Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAUZELE SOMAJULUI
Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective,
dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate,
ritmul de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de
munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii,
decalajul intre cererea de munca si oferta de munca fiind in favoarea
ultimei.
Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul
retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor
de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In
randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri
de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor
activa.
Progresul tehnic
- pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau
MASURAREA SOMAJULUI
Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea in considerare a
dimensiunii, structurii, intensitatii si duratei acestuia, intr-o perioada
sau alta, apeladu-se in acest sens la indicatorii cantitativi si
structural - calitativi.
Indicatori cantitativi - exprima marimea absoluta a somajului, adica
numarul total al somerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul
economiei nationale, intr-o zona geografica, in anumite ramuri, profesii,
meserii.
Rata somajului - exprima procentual marimea somajului, fiind
raportul procentual intre numarul somerilor si populatia activa.
Indicatori de ordin structural - se refera la componenta structurala
a somerilor dupa nivelul de calificare, specialitati, meserii, sex, varsta
sau rasa.
Pentru o evaluare corecta a marimii somajului la un moment
dat, trebuie sa se calculeze :
- intrarile - persoane concediate, casnice sau care au terminat un ciclu
de invatamant si nu se pot angaja.
- iesirile - persoane care gasesc noi locuri de munca, cele care revin
la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca,
emigrantii, pensionarii, s.a.
Prin structura sa, somajul afecteaza toate categoriile de salariati,
fapt ce largeste spectrul saraciei si accentueaza marginalizarea unui numar
important de persoane devenite somere sau recent sosite pe piata muncii.
CONSECINTELE SOMAJULUI
Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca
influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea
celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea individului si a
societatii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia
somajului de lunga durata ; aceasta forta de munca, iesita din populatia
activa ocupata, nu contribuie la cresterea PIB ; societatea suporta
costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea
agentilor economici si salariatilor.
La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ
asupra venitului, indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul.
Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a
generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica
activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si
macroeconomic.