantaneu, este necesar s treac un timp pn la satisfacerea cererilor potenialilor patroni i ale muncitorilor care caut de lucru. Prin urmare, chiar dac la nivel agregat cererea i oferta de for de munc sunt egale, omajul fricional exist. 3. omajul structural (omaj de neadaptare) este consecina unui dezechilibru ntre structurile ocupional-profesionale, teritoriale, demografice ale ofertei forei de munc i ale cererii. Aceste neconcordane pot apare datorit: structurii sectoriale i teritoriale a economiei, progresului tehnologic, structurii sistemului educaional etc. n perioadele de restructurri
5

eseniale ale unei economii, cum sunt cele ale tranziiei de la economia centralizat la economia de pia, omajul structural reprezint principala form de omaj. omajul structural apare atunci cnd schimbri importante n cererea de munc determin o nepotrivire ntre calitile i competenele profesionale ale muncitorilor, cerute i oferite pe piaa muncii. Dac salariile ar fi complet flexibile i costurile mobilitii geografice i ocupaionale ar fi reduse, atunci acest tip de omaj ar fi rapid eliminat de ajustrile pieei. n practic, aceste condiii nu sunt ntotdeauna ndeplinite, iar omajul structural poate apare ca o problem foarte serioas. ntr-un mod asemntor se pot analiza i dezechilibrele geografice n cutarea forei de munc. n aceste situaii se identific un omaj regional. omajul structural apare datorit schimbrilor eseniale ale cererii de munc, vis-a-vis de salariile rigide i costurile ridicate ale mobilitii ocupaionale i geografice. omerii inclui n omajul structural au o mai mic probabilitate de a trece de la statutul de omer la cel de angajat. Orice msuri de politic social ndreptate spre creterea acestei probabiliti, au drept scop diminuarea omajului structural. Exemple de asemenea politici sunt cele de subvenionare a instruirii omerilor, de mbuntire a informaiilor despre condiiile locurilor de munc i de reducere a costurilor migrrii interne. omajul structural a fost atribuit, dup cum s-a putut constata, diferenelor dintre cererea i oferta de for de munc n condiiile costurilor ridicate de ajustare a ofertei la necesitile pieei. Teorii economice dintre cele mai recente afirm c cel puin un segment al omajului poate fi atribuit comportamentului productorilor de maximizare a profitului. Concret, s-a demonstrat c omajul structural poate apare i dac anumii productori pltesc salarii mai mari dect salariul considerat eficient pentru a crete productivitatea i/sau reduce deplasrile de personal. Decizia voluntar a acestor productori este cea care menine salariul a un nivel ridicat, i acesta nu va fi cobort nici dac ali muncitori de pe piaa muncii (omeri) i ofer serviciile la un salariu mai mic. Angajaii cu salarii mici i vor dori s lucreze n firmele cu salarii mari i, atta timp ct exist posibilitatea unor slujbe vacante pe viitor, ei se vor ataa sectorului cu salarii mari, prefernd s atepte apariia unui loc liber. Prin urmare, datorit acestui comportament, apare un omaj de ateptare.

n funcie de raportul cerere-ofert pe diverse piee i de impactul acestora asupra piaei muncii, teoria economic a pus n eviden trei forme de omaj: 1. omajul clasic, ca urmare a reinerii ntreprinztorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri i servicii. Chiar dac exist cerere efectiv, ntreprinztorii nu sunt interesai n lrgirea capacitilor de producie i n angajarea de for suplimentar de producie deoarece firmele fie sunt n pierdere de competitivitate ca urmare a costurilor de producie mai mari -, fie c nu-i asum noi riscuri; acest tip este numit i omaj prin eficien a produciei.

2. omajul ciclic sau omaj prin insuficiena cererii, care apare atunci cnd cererea de bunuri i servicii din toate sectoarele economiei (economia real, sectorul menaje sau restul lumii) este mai mic dect oferta. Consecina este o ofert de for de munc mai mare dect cererea. omajul fricional sau cel structural pot apare chiar dac, la nivel agregat, cererea total de munc egaleaz oferta. omajul ciclic este asociat cu fluctuaiile n ciclul afacerilor i apare atunci cnd o scdere a cererii agregate pe piaa bunurilor i serviciilor determin o scdere a cererii agregate de for de munc, simultan cu inflexibilitatea salariilor reale. Acest tip de omaj este cunoscut n literatura economic i sub numele de omaj keynesian, dup numele celui care l-a identificat i analizat. O reacie adecvat a guvernului la omajul ciclic este s impun politici economice de cretere a cererii agregate, crescnd cheltuielile guvernamentale, reducnd taxele i impozitele i crescnd rata de cretere a ofertei de bani. Alte msuri de politic economic se refer la elaborarea unor programe concrete concentrate asupra omajului, incluznd credite temporare pentru dezvoltarea unor programe antiomaj de ctre firme private sau sectorul public. 3. omajul sezonier este similar celui ciclic, n sensul c este determinat de fluctuaiile cererii de for de munc. n acest caz, fluctuaiile cererii de munc pot fi anticipate i urmeaz un model sistematic de-a lungul anului. De exemplu, cererea de munc n agricultur sau construcii scade n lunile de iarn. ntrebarea care se pune i n acest caz este de ce firmele reacioneaz la variaiile sezoniere ale cererii de munc prin disponibilizarea personalului i nu prin reducerea salariului sau timpului de lucru. De asemenea, se poate pune ntrebarea de ce muncitorii accept locuri de munc n sectoare cu caracter sezonier. Rspunsul ar fi c pentru unii muncitori, existena ajutorului de omaj pe perioada ct nu lucreaz i posibilitatea de a fi reangajai ulterior echivaleaz cu un concediu pltit. Pentru a atrage muncitorii n asemenea sectoare, firmele vor trebui s plteasc muncitorilor salarii mai mari, care s compenseze faptul c nu vor lucra o perioad de timp. n economiile contemporane nu exist forme pure de omaj. Diferitele forme de omaj coexist, se ntreptrund i se susin reciproc. Impactul somajului

Un somaj ridicat reprezinta o problema economica dar si una sociala. Din punct de vedere economic somajul este o risipa de resurse pretentioase. Din punct de vedere social el este cauza unor suferinte profunde, intrucat somajul se lupta sa supravietuiasca cu venituri mici. Impactul economic - este atunci cand rata somajului creste, economia renunta de fapt la toate bunurile si serviciile pe care somerii le-ar fi putut realize. Impactul social - este atunci cand costul economic al somajului este cu siguranta mare, dar costul social este enorm. Nici o cifra nu poate sa releve efectele in plan uman si psihologic ale lungilor perioade cu somaj involuntar. Studiile arata ca somajul duce la deteriorarea atat a sanatatii fizice cat si celei psihice: creste numarul bolilor de inima, al cazurilor de alcoholism si al sinuciderilor.
7

Evolutia si analiza somajului in Romania in perioada 1990-2007

In tara noastra, fenomenul somajului de dimensiuni reduse si necunoscut, mascat inainte de 1989 a inceput sa se manifeste semnificativ din anul 1991 si a inregistrat o alura crescatoare pe termen lung. Intr-o etapa, 1991-1994, datorita restrangerii activitatii economice, somajul a sporit continuu, atingand un nivel maxim in luna martie 1994 (11,4 %). Scurta perioada de relansare aconomica din anii 1995-1996 a antrenat o tendinta de diminuare a somajului. Anul 1997 a marcat accelerarea restructurarii, indeosebi in industria miniera si in cea prelucratoare, cu costul reinscrierii somajului pe o curba ascendenta. A mai contribuit la aceasta si aparitia, in 1997, a unor reglementatari mai permissive in domeniul concedierilor collective, ceea ce a favorizat disponibilizari massive. Din anul 2000, rata somajului a inceput sa se reduca din nou, pe fondul reluarii cresterii economice. A scazut continuu, in anul 2005, ajungand la 5,9 %. Somajul maxim a fost atins in anul 1994 cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca. Pe fondul reducerii activitatii economice (indeosebi in industrie), somajul a crescut rapid (1990-1994) ajungand la 10,9% pe total si in randul femeilor de 12,9%.(Tabel 2) in perioada 1997-1999, ca urmare a accelerarii testructuraruu unor ramuri si activitati economice, precum si declinului productiei din majoritatea regiunilor tarii, se observa o crestere a ratei generale a somajului (de la 8,9% la 11,5%). Relansarea cresterii economice in anii 2000 si 2001 a condus la diminuarea somajului. In concluzie, fluctuatiile activitatii economice reorezinta principala explicatie a evolutiei dimensiunilor absolute si relative ale somajului. Principala ramura care a disponobilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 a fost industria. Ca urmare, populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu, de la 36,9 % in 1990 la 24,8 % in 2003. Concomitant, intre anii 1990-2007 a crescut numarul persoanelor ocupate in agricultura, de la 28.2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand apoi pana la 34,7% in 2003.ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28,4 % in 1990 la 35,7% in 2003.

Comparatie cu alte tari Rata somajului in randul persoanelor sub 25 de ani a fost, in octombrie 2006, de 14,3%, in zona euro si de 14,7% in UE 271, cu valori de 1,6% si respective, 1,9 % mai mici decat cele inregistrate in aceeasi perioada in anul 2005. Cei mai putini someri sub 25 de ani au fost in Olanda, unde rata somajului in randul tinerilor a dost de 5,2%, Damemarca(8,3%) si Austria (8,3%), in tinp ce cele mai ridicate rate ale somajului in randul tinerilor s-au inregistrat in Grecia (22,9%, in al doilea trimesru al anului 2007). In romania a fost 20,7% si in Franta de 19,3%.(sursa:Newsln) De asemenea, potrivit Eurostat, rata somajului in zona euro2 a ajuns la 7,2%, in luna octombrie , comparative cu 7,3 %, in septembrie. In UE27, rata somajului a fost in octombrie , de 7%, la fel ca in septembrie, dar cu 0,8% mai putin decat in 2006. Cea mai scazuta rata a somajului in octombrie s-a inregistrat in Damenarca 2,9 % si Olanda 3,15, iar cea mai ridicata a fost in Slovacia de 11,2% si Polonia de 8,8%. Totodata, in 23 de state membre a inregistrat o scadere a ratei somajului de-a lungul anului, in timp ce in patru dintre ele rata somajului a crescut. Cele mai importante scaderi s-au inregistrat inPolonia de la 12,65 la 8,8% si in Republica Ceha, de la 6,75 la 55. Cele mai mari cresteri ale ratei somajului s-au inregistrat in Portugalia, de la 7,8% la 8,5% si in Irlanda de la 4,2 % la 4,4%. Rata somajului in randul barbatilor a scazut de la 7,1% la 6,5%, intre octombrie 2006 si octombrie 2007, in zona euro, si de la 7,3% la 6,4% in UE27. Rata somajului in randul femeilor a scazut, de asemenea, in ultimul an, de la 9% la 8,2%, in zona euro, si de la 8,55 la 7,6% in UE27. Eurostat estimeaza ca un numar de 16,5 milioane de persoane din UE nu aveau o slujba, in octombrie, din care 11,1 milioane proveneau din tarile din zona euro. In octombrie anul 2006, 18,4 milioane de europeni erau someri din care 12,1 milioane proveneau din zona euro.Rata somajului in Statele Unite a fost de 4,7%, in octombrie 2007, in timp ce in Japonia a fost de 4%. (sursa:Eurostat)

Situaia statistic a omajului nregistrat la 28 februarie 2010


1 2

Rata omajului nregistrat la nivel naional, la sfritul lunii februarie 2010 a fost de 8,3%, mai mare cu 3,0 pp dect cea din luna februarie a anului 2009 i cu 0,2 pp dect cea din luna ianuarie a anului 2010. n graficul urmtor este prezentat evoluia ratei omajului nregistrat la nivel naional n perioada 1991 2010 la nivelul lunii februarie.

16 14 12 10

E vo lu ia rate i o m aju lu i n regis trat la n ive l n a io n a l n tre an ii 19 91-2 0 10 , la n ivelu l lu n ii fe b ru arie 1 3,5 1 1 ,4 11,1 1 0,1 9 ,0 9,7 1 0,7 8,8 7,8 7 ,5 6,3 8 ,3 6,2 5,1 5,2 4 ,2 1 2,0 12,5

rata omajului(%)

8 6 4 2 0

3,9

0 ,6

21.393 persoane fa de cel de la finele lunii anterioare. n graficul urmtor este prezentat evoluia numrului omerilor nregistrai la nivel naiopnal n perioada 1991 2010 la nivelul lunii februarie.

19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09 20 10

rata somaj

Numrul total de omeri la finele lunii februarie, de 762.375 persoane, a crescut cu

10

N u m r u l de o m e r i n r e gis tr a t n pe r io ada 1 99 1- 20 10 la n iv elu l lu n ii fe b r u a r ie


06 1E + 6 E+0

1 .27 5 .2 4 4

1 .2 45 .3 9 7 1 .1 83 .94 7

1 .19 6.6 3 0

1.2 67 .4 5 0

1 .0 2 5.7 17
06 1E + 0 00 800 600 0 00

1 .0 5 5 .29 0 96 1 .6 57 1 .0 3 2.30 3 7 98 .44 4 70 2 .4 31 7 4 8.1 15 5 58 .5 5 3 5 54 .58 5 4 59 .01 3 3 79 .7 7 9 4 77 .86 0 7 62 .37 5

4 3 5 .3 10

0 00 400 0 00 200 0

65 .3 1 9
19 94 19 96 20 02 19 92 19 99 20 03 20 04 20 07 20 08 19 91 19 98 20 00 20 01 19 95 19 97 20 06 19 93 20 09 20 05 20 10

an

n um r o m e ri

Din totalul omerilor nregistrai, 468.863 au fost omeri indemnizai i 293.512 neindemnizai. Numrul omerilor indemnizai a crescut cu 9.705 persoane, iar numrul omerilor neindemnizai a crescut cu 11.688 persoane fa de luna precedent. Ponderea omerilor neindemnizai n numrul total al omerilor (38,50%) scade fa de luna precedent cu 0,47 pp. Referitor la omajul nregistrat pe sexe, n luna februarie 2010, comparativ cu luna precedent, rata omajului masculin a crescut de la 8,8 % la 9,2%, iar rata omajului feminin a crescut de la 7,3 % la 7,4%. La nivel teritorial, numrul de omeri a crescut n 35 de judee i n Municipiul Bucureti, creterile cele mai importante nregistrndu-se n judeele: Constana (2.025 persoane), Dolj (1.944 persoane), Neam (1.801 persoane), Iai (1.676 persoane), Vaslui (1.145 persoane), Cluj (846 persoane), Suceava (703 persoane), Vlcea (702 persoane), Harghita (625 persoane),
11

Botoani (616 persoane), Ialomia (590 persoane), Galai (588 persoane), i municipiul Bucureti (799 persoane). Scderea numrului de omeri se nregistreaz n judeele: Alba (743 persoane), Gorj (252 persoane), Hunedoara (189 persoane), Cara-Severin (148 persoane), Slaj (86 persoane) i Arad (66 persoane). Scderea numrului de omeri din aceste judee se datoreaz n special scderii numrului de omeri neindemnizati a cror perioad de valabilitate a cererilor de persoane n cutare de loc de munc i n acelai timp solicitani de adeverine conform Legii 416/2001, a expirat n a doua jumtate a lunii decembrie 2009 i nu i-au mai renoit aceste cereri. Judeele cu cea mai mare pondere a omerilor neindemnizai n numrul total al

omerilor sunt: Dolj (59,25%), Teleorman (58,61%), Mehedini (57,13%), Iai (52,33%), Vrancea (51,80%), Covasna (50,31%), Clrai (49,59%) i Galai (48,80%). Rata omajului a crescut n 34 de judee, cele mai importante creteri constatndu-se n judeele: Neam cu 0,9pp, Vaslui cu 0,7pp, Dolj, Giurgiu, Constana i Ialomia cu 0,6pp, Iai i Harghita cu 0,5pp, Tulcea, Botoani i Vlcea cu 0,4pp. Scderea ratei omajului se nregistreaz doar n judeele: Vrancea, Bistria, Teleorman, Brila, Buzu, Galai i Dmbovia cu 0.3pp. n Municipiul Bucureti i n judeul Satu Mare, rata omajului a fost constant comparativ cu luna precedent. Cele mai ridicate niveluri ale ratei omajului au fost atinse de judeele Mehedini (14,6%) i Vaslui (14,2%), urmate de judeele: Teleorman i Alba (13,0%), (12,7%), Dolj (12,9%), Ialomia (12,8%), Covasna (12,4%), Galai (12,3%), Gorj i Harghita (11,5%), Cara-Severin (11,1%), Hunedoara i Slaj (10,9%). Nivelul minim al ratei omajului n luna februarie, de 2,4%, se nregistreaz n Municipiul Bucureti. Amplitudinea dintre nivelul de maxim i cel de minim al omajului (12,2 pp) este mai mare cu 0,1 pp dect cea din luna precedent(12,1 pp) datorat creterii nivelului de maxim deinut i n luna aceasta de judeul Mehedini. Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale omajului nregistrat au fost Sud-Vest (11,5%), Centru i Sud (10,1%), Nord-Est (9,3%) i Sud-Est (9,2%) i regiuni n care activitile rurale sunt preponderente. Se constat existena unor dispariti i n interiorul
12

regiunilor, unde judee predominant agricole coexist cu cele mai dezvoltate. De exemplu, n regiunea Nord-Est s-au nregistrat discrepane ntre judee n ceea ce privete rata omajului nregistrat, astfel: nivelul maxim a fost atins n judeul Vaslui (14,2%) i cel minim n judeul Iai (7,9%), ecartul fiind de 6,3% pp. Regiunea Bucureti, ca i luna trecut, a atins cel mai sczut nivel al ratei omajului nregistrat, de 2,4%. n cursul lunii februarie 2010, numrul total de omeri intrai n evidene a fost de 97.267 persoane, repartizat astfel:

68.234 persoane - prin nscrieri noi, din care: - 37.640 persoane nregistrate ca omeri indemnizai;

- 30.594 persoane nregistrate ca omeri neindemnizai;

29.033 persoane - prin reactualizri de cereri de loc de munc i reactivri de drepturi bneti, din care: 5.557 reactivri de drepturi;

- 23.476 reactualizri de cereri de loc de munc.

Analiznd intrrile totale de omeri din luna februarie cu cele nregistrate n luna anterioar, observm c numrul aferent lunii ianuarie a sczut cu 2.549 persoane, de la 99.816 persoane n luna ianuarie, la 97.267 persoane n luna februarie. Numrul omerilor neindemnizai a crescut cu 4.585 persoane (de la 26.009 persoane nregistrate n luna ianuarie, la 30.594 persoane n luna februarie). n cursul lunii februarie au ieit din evidenele ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc, respectiv a municipiului Bucureti, un numr total de 75.874 omeri, astfel:

prin ncadrare n munc - 21.507 persoane; din categoria omerilor indemnizai ca urmare a suspendrilor, ncetrilor de drepturi bneti - diferite situaii (pensionri, plecri n strintate, decese) - 24.875 persoane;
13

din categoria omerilor neindemnizai, dac nu solicit meninerea cererii de loc de munc - 29.492 persoane.

Ieirile prin ncadrare n munc din rndul omerilor au crescut cu 6.414 persoane fa de cele din luna anterioar (de la 18.461 persoane la 24.875 persoane) i reprezint 44,2% din totalul ieirilor din omaj. Ieirile din categoria omerilor indemnizai, au crescut cu 3.309 persoane, de la 18.198 persoane n luna ianuarie la 21.507 persoane n luna februarie. Ieirile din categoria omerilor neindemnizai care nu solicit meninerea cererii de loc de munc au sczut n luna februarie cu 2.066 persoane fa de luna ianuarie (de la 31.558 persoane la 29.492 persoane). Referitor la structura omajului dup nivelul de instruire, omerii cu nivel de instruire primar, gimnazial i profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaz ageniilor judeene de ocupare a forei de munc n vederea gsirii i ocuprii unui loc de munc 72,5%. omerii cu nivel de instruire liceal i post-liceal reprezint 21,1%, iar cei cu studii universitare doar 6,4%. Din punct de vedere al structurii omerilor pe grupe de vrst, reprezentative sunt ponderile pentru grupele de vrst 30-39 ani (26,4 %) i 40-49 ani (28,0%). n ceea ce privete structura omajului dup durat, la sfritul lunii februarie 2010, numrul omerilor aflai n omaj de cel mult 6 luni (427.568 persoane) este cel mai mare i reprezint 56,1% din totalul omerilor nregistrai; urmeaz categoria omerilor aflai n omaj ntre 6 i 12 luni, respectiv 225.146 persoane (29,5%), i cea a omerilor aflai n omaj peste 12 luni, respectiv 109.661 persoane (14,4%). n ceea ce privete omajul de lung durat, n aceast lun, se afl nregistrai n evidenele ageniei 31.193 tineri sub 25 de ani aflai n omaj de peste 6 luni (ceea ce reprezint 29,8% din totalul omerilor sub 25 de ani); adulii aflai n omaj de peste 12 luni, 100.807 persoane reprezint 15,3% din totalul omerilor aduli, ponderea omerilor de lung durat n numrul total de omeri fiind de 17,31%.
14

Ocupaiile n care s-a nregistrat cel mai mare numr de omeri indemnizai la sfritul lunii februarie sunt: muncitori necalificai n industria prelucrtoare (32.258 persoane), constructori i montatori de structuri metalice (29.137 persoane), vnztori (18.340 persoane), lucrtori la maini de polizat, rectificat i ascuit (14.941 persoane), muncitori necalificai i construcia de locuine (11.437 persoane), etc. Se constat gradul relativ sczut de instruire al omerilor nregistrai, ceea ce reprezint un obstacol n integrarea acestora pe piaa muncii. Pentru a diminua creterea numrului de omeri i pentru a atenua efectele crizei economice, Guvernul a adoptat Ordonana de urgen nr. 13/2010 care prevede c angajatorii care ncadreaz pe locurile de munc nou create omeri, n cursul anului 2010, vor putea beneficia, pe o perioad de 6 luni, de scutirea de la plata contribuiilor de asigurri sociale aferente omerilor ncadrai, datorate de angajatori potrivit legii, meninerea n activitate pe o perioad de cel puin 12 luni de la data angajrii. Angajatorii beneficiaz de aceast facilitate numai dac ncadreaz persoane provenind din rndul omerilor care sunt nregistrai la ageniile pentru ocuparea forei de munc de minimum 3 luni premergtoare deciziei de angajare i care nu au avut raporturi de munc cu respectivii angajatori n ultimele 6 luni premergtoare angajrii.

15

CONCLUZII:

1. Somajul este un dezechilibru al pietei nationale (dezeclilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de muna). 2. Somajul se poate imparti in doua categorii : voluntar (cand o persoana refuza salariul oferit) si involuntar (cand persoanele neocupate ar fi dispunse sa lucreze). 3. Somajul in Romania a evoluat foarte mult dupa anul 1990 si principala ramura care a disponibilizat forta de munca a fost industria. 4. Rata somajului exprima procentual marimea somajului, fiid raportul dintre numarul somerilor si populatia activa. 5. Economia romanesca va cunoste fenomenul de somaj structural persoane care vor sa munceasca, dar nu au calificarea minima ceruta de locurile de munca disponibile. 6. Ca un corolar al concluziei anterioare, vom avea someri si lipsa de forte de munca metodologia actuala de calcul a ratei somajului pur si simplu nu are in vedere acest lucru. 7. Ca sa se reduca distanta dintre cele 2 Romanii (cea urbana si cea rurala) trebuie gasite mijloace pentru un program national de formare continua. Habar nu am cum s-ar putea face asta, dar stiu sigur cum nu se va face prin ANOFM

16

Bibliografie:

Badulescu, Alina Somajul in Romania.O analiza retrospective (1991-2005); Dornbusch, Rudiger; Fischer Stanley Macroeconomia, Ed. Sedona, Timisoara, 1997; www.scritube.com www.anofm.ro www.ectap.ro www.zf.ro www.standard.money.ro www.gandul.info www.wikipedia.org www.eurostat.eu www.insse.ro

17

Anexe:

Rata omajului n diferite ri din Uniunea Europeana

18

19