Somajul in Romania

Somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. Somajul nu

trebuie privit ca o fatalitate, ca pe o situatie din care nu se mai poate iesi, ci ca o
stare de criza economica si sociala momentana.
Somerii formeaza suprapopulatia relativa pentru ca reprezinta un surplus de forta
de munca in raport cu numarul celor angajati.
Este foarte greu de apreciat corect care sunt toate categoriile de someri.
Conform Biroului International al muncii este somer oricine are mai mult de 15
ani si indeplineste conditiile:
- este apt de munca;
- nu munceste;
- este disponibil pentru o munca salariata sau nesalariata;
- cauta un loc de munca.

Somajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte:

Unul dintre acestea este nivelul somajului. Acesta este indicatorul

statistic care arata partea celor care nu au de lucru in numarul total al celor care
doresc sa lucreze (in procente). Acesta se determina atat absolut, ca numar, cat
si relativ, ca rata a somajului (numarul somerilor/populatia activa). Nivelul
somajului difera pe tari, perioade si regiuni ale aceleiasi tari. Cel mai ridicat nivel
se inregistreaza, in prezent, in tarile slab dezvoltate.
Somajul a devenit o permanenta, dar aceasta nu exclude existenta starii de
ocupare totala a fortei de munca.
Pentru a exemplifica acest lucru se are in vedere situatia unor state cum ar fi:
Germania, Franta, Canada, Statele Unite ale Americii, care in perioada de dupa
cel de-al doilea razboi mondial, cand numarul angajatilor depasea oferta interna
de forta de munca, recurgeau la emigranti. In acelasi timp, insa, exista in tarile
respective si un numar de someri format din:

- persoane aflate in cautarea primului loc de munca sau in cautarea unui loc de
munca dupa ce-l abandonasera pe cel vechi;
- persoane care nu acceptau locurile de munca libere pentru ca salariul real la
care ar fi ajuns angajandu-se nu le-ar fi permis sa traiasca mai bine decat atunci
cand erau someri;
- persoane cu probleme sociale complexe care nu se puteau angaja.

Somajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea increderii de sine,

erodarea raporturilor cu comunitatea si aparitia sentimentelor de alienare si
excludere din viata normala, ceea ce provoaca tensiuni si amenintarea stabilitatii
sociale.
Somajul se manifesta inegal pe tari, zone, perioade, sexe, varsta, calificare
profesionala. Afecteaza de cele mai multe ori tinerii si femeile, iar prelungirea in

1
timp mareste riscul degradarii competentei profesionale si dificultatea de
reintegrare. Somerul de lunga durata se descalifica, uneori iremediabil. Uitarea
gesturilor profesionale, pierderea ritmurilor de muncail fac pe somer mai putin
competitiv si antreneaza o neincredere sporita in randul potentialilor patroni.
Se estimeaza ca, in prezent, ocuparea deplina a fortei de munca presupune un
somaj de 1,5–4 %.

Masa somajului consta din numarul persoanelor care, la un moment dat,

intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor.
Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea
somajului, calculandu-se ca raport procentual intre masa somajului si unul dintre
parametrii de referinta ai acestuia: populatia activa, populatia activa disponibila,
forta de munca, populatia ocupata, populatia ocupata ca salariati.

Celor trei indicatori ce caracterizeaza nivelul somajului li adauga un al IV-lea:

rata naturala a somajului. Aceasta este rata somajului care corespunde unei
rate stabile sau inertiale a inflatiei.
Un alt aspect il reprezinta intensitatea somajului in functie de care se poate
distinge:

somajul total - pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii,

somajul partial - diminuarea activitatii depuse de o persoana prin reducerea
duratei saptamanii de lucru sub cea legala ,cu scaderea remunerarii,
somajul deghizat - numeroase persoane au o activitate aparenta cu
productivitate mica (specific mai ales tarilor slab dezvoltate).
Un alt element il reprezinta durata somajului sau perioada de somaj de la
momentul pierderii locului de munca pana la reluarea activitatii . Aceasta difera
pe tari si perioade istorice .In general exista reglementari care sa precizeze
durata pentru care se plateste indemnizetia de somaj.
Un alt element il constituie structura somajului sau componentelor acestuia
formate prin clasificarea somerilor dupa diferite criterii: nivelul calificarii, domeniul
in care au lucrat, categoria socio-profesionala careia-i apartin, ramurile de
activitate din care provin, sex, categorii de varsta, rasa, etc.

Conceptul de somaj
Piata contemporana a muncii inglobeaza mai multe moduri de combinare a
factorului munca, din punct de vedere al ocuparii:
Echilibru - oferta si cererea de munca sunt egale - ocupare deplina
Dezechilibru
a) subocupare - oferta de munca este mai mica decat cererea
b) supraocupare - oferta de munca depaseste cererea
Echilibrul pietei muncii trebuie sa fie abordat ca:
Echilibru functional - defineste zona de compatibilitate a ocuparii fortei de
munca si cresterea productivitatii muncii, in conditiile strict determinate de
producatori.

2
Echilibru structural - exprima modul de distribuire a resurselor de munca pe
sectoare, ramuri, activitati social-economice, profesii, calificari, zone s.a.
Echilibru intern - intre nevoile si resursele de munca, ambele conditionate de
volumul de munca si cel al productivitatii.
Formele dezechilibrului pe piata muncii pot fi intelese numai dupa explicarea
termenilor: ocupare deplina, somaj voluntar si somaj involuntar.

OCUPARE DEPLINA - angajarea a 96-97% din populatia activa disponibila,

diferenta pana la 100% fiind considerata somaj natural. Aceasta reprezinta acel
volum si acea structura a ocuparii, a utilizarii fortelor de munca, care permit
obtinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor.
Conceptele de somaj voluntar si somaj involuntar caracterizeaza si
aprofundeaza somajul natural.
SOMAJ VOLUNTAR – consta in acea neocupare datorata refuzului sau
imposibilitatii unor persoane de a accepta salariul oferit. Un asemenea somaj
arata ca sunt si persoana care nu pot sa se angajeze intr-o activitate deoarece
nivelul ridicat al salariilor, determinat prin negocieri colective, genereaza
diminuarea cererii de munca.
SOMAJUL INVOLUNTAR – include persoanele neocupate care ar fi dispuse sa
lucreze, acceptand chiar un salariu nominal mai mic decat salariul existent,
sperand ca atunci cand cererea efectiva de munca se va mari, va creste si
nivelul ocuparii.

Masurarea somajului
Problema masurarii somajului este de fapt o problema de estimare a
proportiilor, structurii, intensitatii si duratei lui. S-au infiintat, pentru aceasta
analiza, institutii specializate care aplica modalitati specifice de inregistrare a
somajului. Principalele caracteristici regasite la nivelul acestui fenomen sunt:
nivelul (marimea) la un moment dat, intensitatea, durata medie si structura
(componenta).

Marimea somajului (nivelul la care a ajuns) reflecta numarul persoanelor care

nu lucreaza, in raport cu numarul total al persoanelor care sunt apte si doresc sa
lucreze. Astfel, masurarea are loc :
in expresie absoluta (masa somajului) – numarul persoanelor care la un
moment dat, intrunesc conditiile pentru a fi incluse in categoria somerilor
(numarul persoanelor din populatia activa disponibila neocupata).
in expresie relativa (rata somajului) – calculata ca raport procentual intre
numarul mediu al somerilor si:
- populatia activa
- populatia activa disponibila
- forta de munca (populatie ocupata+somaj)
- populatia ocupata
- populatia ocupata ca salariati

3
Subevaluarea somajului – inregistrarea doar a persoanelor care primesc
indemnizatie de somaj, excluzand alte categorii ca: tinerii care incheie un ciclu de
invatamant si nu au loc de munca, persoane care nu au temporar un loc de
munca, s.a.

Supraevaluarea somajului – inregistrarea ca someri si a altor

categorii(neindreptatite) ca: persoanele care incaseaza indemnizatia de somaj
dar nu au intentia de a se angaja; persoanele care au deja un loc de munca dar
pretind ca sunt someri, pentru ca lucreaza”la negru”; persoane care nu doresc sa
munceasca din motive strict personale, s.a.

Intensitatea somajului – se calculeaza prin determinarea corecta a

momentrului incetarii totale sau partiale a activitatii.
Durata sau perioada de somaj – timpul care se scurge de la pierderea
locului de munca pana la reluarea activitatii.
Structura – clasificarea somerilor dupa criterii ca: nivelul calificarii, domeniul
de activitate, sex, varsta sau rasa.
Pentru o evaluare corecta a marimii somjului la un moment dat trebuie sa se
calculeze:
- intrarile – persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu
de invatamant si nu se pot angaja.
- iesirile – persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin la vechiul
post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii, s.a.

Cauzele si formele somajului

Mecanismele pietei muncii se afla sub incidenta numeroaselor

imprejurari, nu numai a celor strict economice, ci si demografice, tehnice sau
stiintifice. El apare ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social
economice, datorita solicitarilor suplimentare de munca ale noilor generatii sau
datorita solicitarilor de locuri de munca ale persoanelor incadrate in varsta a
doua.

Formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi sunt:

Somajul de conversiune – afecteaza salariatii care aveau locuri de munca
stabile pana la licentiere, fara vechime mare in munca. La inceputul perioadei de
somaj, ei sunt considerati favorizati, iar in caz de prelungire a perioadei de
somaj, trec intr-o categorie mai defavorizata.
Somajul repetativ – ii cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade
de activitate si de somaj, mai afectati fiind tinerii si cei cu calificare slaba.
Somajul de excluziune – reuneste populatia activa in care sunt incluse
persoane mai in varsta, mai putin calificate sau aflate in somaj de timp
indelungat, indiferent daca mai primesc sau nu indemnizatia de somaj
In cadrul proceselor de formare a somajului, in functie de
cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme de somaj:

4
Somaj ciclic – expresie a somajului structural si sezonier, care se formeaza in
faza de recesiune(criza-depresiune)a ciclului economic, sau care decurge direct
din restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale anului.
Somaj de discontinuitate – se coroboreaza cu reglementarile privind concediile
de maternitate si alte aspecte ale vietii de familie.
Somaj frictional – efectul dezutilizarii marginale a folosirii mainii de lucru, care
inglobeaza motive ce determina o persoana sa nu accepte un post pentru ca
salariul primit are o utilitate sub un anumit minim.
Somaj de inadaptare – determinat de imposibilitatea unei parti a populatiei
active denumite tehnofoba, de a utiliza si a se adapta tehnicilor avansate actuale
care presupun abstractie, interactivitate, viteza de executie si flexibilitate
deosebite. Acest fenomen poate fi evitat sau diminuat doar prin pregatirea si
orientarea personalului.
Somaj intermitent – este generat de insuficienta mobilitate a fortei de munca si
de inegalitatile intre calificarile persoanelor care vor sa se angajeze si cele
solicitate.
Somaj sezonier – se formeaza datorita restrangerii activitatii economice in
anumite perioade , sezoane ale anului, in care conditiile economice sunt mai
putin prielnice, el fiind caracteristic: agriculturii, constructiilor si turismului.
Somajul structural – este determinat de tendintele de restructurare a economiei
pe activitaticare are loc sub incidenta progresului tehnico-economic, crizei
energetice, fenomenelor sociale si politice. El se intalneste atat in tarile slab
dezvoltate, cat si in cele dezvoltate sau aflate in tranzitie la economia de piata.
Restrangerea lui presupune: mari investitii, recalificarea celor afectati,
reorientarea invatamantului s.a.
Somaj tehnic – este determinat de intreruperea activitatii unei firme din lipsa de
comenzi pe un timp indelungat.Cei afectati primesc indemnizatii de somaj de la
firma respectiva. Iesirea din somaj are loc odata cu reluarea activitatii.
Somaj tehnologic – este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii
cu aparate noi, si de centralizare a unor capitaluri. Resorbirea lui presupune
recalificarea fortei de munca in concordanta cu noile cerinte.

Costurile sociale ale somajului

Costul social al acestui fenomen reprezinta efortul total pe care

il suporta populatia, economia si societatea care sunt afectate de somaj.
La nivelul persoanelor, apar aspecte de natura economica, dar si aspecte
morale, social-culturale, chiar si politico-militare.
La nivelul economiei si societatii, costul social are in vedere aspecte ca:
irosirea cantitatii de forta de munca
diminuarea intensitatii dezvoltarii economice
scaderea veniturilor bugetului de stat
cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor
publice din domeniul inregistrarii somajului
Costurile mari care implica somajul se grupeaza in:

5
Costuri directe – evaluate sub forma varsamintelor monetare catre fondul
destinat protectiei sociale.
Costuri indirecte – generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de
care ar putea beneficia intreaga populatie.
Aprecierea complexa a acestui fenomen impune surprinderea
Efectelor pozitive (apar pe termen scurt):
- incitarea angajatilor la perfectionarea profesionala
- o mai mare mobilitate si adaotabilitate a fortei de munca
Efecte negative (apar pe termen lung). Datorita acestora s-a ajuns la concluzia
ca somajul este un fenomen negativ , ale carui costuri depasesc cu mult
avantajele.

Politici de ocupare a fortei de munca

Reprezinta un ansamblu de masuri elaborate de stat pentru a intervani pe

piata muncii in scopul stimularii creerii de noi locuri de munca, diminuand
dezechilibrele si disfinctionalitatile de pe piata muncii.
Politici pasive de ocupare – pornesc de la nivelul ocuparii considerat dat si
urmaresc gasirea de noi solutii pentru angajarea excedentului de forta de munca.
Exemple de masuri adoptate de aceste politici:
-reducerea duratei muncii
-diminuarea varstei de pensionare
-cresterea perioadei obligatorii de scolarizare
-cresterea locurilor de munca cu program zilnic redus si atipic
-restrictionarea imigrarilor
Politici active de ocupare – presupun masuri, metode, procedee de marire a
nivelului ocuparii.
Exemple de masuri de politica activa:
-amplificarea si stimularea investitiilor
-ameliorarea continutului invatamantului
-imbunatatirea orientarii scolare si profesionale a tinerilor
-stimularea mobilitatii persoanelor active spre alte locuri de munca
-incurajarea cercetarii stiintifice
-extinderea activitatilor economico-sociale si ecologice

MASURI DE DIMINUARE A SOMAJULUI SI A EFECTELOR SALE

Fiind un fenomen care afecteaza, in diferite proportii, toate tarile, prin
nivelul, structura, durata si consecintele sale, somajul s-a impus atentiei
guvernelor si fortelor sociale, devenind o preocupare generala. Pe termen scurt,
obiectivul major al tuturor acestora, il foremeaza atenuarea consecintelor sale,
iar pe termen mediu si lung, obiectivul consta in diminuarea resurselor de munca
aflate in stare de somaj.

6
Masurile pentru diminuarea somajului, dupa aspectul concret la care se refera,
pot fi grupate in trei mari categorii:

- masuri care privesc direct pe someri;

- masuri care privesc populatia ocupata;
- alte masuri.

Din prima categorie se remarca:

- masurile de organizare a pregatirii si calificarii celor in cautarea unui loc de
munca pentru a putea face fata noilor tehnici si tehnologii;
- facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi care ofera locuri
de munca si pentru crearea de noi locuri de munca in activitati publice.

O mare importanta au dobandit, in ultimii ani, masurile pentru trecerea la noi

forme de ocupare:
-angajare pe timp partial sau cu orar atipic;
-angajarea provizorie cu contract pe durata determinata;
-angajari specifice, stagii sau contracte de munca de tipuri deosebite, create in
cadrul politicilor recente de diminuare a somajului, inexistente in trecut.
Masurile care privesc populatia activa ocupata au ca scop, pe de o parte, sa
previna cresterea somajului printr-o calificare adecvata nevoilor. Pe de alta parte,
ele tind sa diminueze somajul prin crearea de posibilitati suplimentare de
angajare care se asigura prin reducerea timpului de munca si a duratei vietii
active, precum si prin indepartarea imigrantilor si revenirea lor in tarile de origine.
Politicile pasive se refera,dintr-un punct de vedere,la indemnizatia de
somaj.
In opinia multor economisti,aceasta din urma nu face decat sa scada presiunea
financiara care apasa asupra persoanelor disponibilizate,fara a avea un efect
pozitiv asupra volumului global al somajului.Din alt punct ,ele vizeaza reducerea
numarului populatie active prin pre-pensionari,cresterea perioadei de formnare a
tinerilor.
Politicile active presupun o interventie clara pe piata muncii ,influentand real
nivelul global al ocuparii,prin subventii,in scopul reducerii costului salarial al
firmelor si al promovarii crearii de oi locuri de munca ,dar si prin stagii de formare
profesionala.
In ansamblul masurilor antrenate de intentia reducerii efectelor
somajului,evidentiem ca:
Politicile de sustinere a cresterii economice sunt necesare deoarece se accepta
faptul ca una din cauzele principale ale somajului este insuficienta preocuparilor
pentru o crestere economica vizibila.Rolul determinant revine statului,care prin
mecanisme fininciare,monetare si fiscale trebuie sa influenteze progresul general
impulsionandu-l,si asgurand conditii propice pentru dezvoltarea economieie
moderne de piata.
Crearea de noi locuri de munca trebuie sa se justifice mai cu seama din
perspectiva eficientei si ca atare nu se recomanda o crestere fortata sau arbitrara

7
a cererii de mana de lucru.Chiar daca,actualmente,cele mai motivate spre a
investi sunt firmele cu rate inatlte ale profiturilor trebuie sprijinti si ajentii care
manifesta disponibilitati in directia sporirii numarului de angajati .
Programele desfasurate in directia formarii si calificarii somerilor se refera la
evidentierea justa a sanselor de reangajare avute de persoane concediate.Ele
presupun acordarea de catre stat si sectorul particular a anumitor fonduri
destinate reconversiei sociale a celor vizati.Ne referim la desfasurarea unor
cursuri despecialitate,organizate in vederea cresterii abilitatii profesionale sau
pregatirii in domenii pentru care exista sanse de gasire a unui loc de munca.

Se impune eficientizarea economiei,prin accentuarea a trei relatii:

-intre procesul cresterii economice,productivitate,cererea de munca si durata
specifica a zilei de munca.
-intre oferta si cererea de munca
-intre rata salariilor si rata inflatiei prin interediul indicelui puterii de cumparare.

Masurile avand in vedere populatia ocupata se refera la:

-redistribuirea sarcinilor celor ocupati
-rationalizarea muncii in sectoare
-reducerea timpului de munca
-programe de reconversie
-solutia unui nou sector in economie cel destinat activitatilor de utilitate colectiva
si sociala.

Reducerea ofertei de munca inseamna masuri care vizeaza pre-

pensionarea,reducerea varstei legate de pensionare,precum si cresterea duratei
de scolarizare a tinerilor.

Actiunile generale asupra factorilor de pe piata muncii au in vedere:

-flexibilitatea externa
-flexibilitatea interna
-restructurari ale proceselor tehnologice
-polificari anticipate
-modificari ale grilelor de salarizare
Masurile concrete de tipul politicilor stop and go, constau in alternarea actiunilor
produse pe plan macroeconomic ,crestere economica,nivel cat mai inalt de
ocupare ,stabilitate in sectorul preturilor si echilibru exterior.
In multe situatii, masurile active au ca efect sporirea numarului si a
intensitatii barierelor de pe piata muncii, accentuand somajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piata muncii (normele specifice legislatiei
muncii), ar avea drept consecinta eliminarea oricarei forme de somaj involuntar,
sporirea competitiei dintre salariati pentru cele mai bune locuri de munca (salarii

8
si conditii de munca superioare), sporirea competitiei dintre angajatori pentru cei
mai buni salariati, efectele fiind cresterea productivitatii muncii, reducerea
birocratiei, cresterea generalizata a veniturilor reale ale populatiei si va fi
stimulata dorinta oamenilor de a se instrui.
O masura pentru combaterea somajul structural, este stabilirea unor tarife
flexibile de salarizare, prin colaborare mai buna dintre sindicate si conducerea
firmelor, ca tarifele sa fie reglate in functie de gradul ratei de inflatie.
Metoda prelungirii scolarizarii elevilor si pensionarea timpurie a angajatilor s-a
dovedit pe o perioada mai lunga de timp ca o masura costisitoare si neeficace. O
alta masura de reducere a somajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore
cu scopul ca un post sa fie ocupat de doi angajati.

Masuri politice active pentru reducerea somajului sunt:

la noii angajati este un timp de proba, timp in care primesc o retributie mai mica,
flexibilitate a timpului de lucru, usurarea desfacerii contractului de munca si tarife
de salarizare flexibile dupa conjunctura economica
instruirea si trenarea somerilor in felul in care trebuie sa-si caute un loc de
munca
integrarea in acest proces a celor care traiesc in tara si au o cetatenie straina
ridicarea nivelului de calificare si pregatire a scolilor.
Somajul determinat de conjunctura economica, cand cererea se reduce pe piata
economica, se poate printr-o politica fiscala flexibila de a echilibra pierderile
provocate prin reducea vanzarilor.
In SUA aceasta politica este mai flexibila in comparatie cu Europa, daca aceasta
politica este aplicata rational va exclude posibilitatea repetarii zilei de vinerea
neagra pe Wall Street SUA la data de 25 octombrie 1929, cand a izbucnit o criza
economica mondiala ce a dus la falimentarea bancilor, devalorizarea valutei.
Acest fenomen bineinteles nu asa de intens a fost observat incepand din anul
1970 si in Germania cand impozitele mari, somajul care creste si salariile mari,
ce determina ca preturile ridicate a produselor germane nu puteau concura cu
cele produse mai ieftin in alte tari.

SOMAJUL IN ROMANIA

In Romania, somajul se amplifica datorita capacitatilor de

productie nefolosite, intr-un context de recesiune economica profunda si o
strategie de tranzitie la economia cu piata concurentiala . Trebuie avut in vedere
efectul distructiv al dobanzilor asupra investitiilor si implicit al ocuparii; rigiditatea
salariilor in privinta scaderii; eliberarea accentuata a fortei de munca din motive
de retehnologizare si stagnarea crearii de locuri de munca.
In prezent rata somajului in tara noastra este de circa 10% pe ansamblul
economiei, existand printre someri o mare parte a muncitorilor din ramurile
energointensive. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si femeile.Din

9
cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de crestere de
lunga durata.

1. Evolutia somajului in Romania

Incepand din anul 1992 are loc o scadere continua, atat in marimi
absolute cat si relative, a beneficiarilor de ajutor de somaj. De la 64,9% in 1992
se ajunge ca in 1995 sa primeasca ajutor de somaj numai 31,8% dintre
someri,iar in 1996 doar 30,7%. Deoarece numarul total al somerilor incepe sa
scada dupa 1994 acesta influienteaza intr-o masura mai mica evolutia
beneficiarilor de ajutor de somaj. Acest lucru se explica prin depasirea celor 9
luni pe parcursul carora somerul este indreptatit sa primeasca acesta prestatie.
In ceea ce priveste beneficiarii alocatiei de sprijin, se constata o tendinta de
crestere pana in 1994 cand acestia ii depasesc, atat numeric, cat si procentual,
pe somerii beneficiari de ajutor de somaj. Aceasta inseamna ca cea mai mare
parte a somerilor nu si-au gasit de lucru si au intrat in somaj de lunga durata,
urmand sa beneficieze inca 18 luni de cea de-a doua prestatie de somaj: alocatia
de sprijin. In anii 1995-1996 are loc o usoara reducere a ponderii beneficiarilor
alocatiei de sprijin in totalul somerilor inregistrati. Acest lucru nu inseamna ca
somerii respectivi au intrat in randul fortei de munca active.
Acelasi lucru reiese si din evolutia in aceasta perioada a persoanelor inregistrate
la oficiile de forta ede munca, dar care nu beneficiaza de drepturi banesti.acestia
au ramas in continuare fara loc de munca si dupa expirarea perioadei care le
dadea dreptul la alocatie de sprijin. Situatia se inrautateste in anii 1995-1996 in
care 22,4% si respectiv 29,8% din totalul somerilor au ramas fara drepturi
banesti si nu au reusit sa fie recuperati nici dupa 27 de luni de inactivitate.
Pentru acestia exista posibilitatea fie sa primeasca un ajutor in regim de
asistenta sociala, fie sa practice munca “la negru”.

2.Rata somajului

In anul 1991 s-a inregistrat o rata a somajului de 3%. Aceasta a crescut in

anul urmator la 8,2%, a ajuns la 10,4 someri la 100 persoane active in 1993
pentru a atinge punctul culminant in 1994 cand s-a inregistrat o rata a somajului
de 10,9%. Tendinta de crestere continua s-a oprit in anul 1995 cand rata
somajului a scazut usor la 9,5% pentru ca in anul urmator sa se inregistreze o
reducere mai substantiala a acesteia pana la nivelul de 6,3%. Tendinta de
reducere a ratei somajului in anii 1995 si 1996 se datoreaza si promovarii unor
masuri active de combatere a somajului, punandu-se accent pe protectia activa
si mai putin pe cea pasiva. Adoptarea Legii 57/1994, privind acordarea de credite
in conditii avantajoase intreprinderilor mici si mijlocii, cu activitate productiva si de
servicii, in care cel putin jumatate din personal provine din randul somerilor, este
una dintre aceste masuri

10
 In ceea ce priveste beneficiarii de ajutor de somaj, se observa ca
ponderea cea mai mare o au muncitorii pe toata perioada analizata. Numarul
muncitorilor beneficiari de ajutor de somaj creste in 1992 fata de 1991 dupa care
urmeaza o scadere continua, astfel incat, daca in 1992 numarul muncitorilor
someri era de 526305, in 1996 se ajunge la 152655.
Numarul somerilor proveniti din randul persoanelor cu studii medii este mai mic
decat cel al somerilor proveniti din randul muncitorilor. Se inregistreaza o
crestere spectaculoasa in 1992 fata de 1991, cand numarul somerilor aproape se
dubleaza, pentru ca pana in 1995 sa creasca, dar intr-un ritm mai redus si apoi
sa scada pina in 1996.
Numarul somerilor proveniti din randul persoanelor cu studii superioare este
foarte mic in raport cu numarul celor proveniti din cele doua categorii analizate
anterior. Fluctuatiile sunt mici pe parcursul perioadei analizate, astfel ca daca in
1991 numarul lor era de 8004, in 1995 era de 7223, iar in 1996 scade pana la
5390.
In anul 1992 numarul somerilor proveniti din randul muncitorillor beneficiari de
alocatie de sprijin a fost de 206850, pentru ca in 1993 numarul lor sa se dubleze.
Asistam apoi la o stagnare pana in 1995, pentru ca in 1996 sa scada brusc,
ajungand la 214973.
In ceea ce priveste beneficiarii de alocatie de sprijin din grupa persoanelor cu
studii medii se observa o crestere din 1992 pana in 1994 de la 206850 la 477595
urmata apoi de o scadere uniforma pana in 1996 cand numarul lor e de 214973.
Referitor la persoanele cu studii superioare beneficiare de alocatie de sprijin se
constata o crestere semnificativa in anul 1993 fata de 1992.

Somajul a continuat sa creasca in Romania, in mod constant, si ceea ce

ingrijoreaza mai mult decat nivelul la care a ajuns acesta este trendul care se
inregistreaza: rata de crestere lunara s-a mentinut aproximativ constanta din
ianuarie 2009 si pana in prezent.
Somajul ramane in general “in urma” cresterii economice, acest fenomen fiind
inregistrat deja in multe tari. Diferenta dintre acestea si Romania o constituie inca
existenta mai multor industrii dezvoltate, capabile sa absoarba forta de munca
odata ce relansarea economica a inceput, ceea ce nu este cazul in Romania.
Majoritatea masurilor anti-criza aplicate in Romania s-au axat pe cheltuieli:
scaderea costurilor statului, in general, prin disponibilizari, si cresterea
cheltuielilor companiilor, prin diferite modificari ale regimului fiscal. Pentru o
redresare economica stabila, atentia trebuie indreptata asupra cresterii
veniturilor: sectorul privat existent trebuie sustinut mai mult decat oricand, trebuie
stimulate noi investitii in industrii competitive la nivel european, iar moneda
nationala trebuie sa reflecte pe cat posibil realitatea economica.
Rata somajului in Zona Euro a atins pragul de 10% in ultima luna a anului trecut,
arata datele publicate de Eurostat. In toata Uniunea Europeana, media somajului
a crescut la 9,6%.
Somajul a crescut in zona euro de la 9,9% in noiembrie la 10% in decembrie si a
egalat astfel nivelul raportat in Statele Unite ale Americii.

11
Cele mai mari rate ale somajului sunt raportate de Letonia, cu 22,8 procente,
urmata de Spania, cu 19,5 procente. In schimb, Olanda are cei mai putini someri,
doar 4% din populatia activa.

Un alt clasament, al vitezei cu care creste somajul arata insa ca Romania este
pe locul al doilea in Uniunea Europeana, la egalitate cu Irlanda.
In decembrie, s-au adaugat la rata somajului 0,3 puncte procentuale. Doar
Letonia a avut un ritm mai rapid, de 0,6 puncte.
La polul opus, in Finlanda, Austria si chiar Ungaria somajul a inceput deja sa dea
inapoi.
Rata somajului din Uniunea Europeana a urcat in noiembrie la 9,5%, cel mai inalt
nivel din ultimii 9 ani si 10 luni , a anuntat, vineri, biroul european de statistica
Eurostat. Acesta a calculat ca numarul somerilor din UE a crescut cu 4,9
milioane de persoane fata de noiembrie 2008, pana la 22,9 milioane de persoane
in noiembrie. Practic, 1 din 10 salariati din Uniune si-a pierdut slujba pe fondul
crizei. Cea mai mare rata a somajului a fost raportata in Letonia (22,3%) si
Spania (19,4%), in timp ce Olanda (3,9%) si Austria (5,5%) s-au situat la polul
opus.

Romania a inregistrat, in noiembrie, o rata a somajului de 7,5% si a incheiat anul

cu un somaj de 7,8%. Daca in aparenta, situatia somajului din Romania nu pare
la fel de grava ca, de exemplu, in tarile din zona euro, acolo unde somajul a
trecut deja de 10%, analizand ritmul de crestere, reiese ca acesta a fost in
Romania de trei ori mai mare decat media UE (22%).
Rata somajului inregistrat in luna octombrie a fost de 7,1%, fata de 6,9% in luna
septembrie 2009 si 4,0% in aceeasi luna a anului 2008. Numarul total al
somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de
munca a fost de 653.939 de persoane, din care 288.556 femei.

In urmatoarele judete rata somajului a fost sub procentul inregistrat la nivel

national: Bucuresti si Ilfov (2,1%), Timis (4,2%), Constanta (5,2%), Bihor (5,4%),
Satu Mare (5,6%),  Cluj (5,9%), Maramures (6,1%), Arad (6,3%), Botosani
(6,5%), Vrancea (6,9%), (7,0%).

Cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat in judetele: Braila si Iasi (cate
7,2%), Suceava (7,3%), Mures si Neamt (cate 7,4%), Sibiu (7,6%), Calarasi si
Tulcea (cate 7,7%), Valcea (7,8%), Brasov si Olt (cate 8,0%), Dambovita si
Prahova (cate8,2%), Bacau (8,3%), Buzau (8,9%), Arges (9,0%), Harghita
(9,3%).

12
Din totalul somerilor inregistrati la nivel national, 374.209 sunt someri indemnizati
iar 279.730 neindemnizati. De asemenea, mentionam ca rata somajului in randul
femeilor a fost de 6,8%.

In 2010 rata somajului va ajunge la la 10% In 2010, potrivit raportului Fondului

Monetar International referitor la prima evaluare a acordului de imprumut cu
Romania, publicat de institutia financiara internationala.

Agentia Nationala a Fortei de Munca (ANOFM) a raportat un numar de 625.000

de someri In septembrie si o rata a somajului de 6,9%. Cum in 2010 rata
somajului va ajunge la 10% rezulta ca numarul de someri va creste cu 280.000
de persoane.

Practic din cei 280.000 de someri pe care FMI ii vede in plus anul viitor in
Romania circa 50% mai precis 138.000 ar trebui sa vina de la stat.in 2010,
discutam de o reducere a cheltuielilor de personal echivalenta cu 0,66% din PIB.
Conform calculelor ministrului Finantelor, asta inseamna concedierea a 10% din
totalul personalului bugetar. Cum in Romania sunt circa 1,38 milioane de
bugetari, rezulta ca 138.000 de bugetari isi vor pierde locurile de munca.

O alta categorie de angajati ce vor fi afectati de somaj in 2010 vor fi cei de la

firmele de stat monitorizate de Fondul Monetar International. Un numar de 10
companii de stat vor fi monitorizate de Guvern si de Fondul Monetar International
(FMI), In vederea reducerii volumului de subventii, se arata In scrisoarea
suplimentara de intentie la acordul stand-by. Companiile care vor fi
supravegheate sunt: Compania Nationala de Cai Ferate CFR, CFR Marfa,
Societatea Comerciala Electrificare CFR, Societatea Nationala de Transport CFR
Calatori, Metrorex, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale,
Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica, Electrocentrale Bucuresti si
Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, anuntat la mijlocul acestui an ca un numar

de 10.200 de oameni vor fi disponibilizati din societatile si companiile nationale
aflate In subordinea Ministerului. Practic din numarul de someri anuntat de FMI
pentru Romania in 2010 de 280.000 in jur de 150.000 vin de la stat(bugetari sau
angajati la companiile de stat.) restul de 130.000 ar trebui sa vina din mediul
privat . Din fericire in mediul privat disponibilizarile s-au facut in 2009. Cum la stat
si la companiile de stat anul viitor nu se angajaza rezulta ca majoritatea tinerilor
care termina liceul sau facultatea anul viitor si vor sa se angajeze vor devin
someri. Iar in 2010 in jur de 90.000 de persoane ar trebuia sa intre in campul
muncii. Dar marea lor majoritate vor deveni someri. Asa ca din cei 280.000 de

13
someri pe care FMI ii vede in plus fata de 2009 anul viitor doar 40.000 ar trebui
sa vina de la firmele particulare.

Totusi, analistii noteaza ca avansul ratei somajului incetineste potrivit datelor

ajustate la factorii sezonieri, dar arata ca este prea devreme pentru a vedea
semnale clare privind stabilizarea pietei muncii.

Avem nevoie de crearea de locuri de munca, in special in sectorul privat. Rata de

angajare in sectorul industrial continua sa fie pe un trend descendent, dar
credem ca acesta se va inversa destul de curand avand in vedere ca sectorul
este in principal orientat spre export, iar cererea externa se imbunatateste,
precum si ca industria a inregistrat deja o perioada de peste noua luni de
revenire si se anticipeaza continuarea cresterii in 2010.

Analistii anticipeaza ca rata somajului va urca in luna februarie catre 8,3% -

8,5%.
In viitor, rata somajului ar putea fi influentata negativ de masurile de reformare
implementate in sectorul public, dar ne indoim ca numarul oamenilor concediati
se va situa in jurul a 100.000 de persoane (impact de 1,1 puncte, se mai spune
in raport.

3.Inflatia si somajul

Totodata, exista si evolutii in anii 1992 si 1994, cand scaderea somajului a

fost insotita de o scadere a ratei inflatiei, respectiv in anul 1996, cand s-a produs
o crestere a ratei inflatiei pe fondul scaderii ratei somajului.

4.Somajul real al fortei de munca

In aceasta categorie se incadreaza o parte a populatiei inactive sau

neocupate care ar dori sa revina pe piata muncii, dar care din ratiuni diverse,
inclusiv din lipsa de informare sau slaba organizare a serviciilor, nu se inscriu la
oficiile de forta de munca. La acestia se adauga persoanele aflate in somaj
tehnic, care primesc o parte din salariu, sau cele trimise in concedii fara plata si
care pastreaza o legatura formala cu locul de munca.
Amploarea reala a fenomenului de somaj este completata cu forma de somaj
deghizat. Acesta se caracterizeaza prin absorbtia de lucratori in activitati
inferioare pregatirii lor si cu o productivitate foarte redusa.In aceeasi categorie se
pot inscrie si alte forme de somaj ca munca partiala, respectiv cu un grad scazut
de ocupare a capacitatii unui individ apt de munca si dorind ocuparea totala,

14
precum si activitatile sezoniere care se caracterizeaza prin folosirea incompleta a
fondului anual de timp de lucru.
Apare insa si fenomenul contrar, de recunoastere ca someri a unor persoane
care obtin venituri de pe piata paralela a muncii. Acestia beneficiaza in acelasi
timp si de drepturile conferite de statutul de somer. Se produce in acest fel o
compensare a celor doua fenomene care au tendinte de manifestare opuse.
Putem considera deci relevante datele statistice existente.

Bibliografie: www.referat.ro
www.referate-ok.com
www.riscograma.ro
www.wikipedia.org
www.dailybussiness.ro
www.euractiv.ro
www.cotidianul.ro
www.legislatiamuncii.ro

15